II Nniu 8t. V.2-°! Nniu ut. n.

7<;e I» /ie-cn^e cO»»r-recK Hsânetiunen In

liöröp-ulvrn in . H95.

iXX v I. XXII.1886.

kistül xs un nn 10 !I.ks '/^ âe nn 5 li. ; pe '/«

âs an 2 Ü. 70 er.ksntru koinîlnîn pe nn 25 Ivi

222 LâlttIDI 4 XIX. i^nul.OArwlnismuI in procesul intslseinal. — Lonisrin^â fioiitâ âe âl 77>r« Mrwresc« in 1882 Ia Ateneul âin

8ucuroHoi. —De vâte ori 6 vorba de a studia astâc^i un sub- ieot ore-oare relativ Ia spiritul iiman, studiul este ou atât urai solid, mai oonvingetor Hi mai bine primit, ou cât substraotul avelor ounoHoin(e e iutemeiat pe obssrva^iunile seu legi!« Hvünhelor positive. Xu negam iu adever, eâ psiobologia va deveni o Hoiin(â vu atât mai esavtâ Hi mai luminâtore, vu vât va alerga mai mult sa vulegâ resultatele ve ne okerâ studiul flsiv al omului, va esplivatiunile fenomenelor de domeuul psiobio sâ se soie astkel legate si de aotivitatea ma­teriala a vomplevsei nóstre ființe.Iu seoolul nostru, amesteoul sviintelor esavte iu psiobologiv a kâvut, ve-i drept, mare progres.0 parte iusemuatâ a «uoeririi avestui terîm psi- vbologiv, (inut mult timp alarâ din ori ve rvluhiuni vu Hvnn^ole positive, se datoresve velebrului naturalist Darwin, a eârui simtita pierdere lumea intregâ a plâus'o inai filele trevute. *Darwin a invbeiat lungul sir al oeroetârilor sale soiiuhillvs intr'un sátiv.el al Lngliterii, proprietate a sa, Down-Dromley, din departamentul Kent. Ll erá in versta de 73 de ani vând s-a. terminat gloriósa oale ov-si deselnsese in lumea svnnlei, si sünt astádi 24 de ani de vând a publioat monumentala sa opera: »Despre originea spetielor prin seleo^iuns naturala, seu lupta pentru 6sistin(â,« ** oe se observa in natura intre binale vii, animale si vegetale.Vvestâ opera a provooat o adeveratâ revoluție iu Hoiin(â si a dat o direcțiune vu totul noua, atât vederilor istoriei naturale, «Iași lloutiuni lor si altor im­portante oestiuni, vât .si unor sonnte de un ordin mai inalt. Idea fundamentala a originii spetielor a kost inspirata in «ursul unei lungi valetorii in.pirul lumii pe vasul engles »lleagle« (1832—1837.) 20 de ani urmări, dupâ avestu oâletorie, iu varo striuse un numer imens de observa(iuni, studiul originii spetelor »misterul misterurilor,« dupâ vum il numeros un naturalist, asupra vâruia Darwin arunoâ lumina uouei sale teorii.Varietatea kormelor kosile, seu a bin(elor vari se gâseso astâdi impietrits iu sinul pâmentului, in raport vu desvoltarea lor treptata, au oondus pe Darwin Ia avestâ mare si diboilâ vestiune: de unde vin av.este kelurimi de körme animale si vegetale oe întâlnim in seria timpurilor geologioe? 8i devâ pri-* Db-irlss Bobsrt Darwin s'a născut Ia 12 kodruario 1809

in Lbrewsbuiw. Driinolo dass alo instrucțiunii salo Io-a câștigai in Heola 6ranimar-8ebool âin locul naHeoi ii salo; in 182ö so în­sorise la univorsitutou âin Itâindur^b Hi s-a torminat stuâiile ln Oamdriâge in 1831. In tâînnn acestui an i se oieri ocasiunsa sa ia parte, ca naturalist, la espeâitiunsa căpitanului pitrcro^. In âiua âe 27 âeceindre 1831 se îmbarca in Devonport Hî visîta Brasilia, calea Naxollan, costolo apusene ale îtmoricoî âe mîoââ-âj, insulele Oceanului pacîlie, Hi la 2 octobro 1836 âobarcâ in ânglia. kîosultatelo Hciintibco ale acestei calstorii s'a aâus Ia cunopuiita cetitorilor in scrierile publicate sub âirectiunsa Iui Ovven Hi a altor invetati in »^oolog^ ok tbo voyags ok D. U. scbip Loa^Io.- I^lai târâiu pudlioâ. Davon in opul seu Hciintiüe »âournal oi researcbos into tbo natural bistor^ anâ geolog^ ot tke countrios« etc. Hi in »Voya^o ok a naturalist rounâ tbo worlâ« inai rnulte stuâii ^oolo^ioo, pentru a cărora prelurars ss retrăsese Ia o vila âin Kent, liructul cercetărilor sale a kost scrierea »Nonograpli ok psâunoulateâ anâ sessils Lirripsâia,« tipărită ou cboltuiela societății numite Bay-8ocist^. 8ourt timp âupâ acesta a aparut tot âin pena lui Darwin - On kossil Oirripsâia.«

Operils colo mai mari ce Ie-a publicat Darwin sunt urmâ- torsle: »Ibe Variation ok animals anâ plants unâer âomsstica- tion« (Vsrisrea animalelor Hi plantelor in stare âe âomostioirs); »Ibs âssosnt ok man selsction to sex« (Descenâtznta omului Hi sslso(iunoa seosuala.) «Ibs os espresion oi tbo omotions in man anâ ani malis« (Dsprssiunea emotiunilor Ia om si animale.) »Insectivorous plants« (klanto insectivore); »Oarnivorous plants« (plante carnivore.)

Darwin a murit Ie 19 4prâs 1882.On tlie őriéin oi specios lp- msans oi natural selecția».

vim vu atențiune lumea oe ne iuvuu râ astadi, utunvi kie-vâruiu 86 presintâ iu adever iukr marea datâ: devâ uu kost vbiur delu inveputul luorurilor tot atâtea, körme Hi tot atât dv variate, preoum Iv vvdvm avum, 86u devâ nu «umva uu «Hit din vâteva forme tipioe, vari 8'uu diferențiat vu timpul si vu impreiurârile prin «ari a trevut globul.Ltâ problemele fundamentale ve H-a pU8 Durwin HÍ P6 vuri 16-u deslegat in modul vel mui norovit:1° Lormelv kosilv p6 vuri lv intâlnim in straiele g6ologiv.6 uu 6Í6 vrs-un ruport dv origine eu sptztiele de udi?2° Devâ uoest ruport esistâ, utunvi vum s'a produ8 imensu varietate de animale Hi vegetale vs populexâ astâdi pâmentul, din formele primitive vuri 86 gâ888v in urvbiv6l6 g6ologiv6 ule strutelor pâmentesvi?ilskel viniâ din nou in Hvün(u 8pinó8U x>roblemâ u originii .spetielor.Inuinte de Durwin, numeró86le 8vbimburi ve in- vervu pâmentul Hi linele orgunive 86 68plivuu prin vutustrokv geologie«, prin ridivâturi seu svukundâri 8ubite Hi întinsv, vuri modikivuu vonliguru(iuneu vonti- nentelor Hi in vuri vutuvbsmv periâ lumeu orgunioâ, unimulele Hi vegetalele uvelor diferite epove geologive. Dupâ kievure din uveste dÍ8puri(iuni, ülte liin(e, dic:e.uu nuturuliHtii 86volului trevut, de orgunÍ8u(iune HÍ kormâ nouu, 86 urâtuu, kârâ 8â esiste nioi un kel de legâturâ intre uv68teu Hi ființele dispârute. Le udmiteu, prin urmure, vonkorm trudi(iunilor biblive, mui multe 8vrii de vreuhiuni.In uv68tu teorie, u oârei piitroni kurâ doue nume ilu8tr6 ule Hviinhei, Ouvier Hi Dineu, se udmiteu devi invuriubilituteu 8pe(ielor, imp08ibilituteu orgunismului dv u trsv6 delu o kormâ lu altu: 8S primiu vu punvt de plevure, pentru kievure tel de unimul Hi vegetal, un tip deosebit si invariabil, karú nioi un raport de origine seu de rudenie ou oslelulte tipuri, stinse seu esistente.'Ivoriu Iui Durwin e diametrul opusa uoestei 8Í8teme a inmutubilitâ(ii.In geologie se substitui, do vâtrâ sir Oburles D^ell, teori6i outustrokelor subite Hi universale, <uo(iuneu lenta si oontinuâ a ugenhilor «ari luvrexu si udi Iu sobimbureu ooniigurutiei pâmentului, c:u uoestu singura deosebire, oâ, in timpurile geologi««, «unsele modi- boâtore uu luorut in mod <cu mult mui intensiv Hi intr'un .sir de vvouri de oare omul nu-Hi pote lave «eu mui simpla, idee.fluturi ou avestâ noua vedere geologivu veni Darwinismul, in privința espliou(.iunii originii spetelor.Epuratul seiintido prin oare Durwin desvelui misteriul originii spetielor se pote reduoo la doue punote fundamentale: lupta pentru esistinfâ Hi seleo- tiunea naturala.l'rin 8sleo(iune, preoum Hvim to(i, se inhelege alegere.dând oresvâtorii de animale aleg dintr'o spetiv oreeure individele oelo mui bine dotute, vu din unirea lor sa se produoâ o 6in(â in oare aptitudinile mumii 4 ule m-ullli sâ kie oonventruts, utunvi se produse c eea oe Darwin nume.Hve o svleotiunv urtilioiulâ. Xu- turu ov .ilerâ, u dis Durwin, ore-ouri vurivtafi in spv(iv: omul pote sâ se kolosesoâ de uveste vurietâ(i, <!e a<te norooits espep^iuni, spre a le indreptâ intr'o direv^iune determinatu de utilituteu ve voeHve sâ tiugu, seu de oupri(iul os ur umblu sâ realiste. Xu n>ai este ustâdi pentru nimeni o tuinâ, vâ omul a p â/m u niHts specie animale Hi vegetale pe «uri in nî-luru nu le gâsim, in korma Hi ou oulita(ils oe uu spgpc - uvsire domsstive. bunâ-orâ in spehiu «al unio<: ' -oeput Hi apoi dikeren(iatâ vu timpul Hi im- projuru m. loourilor pe unde valul a emigrat, in speifu val găsim iâc)i, va niHte oreahiuni proprii ale omului.

änul XXII. päki11.1ä

r«.x« <>>>linutv prin «lezvro inte»lio,mtü » inäiviävlor reproäuetors. prin xelviliunv »rtili«:i»Iü, »um <jie« I>»r«in. x'.u proäux ä« piläü rrma vnxlexü. äv- rivntü äin «»lui urul>; enlul nornuniä. su form» mu- xivv xi puteriue In trueliunv, vxttz o iusrusixurv a <u>- lului ä«> „riMNtz «luuei-ü su «nlul tzi'^Itzü. u'ot »»>1,-1 Xu proäux yi luui äv «lileritv rnxv, »um « ätz vxemi>lu nix» I»urUum. «r«.utü ununiv pentru »»rím: »poi «lileritv xi»lm ätz oi. uiitzltz. ätzxtiimttz pentru proäueliuneu lünii. lätvlv ptzntiu «urne. nițele pentru lupte: verile oluii- ätz/.e -<i elvtzliuiitz pi ntru lupte: « xumü ä« xpe^ie äe «üni. «uri emvxpunä. prin (-ulitü^ile lor. unui snop ,«> omul x-u propux yi pe eure I'u »tinx prin xelveliuiui nrtitiiiulü. lot »xtlel in rvMul veretül, prin ultoire. prin im-rmixure äe xpesie xeu jiroäurere urtil'niulü. prin lrunxporture äe polen, prin «lileritv «onäiliuni ' reute »ref erii ve^etulelor. ^rüiliinuii »u upmx xü I'roäu' ü xjitzlie äe urliori, äu Ilori. äv lruetv. pe euri in »uturü mi le intülnim

ln xtzltzi^iune lu>-re/ü le^eu Iixiolo>fi>.» u ereiläülü xeu u moștenirii, « unoxeutü <le totü lume» ifi uilmixü i» lixioloine eu lupt mäixeutulul. Ori ee moäilieuliune oi^unii-ü. ori ee euliluie äeoxvlutü u unei vuriiäüp »ulurule xe Pole «»»xervu qi «lexvoltu prin xtzleejiune »rtiti«iulü in virtuteu ueextej Itz>ri. I»e uei xe inpäe^e pri» urmure eum vurieiutile ulexe xj impreunuttz äe om xe Pol äepurlu äin ee in e« mui mult. äi» tulü in lm. äe x^,,.^iu oriMNUrü. uxu ilielN eu til»l>ul xü xe e,<-<-/! o -peîi<> <-u tolul äeoxelütü äe ueeeu ilelu eure UM ple- ul.

