Începând cu anul 1992 facultatea Medicină Generală implimentează concepţia de instruire universitară şi postuniversitară continuă pentru ajustarea procesului de formare a medicilor la recomandările OMS şi adoptarea celor mai importante momente din experienţa SUA, Canadei, Franţei, Marii Britanii, României, Germaniei, etc. În acea perioadă facultatea instruia 2691 studenţi prin intermediul a 36 catedre.

Reformele sociale caracteristice perioadei date au înaintat noi sarcini privind reorganizarea formelor de activitate a catedrelor şi a corpului didactic al facultăţii, conduse de către decani. Procesul de instruire a viitorilor medici a fost asigurat cu manuale şi alte materiale didactice în limba română, iar toată documentaţia a fost adaptată la exigenţele zilei. În acest scop au fost traduse, scrise şi editate circa 70 de manuale, compendii, dicţionare, ghiduri şi indicaţii metodice. La finele anului 1994 la Facultatea Medicină Generală activau 42 de catedre la disciplinele teoretice şi clinice, aici îşi faceau studiile 3200 studenţi.

Facultatea Pediatrie

Până la fondarea facultăţii, în cadrul ISMC activa doar o singură catedră de Pediatrie, condusă de profesorul universitar, V. Stîricovici. După anul 1954 facultatea includea 9 catedre cu profil pediatric:

1. Catedra Pediatrie-Semiologie, condusă de: V. Stâricovici (1945—1958), A. Miloserdov (1958-1959), T. Chiticari (1959-1989) şi M. Smişnoi (1989-1999);

2. Catedra Chirurgie, Reanimatologie şi Anesteziologie Pediatrică, fondată în1957, condusă până în 1986 de către N. Gheorghiu, apoi de E. Gudumac.

3. Catedra de Pediatrie a Facultăţii de perfecţionare a medicilor, fondată în 1963 sub forma unui curs (până în 1981), condusă de: E.I. Certcova (1963-1970), S.L. Lazarev (1970-1978), E.F. Baranova (1978-1981) şi M.A. Rudi (1981-1988);

4. Catedra Pediatrie nr.l (fondată în 1986) condusă de profesorul V. Erencov (1986-1988) şi M. Rudi (1988-1999);

5. Catedra Pediatrie nr. 2 (fondată 1988), condusă de profesorul V. Gheţeul;6. Catedra Pediatrie nr. 3 (fondată 1988) şi condusă de profesorul V. Cenuşă;7. Catedra Pediatrie nr. 4 (fondată în 1992), condusă de profesorul P. Mogoreanu;8. Catedra de Boli Infecţioase la copii, fondată în 1967, condusă de prof. V. (până în

1991) şi conferenţiara G. Rusu (1991-1999).

Profesorul Vitalie Beţişor consultă un caz grav.

Academicianul Gheorghe Ghidirim la patul unei bolnave

Programa de studii şi de pregătire a medicilor pediatri includea aspecte particulare anatomo-fiziologice ale copilului şi evaluarea clinică a bolilor, ceea ce favoriza nivelul de cunoştinţe specifice ale absolvenţilor. După anul III studenţii îşi consolidau cunoştinţele activând în spitalele de boli somatice şi infecţioase la copii, în anul IV - faceau practica în secţii specializate, iar la finele anul V viitorii medici pediatri făceau stagierea în spitalele de circumscripţie. Concomitent, la catedrele facultăţii Pediatrie mulţi studenţi erau încadraţi în activitatea de cercetare , elaborând diverse lucrări ştiinţifice.

Pe parcursul activităţii (1954-1999) facultatea a fost condusă de următorii decani:

În perioada anilor 1954-1994 au fost pregătiţi peste 4500 de specialişti: medici pediatri, pediatri-chirurgi-traumatologi, reanimatologi, neonatologi, infecţionişti, etc care au suplinit esenţial posturile vacante. Numeroşi absolvenţi ai Facultăţii de Pediatrie în timpul activităţii au fost decoraţi sau distinşi cu titluri onorifice şi ordine pentru munca lor plină de abnegaţie în realizarea misiunii de medic-pediatru. O contribuţie esenţială în domeniul Pediatriei l-au avut fondatorii şcolilor pediatrice din Republica Moldova, Natalia Gheorghiu, Valentina Haitov, Tudor Chiticari, Victor Belousov, academicienii Eugen Popuşoi şi Eva Gudumac .

