DOCUMENT DE LUCRU RAN

1

DOCUMENT DE LUCRU RAN

O abordare dinamică (NMBL) pentru implicarea tinerilor în P/CVE

DOCUMENT DE LUCRU RAN

2

Acest document de lucru a fost elaborat de Kosta Lucas de la Synq Up și de Jonathan Russell de la Breakthrough Media, în colaborare cu membrii RAN Young, Extremely Together și YouthCAN.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

3

DOCUMENT DE LUCRU RAN

Există numeroase teorii și practici excelente pentru prevenirea și combaterea extremismului violent (P/CVE), cele mai multe dintre ele fiind dezvoltate și puse în aplicare de unii dintre cei aproape 5 000 de practicieni din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea la radicalizare (RAN), și multe din studiile de caz pe această temă sunt incluse în colecția RAN. Cu toate acestea, ținând cont de importanța recentă acordată participării tuturor părților interesate, este clar că un avantaj major pe care îl are RAN este acela de a-i interconecta pe acești practicieni și de a face ca împreună să fie mai puternici. Dar, acest lucru poate fi insuficient. Aceste părți interesate provin din contexte, perspective și domenii de practică diferite și am fi naivi să credem că o colaborare perfectă este posibilă.

Prin urmare, acest manual are ca scop reducerea decalajelor dintre două astfel de părți interesate, practicienii din linia întâi și tinerii, și de le a îmbunătăți coordonarea în vederea atingerii obiectivelor P/CVE. Și, având în vedere lipsa importanței acordate până acum implicării tinerilor în activitățile P/CVE, se ține cont că pe moment tinerii nu se implică direct, dar pot fi încurajați să o facă; așadar, acest manual conține sfaturi despre cum se poate face acest lucru în siguranță și în mod eficient.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

4

Document de lucru RAN

Introducere 6

Identifică Problema 10

Concepe Soluția 13

Construiește cu Cele Mai Bune Instrumente 22

Condu Prin Puterea

Exemplului 25

Recomandări Speciale în Funcție de Sector 26 Matricea NMBL 28

Listă cu Resurse și Lecturi Suplimentare 30

DOCUMENT DE LUCRU RAN

5

DOCUMENT DE LUCRU RAN

6

IntroducereÎn cadrul UE, fiecare stat membru are o viziune proprie referitoare la prioritățile P/CVE, în

funcție de amenințările sale la nivel național, de propriul context, cultură și legislație, și

de resursele pe care le are la dispoziție, printre care se numără și puterea societății civile

(sau lipsa acesteia). Totuși, dată fiind amploarea și complexitatea provocărilor ridicate

de radicalizare, extremismul violent, terorismul și prevenirea lui, s-a ajuns la un acord

în privința a două aspecte. Primul, că ar trebuie să promovăm o abordare integrantă,

cu implicarea tuturor părților interesate, pentru că niciun minister, agenție, practician

sau actor nu este capabil să atingă obiectivele de unul singur; al doilea, că tinerii, în

calitatea lor de parte interesată, sunt neimplicați constant în acest domeniu și ar trebui

să remediem împreună acest neajuns.

Mai exact, implicarea tinerilor în P/CVE depinde de următoarele observații:

∞ prima: în primul deceniu al P/CVE, tinerii au fost considerați mai degrabă parte a

problemei, nu a soluției, pentru că constituiau cel mai înalt procentaj de indivizi

care se alăturau grupărilor extremiste;

∞ a doua: că un angajament pentru P/CVE la nivel local implică folosirea relațiilor

deja existente în identificarea indivizilor vulnerabili și că relațiile de egal la egal (de

exemplu, tinerii cu tinerii) sunt extrem de importante; și

∞ a treia: datorită succesului eforturilor pentru combaterea terorismului, ce includ,

dar nu se limitează la P/CVE, extremiștii violenți își schimbau mai des strategiile și

tacticile de recrutare și radicalizare ceea ce a dus la o scurtare generațională (sau

la apariția unor microgenerații). Astfel, extremiștii cu vârste între 18 și 25 de ani

se comportă diferit față de cei între 25 și 35 de ani, mai ales în ceea ce privește

adoptarea celor mai inventive abordări în comunicații și tehnologie. Practicienii

P/CVE trebuie să țină pasul pentru a rămâne eficienți, iar tinerii din diferitele

generații sunt parteneri esențiali în acest demers.

În timp ce P/CVE se îndreaptă spre un model public de sănătate, conform căruia comunități

întregi se alătură pentru a preveni apariția amenințărilor, a identifica problemele pe

măsură ce acestea apar, și a-și folosi capacitățile existente, individuale și colective pentru

a găsi soluții, accentul se va pune pe relațiile dintre părțile implicate și pe îmbunătățirea

modalităților de colaborare. Pentru a permite acest lucru, va fi necesar să se genereze

abordări, modele (și în acest caz, o matrice) pentru a găsi interesele comune, un limbaj

comun și un cadru de lucru reciproc adecvat. Acest document prezintă un nou model de

reactivare angajamentului Comisiei Europene și a Rețelei europene pentru sensibilizarea

cu privire la radicalizare, pentru o abordare integrantă a tuturor părților interesate, și a

fost creat pentru a fi utilizat de practicienii din prima linie și de tineri, pentru a atinge

obiectivele comune P/CVE.