1'eorm inmututälilulii xpelielor. <je e !>ur^in. nu xe pole äur -u>line in >»lu rexultutelor lu > uri u UPINX omul prin xeleeliune urlitieiulü.

>l"l« e^pvr«nen,ule, I'r»r«»-in !« W-'-Ut ! Xuunele. .1, > <,<-,...«->rtz.-ViM'i >I>^i..I,s,-,it. nutur». I«ei" >,'U»s^' j l ärv xi »,.„4 < I !

-eu eNx'UVUlor XI pruu l> uäinnuliäu urm 's'- «ptnäui« «eelu ,e..i Uu«

I»..Iu

t.u-uiului x«-ü:, eomlänu. intr'o leorm >»- -ul «le luminoxü. »In! <!>- u«l« «i rulü. ol>x,r>uliuiiile eulexe lürü >ir«l,'«.t intru» Iu»8 >fir «l«- uni

.Xutuiu proe«xl<> lu ăili nuiliureu xpelielor. lu ' reur«-u uiülor forme «liv« , e «l« «uri xuiilem i». »»ptrup lol pe eul«u xel«.eliunu puxu ue> i» uetiu»«. >um luptu,»-nlru «-i-tinlü

.'lote unimulil«. mui inuinli-u lui lluruin

ii» nuturulixl « u mull

lililiit«. «Ul« I«. ikl ult"k'u. I iki> kli» i ukuil n uipNle -u e-i-le. äeeu N UI oe»pu UN loe propriu ul x.-u pe eure o »nie ullele eulltu -u ä iu

l'e UN xpuliu «lut. ullimulel«. tlelnie XU xUxpe m l äev e, o inäoilü xi ,» r,,eluu lu,äü - l-iu in eonlru elime« o u u nuxlinlui in eure lrüexe. ^-leu »»« >'. ill eonlru ultoru ,x-ntru euetziir,.» lirünii äe eure ele uu «jiluie nevoi«..

Cünä eoinliliunil«. imxliului tr, e >>«xt<. terminul äe mi^loe ul inxuxnilor lor. xi UPIN^ lu «.tzuäiliunile < peme lu ll«»ruri terilnle. Iu euläuri «xiuxiv«.. lu lip-ü «l«. upü. xi ulle ure» ulmoxlerietz xi teri xlre elunei inäi«iäele eei«. MUI xluUe ,.i«-r. in mi.iloeul lipxei -eu u elunurilor '«. le ereezü nuluru. xi peri».tuur, u -pepei xe proäuee uxlü l numui ,n in inäi viä'-Ie xuperi- ore. «Iiri uu I>utut invin^e uxpriuuu lueäiuiui xi uu putut xttpruvielm. l-itü äur un prim mi^oe äe x, l«-e- lnme nulurulü. Xuturu inlüturü äelu « xixt. ulü pe eei ! elrelmiei. yi eonx«-r>ü xpre o mui äi-jiurt«. äexvolture numui pe eei mui uläli. pe eei mui puterniei.

ln ul äoileu ,'luu vine u« um luptu ,n ntru lirunü l-i eunoxeut eü unimuleltz x«> inmullex«.. in regulii

"eluu,!u. m prolllixiuntz lltzmmäsüm !«i nuim rul lor ' le-ee prin urmur«. lorttz re>X'äe in ruport eu timiml. s'.u < üt inxe numerul i rexi e, eu utüt lirunu ptz un xpuliu äul ili-.ine mui rurü ?i mui ilixul!« ii-tttu. I-i Ux«>r äe in^elex «lur « um X«. mein»-«, »tun i lui'tu l>entru

«xixtin^ä. In ueext rexlioiu erüneen. iml»oläit äe tor­turile loméi, eei mui xlutä xünt äenxemtznen xueriln uti. u?u in« St rvproäueertzu remüne xü xe lueü erü intre inäiviäele eei« mui äotut« l'ot nxtlel xe int««mplä xi in lumeu pluntvlor, ps o « nie inxe moäili« ntü prin naturu orMnixmului veretül.

Krx»»ia<«< «/» läiksi L. Srsnoun.iVa urmá.)

Oânciul meu...^än<1ul n>r»u la «<»ri -<e

tzi-i »pre^e« n rille» Inr. l^i pLlriinxü <Ie ilurere

«i-Uiiluxi nei.'ri- xe mluiU.^>r«.Iul vvnl «l> .« lüNnl

Il liolile^ee 'ni et ^..PNII.I

Xeru I.II u.ir u »II- feie lulrixtule le Nee-e

t-usevl«» Sueiu.

k'atJ popii.

!I St »nur«.).

nimi, u. llulü >rro/uvüulü eru ueextu xi nuuxupru vulenenilor. eüei Vuxilieu nu voiu utütu XÜ--Í luuäe xutul. ei mui mult xü luäexeü Vuleu- mieü. unäe äe lote ueexl»>u xi äe mult», ultläe

niei vorl'ü nu eru..x,u lue omenii eu minte.» u >jix ei. t'.ure vu xü

äieü. eei ,'tz NU tue !N-U nu xnnl omeni eu minte. .Vx» 'lurü vulenenü XI- numerü intre uee--liu.

lü veäuiü imniui äeeüt. eü äenxul liuttz -Xtzllll xü prieepü e>m. I.um lo. ul xü lm li inltzlex'?! t'.ü äorü vorluu äexlul >e oläu! Xu ^rüirü inxe nimie. eüei äe' ee xü ijiei l'uxemeneu Vorlie'l

lntrueexteu xoxirü lu luxerieü. Xultü. mure xi lrumoxü. totü äe pelrü xi xuilrüvitü lrumox. ätz uxtü- äutü ,'üreu xi mui mürelü. >i >ulenenii eruu äe ueextu purer«', ln mll-ver niei nu xe inxeluu. llix« rieu eru

tu»

224 4 » I I. I -Inul XXII.su «ikititü «1« ssnliátóns, im>>o^okitü su < noii^j vsn^i.

«n lintinimul pnsssrut su ^nl>ü i>n<ispstü.^vli« Inssrisii tismsa ii« tinsnims »uns sosi

vnsm« sn sü nu intüi^is, ,inn ünsü nu int!-». si iüs» In,' imtrünilon. ^liinil sü ustü^i I>isoni<» iVnvo» sü '»- „u<>v p« tn^i. Oonvorlnnou «i vosolü umplou »onul si 8>um«Is sunuu i>s'ntr«,uto.

Vusilis» !«i »i ssi i^i sü'-unü <»Io pnin muilims si intrurü. IIn IIüsüu so st» »tunü upnops ,1« uss. xünimi >>« vulononi in ^,»I«I« Ini- siu^uts. nu so putü nüiuiu sü nu kjisü vssinnlni sou:

— ('« suutü ( Silitorii n Inssnisü!?Xnmui sol <Isp« unmü <iin si il uu^i. ilun so iüsü

si »sost» i« n'u pnissput sui s'u ,jis si ^nüiii sü tnvsü pnl>«ul.

Vusiiisu luipulni, nm su vu/.ü. opitnop. llnss si >>s nspn^ii ssi in In, ul <i« Inunts. umls snü si iosiii lui. ilssiu vsüsnü stnäiu<üy,u ,-su muns. mui i-in unos sn ivtnüüouu intn'un , nl^. s» sä-i v,-,iü sät mui pnpni - <i»f ,'l nu I« ,Ioto pus«. I«! «jisi- ,-ü »,-siu-i In, ui stnü- inilnr mui sinstiti si >ü >!«-», ,>!,> pot sü vtsjü n,t,- mui I>in« si 'n sisnsil li iluss »solo upn,,ps , u siiu.

.Isü-i invsluss pürintsis Inon. l-ii i-u spns sü-i »ss,js n In, ui kli' Inunts. ,I»n nu »tüt psntnn ,-u si su vs,)ü tóts >>ins. >j mui ,-u s«mü su p>- si sü-i ,,otü > s,is ini« Inssnisu si sü In nn-nitü vsstsu si povsstsu

lütun^inu in, spü. I'ünintsis Inon su , si ,I,>i pi-soji in,Ispiiniuu nsmlusliis ,-snsmonisi stints si un ,ti,,n >>in« lispnins sün tu sui> ,,>n,Iiissnsu invspitonn- lui pnim.

I'n<'>>Iii imi>nüsuli in «»iüsliii nons si ,-nnuts. , u iniüpxunsu I,,i spsiüsitü si mui < u -smü su süntuiu» Ion tin,-ssü l-i nl-spi, »t»- >Iiiminü ps vulsin-ni V.i ünsü nun vislut ustl,-! -In pi-so^i. >',,>>» i,,s. I»s >» nn »,su n,i»s>i>i ins,n i > s , , NIU SS , u-is. ,iun Svsiu^ sn» nn SSI sü-I >>ni in slkuinki ,i>> ss.iiiiul i>us,n-iln: in, i ,>,iulü Inv. <Ini>Iin. uvnu <> lulü >>ns,„»nn!ii. , u nist« <>. In InIIniri ^i ,-u ix i'u! nn nnnnn nntnns. .Inr ni, i ,«'i>t>'iinl <nin- , .snn> <in , iinil!

I nn- si ,n:n nnilt s,, nni-uiü. , nn,< un<jiin , nnl<»n>I > ,>rul. <i»n,Iinu > ini vinil nii;U' ,4,>i'i,'i si stwii-nli ^i », ,'iii - iintu !»,' si intni-sni-» sâ-i I iur nn nnns'I«, iu iniiuinn. ,'Ni»I vn-juni ni, "n ,-<>r , nnlü nnniui In,'i,»'i si int,' >Iin i»>pni !

— IN- uinln nli inius >>,' nnnstiii? — inli'niiu unni ,,n Vitsiii, n.

— tti, üil i. — N'S,>UNs« INS'siu. >nni N'ii s»-un, ii Nnslli.

— Ilun Nlxin un inkl'lul sü , .nn,' U-.I IlNINNs?

— .>i, i lu Noi in sut. Vvnm invi^üi'N'i Iiunni,'i. »ui ulns , <-iu , ,'-i , oiniunk'. <> liiinn-iu.

Vuil'NI'NÜ nn^tli s«- NlilUN si , iülinuu ,Iin , !>n. , ü ni Uljü invi'lülol'i tt'uu Niui vn,,lu>.

Vini 1,'inlul sü s«> n,-!,-s,'ü u>>,>slnini. li >'«'li un lilK'I'. ,In,>Ü iininü üttlittt,'. >iin intnii^inlü.

— .V'«'stu-i ui >Iniik> lius, »I. — ijisn unui <Iin vuli-nnni ini Vusilinu.

— IIu. — ms,,unsn INU'Itt. — „ nn nil-INn liin suini nnstin. l'run, li,' I>in)-Ui-.

— Xn inni <1i< «, — s,! minirü tnli.— <ü, V, Niii-Iili! — l« I-NSPUNSN Vusilii-u. - mui

sunt !<i uliii, i.tü ,'<n ,ün sinniü snnt ,>ui'tn ninri, i pui-tn slininnli. !,>Ii iü ,i>, ,>inxun <iin sülni nnsirn.

— (!« sut! — s« mini unni <>in xuinin'ni. i'.nni uli >>ntnl -Ivnsll ' inuintu usu niinnnul?

— ,^u ,'ü ilnniiiksli-n tti-u liut I'üi'tui'ui'i Inini, ' Uii IN'-U I>nn»tnit s>>r« i>in«>. I><'-uli ti uvul I»>I>Ü. Nntui' si invi'lüt,»' ,'NIU s,' ninin ^i vni u^i stu Noi.

- l.usü ,'ü VNIN uv«'. — ijisn unni.tin »st» < onvoi-inin» sn "n, in'iii. Xi,'i Vusiii,'»

nu <» niui inn^i. ,'ü ui » ujnns I,t SI'O,,. u stünnit in «i tt»n>tni li'tt-.si uin^n n sruntu oun ni <i«' ti'i'i'»: <In-u< nmu

nuint« «rü lkt'iiu los <-« uvnau sü >ü, ü. Vusiii, » «rü convins. , â von su,;« l>in«.

stin >>üninkt>Is äron to,'mui s« sui n »mvon ^i nu SS i'Ukis >!» I'insv» sü i»>vsstss,!Ü nu vsninnl , ÜN,I I»>I>U lins ,-uvsntuns. Vuisnsnii SS uituu ^unv- < üsnuts. < »' > si nn mui vs'lussnü N"NÜ sü sinn sins- kiii uli«. tsi sn» vnsilnis sü-I usnuit«, süni siünintsiv /Xnon voniüü inumos sü-I tot us,-u>ti. Om I>stnün. «I nu iu, su >>unts 'iin ussi i>ns,^i mui tinsi i , »ni sin ,,o- I>onnini nists snvsntüni su inuss umtiuls ?i ^s^nmstutii ,-u < uvints iutinsssi. PS suni poponni nn I« nip'is^s: si vonliiü I» pni> spsns» poporuini si intn o nsoss no- inünssi ü. in-ut si ,-l-I dsps „nmü »m ii inlsisxsu.