1954-1958Mihail bBBBoryov

Valentina Halitov1958-1967

Henrieta Rudi1967-1968

Vladimir Ţurcanu1973-1984

Eva Gudumac1984-1987 Eugen Popuşoi

1987-1999

Profesorul Valentina Halitov în timpul examinării unui bolnav din Spitalul de boli infecțioase pentru copii. De la stânga: Galina Russu, Nina Coțaga, Dumitru Cristian, Parascovia Popovici, Xenia Galețchi

Profesorul universitar Victor Gheţeul cu colectivul catedrei

Evoluţia Facultăţii Pediatrie s-a marcat după anul 1987, când a devenit decan, profesorul universitar Eugen Popuşoi, care a dat dovadă de o deosebită măiestrie în implementarea noilor metode şi procedee de instruire a viitorilor medici pediatri. Academicianul Eugen Popuşoi s-a aflat la conducerea Facultăţii de Pediatrie până în 1999, când a fost în cadrul facultăţii de Medicină Generală.

Facultatea de Stomatologie

Până în anul 1959 medicii stomatologi erau pregătiţi în instituţiile din Ucraina şi Rusia. Începând cu anul 1961 la facultate s-au fondat catedrele cu profil stomatologic: Stomatologie Terapeutică, Chirurgicală şi Ortopedică. S-a creat corpul didactic condus de profesorul universitar, Nicolae V. Fetisov.

Pe parcursul acestei perioade funcţia de decan al Facultăţii Stomatologie a fost deţinută de: Gheorghe Moskovko, Victor Marin, Anatol Babin şi Constantin

Matcovschi. În 1966 devine primul decan conferenţiarul Arsenie Guţan, medic stomatolog, urmat de Ilarion Postolachi, Gheorghe Nicolau şi Sofia Sârbu.

Gheorghii Moskovko Victor Marin1959-1962 1962-1963 Anatol Babin Constantin Matcovschi 1963- 1964 1964-1966

Arsenie Guţan Ilarion Postolachi Gheorghe Nicolau Sofia Sârbu

1966-1971 1971-1982 1982-1986 1986-1993

Cocomitent cu reorganizarea ISMC în Universitatea de Medicină (1991), planurile de studii şi numărul de ore la disciplinele cu profil stomatologic au fost revăzute şi adaptate la cele de la universităţile din ţările europene. Un rol important în dezvoltarea facultăţii l-au avut reprezentanţii noilor generaţii de specialişti, şefii catedrelor: A. Guţan, I. Postolachi, P. Godoroja, Gh. Nicolau, S. Sârbu, D. Scerbatiuc, V. Topalo, ş.a.

Catedra Stomatologie terapeutică, condusă de conf. Sofia Sârbu, şi-a început activitatea în incinta Policlinicii Spitalului Republican. În 1979 a fost amplasată în Policlinica stomatologică a MS, unde au fost create toate condiţiile necesare pentru instruirea viitorilor stomatologi terapeuţi şi ortopezi.

Conf. Sofia Sârbu în proces didactic

Din anul 1986 catedra este condusă de profesorul universitar Gh. Nicolau. Aici activau conferenţiarii Alexandra Baraniuc, Nadejda Carcea, Sergiu Ciobanu, Pavel Gnatiuc, Valentina Bodrug ş.a.

Catedra Stomatologie Ortopedică, a fost fondată în baza secţiei Protetică dentară a Policlinicii Stomatologice municipale din Chişinău. De la început catedra a fost condusă de Mihail Buşan (1961-1969), apoi de Ilarion Postolachi, care a contribuit la dotarea cu utilaj şi cu materialele necesare pentru instruirea studenţilor. Din 1980, catedra îşi continuă activitatea în clădirea Clinicii Stomatologice a ISMC. La catedră au activat şi activează mulţi specialişti stomatologi iluştri ca: Eugen Chiriac, Mihai Cojocaru, Ilie Şeptilici, Valeriu Banuh, Gheorghe Bârsa ş.a.

Catedra Stomatologie Chirurgicală a fost fondată în baza secţiei maxilo- faciale a SCR şi în baza cabinetului stomatologic chirurgical a Policlinicii Republicane. Printre primii specialişti care efectuau intervenţii chirurgicale în regiunea maxilo- facială a fost conferenţiarul Vasile Titarev. Prima teză de doctor în acest domeniu a fost realizată în 1965 de către Arsenie Guţan, iar de doctor habilitat - de conferenţiarul Dumitru Şcerbatiuc. În calitate de fondator, şef de catedră a fost N.V. Fetisov, succedat în 1968 de conf. Arsenie Guţan. In anul 1972 în cadrul catedrei s-a organizat Cursul de perfecţionare a stomatologilor, transferat în 1977 în componenţa Facultăţii de perfecţionare a medicilor, unde şi-au continuat activitatea profesorii Arsenie Guţan, Pavel Godoroja, Valentin Topală, Dumitru Şterbatiuc, Ion Munteanu, Teodor Popovici ş.a.