Context

Comisia Europeană s-a angajat să încurajeze responsabilizarea și implicarea tinerilor în

P/CVE prin crearea RAN Young sub auspiciile Grupului de lucru pentru tineret, familii

și comunități (Youth, Families and Communities Working Group , RAN YF&C), care a

avut prima întâlnire în martie 2017 și care a primit statutul de Grup de lucru începând

cu 2019. Între timp, RAN Young a avut patru ședinte, în care s-au discutat diferite arii

de acțiune, și a reușit să implice zeci de tineri care cunoșteau deja P/CVE, fie dintr-un

context profesional fie voluntar.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

7

Membrii RAN Young au devenit apoi membri ai circumscripțiilor celorlalte nouă

grupuri de lucru și au adus o perspectivă tânără asupra diferitelor domenii de practică

(educație, nivel local, comemorarea victimelor, etc.). Totuși, cea mai notabilă acțiune este

întâlnirea dintre RAN Young și grupul de lucru RAN pentru Comunicații și Narațiuni (RAN

Communications and Narratives Working Group) din aprilie 2018 la Madrid pentru a găsi

un limbaj și o abordare comună, pentru a împărtăși practici inspiratoare între practicienii

din domeniul comunicațiilor și tineri, și pentru a stabili viitoare domenii de cooperare.

Apoi, ca parte integrantă a Evenimentului de politică și practică, o a treia parte interesată,

și anume factorii de decizie politică, a fost invitată la discuții, în spiritul unei abordări

integrante. Acest ghid practic vine în sprijinul acestei colaborări continue.

RAN Young a realizat o vizită de lucru în Leicester în 2018, recunoscând că există zone în

Europa, Leicester fiind una dintre ele, unde activitatea P/CVE îi implică și responsabilizează

în mod eficient pe tineri. Acest ghid practic se bazează pe unele din lecțiile învățate la

Leicester și încearcă să schematizeze aceste practici inspiratoare pentru utilizarea lor

viitoare și transferabilă la nivelul întregii UE.

RAN nu este sigura structură din cadrul UE pentru promovarea implicării tinerilor în

prevenirea și combaterea terorismului. Comisia Europeană a sprijinit Fundația Kofi

Annan pentru ca tinerii să fie considerați lideri și modele în această zonă lărgită. Acest

fapt a contribuit la crearea Extremely together, o mișcare globală a tinerilor, având ca

lideri 10 tineri, fiecare dintre ei cu experiențe și expertiză diferite în P/CVE. În aceeași

linie, YouthCAN este o rețea ce urmărește consolidarea eforturilor aduse de tineri la nivel

internațional pentru P/CVE, promovând colaborarea și creația în echipă, și acordând

o atenție specială discursurilor combatante de la Youth Innovation Labs. Înainte de

crearea acestui ghid, autorii au efectuat o consultanță în cercetare împreună cu membrii

RAN Young, Extremely Together și YouthCAN. Ghidul de față conține unele dintre

recomandările acestora.

Abordarea NMBL

Scopul acestui manual este de a oferi practicienilor care lucrează cu tinerii un ghid pas

cu pas care să cuprindă cele mai bune metode de a-i implica pe tineri în orice inițiative

care urmăresc prevenirea și combaterea extremismului violent.

Abordarea descrisă mai jos este potrivită pentru toți practicienii, fie că sunt persoane

care lucrează cu tinerii (de exemplu, lucrători în domeniul tineretului) într-un program,

sau organizații care lucrează într-o anumită măsură cu tinerii (de exemplu, organizații

din cadrul serviciilor pentru tineret sau organizațiile conduse de tineri).

Recomandările cuprinse au fost create în urma combinării cercetării, programului și

experienței practice pentru a crea ceea ce RAN numește Abordarea NMBL („nimble” - activ).

Abordarea NMBL pentru activități P/CVE bazate pe tineri este mai mult decât un acronim

drăguț, este o filozofie care are la bază planificarea și conceperea unui proiect eficient

pentru implicarea tinerilor. A fi „activ” nu înseamnă doar să te poți adapta schimbărilor

externe, dar și să fii suficient de reflexiv pentru a identifica și a lucra cu cele interne. A fi

NMBL este un mod sigur pentru a obține acest lucru.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

8

Folosirea matricei NMBL

La sfârșitul acestui manual veți găsi matricea NMBL. Matricea a fost concepută pentru a

fi un mod simplu și eficient de a planifica împreună cu tinerii activitățile P/CVE propuse,

conform abordării NMBL descrisă în acest document. Nu trebuie să fie sub nicio formă

considerată exhaustivă, fiind menită să-i ajute pe practicieni să vizualizeze ideile și să-i facă

să se asigure că toate considerațiile necesare au fost luate în calcul într-un anumit mod.

Abordarea NMBL oferă practicienilor o regulă mnemotehnică ușor de ținut minte atunci

când se implică în P/CVE bazat pe tineri.

IDENTIFICĂ problema

CONCEPE soluția

CONSTRUIEȘTE cu cele mai bune instrumente

CONDU prin puterea exemplului

RANISSUE PAPER

9

DOCUMENT DE LUCRU RAN

10

Identifică ProblemaÎnainte de orice, cel mai important lucru înainte de a demara orice inițiativă P/CVE este înțelegerea contextului în care acționați. O abordare comună pentru toate situațiile nu este niciodată recomandată pentru P/CVE pentru că motivele și mani-festările extremismului violent sunt diferite în fiecare context. Evident, punctul de plecare este identificarea problemelor specifice pe care le observați în comunitatea dumneavoastră, identificând și stabilind care ar putea fi cauzele.

Î: Cum apare extremismul violent în contextul

dumneavoastră?

Extremismul violent este un termen general care include diferite comportamente:

• Pagube materiale (incluzând aici graffitti și autocolante)

• Discursuri de instigare la ură, atât online, cât și offline

• Violența grupului/comunității și proteste violente

• Infracțiuni bazate pe ură și terorism

Identificați în mod clar modul în care extremismul violent se manifestă în comuni-tatea dumneavoastră, întrucât fiecare modalitate poate necesita considerații ușor diferite. De exemplu, dacă extremismul violent se manifestă sub forma violenței fizice sau a pagubelor materiale, este posibil să trebuiască să solicitați ajutorul po-liției sau al școlii, dacă acest lucru se petrece în curtea școlii.