I>s ustu-ilutü si viinln» si mui Innmos ,ts,-üt «Is uitü-<lut». süsi lloniü ,'U vuisnsnii sü-i POMSNSS, ü .^1 SÜ stl-nnsssü n si i'olllni s'uii'ü ^-i si nn »stisi kis popü. I'un sü o putsns linmns'Is^ssü i ^optiu vonlisis. , ü totü iü.ssnis» ISMUS,' nimitü si t"Ii »jissun sü punintsis .Vnon n'u mui vonint u^ü nisj »,I»tü. Vuisnsnii SIUN »tut ^s in ünt»li. insüt nu snuu in stuns sü si <lss- sopsns piü, SISU ss-uu simáit.

In sssnsit SS in, Iisiü si litun^lnu. Vusiii, u invit» ps óspslii ssi sü nn nuü I» punintsis .Vnon. i»ns, um i spnssss ussiu. Itun si nu xoiun sü msn^u. t.nm sü nisnü» si I» usu -nn iiivs^ut? Xisi non ssi su von- lisssü su si. I »un nn pnlnnü ssupu.

I ünintsis Vnon ii pnimi su un u<is^snut pünints.ii I»>ili sü ssijü ^i-i intnsliu snm Is-un piü, ut

SI-Is SS »u vs,int?— Xu ssm snm sü-Ii spunsm. pünints. — insspu

nnni. I'un sü snum in nuiu.— Itins ,jiss NsNSU I'oilsn. »iluint» uitni. X»

simlium. pun sü ns nnssu ssvu sniistui.- - >»». ,iu. nsüisiunu ssiuiuili.I'iinintsis lnon ii pniviu snniüsN'i si sm>tisu o

Inisunis muns. >poi in, spn— Imi I>uns Ions. 'Inuüü nisi. sü > uu piü, ut oi,j-

ssinnii,' n,>stns. Itun sutul nostnu snm ii SS puns?— tu nn <>NUS. — NSSPUNSS snüs loiisn..^tnnsi inss nisi PS Vusiiisu l.upnlui NN-I mui

lüsu n puss in-lnlm si liissi— >iü in- lots sutsis su s-ui nostnu. n un ti nulis

mui vsstitü lissul SS» nomünss, ü.!s-un puls sü In- ssis mui muils. ÜNÜili su

,ii, ü punintsis inon. Xnmui ,is, u poponni pnsNNimisn,! »n II »tüt <Is Il'vttiton I» lusnn si I» Ions s'usu-iss.

Vusiiisu SS sns,In liuton u-i isiuu»!» -— Nn ,issü jioponni in tot losni »n ti nono, os

s'uiilü nists , üntnnuni utül ,1s Imni. pnssnm ns-u >Iut Nons I>nmn ,isn.

— >>un , üntnnunii iünü popon »ssuitülon NN pot nimisu. — nnmu punintsis inon. I'.i un sü MSN!!» >lunü münü ÜI müttü. >»umns.Isn u vnnt su noi sü ns potnivim in suini »ssstu. I>tu Vusiii,' li tuns, süt Ns-um xoiit si süt ns-um Inptut. sü nsni iins nssilis- mut si iiinsis in>ts nsmünut: <Iun tolns nn ns-um psnint nü'ispisu si n ssis liin nnmü um i/i>nlit. sü oslnni Ini i lNMNSljl'N nn «ionms nisi Oll.ltü. I>ssü vs^i msn^s ususü "n Vulsu-misü. tuss^i voj su noi!

— i'un Noi n'uvsm l üntnnuni ,'U uisi! ttnüi I'mlsn.

- t'.ü ltuli-i si-i v„li jiüsi. — NSSPUNSS püninlsiv Inon.

- Ii linsplutl». pünints. üiss »Itnl liin vulsnsni. >i lissü nn i-um ÜUSI. sü noi snntsm onlli si nu i Sllsm. VON! vim lu liku sü ni-i un»li..

— Ilusunos. linuiîii msi. insiisiu punintsis..Ipoi omsnü isi inunü ISMUS imn si SS nsntónssnü

I» Vusjiis» I.npnini, NNlls INSS» sn» »slsnnutü sj so ospstunü ilOSNSSIS'.

ÜNSÜ nisi nu SS ssniunü lisl» mssü. süml snüs

^nul XXII. k UIDI 225«'audirâ. elopotela. Valentznü Livi au bâgarâ äs sein», dar stâpânul »6 seulá hi Is dise:— ke trage, de vaaarnia! Ilaidati sL mergem!— ba veeernik! — 86 mirâ unul din ki. I'óts eâ dvóstre umblati si la vsekrnie?— Kirehek.— oá biseriecihi mai sántefi. Da női nu 86 duse Iliink. Ila dk inuita ori niei popa nu mergea hi ispraviá numai daseálul.— Hajdani numai hi veti ved« 66 dk ómoni vor 6 aeolo!ki româneau inai liueuros lângă vin, dar eu Vasilisa nu inni puteau, >>a hi gáxdóia hi tata se pu- será p'ângâ ki sâ inórga Niuuaá. eâ de-aeuma au sâ veda ss n'au inai vödül.Nai golind un poeal, nu nihte priviri sar- bede 86 despârfirâ darâ si si dk mesa hi pornirá eu tofü la veeernie.^i 66 sâ Is vedá O6ÍNÍ! ? In biserieá 8! műi ales in avli'k orau ânea műi multi, dekát nainte ds miedâdi. Lut popor, műi atâta hi inteligintá. Nai ales tinerime numerósa. 0Ium6 hi risktk s'au dián din tóté parfile. krá o veselie mare. lia intr'un eolf ss záriá 8Í o lianriá ds Iáutari ahteptând elipita in eare sâ p,da eántá.Veeernia iái seurtâ. khira tuti- i'l urmâ hi pa- rintele áron su preofii. Dând sí apárü 'n prag, láu- tarü ineepura sâ eánte »bora.« I'ublieul ea kleetrisat întrerupse eonvoriurea ds műi nnints hi priviá 8prs dstrunul prost. áeesta luâ ds mânu pk sofia Iui Va- siliea Dupului, o 'nverti dk trki őri ps sub mânâ hi 'nsspü sâ )Ó66. Dângâ 6Í 86 insirá 'ndatá Vasiliea 6U Iistrünu preotesâ, apoi unii dupâ altii, tineri hi bktrâni, popor si inteliginfâ, toti eáfi vinÍ8srá aeolo.Valenenu noștri 86 uitau hi 86 mirau hi pur 6Ü nu voiau sâ ereda eeea 66 vedeau.Xu Is 'neüpea lor in eap, sâ sum )óeá aikia »domiiii« su plugarii, ps sánd in satul lor aeeia nini nu stau dk vorbá c;u si.ilar nu puturá sä se mirs mult, sâsi Vasiliea i du86 hí ps 6i in kora si )uearâ sum n'au inni )ueat in vikta lor. (V» urmâ.) losik Vulean.0u§6i.ál-í á68x>i-6 säueaUuns.

(bimars).Ideile adânc. infkiese hi lünk organisats tus ade- veratá somórá culturala, numui sls vor ti capabile u iâeundâ mintos hi a nobiiitá inima.Ideile hi cugetările nóstrs sünt pururea uliuts su 8im^smintk 8Í NÍ8UÍN^6.kimhsmintsls, dorillînlk, intsnftunils N08trs tóts Í8Í uu Í8vorul lor somun in 66rsul idsilor ^i in modul ds suMturs. ln uss8t inh6ls8, lórts nimsrit diós kunt, sumsâ pentru u intsmsiá morulitutsu in om. nu 68ts ds ujun8 u <;or6^6 numui nâruvurils lui, ei trkbus mai naintk 8u-i inilrsptam pulksutu ni modul ds suMturs, Sávi 6l6 8ÜNt IsZánul <lÍN SUrS 86 8tírN68S 8Ímh6MÍNt6Í6, inttznljiunils N<>8tr6. Dupâ esls in8Íruts 68ts U80r ds prissput, somsa invtz^âmsntul, având sí ds 8sop a lâmuri ideile kievului, a-I tuse 8á suZste loZis 8i 8u ^udess drept: 68te mólosul sei mai in8kinnut pkntru u noliilitâ inima elevului, .8Í a intemsiá in 8ulletul lui un sarustsr tirm.In .8siin^a ds8prs krs^ssrs, invetámentul 86 nu- M68S6 -edusa^iv« atunsi, dssá ussbta nu tins in ve­dere numui utilitatea praotieâ, se anumite i uno8sints pot su uil,â in vi6A, pentru s-^rs 86 preZati n elkvii. si întinde in príma tinik a de. tsptá, a sport si a uo- lulitá introdu astivitats a spiritului.

Invehámkntul kâueativ stârue^se darâ nu numai a imdogáti sutlktul elevului eu idei slare, si ss nisus^es a-i indrsptá ^udssata, sim^emintels si voința lui spre tot 66 6sts bun, nobil ^i mârst, sa apoi sultura ar- monisâ a tuturor puterilor lui sullstssei sâ sulmins?:« in 666a 66 numim »sarastsr moral« karakter KU virtute!Dssâ e, sâ invktâmentul psste tot ar trebui ea sa lte eât, mai edueativ, apoi invs^âmsntul smdsi po­porale are sâ fie invktâmtznt edueativ in sensul emi­nent al euventului.keóla poporala este sbiematâ a da vierii spi­rituale a elevilor o dssvoltars obsteseâ omnilatsralâ, din ears sâ potâ resârt odatâ dberi tete ramuri ale eulturii si>6kiale, ea ramurile dintr'o tulpina eomunâ, imprsunându-se eu simfeminte si nisuin^e nobile, sternitk prin invetâmentul edueativ.Drinoipiul invetâmentului >edueativ« isi are ori- Zinsa si temeiul seu psieboloZie in teoriile ingeniöse ale eelebrului silosot Dsrbart.l'rin serterile sale si a elevilor sei s'a eombâtut inveolnta teorie despre asâ numitele sasultâti (separate) ale spiritului, dovedindu-se, eumeâ tots fenomenele sutztztului 0M6N686 86 pot esplieâ si 86 pot dsrivâ din lupta ideilor pentru ksistintâ!Drincdpiul invstâmentului edueativ este unul dintre ssle mai lesunds resultate ale j-sdaZoZiei mo­de ne.0 altâ tendintâ earaoteristisâ didaetissi ds astrali ss e: a eausâ prunsului d6sls1ar6 prin invehámönt. a pretase aZonisirsa ounossintelor in o adeveratâ plasare pentru sl, adusându-o in strinsâ le satura eu vie^a Iui, eu dorințele si sosurile lui.8'a observat, eâ numai aoels oeupaîiuni sânt priineiose pentru desvoltarsa spiritului tiner, eari sternsse in el simțăminte de plasare si bueurie. X sas te simțăminte sânt niște saumpa somori eari pentru atingerea snopului sublim al sduea(iunii nu se pot prețui din destul.Denumitul 11. kpenaar c)ies: »Omenii sânt selavi ideilor lor asoeiate!« Deeâ este adeveratâ aeesta aserțiune, atunei eu totâ seeuritatsa putsin nâdejduî, eâ pruneul eare a iubit eartea, seola hi pe invefâtor, niai in vresta bârbâhisi nu va inestâ a se aultivâ mai departe, suvenirile plâeute asoeiate eu invetâ­mentul i vor da nentrerupt impulsuri noue pe ealea progresului.Dsdagogia nouâ pretinde, ea metodul inve(â- m' rtului sâ ss aeomodsE intru tóté dksvoltârii na- tw de a elevului, aplieând arta edueativâ intru a pro- me, â eât mai bine luerul natúréi.8ântsm darâ in eals eâtrâ realisarea ideilor lui I'kstalo^^i, pe eare tean Daul eu drept euvent il nu- M6SK6 kousseau-ul D arman lai !^m vorbit desprs »eultura mintii,« sâ vedem aoum »sultura inimii.«Dlâeut ne vibrsriâ nervii, eând privim eâmpla rein'ineritâ de sutlarea blândei i>rimâveri. ln o tai- nieâ si dulee reverie se legânâ suliéiul nostru eând amU uupiâm V6kiniaa frumsetâ a lirei, kaeriiui de eompâtimirs se ivese in oebii noștri, eând vedem p<» alfái laerimând. Lpoi erâ eând ne uimim in plivirea sublimului', eând xâiim eâ de sub erusta iniiteriei lernte iribuenese trâsurile mârefk a Oreatorelui, alunei petrunsi de mieimea nostrâ, ne aventâm la adorarea lui Dumnedsu!De alai se vede, eâ gândirile nostre nu rămân numai niște imagini rigide in spirit, ei aprind in e,I tlaeâra simtemintelor, si simfemintele tas inima nostrâ.In viefa ds tote dilsle ne vin înainte prâ adese ori omeni eu multâ iseusinfâ, omeni eu minte agera, hi invetâturâ mare, inse tot pe aee.htî individi de alta.