Profesorul universitar Arsenie Guţan, Ilarion Postolachi şi Dumitru Şcerbatiuc, 1979

Catedra Stomatologie Pediatrică a fost fondată în 1986 de către profesorul universitar Pavel Godoroja. La baza au fost: Spitalul Clinic Republican „E. Coţaga”, Institutul Ştiinţific de Ocrotire a Sănătăţii Mamei şi Copilului, policlinicile municipale nr.3 şi nr.4, precum şi Centrul municipal stomatologic pentru copii.

Catedra Stomatologie Terapeutică a Facultăţii de perfecţionare a medicilor (FPM), a fost fondată în 1991 în baza cursului Stomatologie Terapeutică şi Pediatrică a FPM, organizată în anul 1977 (şef - Anatol Cuşnir) şi condusă în 1986-1991 de către profesorul universitar Mihai Buşan. Din anul 1991, este şef de catedră, Valeriu Burlacu, professor universitar.

În următorii ani membrii catedrei au obţinut mai multe brevete de invenţii ce aui fost implementate, cum ar fi: „Metode de operaţie plastică în dehiscenţă înnăscută a palatului moale” (autor A. Guţan); precum şi patru brevete împlimentate de conf. Teodor Popovici: , „Ace atraumatice”, „Parodontometru”, Aparat pentru vizualizarea sectorului de operaţie în cavitatea bucală” şi „ Metodă de tratament a paradontozei ş.a.

În 1989 la facultate au fost admişi studenţi din alte ţări: Siria, Iordania, România, Bulgaria, Turcia, Israel etc.

Clinica Universitară Stomatologică

Este fondată în anul 1977 prin Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM, amplasată în incinta clădirii Policlinicii stomatologice republicane. Pe parcurs a fost condusă de către: Sofia Sîrbu (1977-1986), Valentin Sâtnic (1986— 1996) şi Pavel Gnatiuc (din 1996).

Clinica Universitară Stomatologică constituie un centru metodico-consultativ, ştiinţific şi o bază de instruire a medicilor-stomatologi. Este o instituţie modern cu potenţial logistic şi professional. Clinica dispune de o capacitate de instruire a 700 de studenţi si rezidenţi autohtoni şi străini.

În cadrul Clinicii Universitare Stomatologice se află două catedre: Catedra Stomatologică Terapeutică şi Catedra Stomatologie Ortopedică „Ilarion Postolachi”.

Obiectivele principale ale Clinicii Universitare Stomatologice au fost: instruirea studenţilor şi a medicilor în domeniul stomatologiei; acordarea serviciilor stomatologice medicale obligatorii în conformitate cu Programul unic de asigurare medicală obligatorie şi clauzele contractuale; prestarea serviciilor stomatologice contra plată, precum şi alte activităţi permise de legislaţia in vigoare.

Consiliul administrativ al Clinicii Universitare Stomatologice a fost compus din 6 persoane: preşedintele consiliului - Topchin Ludmila; reprezentantul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină - Tofan Gabriela; reprezentantul Universităţii - Obadă Valeriu; medicul sef - Gnatiuc Pavel; reprezentantul colectivului de muncă - Pîntea Vitalie; reprezentantul asociaţiilor nonguvernamentale de sănătate (asociaţia stomatologică) - Gheorghe Nicolau.

Facultatea de Farmacie

Învăţământul farmaceutic superior în cadrul ISMC a fost înfiinţat în anul 1964, la insistenţa lui Nicolae Testemiţanu, care, încă în 1961 în postura de rector, l-a delegat pe Constantin Matcovschi, să studieze posibilitatea fondării Facultăţii de Farmacie, folosind experienţa similară din Moscova, Riga, etc.

Primul decan al facultăţii, a fost numit Constantin Matcovschi, care a îndeplinit această funcţie până la numirea în postul de prorector pentru asigurarea calităţii procesului de studiu. Decani ai Facultăţii Farmacie au fost şi:

Constantin Arsenie Guţan Vasile Ivanov Efim Muhin Vasile ProcopişinMatcovschi (1966-1967) (1967-1970) (1970-2006) (1971-2006)(1964- 1966)

Iniţial la facultate funcţionau două catedre de farmacie care includeau cursurile: tehnologia medicamentelor, farmacognozia, organizarea şi economia farmaceutică, chimie farmaceutică cu chimia analitică şi organică. Mai târziu au fost organizate 4 catedre independente:

•Organizarea şi Economia Farmaceutică, incluzând cursurile de merceologie medicală şi farmaceutică, matematică superioară şi aplicativă, computerizare farmaceutică, marketing şi management farmaceutic, computerizarea farmaceutică, istoria farmaciei.