Este de asemenea util să ținem cont că în timp ce extremismul violent se poate ma-nifesta diferit în mediul online față de cel offline, ambele aspecte sunt importante în contextul dumneavoastră. Viața modernă le îmbină pe amândouă și, deși există anumite teorii care consideră că indivizii se comportă diferit în mediul online (de exemplu, efectul de dezinhibare online), înțelegerea și identificarea problemei cer o viziune de ansamblu asupra a cât mai multor domenii.

Î: Care sunt cauzele acestui comportament pe care

le putem identifica?

Deși există numeroși factori de atracție (pull), de respingere (push) și personali care influențează comportamentul extremist violent, inițiativele P/CVE care au la bază comunitățile sunt cele mai eficiente pentru a aborda cauzele la nivel colectiv (de exemplu, influențe care afectează mai mult decât un singur individ sau o singură familie). Este important să țineți minte acest lucru întrucât grupurile și cauzele extremismului violent se bazează în mare măsură pe noțiunile de experiență și identitate colectivă.

Luați în calcul următoarele cauze:

• Cauze politice precum evenimente la nivel global, zone de conflict, respec-tarea drepturilor omului și statului de drept.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

11

• Cauze socioeconomice precum lipsa oportunităților pentru ocuparea unui loc de muncă și pentru a avea un venit, accesul la educație de calitate (aca-demică și ideologică) și percepțiile/nivelurile de participare civică.

• Cauze culturale (sau interculturale) precum discriminarea, conflictele în comunitate și narațiuni colective („dramele și victoriile comune”).

Practicienii nu trebuie să-și formeze nicio părere atunci când iau în calcul aceste cauze, nici să stabilească dacă ele sunt sau nu justificate. Linia care desparte ca-uzele reale de cele aparente este extrem de subțire și amândouă pot fi folosite ca factori motivanți pentru comportamentul extremist violent.

Î: Cum îi afectează pe tineri aceste cauze?

Știm astăzi că tinerii (definiți drept persoane cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani) nu sunt doar cei mai vizați de recrutare și de violență, ci sunt și cei mai utili actori ai schimbării. În ceea ce privește diferitele modalități prin care tinerii pot fi afectați de problemele actuale:

• Sunt ei vizați de structurile de recrutare?

• Sunt ei expuși la ideologii dăunătoare/pline de ură?

• Pe de altă parte, există grupuri active/activități în curs ale tinerilor care să fie interesate în a se implica în P/CVE?

Cunoașterea acestor lucruri încă de la început este obligatorie pentru a concepe un program sau o inițiativă care să-i implice pe tineri în modul cel mai util cu pu-tință. Pe scurt, dacă programul sau inițiativa dumneavoastră nu este interesantă sau relevantă pentru tineri, este puțin probabil ca aceștia să rămână motivați și implicați. Este esențial să recunoașteți atracția pe care o reprezintă structurile de recrutare și ideologiile pentru înțelegerea corectă a publicului dumneavoastră și pentru a crea o atracție la fel de mare, dar în partea opusă. Aceasta este una dintre cele mai dificile probleme pe care o întâmpină inițiativele P/CVE.

Î: Ce alte dinamici trebuie avute în vedere

în contextul în care vă aflați?

Este important să vă acordați un timp pentru a lua în considerare „factorii X” în contextul dumneavoastră. Acest lucru implică atât activele din comunitatea dum-neavoastră care vă pot sprijini programul, cât și riscurile care pot influența impac-tul și propagarea lui. Țineți minte că deși în contexte diferite pot fi întâlnite motive similare celor menționate anterior, modul în care comunitățile reacționează la ele poate fi destul de diferit.

Personalități și grupuri influente

Aici se pot include liderii de opinie influenți care sunt modele respectate. Pe de altă parte, pot fi influențe negative (extremiști, predicatori, grupuri violente, etc.) la care indivizii sunt expuși. Gândiți-vă care sunt mesajele lor și ce riscuri și opor-

DOCUMENT DE LUCRU RAN

12

tunități prezintă. Poate organizația dumneavoastră să se folosească de ele pentru propriul beneficiu? Va trebui să atenuați impactul influențelor negative precum grupurile extremiste active sau grupurile care sunt critice pentru atingerea obiec-tivelor programului dumneavoastră?

Alte manifestări ale cauzelor

Comportamentul extremist violent este doar una dintre manifestările factorilor po-lifațetici care influențează radicalizarea. Pentru a înțelege pe deplin susceptibilitatea tinerilor față de schimbarea morală și față de expunerea la contexte de radicalizare, este important să analizați contextul în profunzime și din toate perspectivele. Acest lucru vă va ajuta să creați cea mai potrivită acțiune pentru problema și contextul dat, să fiți mai eficient și să atenuați riscurile.

Percepții asupra P/CVE

Stigmatizarea programelor P/CVE este un obstacol real și tangibil în ceea ce priveș-te implicarea comunității. Este absolut necesar să luați în calcul acest aspect atunci când elaborați planul. La ce temperatură se află această problemă în comunitatea dumneavoastră? Sunt oameni receptivi sau, dimpotrivă, temători? Gândiți-vă ce puteți face pentru ca inițiativa dumneavoastră să le fie mai comodă.

Nu este cumva mai gravă problema?