226 LLNIDI^parik îi ailâm tara destui simt, câtrâ frumos si bine, îi vedem nu udata stăpâniri de insusiri nenobile ^i patikus de^ositóre. l^e lângă o avuție mare de ouno- scin^s, ei posed puține sim^eminte si nisuinhs nobile, ebiar pentru aoeea ei nu pot ave nici con^oiin^â simhitore .si niei moralitate lirmâ. Despre unii ea aceștia se dies, ea au »cultura minhii« dar le lipsesce »cultura inimii.- Lduca^iunea treime sâ imkogâhescâ nunumai mintea elevului eu idei si ouno^oin^e, oi este datore Lncâ mai vârtos a nokilitâ simtemintele si a îndrepta voința Iui câtrâ sublima oârare a vir­tuții. Alinte luminata si inima nobila face pe ade- veratnl om. »Lultura mingii- ou a »inimii culturâ- trebue sâ tormexe un dualism nsseparabil. Inima oea oultâ este ra^âmul lirm al moralitás, ea este puntea oare ii treoe pe om dela ouno^osrea binelui Ia sevâr^irea aceluia.linșași fericirea, oare este soopul bnal al educa- tiunii, in sine nu e alt oeva deoât eouilikrul inimii, armonia simtemintelor.8imtemintsle formává centrul viehii psiobioe, si astfel numai »cultura inimii- singurâ póte asigura liniștea si consistenta durabilâ a omului intern!Dâeâ eduoatiunea este obiematâ a forma »ca­ractere- capabile de a trâi o viehä pe cât se póte de perkeotâ, atunci este adeverat si aceea, cumcâ »cul­tura inimii- trebue sâ fie locarul câtrâ care au sâ graviteze tóté stăruințele crescerii bune, pentru câ precum am dis, motivele tuturor faptelor nostre din inimâ se stârnesc. 8imfemintele krumóss inaivá si nobilitâ^â intrâga viâhâ a individului, iscusința si in- veiâtura numai impreunatâ ou o inimâ nobilâ pot sâ producâ rüde pentru binele omenirii!LIaeâra din loc se năsos: simfemintele erâ numai prin simhemints se pot aprinde, si se pot desvoltâ mai lnne. La peste tot in eduoatiune, asá si la cul­tivarea inimii esemplul este mitocul cel mai puternic si intalibil. Lu deosebire esemplul mamii, prin apro­pierea ei imediata inriuresce decisiv asupra tuturor simtemintelor. câte resar in inima tinerâ. 8imhe- mintole ei. nâravurile si, credința ei, tóté se tipâresc ou urme neșterse in plăpândul suflet al fiilor sei. Icüna mamii se oontopesos cu sufletul nostru ^i dupâ cuin frumos dies DestaloMi. ea ne povâtuesce intre tote impregiurârile vieții, ea devine ebiar identica cu consciinta nostrâ! Lultura inimii numai mama póte sâ o deie in mesura reeerutâ, seu o persona care este in stare a iubi ca si ea. Iubirea mamii este nemâr- ginitâ, si inimi nobile numai prin o asttâl de iubire se pot educa. Dâeâ se sporesoe numerul ómenilor cu inimâ perversâ, e semnul cumcâ scade numerul ade- veratelor matróne. si crescerea familiarâ se atlâ in stadiul delădintei. 8ocietatea este darâ datore a in- bintâ .scote pentru sexul lâmeesc, cari sâ ingrigâsoâ de o eduoatiune bunâ a femeii, oa sâ asecurer^e feri­cirea generatiunilor viitóre.'I'rebuinta oea mai sublimâ a inimii nostre este simtemântul religios, religiunea este obiematâ a im- pâcâ mintea ou ale inimii trebuințe, a ecuilibrâ cul­tura mingii cu a inimii cultura, pentru aceea educa­torul si pârinfii ou deoselnre simtemintele iubirii si a credinței in Dumnedeu sâ le resâdesoâ in plâpânda inimâ a pruncilor, a oâror orescere lor a inoredinfat-o națiunea, societatea omenâscâ si ensusi Dumnedeu! Lredincios va deveni inse iiitorul om nu prin os con­ta re a meoanioâ a deprinderilor religiöse, oi singur numai prin esemplul crescătorilor, prin pietatea lor nelâtâritâ. Li trebue sâ pricâpâ a delâturâ töte scenele, ce ar pute stinge tlacâra acestor afecte nobile. Ilugâoiunea lor, de si scurtâ dar ferkinte rostitâ, sâ o vâdâ pruncul, pe ei sâ-i all c binevoitori, nobili si insullefifi pentru ce este sublim in simtemintele si

Anul XXII. Mfaptele lor, ^i atunci inima lui se va mi^câ, esemplele il vor râpi si il vor transportâ in mod neresistikil An câtrâ regiunile consolatore ale credinței in cel ne- W,l sfârsit! Xu adoptâm părerea Iui Douseau. care suspine<;â nu s de lipsâ a da pruncului invocaturi religiöse V pânâ iik etatea de adolesc;ent, er oonlâsiune sâ-si alegâ nknnai dupâ ce a devenit matur. Xu este asâl Lel mai sacru ^i mai tainic; siml,e,nânt nici odatâ nu póte ca sâ prindâ râdâcini mai ürme, decât in vârsta nevinovata a oopilâriei. ln cercul familiei ^i in scol a elementarâ sâ se inxestrexe inima oandidâ a pruncului ou scumpele comori ale credinței, aceste vor li pentru el un talisman ce-l aperâ totdâuna .si-l va susfinâ intre töte luptele vieții neclâtinat. De o potriva trebue sâ aprindem si sâ desvoltâm töte simtemintele, inse töte trebue sâ le ooncentrâm oa intr'un punct fooular in simtemântul veneratiunii oâtrâ atot pu­ternica iiintâ, oare este tot odatâ »idealul omenesc!«Lorta ^i iubirea sânt oelea doue poluri ale educa- tiunii. 1'atâl represintâ in eduoatiunea familiarâ: forfa, natura, autoritatea, inteliginta. cultura mintii, pentru câ in bârbat ideile sânt stâpânitore; din potrivâ mama represintâ pe lângâ prunc: interesele omonimii, cultura inimii, iubirea, fragedimea, oâci in femeie simtemintele precumpănesc.Lr cresoâtorul trebue sâ ^cie a impreuná in per­sona sa autoritatea tatâlui cu frageda iubire a mamii, deoâ vrâ ca sâ potâ da elevului seu pe lângâ cultura mintii, a inimii oulturâ! Nama este din bre mai apropo de prunc, decât tatâl - insusirea ei este mai intensiva, mai botâritore. Din faptul acesta se vede, cumcâ cultura inimii este mai presus decât cultura mintii, simtemintele nobile sunt mai pretiose deoât iscusința. In adovâr asâ e; câci când e vorba, oa sâ dâm cont inaintea societâtii despre faptele oe le-am sever^it pentru ea, atunci nu atât capul ni se va pune pe cumpenâ, ci mai mult inima nostrâ!IVlintea ^udecâ, inima simte.soe, er voința no in- dâmnâ a severei fapte.8imt6mintele numai a^â se vor manifesta prin fapte nobile, dâeâ cultura inimii a mers paralel cu judecata sanâtosâ si cu târia voinței.»In eduoatiune ebiar asâ precum in politioâ regula de aur este! a nu guverna, a nu comanda prâ mult! -Da guvernarea voinici elevului trebue sâ se re- oglinde formele de guvernament asâ, dupâ cum s'a desvoltat ele succesiv in viefa statelor, ln statele primitive un stâpânitor despotic subjugând guverna capetele cele neoulte, pretindea supunere orbâ dela toii, cuvântul lui erâ lege, prescriind porunci peste porunci, dupâ placul si arbitriul seu.(Inolisiarea va urma.)Or. petru ?ix>o^.yllsle dadei.

— bsgsnââ. —MFeoâ e sâ consultâm oâlindarul, si ebiar viscolele dilelor trecute, ar trebui sâ credem o'am soâpat pânâ la anul, de furiile babelor. Dar dâeâ ne uitâm pe giam, din odaia calda. si vedem /âpada grosâ Lneâ pe aeoperâmântul oaselor si turluii de gbiafâ pela stresine. âr comele plopilor reslirându-se 'n drâpta si stânga sub bâtaia vântului, cu greu ne vine sâ ne 'noredem in povestea vorbii.Ltâ de ce, nu vedem timpul trecut, ba il credem ebiar propice, a ne reaminti legenda babei «lin ve-aa dela pâeatul câreia ne-a remas pe eap. din strâmosi, acâstâ urgie a naturii, mo.stenire j»e -arc-

änul XXII.o vor putó 68piâ nioi 8tránepo^n âin oursul noskör- Hitelor vóouri viitore!Lrâ oâatâ o babâ, — aHâ ÎH începe 8nova, ^ura poporului. — Ln so numiâ Oocbia, Hi erâ o «Zriphoroe ou oorul Zuroi negru HÎ rou on mórtea. ^i nvon dada un duót, ps onro i'n insurnt o'o katâ blânââ -â duna In llumneâeu. Xu trecu mult âupâ 'nsurators, Hi kâetul plecâ In âruru lung âs tot; ntunoi soorn, on tóto sóorsls, n inosput un trni rou in oasâ ou norn-sn: o ocâriâ, o sodinZiuin sl-o amâriâ nini rsu âseât o strigoion.Intr'o âi. eâtrâ stârcitul isrnsi, dada ârnoului îlete nurorsi snls un kra^ âs lâna negrâ on luuluzinea, âiosnâu-i: -bute âs spslâ lâna asta si vsâi sn ini-o nâuoi on laptele âs albâ; altmintrelea sn nu ts inni întorci nonsâ, on ih rssuosso gâtul on In un pui âs vrabie.«kiîata l'emee Iun lâna 'n brațe, ss âuss In isvor «i-o spsln trsi âilo 'ntr'unn; âar lâna nioi on ss albîâ âs loo. patra âi soâoa lângâ isvor nemângâiatâ, oa vai âs sn oâ nu i ss aldin lâna, si nonsâ Hciea os o aHteptâ. blângea ou Inoriini âs ioc si ss rugâ In NHeu sâ iâoâ vr'o niinuns HÎ s'o sonps âs urgia soorsi.Lum tot plângea HÎ Nii-ss vâetâ, âe-oâatâ vsâs un voinio, tinsr HÎ kruinos on un braâ, onro, voninâ In sa, o intrsdâ âs os plânge. Ln i spuss tot nsonsul. Ntunoi voinicul arâtânâ-î, nu âspnrts âs isvor, un ksl âs pótra in roHa^a oârâmiHîi, onrs ss macinâ on sâ- punul, i âiss: »In pstrâ âs-nosn roHÎe, HÎ spslâ lâna ou sa, pânâ s'o nldi.«Hi ouin clise ss HÎ fâoâ neveâut.Lemeia luâ âin nosn pietrâ, onrs inss nu srâ pietrâ Hi, lrecânâ lânn ou sn, inântâ ss tâcu o spuinâ roHis on sânZsls, sr npn începu sâ lsrbâ 'n olooot, Hi eânâ 80Ó8S lâna srâ nlbâ on xâpnân. Ntunoi ss 'ntórso 'nclatâ Ia soorâ-sn.L^ripîorc'iioa âs dnkâ ss inirâ mult âs lruinosn aldshâ :c lâneî; ânr tot nu-si lâsâ nora 'n pnos, oi o triiniso sâ-i aâuoâ, âs unâs-o Hoi Hi-o gâei, isrkâ vorâo si tragi calpto, ori âs unâs nu, sâ nu ss inni în- toroâ nonsâ.âltn nâpnsts ps crapul bietei temei: âs unâs srâ «a sâ Zâsssoâ isrbâ verâe Hi tragi copte! Dar os srâ sâ inon! osi la câmp si ÎH arunoâ oobii âspnrts: in täte pároló numai pustiu Hi ger. ^ncâ âs-ndiâ ss luass po ioi ps oolsn ^âpnân. ^Hâ mergea diata râ- tâoinâ Hi plângenâ, âin câmpie 'n câmpie, oânâ stâ ór voinioul âela isvor, npropiinâu-ss âe âsnsn Hi in- trsdânâ-o: âs os plânge Hi os râtâcoHoe p'aîoî. Ln i spuss srâH pasul. Atunci voinioul o luâ âs mânâ Hi-o âuss 'ntr'o poianâ plinâ âs-o erkâ vsrâs insmâltntâ ou tragi oopts, on 'n luna lui oirsHsr. Ln ÍHÍ umplu bravele âs srdâ vsrâs HÍ póln psstsloii âs tragi Hi NHâ ss intorss la soorâ-sn nonsâ. — Lr knbn olónha, oum veHâ órba Hi tragîle oopts, âiss: »Li, nou vsâ Hi su o'o vinit prîmâvera! 8â ms sui ou oile la munte!« La aven multe oi, mul^î oiodnni, Hi mulhî oâni. 8s Mi âar âs plecare, Hi luânâu-Hi turma, oiodnnii, cânii Hi â'als mânoârii, sr psntru sine nóus cojóce mari pânâ 'n pâment, Ia iniei âs martie n ajuns ou oils sus Ia munts.Dumnoâou ntunoi dotârî s'o psâepsssoâ psntru rsutatsa ei, Hi stâ oâ âs-oântâ inoopü sâ plois ou spiouri âs râpnââ. Laba, oum veâu, ÍHÍ strinss turma Hi imdrâoâ oâie-Hi nóus oojoosls. In âiua âs inteîu ss uââ cojocul â'asupra, â6 86 inmuiâ â6 tot, Hi irodul sâ-I lapeâe: apoi tot NHâ in tiecare âi câte-un cojoc, pânâ 06 iHi lâpeââ tóto cojócele. Xóue âils plouâ mereu, or noptea o6N âs-a noua, oânâ dada nu mai avea nioi un cojoc usoat, âete llumneâeu un Zor cumplit, aHâ oâ a Heoea Hi Hi dada, Hi ciobanii, Hi