• Tehnologia medicamentelor şi cursul de botanică farmaceutică;• Chimia farmaceutică şi cursurile de chimie toxicologică, standardizaremedicamentelor şi analiza farmaceutică:• Organizarea şi economia farmaceutică.

La fiecare catedră s-au elaborat planuri şi programe aplicative pentru pregătirea specialiştilor de înaltă calificare. Activitatea ştiinţifică a catedrelor a fost orientată spre perfecţionarea metodelor de organizare şi de dirijare a sistemului farmaceutic din Republica Moldova.

În anul 1982, în componenţa facultăţii a fost deschisă o Farmacie didactică şi de producţie, unde studenţii aplicau cunoştinţele despre reţetă, despre prepararea şi controlul calităţii medicamentelor extemporale, studiau procesul de eliberare a medicamentelor, se familiarizau cu activitatea de informare şi de asistenţă cu medicamente. Astfel de Farmacie didactică a fost prima din URSS şi una dintre primele în Europa.

Pe lângă Catedra Farmacie didactică şi de producţie,în anul 1983, a fost fondat Centrul informaţional de calcul, care prevedea elaborarea şi implementarea sistemului de informare-căutare „Remedii medicale”, a sistemului automatizat de dirijare a asistenţei farmaceutice; de planificare şi de evidenţă a activităţii economico- financiare şi a circulaţiei medicamentelor în Farmacia universitară; elaborarea programelor instructive pentru studenţi facultăţii.

t

Pentru optimizarea predării integrate a Cursurilor de botanică cu biologie şi farmacognozie, pentru intensificarea cercetărilor în domeniul plantelor medicinale, în 1983, pe teritoriul gospodăriei silvice „Codru” (Nisporeni) a fost repartizat un teren experimental de cultivarea plantelor medicinale, unde studenţii însuşeau tehnologiile de cultivare, culegere, uscare şi de preparare a medicamentelor din plante medicinale. Pe parcursul anilor au fost cultivate peste 100 de specii de plante medicinale autohtone şi din flora altor ţări, au fost construite căsuţe de locuit pentru studenţi şi o cantină. În 1992, prin Dispoziţia Guvernului RM, terenul menţionat a fost retransmis Mănăstirii Hâncu.

colegii (1992).Profesorul Vasile Procopişin în cadrul unei discuţii ştiinţifice cu

Din anul 1991, pe lângă studenţii autohtoni şi cei din republicile fostei URSS, la facultate sunt înmatriculaţi primii studenţi de peste hotarele republicii: România, Siria, Sudan, Turcia, Israel, Iordania, Maroc.

Facultatea de Medicină PreventivăFacultatea a fost fondată în anul 1963, cu scopul de a asigura ţara cu medici

igienişti, epidemiologi şi microbiologi. Decizia de a organiza în cadrul ISMC, Facultatea de Medicină Preventivă este luată de rectorul Nicolae Testemiţanu. Iniţial procesul de instruire nu se deosebea esenţial de cel desfăşurat la alte facultăţi, inclusive la cele 6 catedre de profil. Primul decan al facultăţii a fost Valentina Halitov, iar prodecan conf. Gheorghe Sprânceanu. Ulterior, funcţia de decan al facultăţii a fost preluată de către conferenţiarii: Vasile Iachim, Ştefan Plugaru şi Valeriu Chicu.

Valentina Halitov Vasile Iachim Ştefan Plugaru Valeriu Chicu

(1958-1969) (1969-1975) (1975-1988) (1988- 1994)

Şeful catedrei de Epidemiologe, profesorul universitar Eli Şleahov (în centru) cu doctoranzii, de la stânga: Viorel Prisăcari, Lucia Andrieş şi Sergiu Covaliu, 1971.

Pentru asigurarea instruirii în domeniul specialităţilor de profil au fost fondate catedre şi elaborate noi cursuri: Igiena alimentaţiei - fondator doctorul în medicină Victor Vangheli; Igiena muncii - doctorul în medicină Vasile Iachim; Igiena comunală - doctorul în medicină Filimon Avraman; Igiena copiilor şiadolescenţilor - doctorul în medicină Ion Hăbăşescu; Radioigienă -/\

doctorul în medicină Gheorghe Sprînceanu. În anul 1967 este creat cursul de epidemiologie, reorganizat în 1970 în catedra de epidemiologie (fondator Eli Naum