Deși pare contra-intuitiv, este important să vă întrebați: „Ce anume din acest context are un efect preventiv?” Conceperea unui program nu trebuie neapărat să se facă de la zero; uneori, cele mai bune resurse pentru prevenire deja există, trebuie doar să fie optimizate. Dacă acest lucru nu este identificat corect se pot aloca în mod greșit resurse, problema poate fi diagnosticată incorect și pot apărea consecințe negative neintenționate atunci când se produc schimbări în dinamicile comunității.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

13

Concepe Soluția Identificarea forțelor cauzatoare ale comportamentului extremist violent în comu-nitatea dumneavoastră este doar primul pas. Următorul pas este să concepeți as-pectele importante ale soluției propuse pentru ca programul să răspundă nevoilor.

Î: Cine va fi beneficiarul principal al programului

dumneavoastră?

Sau, mai simplu, pe cine vreți să ajutați mai întâi? Această întrebare este direct legată de o întrebare anterioară: „Cum sunt afectați tinerii?” Gândiți-vă la acest lucru ținând cont de ceea ce este cel mai logic având în vedere nevoile identificate anterior. Veți lucra preponderent:

∞ cu tineri vizați pentru recrutare;

∞ pentru crearea comunităților de sprijin pentru tineri; sau cu ceea ce se cunoaște drept

∞ comunități în general?

Această întrebare presupune găsirea unui echilibru între vulnerabilitățile cu care se confruntă tinerii și avantajele pe care aceștia le au. Este de înțeles că vreți să vă adresați direct tinerilor afectați în mod direct de influențele extremiste, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. Este de asemenea posibil să nu fie nici cea mai eficientă abordare. Țineți cont de următoarele atunci când luați decizia:

∞ La ce public aveți acces?

∞ Cum sunteți perceput dumneavoastră și organizația dumneavoastră de către tineri?

∞ Există rețele de tineri pe care le-ați putea accesa în schimb?

Mai mult decât o analiză a publicului țintă, este important să înțelegeți mai multe despre cine sunt și să fiți extrem de atent, deoarece informațiile colectate în această etapă de Concepere a soluției vor fi utile mai târziu.

∞ Ce factori demografici au în comun (vârstă, sex, locul unde se află, cazier, etc.)?

∞ Care sunt cele mai importante vulnerabilități cu care se confruntă (probleme identitare, crize personale, aspirații neîmplinite, nemulțumiri, etc.)?

∞ La ce contexte de radicalizare sunt expuși (grupuri locale, pagini de social media, obiceiuri de consum de media, predicatori extremiști, etc.)?

Î: Care va fi scopul principal al programului

dumneavoastră?

Activitățile P/CVE pot apărea sub forma multor proiecte, fiecare cu scopuri foarte diferite. Dat fiind faptul că extremismul violent este o problemă socială, și răspunsul

DOCUMENT DE LUCRU RAN

14

de care are nevoie trebuie să fie social. Astfel, programele trebuie să fie concepute pentru a avea propriile arii de acțiune și pentru a complementa inițiativele existente pentru a obține un impact colectiv sporit. În funcție de provocările pe care le-ați identificat mai devreme, puteți alege una dintre următoarele arii de acțiune (așa cum au fost identificate de USAI, Practici promițătoare pentru implicarea tinerilor în pace, siguranță și P/CVE, 2017).

Prevenirea violenței și a recrutării

Această categorie se referă la inițiativele de prevenire generalizate, care încearcă să construiască active în comunitate și factori de protecție împotriva influențelor de atracție și de respingere (push și pull) ale extremiștilor violenți. Aceasta este activitatea P/CVE cu gradul cel mai înalt de anticipare pentru că vizează comunități și indivizi interesați sau susceptibili la influențele extremismului violent, dar care nu se implică neapărat în el.

Printre activitățile care urmăresc prevenirea violenței și a recrutării înainte ca ele să înceapă se numără:

∞ activități în cadrul comunităților și a grupurilor religioase pentru a încuraja încrederea, dialogul și înțelegerea reciprocă, construirea unei coeziuni sociale și scăderea marginalizării și a nedreptății;

∞ colaborarea cu alți tineri pentru a-i face să vorbească și să abordeze nemulțumirile în mod constructiv, fără violență, prin cultivarea aptitudinilor de comunicare, susținere și prin rezolvarea colaborativă a problemelor.

Favorizarea dezangajării tinerilor

Această categorie cuprinde inițiativele menite să favorizeze abandonul sau dezangajarea tinerilor activi, sau care au fost implicați activ, într-un anumit mod, în activități ale extremismului violent. Este mai degrabă un model în stilul unei intervenții P/CVE, dar cu obiectivul de a oferi oportunități care să permită abandonarea înainte ca participarea să devină ilegală. Poate implica lucrul direct cu tinerii vulnerabili sau cu comunitățile lor de sprijin.

Activități care urmăresc favorizarea dezangajării tinerilor:

∞ lucrul cu tineri care s-au alăturat grupărilor extremiste violente pentru ca aceștia să poată lua o nouă decizie și să adopte abordări pașnice în fața nemulțumirilor lor;

∞ integrarea tinerilor și încurajarea lor pentru a-i ajuta pe alți tineri să aibă un viitor pacific, să vorbească despre visele, temerile și aspirațiile lor, și pentru a dobândi abilități de abordare a conflictelor în mod constructiv;

∞ lucrul cu foști extremiști violenți, ex-combatanți și luptători care au revenit pentru a-i ajuta să-și reconstruiască și să-și îmbunătățească relațiile sănătoase cu familiile și comunitățile din care fac parte;

∞ activități pentru a oferi resurse egale tuturor tinerilor din comunitate, pentru a evita stimulentele negative care să favorizeze alegerea violenței ca mod de a obține resurse și servicii.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

15

Producerea și amplificarea noilor narative

Această categorie este o recunoaștere a rolului semnificativ pe care îl are mass media (mijloacele de comunicare în masă și social media) pentru a sensibiliza sau a face mai puțin sensibile comportamentele tinerilor. Tinerii au acum la dispoziție un mediu care le permite acces fără precedent la informație și modalități de comunicare, ceea ce reprezintă atât o amenințare cât și o oportunitate.