227oânii, HÍ turma întregâ, 86 Zâsirâ îngbehahî HÍ pretâcu^i in stani Hi bolovani âs pistrâ.Os-atunoi Hi pânâ nstâHi, Ia inosputul Iui martie, s'auâs, prin aosls loouri, un plâns oa âs lsmss, un urlet âs sâni, H'un sbsrst âs oi mult«, H-atunoi inâatâ osrul ss posomârsHss, visools ss pornsso, ou ploi HÍ ou sâpaââ, ^iuâ intr'una nóue âîle, — câte cojóce nv6a baba Ooobîa.In munții âosprs 8svsrin HÍ Nsbaâia, âar ânoâ Hi mai irumos intrs 8uoóva Hi (Câmpulung in Lucovina, ps un muHosl intin8, 88 vsâs HÍ aâi baba vocbîa ou oils, ou ciobanii Hi ou cânii si, prskâcuhi in stânci âs pistrâ, sls scot un muzei cs te inliorâ, aâucsnâu-ti aminte. . . rsutatsa babelor! ...6. K.

Doine si koré âin Ardeal.— bin Minutul borZoului —

XVI.^niinn âs putrszni,

X'ain un outit sn ts tai, 8n vsâ os âursrs ni. — Inimâ. putrsgniâsn, Ori tâ-ti vois, ori ts Insa! Ori In-ti vois âs iudit, Ori ts Insn 'n prnpnâit!

XVII.

â^n-ini vino oLts-oântn, 8n ânu ou onpu âs-o petrii; âsâ-rni vine uns-ori, 8L dsu otrava sa inor.— bar sr stau Hi soootsso, ba os sä ms otravsso!Oânâ am âils sâ trâsso, Ou mânâra sâ ms 'ntâlnsso, 8-o sarut HÍ s-o iubsso.

XVIII.

koste lunoa ou dulduoi, baH06 mânâra niHts iunei. — Nânârutâ ou oolii oâprii basa șuncii Ia pustii!Hi ts ââ ou voinicii, Ou voinicii âs trâit, basâ zunoii in psrit.

XIX.

Iot MS mir, MS mir ârâAu^â, Oum poți li LHâ mânârutâî? Xu Holu oum poți li Islitâ, Okiar aHâ âs aldinitâ!?Ori ts speli Iele 'n isvore, kânâ 'n rssârit âs sors?8i ts HtsrAi ou krunHuIitâ, LrunHuIitâ âaldinitâ, Ou krunHutâ âs lills, 8â-mi plaoi IsÜHÓrá mis!? îs soalâi sóra 'n riurels 8i ts svsntâ vsntursls?! Ori ts bate vsnt ou dors, Vént ou dórs alditors?! Ori âora 'n a Hilsi âiori, lts spsli ou rouă âin llori?! Xu Hclu os Iaci ori nu Iaci, bar vsâ bine, eâ tu-mi plaoi.

telese â I. Ooloxa»

22tt LVMILI X Xnul XÜIL

R.6x>r68in1iAtiuri6 tSAivsIâ voniânâ äs äilstAnti in Lidiin.Vineri sera in 14 I. o. am asistat la a prosintatiune tecctrala cliu anul acesta a noștri âiletanti clin 8ibiiu. care s'a clat erus âoua 1'6- -:elosilor po scenaimprovisatâ clin sala otelului >âmperatul roman- in- aintoa unui pulili«- nuineros.l'mselo Orn ate au tost âoue comeclii si anume: »Orr clone picaturi cle apa- intr'un act. traâucvro, âin frantrmesc'e cle X. si »Vontru o,'lui lumii« seu -Lum se imliatâ luinerr cu apa rece- in âoue acte cle La- bicclie, lcu'alisata cle Virgil Onit.In general vorlunâ, ambele piese au tost Irine interpretate in roiurile prune si Irine insconatm Xr Ii tost pote si nuri lune. döoa scena n'ar Ii lccst prö peste inesurâ ingusta, incât actorii sâ tio siliti a se strecura unul pe lângâ altul ca pe un coriclor.Inciul cinei 8ilvia Larcian (soția advocatului Lapinian) a kost iueat cu o ingeniositato naturala si in inocl c:ât se pote cle simpatic, pentru c are a si primit câlduroso aplause. Ușura Nina Lorbav sLIena) âe ^i anca pro tinóra pentru ca sa cunósca tute apuca­turile ralinate ale periculcrsei arte numita cocbetâri'a lemoiosca. totus a reușit a-r-i interpreta rolul seu cle femeie desgustata cle bărbat si colietâ. intr'un mocl mul(amitor. 8peram a o vecie in roluri mai corespun- ! âiloi. maialurile vor inc ejce in curând. tute gatere etanii si temperamentului seu deoum a fost j pretincl toalete si c.cunl>ina(iuni noueacela al Hienei cp al ânei Ilanian âin piesa a cloua. 1)1 Virgil Onit. ca aclvocatul Lccpinian. a .jucat bine si eu multa verva si a lost un partner potrivit cu soția sa. Lilbrantul I'alavrescu, cil Lóriiéiig Viser, a co­respuns si ar ti fost bine dvoâ s-ar ti clat silința a pronunța mai clar si mai sonor, a nu esagerâ si a li inni moclerat in gesticulare, I're mult o reu in tóté.In piesa a cloua »Lentru ocini lumii« care este o piesa torte instructiva, in care se sluciuesce si ri- âioulisv7.â părțile cele slabe ale parvenitilor si se âo- mascâ ipoc-risia si golotatea lanlaroniior. rolurile prin­cipale au bist in bune mâni, lina Aurelia Lipos ca soția âoctornlui Nelinesou cs-a .jucat si interpretat rolul sieste îi-steptare «le bine, tara âe a-si piercle un singur moment sângele rece. Dsóra Maria kölesen (liica ânei Nelinescu) a tost o naiva âe. tot clrâgâlasâ. int«>«'mai ca si clsórele Xurolia Niiui «cameriera in casa lui Italian si Otilia Lipos cameriera la Melinesou. încât pentru rolurile lui kia^ian. cronletar in retragere.Virgil linii si ârl Nelinescu «loctor tara pacienti. Iu­lian popesc-u. no mărginim a âice. eâ âecâ s-ar li sclâmbat r«>!urilo. :cr li rousit mai bine, «vi puțin acela alui Neliuescu. Line s-a jucat micul seu rol âl Isaia I'opa, cac 8tolan Lalin,Lololalto roluri socunâare uu lost lünk impartito.Mai naintc: cio u uuclmiá permitem u lacv o binevoitóre

negutatccr áe ICMNC. clin amönáoue pieseleacesta recensiune, ns observare III aáresainai ales a âilotantilor cle secsul kârbateso. Ve scena conversahiunea treime sâ lie repede. tiinclcâ altcum i^i perde etectul si devine traganatâ, ceea ce nu pute lace Irunâ impresiune asupra pulilicului. Xctorul, lie el si numai diletant, are sâ-si mesure cu multa ka- Zare âe soma liecare mișcare si fiecare pas ee-l kacs pe scena, pentru ca a se miscâ âela un Ioc Ia altul âncâ nu va sâ clicâ a juoâ. kl treime sâ sere pentru ve si când are sâ Iaca cutare seu cutare mișcare, binâca cle altcum se pune in contrazicere cu vorbirea .sa si remâne neînțeles.

X<u românii si cu preterin(â lemeile, avem âela nascere o gesticulare lMto^viuâ si bogata. Vcosta o am putut observa sj^M^âSsiunen celor â«>no repre- sintatiuni teatrale/ale âjletan(ibzr noștri, in decursul carora a cââut un aâoverat potop «le gesturi cai cale si larâ ««ale. Ln om sorac «io gesturi tace improsiunoa a k stângaciu. clar cel caro, laco pro multe, slâbosoo improsiunoa si tenorul vorbirii sale. La si ccicctorcilui seu âeciamatorului, este a se reoomandâ si aotorului a-si oontrolâ gesturile, a nu le aplica in una si aceeași âirectiuno cu o consecventa nealterabilâ, a economisi si cu ele pe cât numai se pote. pentru «le a le avo la inclemâna in momentul clo lipsa. I're multe gesturi distrag atențiunea si genova ocini pe contul auâului.X/7uâc, L8 -»cmc dMâ. I. o. Hai'itlu.M 0 â A.— Iu MU.In line. . . . stimate cetitore, avem eras timp lrnmos. Noclistii ce s'au tost spâriat la incvputul lunii, cac.i ningea si ploua ai>r,'>pv in tíec.are «li, a«:uma isi lrecâ manile cu inâestulire. lafa lor strâlucesce âe bucurie si intr'aâever nu țâra causâ... in magazine unâulexâ mulțimea «le âimineta pana târâm sera, o clama ese alta intra, 6 semn câ gesclmttul merge bine.8i intr'aâever nici un seson nu e a^â interesant, asâ akunâant in novitati ca sesonul âe primăverii si nici unul nu i>retinâe atâtea toalete ca acesta, âler- gârile cu cai au iiu'eput. corso âe maiu e Ia orâinea 8i moila. ar estâ clama capritiósa. s'a ingrijit cle tote acestea.: âncâ asta ernâ. precarul amicele ei umiilau in jaobete si mantile câ'ulurose. puse dânsa sute cle. mâni la.lucru lin si acuma töte noi6 66 clonul lo-u ccroat 8Ünt ar.-m- jattz si PU86 Ia âispc'sitiuneci marelui public.Lrsatiunile oi pentru un.ost soson sünt lîne. usóro si in colori descinse. Ve lângă multele st«>!c olegcrnte cle etamine si bajader ou bordiro Iute, po lângâ lu- larilolo pongees si creponolo, iniile llours orr atâtea si atâtea «leșine varii, a esit ânc â in m«>«lâ « a novitatcr, stot'a asâ numita Versan crepe. o tesâturâ lina, molesi verstatâ. I- all>astrc!l cel lunecat.Oul ori! e mais si tlre vorcle apcope

maicapota irr lóin mccmtelo, inco.pöná «lcâa closiáus, pâicâ la rosul «cel iruri ilr-

in acesta um Icrele.O6Í6 V6St nuricolóre:

mai noue sünt bleu levence. l-lcaule. on«l. l'rima e o nuantlc «Ies,«Insa alba. törte se porta stola cle etamine toalete intregi. pelerii drágulásé.tote acestea se gătesc^ «'U pr6«lilectiun0 inacesta nuanța.0 atare toaleta veâui «lilele tccaaâe. Veste ro- cbia neteââ âe satin vorcle merveleux viniâ câta cle stotâ «le etamine, in col«'u'occ bleu levence, peste ccc'estcc viniâ o tunicii lunga a««ârei iilccintituri bogate vânau «lela stânga si clispârea in torma «le uncla sub «tone pl isse late clo catitea vorcle. co erau arangiato «le «mealalta parte. Valia clesebica a Ia Xuave lâsâ sa se voâa un gilot âe blonâ alb clecorat ou araboscuiri «le .jet verâiu. Ln cap«>t ârâgâlas clin asemenea etcnnine si clecorat cu rosete âe panglice «le atlas întrerupt (âureb- krocben) completâ accesta toaleta clragalase parisianâ.lîlonâe e o nuantâ gâllcie întunecata, in acosta cobire sünt lorte moâorne stolele «le crepe, si clanțele t cu âeoseliire se âsoorosâ cu aceste stole pelerii. se gătesc plastrone si se trag umbrele cle visita.0 colóre âescbisâ gâlkie e nuanfa mais: lórte placmte sünt in acesta colóre stolele cle bajaâorc si ^epbir, asemene se gâtesc. si pelerii introgi clin stole âe asemene âolore.