Şleahov - doctor habilitat, profesor universitar, Om emerit). În 1990, şef catedră Epidemiologie este ales Viorel Prisăcari - doctor habilitat, discipol al profesorului universitar E. Şleahov. în 1977, în baza cursurilor cu profil igienic, este organizată catedra de igienă, condusă în anii 1977-1986 de dr., conferenţiar Vasile Iachim, iar mai apoi (1986-1988) - de dr., conferenţiar Mihail Ojovan. În 1988 şef al catedrei este ales doctor habilitat în medicină, profesorul universitar Victor Vangheli. În componenţa facultăţii se include catedrele: Igiena generală, Microbiologie, Boli infecţioase, Biologie. Procesul de instruire a studenţilor la disciplinele de profil se realiza la catedrele respective, iar corpul didactic includea 50 de lectori, inclusiv 6 doctori habilitaţi, profesori universitari şi 23 de conferenţiari. A fost elaborat un nou plan de studii, care îngloba instruirea universitară şi postuniversitară a specialiştilor, fapt ce a determinat implementarea în cadrul catedrelor de profil cursuri de perfecţionare a specialiştilor. Între anii 1969 - 1994 în cadrul facultăţii au fost pregătiţi 1579 de medici igienişti, epidemiologi şi microbiologi, asigurând circa 70% din numărul de specialişti care vor activa la centrele de medicină preventivă din republică. Mulţi dintre aceştia au devenit conducători de instituţii, miniştri şi viceminiştri ai sănătăţii.

Facultatea de Perfecţionare a Medicilor

Facultatea a fost fondată în anul 1962 la iniţiativa rectorului Nicolae Testemiţanu, care era convins că instruirea continuă a cadrelor medicale trebuie să devină o piatră de temelie a calităţii asistenţei medicale. Iniţial facultatea includea doar două catedre, de terapie şi de chirurgie, precum şi trei cursuri specializate. Primul decan a fost desemnat cunoscutul organizator al sistemului de sănătate publică M. Ghehtman, succedat de N. Mocialov, E. Gladun, I. Prisăcaru, M. Corlăteanu. Procesul de studii a fost ghidat de cei mai de vază specialişti, profesorii universitari Vladimir Kant, Eli Şleahov, Eugen Maloman, Ion Prisăcaru ş.a. Treptat profilurile de specializare s-au diversificat esenţial, ajungând la numărul de 96 în anul 1994. Concomitent s-a majorat şi numărul medicilor care şi-au făcut studiile postuniversitare.

Mihail Ghehtman Nicanor Mocialov Eugen Gladun Ion Prisăcaru Mihai Corlăteanu

1962-1970 1970-1973 1973-1986 1986-1990 1990-1999

Pe parcursul anilor 1962-1970 facultatea era preocupată mai mult de specializarea primară a absolvenţilor în specialităţile de bază ale medicinii primare. După introducerea formei de pregătire a specialiştilor prin internatură (1970- 1990), a

existat atât specializarea primară,cât şi perfecţionarea continuă a medicilor practicieni. Mai târziu (după anul 1991) facultatea devine unicul centru de perfecţionare a medicilor din RM, optând pentru perfecţionări generale şi tematice, iar specializarea primară se efectua doar ca excepţie, la recomandarea Ministerului Sănătăţii .

Consolidarea activităţii multidimensionale a colectivului profesoral- pedagogic a fost realizată în anii 1960-1994 datorită pregătirii cadrelor medicale la nivel universitar şi postuniversitar în conformitate cu cerinţele naţionale de dezvoltare a sistemului de sănătate publică în ansamblu. Procesul didactico-ştiinţific şi educaţional a păstrat tradiţiile şcolii medicale di Sankt Petersburg, adaptându-le la realităţile reale din Republica Moldova, fiind adaptat treptat la standardele din şcolile medicale europene.

În anii 1967-1968 ISMC a fost unica instituţie din Moldova care a avut curajul să opteze pentru introducerea limbii române în procesul de studiu, dar propunerea a fost respinsă. Forţele totalitariste s-au opus cu vehemenţă acestei tentative. Unii colaboratori care au susţinut această idee de renaştere naţională au suferit, fiind impuşi să părăsească Alma Mater.

O dată cu inaugurarea (1977) noului Spital Clinic Republican (SCR) s-a consolidat esenţial baza clinică, unde au fost amplasate 15 catedre clinice. În condiţii mai avantajoase îşi făceau studiile viitorii medici, având acces la metode moderne de investigaţii contemporane de laborator. În acelaşi an (1977) s-a dat în exploatare Clinica Stomatologică, ca bază didactico - curativă pentru viitorii medici stomatologi.

În perioada anilor 1986-1994 colectivul profesoral şi studenţii şi-au continuat activitatea în perioada de tranziţie, însă, în pofida crizei, au reuşit cu demnitate să păstreze bunul nume al instituţiei.