Producerea și amplificarea noilor narative poate implica oricare dintre următoarele fapte:

∞ combaterea activă a narațiunilor binare despre extremismul violent, dar amplificarea în schimb a noilor narațiuni despre pace și modele pozitive, care să promoveze discuțiile despre viitor;

∞ împărtășirea de întâmplări și idei despre un viitor fără violență prin canalele mass media tradiționale pentru a ajunge la milioane de oameni de toate vârstele;

∞ conștientizarea publicului vizat de influențele extremiste prin: sublinierea ipocriziei acestor extremiști, dezvăluirea tendinței lor de a-i manipula pe cei vulnerabili, sensibilizarea cu privire la vulnerabilitatea publicului în a fi influențat și aducerea de argumente contrarii celor extremiste prin demontarea lor prin mesaje combative;

∞ folosirea social media pentru a amplifica voci noi, autentice și originale cu care cei vulnerabili la recrutarea online și la narațiunile extremismului violent să se poată identifica;

∞ oferirea de narațiuni alternative care să aibă mesaje pentru construirea rezilienței, menite să contracareze cauzele psihologice ale radicalizării așa cum le descriu extremiștii: apartenența, scopul, sensul și stima de sine.

Stabilirea unor parteneriate folositoare

Cea din urmă categorie majoră a activității P/CVE vizează în principal repararea unor piese importante de capital social „distrus” în comunitate. În contextul unor comunități unde oportunitățile sunt sau sunt văzute ca fiind accesibile doar unei părți, grupurile extremiste încearcă deseori să speculeze acest dezechilibru pentru a-și alimenta narațiunile bazate pe nedreptate și/sau să planteze semințele neîncrederii în întreaga comunitate.

Există diferite căi pentru a crea parteneriate utile prin intermediul inițiativelor P/CVE. Printre acestea se numără:

∞ parteneriatul cu guvernul local sau național, precum și cu instituții internaționale, pentru a crea politici și strategii care să prevină și să combată extremismul violent;

∞ colaborarea cu alte organizații de tineret, ale societății civile, cu instituții de cercetare, lideri religioși și guverne pentru a identifica și ataca cauzele conflictelor și ale marginalizării;

∞ asocierea cu poliția și alte forțe pentru ordine, pentru a căpăta încredere, promovând abordări colaborative care sporesc siguranța comunității și instaurează încredere între tineri și actorii siguranței.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

16

Aveți în vedere că a vă concentra pe o anumită zonă a P/CVE nu înseamnă că nu veți fi eficienți și în alte feluri. De exemplu, dacă vă propuneți crearea unei campanii de social media care să se adreseze tinerilor vizați de mesajele extremiste și prin urmare să lupte împotriva structurilor de recrutare, veți reuși totodată să vă asociați cu un alt tip de public, precum părinții sau cei ce lucrează în prima linie cu tinerii.

Creăm legături afective, ne unim, ne conectăm (Ellis & Abdi, 2017)

În studiul lor despre rolul comunităților în prevenirea extremismului violent, Ellis și Abdi au identificat trei funcții principale care ar trebui urmărite la crearea programelor.

• crearea de legături afective între indivizi din aceeași comunitate;

• unirea indivizilor din comunități diferite;

• conectarea în sprijinul infrastructurii comunității.

Toate aceste trei funcții demonstrează ideea subiacentă că la baza rezilienței la extremismul violent stă „conexiunea socială” și totodată arată importanța de a privi conexiunea socială mai mult decât doar la nivel interpersonal.

Î: Ce abilități vor dobândi tinerii prin programul

dumneavoastră?

Oportunitățile și vulnerabilitățile vor fi diferite în funcție de context, dar următorul punct de bază le este comun tuturor.

„Tinerii trebuie văzuți ca factori naturali de prevenire, pot oferi intervenții de la egal la egal colegilor, sunt mesageri credibili ai discursului combatant și posibili creatori de noi abordări.”

Pentru ca inițiativele P/CVE pentru tineri să fie eficiente, trebuie ca ele să se concentreze pe o formă de implicare a tinerilor, deci pe care dintre ele ar trebui să vă concentrați dumneavoastră? Este util să vă gândiți la tipurile de abilitați care se pot crea în trei mari categorii, așa cum RAN Young le-a identificat:

∞ Dobândirea cunoștințelor are la bază orice program pentru creșterea teoriei și/sau a informațiilor care ar putea să ducă la îndeplinirea obiectivelor P/CVE. În această categorie intră dobândirea cunoștințelor despre P/CVE, cadrele legale și căile de referință, și aspecte mai cuprinzătoare precum nedreptatea la nivel global și rolul religiei.

∞ Responsabilizarea individuală se referă la orice program ce are ca obiectiv creșterea rezilienței emoționale/cognitive și la bună-starea participanților. Nevoile sunt de obicei sociale și emoționale și varia de la programe care au la bază identitatea/credința și consilierea tinerilor, până la programe de creare a relațiilor generaționale și interculturale.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

17

∞ Dobândirea abilităților se referă la orice program ce are ca obiectiv creșterea cunoștințelor practice/profesionale și a competenței participanților. Acestea sunt folosite de obicei în contextul unor programe diversificate ce îi ajută pe indivizi și pe comunități să creeze căi alternative la violență. Ele pot fi: deprinderea unui meșteșug, susținerea și conducerea organizațiilor, programe de formare în comunicare și mass media.

Este probabil ca aceste categorii de implicare să se suprapună; țineți cont că ele vă sunt oferite doar cu scop orientativ. Definiți-vă cât mai bine scopul, dar nu pierdeți din vedere alte căi prin care programul dumneavoastră poate să-i ajute pe tinerii care participă.