D á lll I D I il.Iluul XXII.4lm vest end 6 0 HŰLNÉL adoverat euglesâ, bordo combinat eu verde, argint ^i aur. violele iu acesta colóre sânt körte üne .^i somonâ ture eu tabricatele eele usöre persiaue ^i cliiueso; diu astä causa se si tolososc mai mult la decora^iuuea pclöriilor de gra- dina si c-âmp-, toalete intregi gatito diu atars stota 86 ved rar. Valeiia.HIsrLî^ra »rl«

?vlrl literare si artistivv. Xl FcVsmr, iuve- ^ator iu Lasteu, a daruit ilssociahiunii transilvane uu volum diu biblia romLnesca tipărită sub Dákocrii. — M <7ec,rc/ö </. Usätt/, senator ul lîomânioi, a trimis ilssocia^unii transilvane 200 de osemplare diu scrierea sa »studii asupra constitutiunü komäuioi« spre a 86 impârji gratuit iutro mmndrii. — 6r, 6. Tderlesoccva ^iue dumineca a patra si eeu diu urmä coulorinta Iu llteueul diu liucuresci asupra -'I'oranului komán;« eu ac-esta 86 vu incboiá .si seriu conferințelor.Vv studiu asupra Iui ^leosauârj. vi tloorge Or. Ilengesc-u incepe sâ publice iu broșura depe luuiu u - Convorbirilor Ditorare« uupro interesant 8tudiu asupra poetului U08tru Vu8ile illecsandri. Iu broșura U8tu autorul 86 ocupâ de copilârla si tiuerehele poetului ^i spune unele date uoue. iltâ uu 8eurt resumat. Vasile ^lec-s-mdri 8'u născut lu llâcâu iu luuu lui juliu 1821, uude familia illocsaudri se roirâsose de gróM müeelunlor sovlusito de illocsandru Vpsilanti si de lusul pasa. O mure câruhâ, uuiuita »krasovencâ,« serviâ de adâpost brmilioi. Damilia ^lecsandri este origi- narâ din Veneția, de uude pe timpul republice! veuetiuue multe lamilii se stabiliau iu Oonsiautinopol; de uiei mui umlsi din nc-.esti ituliuni trecuseră iu Uoldova si Vu- luliiu. Ulei s'uu unit cu romuuee si uu fondat tumilii, euri upoi devouiru renumite. eu Ouria, iVlocsaudri, Xegri ete. illei-sanclrc^scii viuit-uu direet diu ltuliu iu Noldovu, ori opritu-s'a mni inteiu iu Ooustuutiuopol? klcest puuet este mmvoe de preeisut. Âgur este, eu uu tost Iu Ooustuutiuopol ambasadori veuetiaui eu numele de iVlocsandri; eu se gâsesc clriar ustâdi ^locsandresci iu ltuliu si eâ unul diu puluturile Ve­neției purtu. pânâ de-unâdi. uumele de -pulux^o illos- sandri.« Oei dinteiu viui^i diu acesta tumilie s'uu stabilit iu Oerlud. Ilonul poetului uveu doue tete si un te<üor. .âc.esta. dupâ ee u mâritut surorile sule, impârtiudu-Ie iotâ uvereu pâriu^eseâ, se duse Iu lusi, ^î, dupâ nlneeiunlv depe atunci, se puse sud ocrotirea unui boer mure, caro-l orcnclui saino-s lu Oeuder iu l lusurudiu. I lelu I lem Ier Vusile illocîsaudri, pâriutele puietului, trecu lu 'bergul-Ocnoi, uude se iusurâ eu o domniseră Oo/.oni, eu si dânsul de origine ituliuuâ. Tlpoi intreprinso, pe seina su, eomereiul surii. Oalare pe uu eul ulk, singura piurte ee-si reservuse diu mos- teuireu p>âriutesc.â, el insotiâ d'alungul llloldovei, cârute ineârcaio eu sure, po eure mergea s'o vândă pe mulul Drutului. üsttel uduuuse o avere destul de trumosâ. In câlotoriiio sule de multe ori eru silit sâ treca priu mo-pa -§i priu pâdureu dela lllireesei, eure aparțineau utuuei lui Xieoluo Nilln, unciául marelui artist dra- mutie. 8edus de frumusețea piosi^iuuü si calculând ea uu duu părinte de tumilie, veniturile produoâtore ale acestei moșii, o eumperâ si deveni üsttel proprietarul vestitei lunei dela Niree^ei. Oe ueeeas vreme isi mdiá lu lusi eusâ, in eure poetul petreeir o mare parte diu eopilâriu su, tâeeudu-si primele pmuri diu in<!6putul vieții sule, eâud avea de tovaras pe ^Muul Ooropm, rivulul seu in armiei si ul seu loeotoneut in resdoinl neimpâeut ee deelarase evreilor din lusi. ^leestiu nu mui indrexuiuu a treoe pe strada 8tlui Ilie,

22tl(ustuda strada ^leesaudri,) de lriea petrmelelor e.e ploau din easa tostului sames. Antipatia lui illeesuudri in eoutru evreului din ^ura româneseâ a dat uu^eere priueipulelor tipuri de evrei pe eari i-a espus Ia risul pudlieului. l)e aoolo tu trimis de pariuri intr'un pen­sionat îiuut de Victor Ou suin, uu trauves. Xueâ iuaiute d'a iutrâ 'u pensionat, âiar dela 1827, pe eând se ^âsiâ in easa pârinteseâ, el tusese iueredin^ut oonduoorii călușarului Olmrman; acesta locuia in casa lui ^leesandri, dar avea iuvoire sâ dea leetii si Ia câțiva elevi esterni: printre acei copii se Zâsiâ si Ni- dail OoZâlnieeau, eu eure upoi se 'utelui si iu peu- siouat: tot aci i tu camarad si Nillo. ^lei iutemplârile lui klodiusou Orusoe uu steruit Zustul eâletoriilor in tinerul ^leesandri ^i pe când protesorii Iui, printre cure trekuesce citat dascălul tluetuui (acolu^ pe care avea sâ-I pue pe scenâ in -Xunta terâuescâ,<0 il in- vetau a conzuzâ verdele: spiritul seu sdurâ doparto. Oo aici părintele seu il duse lu Ouris in 1834. Despre acesta inse in nr viitor.' Lroaioa komauilor de Livoai se tipâresce lu llucure.sci de nou si cu litere latine, lletipurireu se lâce din economiile dodandite Ia pudlic^areu cole<!- tiuuii Ilurmrmuclu de dnii Dim. 8tur<Oa si 'l'eod<u' llosetti, membru al curții inuulte. Dditiuneu acesta vu ti precedată de, o prelata si vu eyi 'u cursul acestei luni. Ora dine, deca inaiute d'a se retipâri, se cou- trontâ editiuneu veclm cu manuscriptul Iui 8im-ai care se allâ 'n urcdivul episcopesc; din Oradea-'mare, uude se pLströxa cu multe alte documente pretinse remase do po timpul te.ricitului episcop LumuiI Vulcani, câruia i-a merediul-at si lsiucui inuuuscn'iptole tzule.

Academia româna anunța urmätürelo premii: I. TVsmml aV«süu'el-7/erescu diu seria l!, de 4,000 lei, se vu decerne, in cursul sesiunii generale din anul 1887. unei cârti scrise in limba româna cu con­ținut de ori ce natura, cure se va judeca urai mori- toro printre cele puldicate dela 1 .junuarie pânâ Ia 31. decembre 1880. II. TVemüd lÂaOclm leseu, de 5,000 lei, se va decerne, in cmrsul sesiunii generale din anul 1.887, unei cârti scrise iu limdu românâ, cu continui literar, care se va Mlecâ mui meritóre printre cele publicate dela I .junuarie 188-5 pânâ la 31 decembre 1886. lll. Mrrsir TVcsbc- rei-OteresM din seriu ll, in suma 12,000 Iei, se vu de­cerne in cursul sesiunii Mnerule din uuul 1889, unei cârti scrise iu limba românâ, cu continui de ori ce uaturâ, care so va judeca mai meritóre, printre cele publicate dela 1 junuarie 1885 pânâ Iu 31 decembre 1888. IV. ^rs-nnd 8'tcâdn Iâ»r, do 5.000 lei. se vu decerne in sesiunea. Mneralâ din anul 1887 celei mui bune lucrări in limba românâ asupra urmâtorului subiect: »blora descriptivâ a unui județ clin DomLnia dupâ alegerea concurentului. I'orminul prosiutârii manuscriselor la concurs va li 31 decembre 1886. V. ^lecAcmck'it /ocm dusa, clo 4,000 lei, so vudecerne iu sesiunea goneralâ din anul 1887 celei mui bune disertuhiuni in limba românâ asupra următorului subiect: -Istoria Do manilor in Dacia 'l'raianâ, dela dnreliau pânâ la tuudarea priucâpatolor llloldova si jtora-DomLuescâ.« Derminul presiuiârii manuscriselor va li 31 decembre 1886. VI. TVâmZ /Acâdu IbttLcr-', de 5,000 lei, se va decerne in cursul sesiunii generale diu auul 1888 uuei câr^i scrise iu limba româuâ, cu couhiuut sciiutilic, care se va judeca mai meritóre priutro cele publicate dela 1 januario 1886 pâuâ Ia 31 decembre 1887, seu celei mai importante inven- tiuui sciin^ilice tâcute dela 1 januario 1886 pânâ Ia 31 decembre 1887. VII. Vre»rnd TTâ'câ-ÂKc/câsru, de 5,000 lei, se va decerne in sesiunea ge- ueralâ din anul 1888, celei mai bune diserta^iuni scrise in limba românâ asunra urmâmi-nlni

230 LNIIviV ^nul XXII.-Xuntn In Iloinnni. Ltuáiu istoriso-otnoZrnsis oom- pnrntiv Ilsurilo nupțiale trsliusss stuáints in vnris- tn^ils lor áupn tóto provinoiils romnns, sompnrnnáu-ss on nuntn In vcslni llomnni si In popórolo nso-Intins ps áo o pnrts, cm nuntn In vooinii românilor (8Invi. Ilnguri, llrsoi, ^llmnssi) ps ás nltn, ás unäs sn rsósn npcii ásln sins 0 oonslusiuno istorioo-stnoArnIisn. Vor- minul prosintnrii mnnussrisslor In cnmours vn fi pnnn In 31 ásssmiu's 1887. VIII. /'rs-ttittl />cWr, áo5,000 Isi, 86 vn ásskU'NS in 868ÎUN6N Z6N6rnln áin nnnl 1880 soim nini imn6 lusrnri in iimkn romnnn nsuprn urmntoruiui suliisst: ->.8tuáiui vinurilor clin iáomnni'n áin punstul áo voáoro 6«:onomis 8Í nl sompositiunii lor slismiss.« 'I'srminul prssintnrii mnnuKS.risslor . in oon- onrs vn li pnnn ln 31 áseemlrr« 1888. IX. Z>emmk ^so- ecn/ttorö O'rnic>rc?/-e /-s-rtrn /nKcntco'ö« »rvötumenttt/ur in 8NINN cl« lói 1.500. 8« vn ámmrim, in sesiunea Zs- nornln áin nnnl 1887. osiei inni Imim snrti áiánotic s in limlin roinnnn áin onts so vor ll tipnrit ásln 1 pmunrm 1883 pnnn In 31 ásssniOrs 1886. Nssstn ántn ssts .si tsrminul s.8trsin nl áspunsrii ln cnncmlnrin iXsnclsmioi, in 12 ossmiánrs. n onrlplor propN8s psntru c-omnirs. X. tlonlorm ássisiunii lunts in sesiunsn niiului 1886, 8S pulilisn soncmr8 psntru ssn inni künn trnáustiuns áin: »N. Vulii (lisoroms« cls oMeüs lilior I." Vesprv limdagiu si Zânâiro ál ár. l'strini (isi nti n tinut Ili 86ptsmnnn t'rosutn o sonlsrintn ln iVtsnoul áin >>uourss<4. I)8n. 8sris »Ilpoon« n ásinon8trnt su multn snlclurn. <nl suvsntnrsn ln cnn S8ts rosultntul 8torturii unor ssluls '«ertzdrale losnlisnts in pnrtsn st.NNM n «rtztzrulnt, unás ás N86MSN6N 86 8N868S losnli- SNtk onlitntils Mcirnls sol« INNÍ lnnltk nlk OMului ' 1>S cniiiá Áruiul nrtlcmlnt, vorda, nu ssts alt ssvn áscmt ninnilüstntiunsn ncmior sálé ssrsdrnls. prin ajutorul «nmtrnstiunii inu.scmlnrs. In snrs sooporn snvitntsn I>u«nIL, sórásls voonls, liinlin, in fins tótn marina priu ajutorul snrsin cnnul póte nrtisuln suvints. 8tn- luliná npoi un stuáiu soinpnrntiv intrs inoául suin is ssi>rinin oinul su^otnrsn, ^i «um is sspriinn nnimnlols inlsriórs clilsritsls mnnitóstntiuni intsriórs. ásn srsás sn in nssstn privintn nniinnlsls inlsriórs nu trsüus, privit« su ináilorin^n, snsi si In ásnssls ZLsim un Isi cls. nrtisulntm n sunetelor, mnnilsstntiuni ás clursr«, lmsuris, ünc n sts. snri ás nssinsnsn isi nu ssâîul lor in sissil. C.L clilorintn prin urmars intrs óin si cmlo- lalto nnimnls. in noóstn privintn. nr II nuinni ci áils- rintn cls A'N'l. Hsa intru npoi in órs-snri áetalü nsuprn structurii orMiMllui unás ss ML ssáiul ^Lnáirii, si esplisa un leuomeu siuánt, «um ss. proáuss un l'sl ás lórmontntiuns iii unsls ssluls nls srssrului in mo- insntul snncl i ss cln ás lusru. ,4tinZsná npoi órs- snri prolüonm psic-lioloZiso. ásn prokó^n c:um tompsrn- turn. srssriilui srosss. ónná s pus in misoare, áin snusn snn»slui ccnrs nlluio^n sntrn áönsul, si «um ssi- iv^a. n ajuns, pr-in ásssopsrirsn unor npnrnts sn pótá inrsZistrn tsmpsrnturn srssssnán n srssrului «nr« luccrs/.n, prssum si slnnr sn mósórs rnpiáitnton su «nr« ss susss.cl iclsils. Vrsssná npoi In limlingiu, ásn nrntn «L KMZurii ásosslcirs ss nr ssistn intrs om si SklslnltS NNiniiils ÍN NSSStN privintn, 68ts SN OiNiil trslmtz sn invsl,s psntru sn sn pótá vorlu, ór sslslnlts nninnás 86 NN»« SU nssstn. ^.junMná npoi ln orZnnsls snri sünt «lunmut« n l>ro(lu<m sulistul, Zrniul nrtisulnt, ásn Is ásssris ps ssurt, nrntnncl suin tóts sonsurn In nsslns 8SOP, si SUIN nccsls sulist« nu 86 pót «mit« su inlssnir« ássnt snná tóts nccsls orZnns nu NP1N8 intr'o soinplstn stnr« ás lorinntiuns. Vsrininnná, ásn n vordit ássprs intonnhis, nrataná rolul inp>ortnrnt s.s ^ósn in suvsntnrs, si sn áupn tonul ss ss án suvints- lor, ss proáus si iinprssiils: ás nsolo si nánZiul sn: tonul lnss inusisn.