Activitatea ştiinţifică a USMF „Nicolae Testemiţanu”

Implicarea tineretului în activitatea de cercetare în cadrul societăţii ştiinţifice a studenţilor (SSŞ) a avut o influenţă considerabilă asupra pregătirii viitorilor specialişti.

În scopul perfecţionării formelor de coordonare şi de control a activităţii date a fost fondat un consiliu, responsabil de cercetarea ştiinţifică a studenţilor. Aceasta a fost dirijată de prorectorul pentru activitatea ştiinţifică a universităţii.

În anul 1962 a fost fondat Laboratorul Central de Cercetări Ştiinţifice (ICCŞ), ceea ce a extins posibilităţile de cercetare ale angajaţilor de la diferite catedre.

În anii 1961-1975 a avut loc perfecționarea procesului de pregătire a cadrelor didactice şi ştiinţifice prin aspirantură (doctorat) şi postdoctorat, în special în anii 1966-1975. Numai în 10 ani (1966-1975) au susţinut tezele de doctorat 305 persoane, inclusiv 281 - la gradul ştiinţific de doctor şi 24- la gradul științific de doctor habilitat în științe medicale, realizare atestată mai târziu în perioada anilor 2001 – 2010/ Este vorba despre perioada când Nicolae Testemițanu, în calitate de rector, iar mai tîrziu în calitate de ministru, a orientat studenţii spre diferite centre științifice din URSS, care mai apoi au revenit și s-au încadrat cu success în activitatea științifico-didactică a

universității. În perioada anilor 1960-1964 activitatea de cercetare în cadrul tuturor facultăților și catedrelor s-a desfășurat sub egida următorilor prorectori: Evgheni Kucinski (1959-1961), Alexei Molohov (1961-1962), Vasile Anestiadi (1962-1963), Andrei Zorkin 1963-1968), Natalia Gheorghiu (1968-1969), Boris Golea (1969-1979), Stanislav Poliuhov (1979-1981), Valentina Halitov (1981- 1986), Victor Remizov (1987-1990), Viorel Prisăcari (1991- 2013).

După proclamarea independenţei RM s-au extins posibilităţile colaborărilor ştiinţifice internaţionale cu specialiştii din alte ţări ale lumii, precum şi vizitarea şcolilor medicale autohtone de către savanţi străini. Astfel, într-o perioadă scurtă de patru ani (1991-1994) colaboratorii USMF „Nicolae Testemiţanu” au organizat 44 congrese, conferinţe şi simpozioane internaţionale şi naţionale, astfel s-au consolidat relațiile savanţilor medici autohtoni cu specialişti din Austria, România, Bulgaria, SUA, Olanda, Germania, Turcia, etc.

În perioada dată au fost intensificate cercetările ştiinţifice ale cadrelor didactice şi ale studenţilor de la toate catedrele (teoretice şi clinice) ale institutului. Astfel, numai în perioada anilor 1980-1994 s-au implementat peste 900 metode moderne de diagnostic, de tratament şi de profilaxie, precum şi a brevetelor de invenţie. În această perioadă, au fost publicate: 260 de monografii, manuale şi cursuri didactice, 1350 articole fundamentale şi peste 290 elaborări metodice. Numărul total de teze susţinute de către specialiştii de la catedrele din cadrul institutului în 1960-1994, sunt prezentate în următorul tabel:

TezelE de doctor şi de doctor habilitat susţinute de personalul ştiinţifico-didactic al ISMC

N Anii Doctor în medicină Doctor habilitat în 1 1960-1964 44 122 1965-1969 150 123 1970-1974 177 184 1975-1979 39 45 1980-1984 65 236 1985-1989 68 257 1990-1994 110 51Total: 653 145Direcţii de cercetare a tezelor de doctor habilitat (1960-1994)Nr/o Profilul Nr de lucrări %1 Chirurgical 38 26,212 Terapeutic 32 22,073 Pediatric 15 10,344 Morfologic 15 10,345 Medicina socială şi igiena 14 9,666 Altele 31 21,38Total: 145 100

Un eveniment important pentru comunitatea ştiinţifică a fost fondarea, în 1993, a

Secţiei Ştiinţe Medicale în cadrul AŞM. Prin acest act istoric s-a început procesul de integrare şi valorificare a activităţii de cercetare din toate instituţiile ştiinţifice medicale din republică în sistemul academic. Primul academician- coordonator al secţiei nominalizate a fost Gheorghe Ghidirim, ministru al sănătăţii, iar funcţia de secretar ştiinţific a fost îndeplinită de profesorul universitar Gheorghe Baciu (1993-1997). Care, a fost numit ulterior în funcţie de director al Centrului de Medicină Legală pe lângă M.S. (1997-2008).