Veți găsi mai jos o listă incompletă cu programele P/CVE care au obținut rezultate bune sau promițătoare. Folosiți-le ca sursă de inspirație pentru inițiativele pe care le puteți aplica comunității dumneavoastră.

Dobândirea cunoștințelor

> Sporiți cunoștințele P/CVE

Este greu să discuți despre probleme serioase și efectele lor asupra comunității dacă nu există niciun spațiu pentru acest lucru. Destul de des, tinerilor nu li se oferă posibilitatea de a discuta și/sau de a înțelege ce este extremismul violent, din cauza sensibilităților în jurul subiectului sau a lipsei de încredere. Programele care vizează dobândirea cunoștințelor despre P/CVE pot fi un mijloc eficient de a deschide acest dialog și de a „lua pulsul” sentimentelor și experiențelor comunității cu extremismul violent.

Programele care urmăresc dobândirea cunoștințelor pot să aibă diferite formaturi, printre care:

∞ ateliere specifice despre P/CVE;

∞ conversații în comunitate, etc.

Exemplu: Extremely Together este o mișcare socială condusă de tineri în scopul prevenirii extremismului violent. Liderii ei au dezvoltat un set de instrumente pentru ca generația lor să cunoască P/CVE mai bine și îl promovează prin intermediul unui turneu de întâlniri la nivel global. Consultați: http://www.extremelytogether-theguide.org/

> Sporirea cunoștințelor în alte aspecte

Este posibil ca tinerii să nu înțeleagă diferența dintre credință și ideologie. Se poate ca ei să nu considere că prin narațiunile lor extremiștii încearcă să manipuleze indivizii vulnerabili. Este posibil ca ei să fi fost expuși unei unice perspective asupra nemulțumirilor la scară largă și problemelor politice/geopolitice. Pot să nu înțeleagă compromisurile necesare în procesul decizional la nivel politic și diplomatic. Programele care au ca scop sporirea cunoștințelor cu privire la aceste subiecte pot avea un efect neutralizant asupra tinerilor și pot preveni radicalizarea.

Astfel de programe se pot derula în mai multe forme precum:

∞ forumuri oficiale și primării, organizate în parteneriat cu autoritățile locale;

DOCUMENT DE LUCRU RAN

18

∞ mese rotunde, evenimente sau conferințe organizate de grupurile de reflecție și cu participarea autorităților.

Exemplu: Organizația CVE Quillam organizează în mod frecvent informări, mese rotunde și conferințe la care îi încurajează pe tineri să participe. Un exemplu este programul Right2Debate. Consultați: https://m.facebook.com/Right2Debate/

Responsabilizarea individuală

> „Spații” pentru construirea comunității

La fel ca spațiul pe care îl creați pentru prezentarea P/CVE, pentru a obține efecte pozitive nu toate inițiativele trebuie să fie obiectiv principal P/CVE: reziliența comunității provine din conexiunea socială. Prin urmare, scopul acestor programe tinde să fie mai mult cel de a crea oportunități și a cultiva relații (ambele în interiorul și în afara comunității) prin interese comune. Aceastea pot include:

∞ sporturi

∞ arte

∞ religie

∞ educație informală

Exemplu: More than a Game este un program de mentorat prin sport, în Melbourne, Australia care folosește sportul în echipă pentru a aborda subiecte precum identitatea, apartenența și izolarea culturală a tinerilor musulmani. Consultați: https://www.cogitatiopress.com/socialinclusion/article/view/167/110

> Oportunități de mentorat și conducere

Oportunitățile de mentorat și conducere pot fi unele din cele mai eficiente modalități de intervenție de la egal la egal, întrucât tinerii pot avea o influență mai mare asupra colegilor lor decât oricine altcineva. La aceste programe pot participa și tineri care vor să dobândească abilități care să le mărească șansele de a se angaja și/sau care să le ofere multe oportunități de socializare.

Exemplu: Edventure a creat De la egal la egal: Programul Challenging Extremism, desfășurat în cadrul universităților, încurajează acțiunea colectivă și creativitatea și inspiră mentoratul și capacitatea de conducere pentru prevenirea extremismului violent. Consultați: http://edventurepartners.com/peer-to-peer-challenging-extremism/

Dobândirea aptitudinilor

> Aptitudini de comunicare și mass media

Ținând cont de omniprezența mijloacelor de comunicare în viața tinerilor, experiențele și interacțiunile cu un astfel de mediu haotic sunt cruciale în

DOCUMENT DE LUCRU RAN

19

dezvoltarea lor personală și emoțională. Pentru a permite dobândirea aptitudinilor de comunicare și mass media se pot aplica trei metode:

a) cunoașterea tehnologiilor emergente pentru a da naștere unor voci și unor narațiuni credibile;

Exemplu: Institutul pentru dialog strategic a creat Manualul Contranarațiunilor pentru a-i ajuta pe toți practicienii, incluzându-i aici pe tineri, să creeze discursuri combatante. Consultați: https://www.isdglobal.org/wp-content/uploads/2016/06/Counter-narrative-Handbook_1.pdf

b) dezvoltarea gândirii critice și a cunoștințelor digitale;

Exemplu: Connect Futures creează programe educative și discursuri combative care au ca scop să-i ajute pe practicienii din linia întâi și pe tineri, s-a concentrat pe dezvoltarea gândirii critice și a cunoștințelor digitale. Consultați: https://www.connectfutures.org/wp-content/uploads/2018/01/SFY-Evaluation-.pdf

c) cooperarea cu companii de social media.