Literatura uüstra ?i pudiioui. Inti'un stuáiu nsuprn postului (IriZors nlsssnnársscui, ssinnnt ás ál lonn Ónul Hi puláiont in »1'óin Oissssunn- áin Onrnn- Stzk«^, aürmáuáu-sv cm pulilisul nostru nini intslsAs nioi n Zustn nu 8SI6 nnsn ssrisri ás mlnvörntá vnlórs, nutorul urmóxn nsttó!: Nssstn vins ás ncuilo ccn pro- lósorii ás litvrnturá áin ^c-ólsls nóstrs insclii nu s-nu lásut stuáiils ln isvorul nás.vsrnt ^i si singuri nu nu Zust litsrnr ássvoltnt, nisi nu sülit vsrsnlp in litsrn- turn nóstrn. Oupn-ss un tinsr n trs.sut nisi In női prin kormkl« noaásmis« prktinsv cl« I«^«, clupá ss n sonsuinnt un stipsncliu 4, 5 si 6 nni, ássn s sn lis proksKvr ás limlm ^i litsrntura románóssá, cls < s sn nu inni lnlosóssn nssl stipsiiáiu áiisá Üli nn ln lnsul- tntsn áin Ilusurs^si, uml« nrs prolssori spccsinlisti, unás nr« moclsl si ásíutncisrs in násvsrntn liml»á ro- innnsssn si unás iirs lüliliotssils cls lipsn, c.n sn ss nprolunáo^s in litsrnturn ? l'rs snncl in nlts lcu^ lnuün inninii 6 ssntrul tuturor stuáiilor, ps ntunc i ln ncu limliN roinnnn « ssn inni ns^-lssn: ásná un prolósor ssts inni tinsr ori inni slnli, i SS cin limliN romiinósou, sn áórá ntntn tot vn s«u sl. — lis nini vins npoi. sn invstnná limkn si litornturn rcunnun ln l'sstn si Olus, vorl>6ss. snsisi o liinlin nssnlitn rc>inniu>s<c:Ü. clciln si ss molipsesc; ss.olnrii si nsn intvlizinhn nóstrn introdu, vor- l)«s«6 o limliá románósoá nsn ás riclisulá si strisntn, insnt unui rc>mLn ásstspt clin llománin i ss pnrs c n nuás ps un strnin vorluml roimlliesc;«. ln n««st pssnt süntvm női nsn áo injiloánti, iuoát ns plus« n vorlii nsn, srsásin sn n^n s liino. cmrcuu <m cnü clin Ilomnnln sn 86 in áupn noi si o ssrisrs lmon ui sc: pnrs toi'.mni áin snusn trumsstoi liml>6i, o lusrnrs rsn si nssulcu itn. Nulti ás ni nostrii n'nu nisi tnrls cls n «sti o ssriore cls nssstsn, ás urî túl linámi neóss romáuesc-.i. Iliméül limlisi ns lipsesss nous si pncm si nstn clin snusn. prolosorilor.kroüluri vontimporane. sstn n lost til t! on- ssrin^ei litornro, ss ál 8t. Vslssc-.u n linut ln 17/29 nplMs ln ,4t6nsul áin llusurossi. 'I'ipurilc! ssu pro­filurile nu sünt (mruotere, c-i numni uists scáiitnri, m.ste oliKervári usórcn < lni^nstorcás sünt ^oueritlv si pnrtisulnrs. (lu c:nt ómul s mni lnrn cuilturn, su >uüt s mni Arosolnn, cm ntnt zintimil« stmt nini multo si mni putsrniso, nrntnmlu-ss iu tcttn ^olisiunsn lor. Xcnlstsn sünt inni putin vntsmntctrs clsccnt n ccslccr cls sus, snri su o spoióln clc> c-üüvn nni sünt in stnro sn I« nssumln. Orntorul in«ep<! prin n stuclin nuüciliosul; ássn nmlütiuimn riáiccn ps om uneori, npoi vöm c;nsl ásstui. po snri on i-n ccoliorlt ln truüo si ln c!!-oism. .Vpoi urmo^n su nvnritin, ilustrnncl-c> su ossmpls. l)upn nsoo.n vcirüoscis, ássprs vnnitnts c^nro ln. noi o mult pá^uliitór« si lnünnvulul si sosiolá^ii. Vunitosnl nu 86 án in lnturi clsln nimis. in tcü.o SS, ccrcvlo pri- ssput si áóon multi nr li folositori tsrii in sleru lor áo nstivitnts, npoi, si^oclonclu-so liuni cls ori <cs. s<> nmostson, cmm c^ism Ilomnnul: unáo nu lo l<>c1,cc cün, si strioL tot. voerul nr vro sn llo tornn l?), tornnul nr vró sn si« le^islntor. potc:ovnrul nr vro sn sie in- ,^in6r, ots. /nánrnisin no impoáosn n ns lolosl áo pmáooilo Urii si noi prin sn turlmrnm totul lnrn sn tns6m nimis. !8i, vininá oso.mplul clo sus, toti Ins n^n: 1>ostn8trul snrs, áupn lunoi «.lunuri n llturit strol'o si versuri, ori n tieluit vork« -so áin «óáL nu sn suno« 86 oroás post, I>n unii oiiinr snpi clo soiiln: Nstornsul á6 provinsis so sroáo sn s un ni cloilo Nnnolossu, psntru «L . . . umklL i;i el rns' va^mistrul clsln < n- snrnrn so srsáo un nlt Nilini-l'.rnvul: návosntul llosnr, nomultnmit ás n ZoIoMni po tornni In lcisorisn, vro sn ü' / l un kvsian ori Oo^talor; litere tul «nr« «l'niün se ;<> pmiórs srsáo cm «I e «-.riticml ciel mni lMlr«,- n<.............. / áupn «Ltsva lláimsnts, nspirn In porto- lóü.i :.tmor!imlui ás «omsreiu.

^nul XXII. DVNIkI 231

bolite istorice si arodeoloZivo adunate de pâ 48 mănăstiri !«i kiseri'â vecin din Moldova. 8uk acest titlu a :p>ârut un volum de 318 pagine, publicat de !'r. 88a părintele episcop Nelckisede«: al Domanului. c.arte/a 8'!!. tipărit iu Ducuresci iu tipografia cârhlor bisericesci. Iu 1885. Acesta «-olectiune nou» ci« docu- mouto a inve1»tului epi8<;op oste atât de prehidsâ c» I>ublicatiunile-i de mai nainte. Da revers» lumina in unul» cestiuni intunecoso. deslâg» enigme neînțelese corole greșeli âe ;>ân' »cum». începe eu nuni 1495.vspositiune Lrtistioâ in Luouresvi. 8ocietate» artistica »Intim-Oluk« «lin Ilucure^-.i eure si an a arangiat o esposi^iune «Ie pi«:turâ, va descinde si 'u primâver» curent» o asemene esposihiune anual» do pictura si d<; sculptura. In acesta, pe iângâ Artiștii români, vor espune si artiști străini. 8e crede câ «rspositiunea va ava; un succes mure.

' Oarte pentru eoouomi. OI lenn i'.eorgescu, in- ve^ator «liiigent in 8eoreiu comitatul k'âgârny, puklién invitare, iie prenumeratiun«; i:r scrierea sa intitulata -Ileonomiu câinpului si «rescerea vitelor.« bossln va cuprinde 2—3 «mie de tipar si va costa 25 er. dim­preună eu trimiterea francatâ. Va ai>âre Ia melóéul Iui junie.- 0 revistă noua. Iu eursnl lunci iuuiu va apare in Uueuresei o »lievista generala« do drept si sciinte politice sul» «lirectiunea dl ui Mnolae liasileseu doctor in (irejil eu eolakoriuea mai multor protesori (lela iiicultâp'Ie ilo drept din I 'aris, lierlin, Ilucuresci si Iași, asemenea si ,-.u a mai multor memkri din ka­ri »urile românie

fkontiu 8Í ILALSloâ.

8vlrl teatrale si musicale. Dr« L7s,r» D-m se alia »«dualmiuto Ia Nilano in trac tari eu maestrul Verdi pentru roprosintarea oouoi sale opere. — />--,« Mâ«>,k a dat in septemâna trecuta, un eoneiu t Ia 4t<>neul din Ducuresci: tiuera artista, serie «Ilomânii! poseda pe piano un joc dulce si destul de dikaciu: va. li o pianista remarcabil», când va mai dol)ândi óre-i are vigore si mai multa siguranța.'Dr« <_7«//a, ear»! studiexa canto Ia Niiano, dupâ asigurarea, vestitului profesor 8an tîiovanni, lestul profesor al dsór<a 'l'eodorini. va ilustra patria ei ea si keria si 'f«;o,iorini. — Dl 3/i/r-áü,. va vini eu corul mitropoliei din lași sa cânte mai multe bucâti in Ilu- curv^ei: acest ««or, ee se alia supt direcțiunea dsale, este nu numai ee.I mai imn din llomânia, dar dupâ părere» omenii oi- ««ompetenti, note sâ <-oneurexe eu ori ee alt cor din strâinetate. Dra Irâ l^Mora/r, « are a lacut la l'aris stuilie «le canto si a cântat in dil'erit«; concerte parisiane, a «lat mercuri in 'teatrul National din Ducuresci un concert, Ia care luarâ parte mai muhi artiști bucuresceni.roatrul IkLtionLl din vucurcsci. Deneüciiie, necuviincios«; la un teatru care se numo^co Xational, dupâ cum allâm «lin >Iâ«)mânui, nu j>re lac sâli pline, lumea liind obosita sâ veilâ si s'an«lâ tot reeepturi. Dscephune, a bist keneliciul tenorului I lakrielescu, care a cântat înaintea «mei sâli pline si cu succes, simpaticul comic, dl Iulian n'a lost atât de norocos- n'a nimerit bine piesa -ilo hi de codru si de orașe« si pulilieul n'a l'ost grațios pentr'un artist care-I des- iatâ de atâția ani-, sala nu era plina, logile steteau g«>Ie. 8âmkâta trecuta s'a jucat in beneficiul dnei Naria V.asilesc.u »N«'>rte,a «vivila.« Dumineca s'a dat, in keneliciul dnei ^melia Xotara renumita comedie »8â ne despărțim« de 8ardou «si Xajac. Narh, in keneüciui dl ui Kin l'an, poema dramatica »Ide.s van .^i Vidra« de «II I!. >'. Ila^deu. doi, in keneüciul dlor ketrescu si vVecsanclrescu, tragedia »Ilickard lll« de

Lkakespeare. stagiunea se va include dumineca la 11/23 maiu cu tragedia -Nakketk« in keneliiâul dlui -Ilecsandrescu.' vperâ liâliLllL in Iași. »läligralul« din lași scrie, ca o trupa italiana de opera se va opri in trecerea sa spre Klusia si in Iași, unde va da o serie de represintahiuni. Aceste se vor ince.pe eu lrumósa opera »/Vida.« cam pela mij1o«nd lunci curente.