În același an au fost deschise primele Consilii ştiinţifice Naţionale de susţinere a tezelor de doctorat: DH 14 .92.05 - Medicina preventivă (preşedinte – V. Prisăcari); DH 14.92.06 - Medico-biologic (preşedinte - V. Ghicavii); DH14.93.32 - Medicina internă (preşedinte - Zinaida Anestiadi); DH 14.93.33 -Medicina chirurgicală (preşedinte - E. Maloman). Deschiderea consiliilor naţionale specializate a impulsionat mult susţinerea tezelor de doctorat în rândul angajaţilor universitari. Numai în primii doi ani (1993-1994) în consiliile naţionale au susţinut doctoratul 56 de persoane, inclusiv 10 la gradul ştiinţific de doctor habilitat.

Profesorii universitari Gh. Ghidirim și Gh. Baciu.

Muzeul de istorie al USMF „ Nicolae Testemițanu”, este o instituţie cu rol primordial în păstrarea, valorificareacolecţiilor de obiecte de interes istoric, ştiinţific şi tehnic cu caracter medical.

Bazele muzeului de istorie a medicinii universitare au fost puse la iniţiativa şisub conducerea nemijlocită a profesorului Nicolae Testemiţanu, deschis în martie1975, amplasat la început în blocul administrativ al institutului.

Un aspect important al activităţii muzeului îl prezintă instruirea civică, deontologică şi didactică a studenţilor, care pe parcursul anului universitar fac excursii la muzeu şi petrec seminare cu tematică istorică şi : „Rolul USMF „Nicolae Testemiţanu la pregătirea cadrelor medicale”, „Dezvoltarea ştiinţei medicale şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova”, „Aportul profesorului Nicolae Testemiţanu în dezvoltarea ştiinţei medicale, învăţământul medical superior şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova etc.

Primul director al muzeului a fost V. Ioxa, la început o expoziţie muzeistică, unde au fost expuse colaje de fotografii importante din istoria Institutului de Medicină. Primele expoziții tematice au fost consacrate aniversării a 30 de ani de la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial și comemorării medicilor din Institutul de Medicină nr.1 din Leningrad, participanți la luptele din acea perioadă, fiind pe larg reflectată și în expozițiile multor altor muzee din Chișinău.

Muzeul de istorie a universității (machetă)

Iniţial încăperea muzeului era actuala sală de şedinţe a blocului C. Din cauza spaţiilor mici, expoziţiile tematice nu reflectau în deplină măsură ideea expusă, lipseau şi încăperi auxiliare pentru păstrarea colecţiilor muzeistice. În scopul soluţionării problemei spaţiului şi în anul 1985. Senatul şi rectorul ISMC Vasile Anestiadi, au emis un demers Guvernului Republicii în care solicita, predarea muzeului în gestiunea institutului „Casa muzeu – Serghei Lazo”. Conform Hotărârii de Guvern, transmiterea imobilului în gestiunea Institutului de Medicină a fost soluţionată. În acelaşi an încep lucrările de reconstrucţie şi reparaţie în interiorul sediului pentru viitorul muzeu.

În primăvara anului 1987, conform deciziei rectorului Leonid Cobâleanschi, muzeul din incinta blocului administrative C, a fost transferat în noul sediu renovat, casa unde a locuit între anii 1910-1912 compatriotul nostru S. Lazo. În această

perioadă, directorul muzeului, Iu. Grosu şi şeful Catedrei medicină socială E. Popuşoi, elaborează un amplu plan temetico-expoziţional.

Profesorul Eugen Popuşoi cu vizitatorii în noul sediu al Muzeului ISMC din casa-muzeu „ Serghei Lazo” (1987)

Organizaţiile obşteşti aveau un rol important în viaţa universitară din anii 1960-1994. Comitetul sindical al salariaţilor era condus de Alexandra Vizitiu (1959-1962), Constantin Matcovschi (1962-1963), Ion Vovc (1964), Petru Burlacu (1964-1965), Gheorghe Ghidirim (1965-1967), Boris Golea (1967-1968), Ştefan Plugaru (1968-1971), Eduard Cheptea (1971-1978), Victor Banuh (1978— 1985), Stanislav Groppa (1986), Constantin Eţco (1986-1990), Gheorghe Ivasi (1991-1994).