Exemplu: Creators for Change este o inițiativă globală demarată de YouTube pentru a-i încuraja pe cei ce creează conținuturi și pe influencers să creeze conținut pentru binele social și pentru a-i învăța pe practicieni cum să folosească mai eficient resursele lor. Consultați: https://www.youtube.com/yt/creators-for-change/

Rezolvarea conflictelor și a problemelor

Abilitățile pentru gestionarea conflictelor și rezolvarea problemelor sunt o altă modalitate de a-i ajuta pe tineri să practice reziliența, mai ales dacă există, în contextul comunităților lor, puternice influențe negative ale narațiunilor extremiste (inegalități reale sau aparente între comunități, ciocniri între valori și identități).

Exemplu: Organizația germană 180 Degree Turn îi ajută pe tineri prin oferirea de sfaturi, cunoștințe și programe de formare pentru a avea succes și a fi prosperi, concentrându-se mai ales pe rezolvarea conflictelor și a problemelor. Consultați: http://180gradwende.de/

Activismul pro-social și filozofia

Anneli Botha este de părere că tinerii în ultimii ani de adolescență sunt cei mai expuși radicalizării și a riscului de a cădea pradă structurilor extremiste de recrutare pentru că au reacții mai puternice la evenimentele politice externe și la nedreptățile aparente. Aceasta este poate cea mai directă cale de a-i ajuta pe tineri să se implice în lupta împotriva nedreptăților care îi interesează.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

20

Exemplu: YouthCAN îi încurajează pe tineri să-și folosească energia și dorința unei schimbări sociale pentru a se implica în obiectivele P/CVE și îi aduce împreună pe tinerii cu aceleași opinii pentru a-și atinge scopul comun. Consultați: https://www.isdglobal.org/wp-content/uploads/2016/07/YouthCAN-Labs.pdf

Î: Există și alte programe în aria dumneavoastră

care funcționează și ar putea avea un impact

asupra programului?

Este important să aveți în vedere că P/CVE nu este sarcina unui singur individ/unei singure organizații și că demersurile pentru a crește reziliența comunității sunt eforturi multiple coordonate în numeroase organizații. Gândiți-vă unde v-ați înscrie dumneavoastră și organizația dumneavoastră în cadrul activelor comunității.

∞ Ce alte inițiative mai există în comunitatea dumneavoastră?

∞ Ați identificat o breșă în cadrul programelor sau recreați un alt program?

∞ Dacă vă gândiți la activitatea altor organizații, ce ați face dumneavoastră diferit și cum v-ați putea valorifica împreună munca?

Î: Care este nivelul adecvat de orientare către tineri?

În general, inițiativele destinate tinerilor se pot clasifica în două categorii: inițiative dezvoltate de tineri și inițiative sprijinite de tineri. Inițiativele dezvoltate de tineri sunt create de tineri pentru tineri. Sunt de obicei, dar nu mereu, mai informale și necesită mai puțină supraveghere. Inițiativele sprijinite de tineri sunt împreună cu tinerii, pentru tineri. Sunt de obicei, dar nu mereu, mai formale și necesită mai multă supraveghere.

În mod ideal, fiecare inițiativă P/CVE pentru tineri ar trebui să țintească la un echilibru între tinerii extrem de implicați și comunitățile lor de sprijin. Roger Hart oferă în „Scara participării tinerilor” o scară folositoare pentru a măsura și menține nivelul de implicare. În practică, practicienii din linia întâi care lucrează cu tineri vor trebui să ia o decizie în ceea ce privește gradul de implicare avut în conducerea și administrarea fiecărei inițiative.

∞ A fost ideea organizației dumneavoastră? (de exemplu, nu a fost a unui grup de tineri sau a unei organizații de tineret)

∞ Puneți dumneavoastră la dispoziție majoritatea resurselor și fondul comercial?

∞ Există cerințe legale sau motive de siguranță care necesită supravegherea de către adulți?

Ca normă generală, dacă ați răspuns preponderent cu da, atunci se cere o implicare cât mai mare din partea dumneavoastră. Totuși, acest fapt va atrage după sine o mai mare responsabilitate de a lucra cu tinerii pentru a crea și conduce un program care să răspundă intereselor lor.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

21

DOCUMENT DE LUCRU RAN

22RANISSUE PAPER

22

Construiește cu Cele Mai Bune Instrumente Acest capitol este locul unde „vorbele devin fapte”. După ce ați identificat atât problemele cât și soluția ideală, este important să construiți practici care să crească implicarea tinerilor în orice inițiativă sau program încă de la început. Acest lucru este cu atât mai important în programe care necesită supraveghere sporită din partea adulților. Lista următoare cuprinde cele mai importante considerații care provin din cercetări sau din feedbackul dat de organizațiile de tineret care activează în P/CVE.

Colaborarea

Unul dintre aspectele care se repetă în feedbackul privitor la lucrul cu tinerii în P/CVE este ideea ”pseudo-implicării”. Tinerii spun că uneori se simt doar ca niște piese de decor în programe concepute pentru a-i ajuta pentru că:

• nu sunt niciodată consultați în privința deciziilor importante;

• nu simt că părerile lor cântăresc la fel de mult ca cele ale altor experți sau părți interesate;

• sunt făcuți să se simtă neprofesioniști din cauza vârstei lor.

Practicile colaborative sunt unul dintre aspectele cele mai importante în lucrul cu tinerii dacă se urmărește implicarea lor.

• Luați în calcul o elaborare în comun, atunci când este posibil: acest lucru înseamnă că programele sunt construite chiar cu persoanele care le vor urma și care au nevoie de ele, de exemplu, tinerii.

• Oficializați parteneriatul cu tinerii în structura dumneavoastră organizațională.

• Aveți memorandumuri de înțelegere sau contracte în vigoare?

• Figurează mandatul tinerilor în actul constitutiv, planul strategic sau alt document aflat la baza organizației dumneavoastră?

• Asigurați-vă că reprezentanții tineretului sunt mereu prezenți la luarea deciziilor majore.