/ 8oviotâteg, soâLlilor români âiv vrasov a dat dumineca in 4/16 maiu 1886, in sala kotelulüi »Xr. 1« «; productiune cu următorul program: 1. »kotpouri române,« musica nrilitarâ. 2. »?aee voue,« «le 8cku- kertk, corul sodalilor. 3. »Oâlugâreni.- «Ie 3'1,. Vlexi, «leclamata de dl sodal V. kurnicâ. I. -Ouvertüre,« de Kleiker, musica militai'». 5. »Oântec «le primâverâ,« de Iac. Uure.san, corul sodalilor. 6. >VIad 3'epes si stejarul,« de V. ^lecsandri, deidamat» do «li sodal j>. Iladea. 7. -Ilucurii nevinovmte,« de 0. 8porn, corul sodalilor. 8. «Xeuitare:«,« musica militar». Dup» pro- ductiune urma «lanț.6 « ii o u ?

8oiri porsollLle. ^7 V. ^l/srsnmkv, nrinistrul Do- mâniei la l'aris, oktinend un concediu de doue luni, s'a intors la moșia sa ^lireesci. —- rom«i-uAr. cat. Mlnriu ?»vel, loan 82»kó si dr. Vî««tor Uikâlyi. in frunte cu arckiepiscopul si mitrop«>litul dr. l«m.n Vancea, au lost primiti luni in amlieih» do «:âtr» U.a,j. 8a in castelul reges«: din lluda: «le acolo ari pornit toti Ia Ilonra. —- Vr«/«v«r k/î 2'eâr Ä/oü^>v«/r«lin Nedias a trimis, prin «li Dionisiu lioman, ^Isso- «riatiunii transilvane suma do 100 li. ca legat tăcut de repausatul s«h «Vs.sociatiunii.' 6/ Wrâe Kmir«, pro- priotar in Nurani, c«>n«itatul 'I'imisora. a dârrrit ki- sericei de acolo mai uruite okiecte in preț ,lo 350 li.Hzrmon. Of »Äe/a» ^1âr«Ân«?, Sllkjude r. in !!u- xia^, Ia 11/23 I. o. var serkâ cununia sa cu dra 8ilvia lioc.sîin fiica «lini Nőise Ilocsan, protopreskiter al ^ra«lului si paroc in Ourtici. — H/ /oaa in-vetâtor in Oekrm, comitatul 3'oeontai, Ia 11/23 I. c. se va cununa cu dra Naria Vrent, frica dlui loaâim 1'ronh, pare«; in ko.sh». — Dl âr/eâ teologaksolut al diec-esei Oaransekes, Ia 9 maiu s'a cununat «ar dra Naria 8udros.au, kica preotului 8udresan din (losteiu.

« ' 8oölL ÜV kotite din 8idiiu, car«; era sâ im de opl: clase, va li numai de patru, fâmritetul a decis acesta in ședința doi» 25 martie, Ia propunerea mem- krului I. I'opescu. lionclusiunea s'a luat din con­siderare Ia starea financiara a Vssociatiunii si «ar ma- joritate de voturi. Oare va sâ «licâ, tot nu vom ave o scolâ «le tete pentru crescsrea .mai nalta, ni numai o scóla civil», conform legii din 1868. 8e promite inse un adaos de unul, eventual «I«; dorre cursuri completuri«;. 8arkedâ desamâgire pentru muhi pă­rinți. cari credeau a-si cresc«« fotele in soóla din 8iknu a ^ssociahunii.x' Lâunâro invotâlorosoL. De.spâtementul II al reuniunii invetâtorilor români «lin districtul Xarand s-a desckis adunarea in Ilondol Ia 29 aprilie, si a continuat-o in dilele urmâtrire, suk presidiul dlui 0. l'or.as. Ou asta ocasiune irrve^âtorul Xi,:ola«; I'opa a cetit disertatiunea sa »Oari sânt urmările «leselor sâimkâri ale inve^tonlor in scula poporal»!« llr invetâtorul ^lesandru Vlad a hrrnt ^»relegei'i practice din frsicâ ^i despre mesurile metrice; asemenea invetâtorul ^lesandru lován despre »sulriec.t si pre­dicat.« Din raportul presidiului s'a ved ut, câ acesta subreuniune progresă». 8'» decis ca lie-care membru sâ contrikuescâ câte un Ilorin, pentu ca un membru sâ se potâ trimite in vera presentâ Ia propunere» industriei cle casa de dl N m ««

232 kXNIkIX ál XXII.pre^sáints s'a alss lustru Labor, oassar Xlesanáru lován.

«keulliullvs. femeilor romámé âm Moâms sí 8>ur vn tinó aáunarsa sa Zensralá In 2 MNÍ6 II. in soóla gr. 6. ás aoolo. ka noóstn aâunars ána prssiásntá Naria komán si ána seorstarósá klena 8uoiu invita in special pe áomnii barbari ás consiliu: Leáson klasian, protopop Zr. ont., ! »ionisin Lbsnái protopop Zr. or., LeorZe Lri^an, paroolr Zr. or., 8imion lanou- lssou not. ooio. ^i Dionisiu komán, ónná, ás aávooat, p6 memlirele comitetului prsssnt: áómnsls Xlesanárina Lsrasim, Naria Noláovan, Xna Lbsnái, Xna kagatian, kiena kórsa, Xnica klcluile, Naria ko^osian, klena kost. oas. lnnoulesou, Naria Union, lonnn kaoota. Xpoi áómnsls memlire kunáatóre: kaolnla '1'ilia, luáita kusan, Xna Lbsnái, Llarla Narian, Naria Noláovan kuosa, Xmaba kosán, Naria korosán, Xmalia kosain Holoi. Naria kusan. Uniói korosán, klonn XsaZóe, Klonn Doii.sa. lonnn koron, ps áóinnolo memiire őrá. si onoraris, prscum si PO ori-oars binevoitor nl reuniunii.AlLÍLluri. MserrE »'»mám â Mir«, an tinut in 3/15 inain o petrecere sociala in oraáina Hermann, s'au oânlnt si cântece naționale si s'au.jucat «Lâlu- seruk si >âlâtutn«<. —La Oraâ junbnsa roinânn prsMtosoo un înnial, oare âs siZur ars sâ rsiesâ cât âs liins si sâ complans^e unsls nsplâosri rsinass âin oarnevalul trecut. — '/,« lknmsâra sooistntsn ro­mâna âs Isoturâ vn aranZiâ in 3/15 junis, a trsin âi âs kusaiii, o pstrecers âs vórá in kolosul konâului ssu, in opetâria âs verâ »Lâmpul ciocârliei« âin subur- biul kalirio. — 'ko (/ins intslizintn româna va ^ins unciáiul Ia 27 1. o. in Zraâina Ltnâlsr.

keuniunea, femeilor române âin Lraâ no-a trimis urmâtorsa ânrs âs soma âssprs vinturils si spsssls balului si âat in 25 ksbruaris 1886. (Inobsiare.) krin colecta âlui âr. L. Klop 8 il. âsla vsmetriu 'înmas- ânn 6 tl. âr. (1. klop 2 ll. krin colecta ânsi Kalis âin X. s. Niolâus 7 il. 40 or. âsla: kmiba kalló 1 ll, i!o- orZs Norariu 50 or. Nnria Xlbu 20 or. loan Xlbu 30 oro L^.a«ânv LI. 20 or. Keller^ I. 1 II, Xrisan Xistor 20 or. llrsMris Vinoron 30 or. Naria Nartir 30 or. KIsna L'linisan 30 or. Antonia Ninisan 30 or, Albina Vin^nn 30 or. Xio. Vinßnn 30 or, Xxenin koica 50 or. knrkns .1. 20 or, Vera .ló-isek 50 or, 8ikiou Viotor 1 tl. krin colecta cinului kosu in kissráca Xlliâ 6 ll. 50 or. âsla: loan kosu 1 ll. âr. tl. Ilsn 50 or, Xursliu Xovao 5 ll. krin colecta ânsi Xursba kaminn âin Kraá 6 il. 30 or. âsla: X. Kaminn 2 ll. Inlia kuZata 1 ll. klisalista karâu 1 ll. Otilin konsu 1 ll. Solia Kormán k>0 or. keoniâin ksisr 20 or. Xmalia Xlbu 60 or. krin colecta «liui I. ksnMru «lin krasov 6 ll. âsla: ka^nr Xastasi l ll. 8terie 8tinZbu 1 ll, Vnsilis Voina l. 6, 8. Onmian 1 ll. Ion l^snMru 1 ll. krin colecta ânsi !8iâa âin 8lria 6 ll. âsla: kui^a 8iâa 3 ll, Nari ksiâsa 1 ll, Krajina Nsrn I tl, ksrsiâa 8scmla 1 ll. krin colecta ânsi Natilâa l.o^âan 5 ll, 50 or, âsla: Natilâa koZáan t ll. lulia 8erban 1 ti. Llsopatra Nibailovici 1 tl, Xna Kosarán 50 or. Naria Nissan 1 tl, Naria 8toianovits 1 il. krin oolsota âlui âr. 8t. krâslvi in Orsstis 5 tl. âsla: âr. I. Nilm 3 tl. X. Xsmss 1 tl. Viotonia krâslvi 1 il. krin oolsota ânsi 4. Kusoar 5 tl, âsla: luliu kusoar 5 ll. krin oolsota ârsi I. iritai âin ksins 3 tl. âsla: /.UAUstin Xntal 2 ti, Irina Untai 1 6. krin oolsota ânsi Xovao âin ksoioa 2 tl, âsla: ána Xovao. Krin oolsota ânsi â. kâoâtan âin 't nnisóra 2 ti, âsla âurora kâoâtan. konstatânâ aosst rssultat strâluoit si aossts krumoss saoritioii aâuss in interesul oulturii nostre nationals ksuniunii, ou plâ- osrs ss Zrâkssos a mulțumi onoratului puklio pentru kropristar, rsâaotor respumiator si - >'ii > lÜLIk Lu tipariui Iui Otto Uüxsi ir. 0«a«. o,-mare.

sprijinul ssu si in âsossbi âiunnslor si âomnilor oo- Isotanhi psntru ^slul si arâorsa ou oare a oontrilmit la rsalisarsa soopului ksuniunii nóstrs. âraâ 15 aprilie 1886. Hermina II Dsssean, prssiilsntâ, I>e/i/ia Onea, oassisra ksuniunii.Xverolüßv. HeorAg loan /'op, psrosptor rsZ. in psnsiuns si oasar al »Ilunsâorei« âin lisva, a murit aoolo ia 12 maiu in state âs 60 ani, lâsânâ iu «ioiiu lămâie numsrosâ. — Mâde/a Krnnes, so^ia inve^â- toruiui vimitris Kruns.s âin Koosa-româua. a inoetat âin vis^â ia 4 main in stats alüá âs 19 ani lâsânâ in âoliu aââno pe soitul ssu si ps țiul âs 8 luni, ps părinții ssi losik krsmia si soția isi p6 ulii oonsân^sni. —'Xee/ula â««, vigil rez. la pââursa srarialâ âin âomsniul l luAâlului. oonâuoâtorul âs vónátórs al Xl- tstisi 8als moștenitorului âe tron kuâolk. a murit «iilsls trsouts spintsoat âs un taur, in state âo 75 ani: âensul a kost un kavorit al moștenitorului âe tron, oare, preeum si primupssa Ltekama, a vorbit ou ei mai âs multe ori românssos. Nortea lui s'a si âe- pesat Xlts^ei 8ale, oare a ^i âispus oa consilierul âs sesiune kausinger sâ ia parte Ia inmormóntarsa re- pausatului si sâ âispunâ «îs als inmormóntarii.^vire svurtâ. Xe-//na 8pam'<7, in a i^esea luna a vsâuviei sale, Ia 17 maiu, a nâsout un prinț, oare s'a si proclamat rsgs sub numele Xlkonso XIII.

Okieîfukâ ds sas.

8s póts âesls^â âupâ promenaâa salului, 'l'sr- minul âe âsslsZars e 3 ,juniu. La totâsuna si â«> astâ-âatâ 8g va sorti o earte intre âsslsZâtori.LLIindLkuI sciplsrnânsi.I/iua sspt. i Lâlinâarul veoluu Lâlinâ nou

Oum. -t 5-a «. 8îuo:n., loan o. 4, x,i. 4. st't. 7.Oumineiâ kuni Narti Nerouri .loi Vineri 8âmkâtâ8. Nuo. Nooliie k. kpikanis8t. N^a (llio.Iwria Nuosnioul Isiâor 8. kâr. kaobomis Luv. Vsoâ. sfințitul Xpost. Xnâronio

23â >esl«leriu24 k. kpikanis 25klri>an26 Llstu27 kuoian111213141516<7 28 Vâlaâm29 Naximiiian