Sindicatele angajaţilor participau activ la toate formele de activităţi socio-culturale: construcţia, amenajarea şi funcţionarea optimă a Bazei de odihnă “Medicul” din localitatea Sergheevca, Ucraina. Au contribuit la restaurarea Bazei de odihnă „Codru” (1978-1993) pe lângă Complexul monastic “Mănăstirea Hâncu”, au fost implicate în procesul de reconstrucţie sau de edificare a obiectelor cu menire socială, culturală şi sportivă. Profesorul de educaţie fizică,Vasile Guragata, în 1967, a devenit primul preşedinte al Clubului sportiv apoi timp de 30 de ani a fost adjunct al şefului Bazei de odihnă al ISMC.

Baza de odihnă „Medicul”, Sergheevca, Ucraina.

Cronica evenimentelor (1960-1994)

1960-1963. Rectorul Nicolae Testemiţanu continueă cu o nouă Strategie Naţională de consolidare şi de dezvoltare a Alma Mater, bazată pe concepţii progresive şi avantajoase, fiind ajutat la perfecţionarea formelor de activităţi de către curajoşi reformatori.

1960. Începutul construcţiilor celor două clădiri cu 4 etaje anexate lateral la blocul central existent al institutului, precum şi a căminelor studenţeşti, a bazelor sportive şi de odihnă.

1961. Creşte vertiginos numărul de medici tineri care au absolvit doctoratul în multe centre universitare medicale din URSS.

1962. Se deschide a patra facultate de Perfecţionare a medicilor, condusă de profesorul universitar Mihail Ghehtman, unul dintre fondatorii institutului.

1962. Fondarea Laboratorului Central de Cercetări Ştiinţifice, menit să faciliteze activitatea ştiinţifică a tinerilor savanţi.

1963. Se organizează a cincea facultate de Igienă şi Sanitărie (Medicină Preventivă). 1963. Rectorul Nicolae Testemiţanu este investit în funcţia de Ministru al Sănătăţii,

membru al Guvernului din RSSM. 1963. Doctorul habilitat în medicină, Vasile Anestiadi, prorector pentru probleme

ştiinţifice, este numit în funcţia de rector al ISMC. 1964. Finisarea construcţiei Blocului Morfologic pentru amplasarea a patru catedre de

profil. 1965. Institutul de Stat de Medicină din Chişinău obţine Prima categorie de calificare,

plasându-se printre primele 4 instituţii prestigioase din cele 78 existente în arealul URSS.

1967. Se dă în exploatare clădirea Laboratorului Ştiinţific Central.

1967. Este fondat cursul de Epidemiologie, reorganizat în 1970 de profesorul Eli Şleahov la catedra de Epidemiologie.

1967-1968. ISMC a fost unica instituţie de învăţământ superior din RSSM care a promovat instruirea studenţilor în limba română, proces anulat peste câţiva ani de către reprezentanţii forţelor ostile.

1970. Se fondează Centrul de Calcul a ISMC. 1974. Este fondată Secţia Clinică, reorganizată în 1987 în Centru de activitate

didactică, dirijat la nivel de prorector. 1977. Se fondează Clinica Universitară Stomatologică. 1977. Inaugurarea noului Spital Clinic Republican esenţial consolidează baza clinică

pentru multe catedre ale ISMC. 1978. Se restaurează Baza de odihnă „Codru” pe lângă Complexul monastic „

Mănăstirea Hâncu 1982. Se deschide Farmacia didactică în componenţa facultăţii Farmacie. 1983. Pe teritoriul gospodăriei silvice „Codru” (Nisporeni) se eliberează un teren

experimental pentru cultivarea plantelor medicinale, ulterior (1992) retransmis Mănăstirii Hâncu.

1986. Leonid Cobâleanschi, doctor habilitat în ştiinţe medicale, este numit în funcţia de rector al ISMC prin ordinul Ministerului Sănătăţii din RSSM.

1986. Profesorul universitar, Pavel Godorogea, fondează catedra Stomatologie Pediatrică, care îi poartă actualmente numele.

1991. În sectorul Malina Mică se finisează construcţia noului Bloc didactic universitar (ulterior denumit Leonid Cobâleanschi), în care se instalează bustul lui Nicolae Testemiţanu.

1991. Strada Kubinskaia din Chişinău este redenumită Nicolae Testemiţanu. 1991, 28 iulie. Guvernul Republicii Moldova reorganizează ISMC în Universitatea de

Medicină „Nicolae Testemiţanu”. 1993. Se fondează Secţia Ştiinţe Medicale în cadrul AŞM. 1993. Încep activitatea primele Consilii Ştiinţifice Naţionale specializate de susţinere

a tezelor în domeniul medicinii. 1994, decembrie. Prin Ordinul ministrului Sănătăţii, a dlui Timofei Moşneaga,

academicianul Ion Ababii este numit în funcţia de rector al Universităţii de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţanu”.