• Fiți un exemplu de comportament colaborativ prin căutarea activă și menținerea parteneriatelor multidisciplinare.

Considerați că toate parteneriatele sunt benefice, nu doar cele cu tinerii. Adaptarea programelor existente prin îmbunătățirea alegerii publicului, tehnologie mai bună și o orientare către tineri poate fi exact inovația de care este nevoie pentru a aborda problemele identificate. De asemenea, va ajuta ca acțiunea dumneavoastră să fie durabilă datorită unor baze mai puternice și mai rezistente în timp.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

2322

Tehnologia

Care este cea mai bună metodă de folosire a tehnologiei pentru a lucra cu și pentru implicarea tinerilor?

• Înțelegeți cum tinerii din comunitatea dumneavoastră folosesc tehnologia: este accesul la telefoane (cu date) înțeles de la sine sau este o problemă?

• Ce platformă veți folosi pentru a-i ține la curent pe tineri cu ultimele noutăți și decizii despre program și inițiativă?

• Cum veți transmite tinerilor idei și resurse pentru a le îmbunătăți cunoștințele? Veți face acest lucru pe email?

• Există așteptări cu privire la social media?

Aceasta este în mod clar o parte a proiectului dumneavoastră care poate fi condus și nu doar sprijinit de tineri. Acordarea unui rol mai important tinerilor în această fază de concepție a programului ar îmbunătăți în mod evident cunoștințele despre ultimele tehnologii, modul în care ele ar putea să sprijine inițiativa dumneavoastră și să ajungă la publicul țintă.

Planificarea temporală

Unul dintre aspectele de care în general nu se ține cont când se lucrează cu tinerii este planificarea temporală. Ar trebui să se ofere suficient timp atunci când li se solicită tinerilor să participe deoarece aceștia sunt din ce în mai mult în criză de timp. Ar trebui să se anunțe când va avea loc evenimentul, dar și de cât timp este nevoie. Printre activitățile de care trebuie să se țină cont se numără:

• școala (merg la universitate? liceu? seral?);

• munca (lucrează noaptea? în weekend?);

• activități culturale și religioase (urmează să aibă loc sărbători importante?);

• alte activități care s-ar putea suprapune (de exemplu, alte evenimente pentru tineret precum serbările, îngrijirea copiilor, etc.).

Acest aspect ține astfel de cum vor fi ei motivați. De ce ar trebui tinerii să participe la această acțiune? Ce au de câștigat? Prin planificare, puteți elimina barierele care îi împiedică să participe și oferi motive (materiale sau de altă natură) pentru a-i face să se implice în mod activ?

Spațiul

Dacă inițiativele P/CVE reprezintă în general o încercare de a strânge laolaltă mai multe comunități, atunci spațiul în care se desfășoară activitățile principale este un element crucial. Gândiți-vă la ce reprezintă spațiul atât din punct de vedere fizic, cât și simbolic:

• Este suficient spațiu neutru? De exemplu, este toată lumea bine primită, indiferent de identitatea și de convingerile sale?

DOCUMENT DE LUCRU RAN

24

• Este sigur?

• Este ușor accesibil?

• Încurajează productivitatea?

Și, mai mult decât atât, le este tinerilor ușor să ajungă la el sau pentru a participa le cereți să-și schimbe drastic obiceiurile și comportamentul?

Confidențialitatea și informațiile sensibile

Din cauza naturii P/CVE, mai ales în medii unde există o participare semnificativă în extremismul violent, trebuie să luați în considerare cum împărtășiți informații care pot fi sensibile, incluzând aici divulgarea sau afișarea lor:

• implicarea (proprie sau a altora) în conținutul extremist violent;

• implicarea în activități ale grupurilor extremiste sau în care acestea participă;

• intenția de a-și face rău sau de a răni pe altcineva.

Ca regulă de bază, fiți încă de la început transparent și profesionist în ceea ce privește prelucrarea informațiilor referitoare la o persoană. Din cauza scepticismului cu privire la P/CVE și la reputația sa în anumite comunități, a fi sincer în acest aspect este important pentru a le câștiga încrederea și a construi un mediu de colaborare.

Recunoașterea

„Atunci când se lucrează cu tineri, cred că e important să le răsplătești efortul, timpul și ideile aduse pentru ca ei să se simtă apreciați și să vadă roadele implicării lor.”

• Plata, recompensele sau acoperirea cheltuielilor trebuie avute în vedere pentru putea conta pe participarea tinerilor.

• Recunoașterea, încurajarea și premierea copiilor sau a părinților tinerilor trebuie să fie vizibile.

• Certificate, ceremonii de premiere, evenimente festive, publicitate și mesaje media pozitive.

• Întrebați persoanele implicate cum și-ar dori să fie răsplătite.

Crearea așteptărilorEste de înțeles că vreți să aveți o contribuție pozitivă în programul P/CVE, dar dacă nu vă moderați optimismul, puteți ajunge să vă pierdeți motivația și să vă epuizați. Dacă programul este prea amplu, se pot pierde din vedere micile reușite care sunt totuși meritorii. Pe de altă parte, dacă programul este mult prea restrâns, atunci puteți omite obiectivul pe termen lung.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

25

CONDU PRIN PUTEREAEXEMPLULUI„Cred că programul îi va interesa pe tineri atunci când vor înțelege ce pot ei să facă, ce posibilități au în față și ce pot face pentru colegii sau chiar familiile, comunitățile lor, etc.”

Ca lucrători în prima linie sau practicieni care lucrează cu tinerii, acest ultim aspect din Abordarea NIMBL urmărește cum să aveți o mai mare influență pozitivă asupra lor.

Cu toate că scopul este de a lucra cu tinerii, aveți responsabilitatea unei influențe determinante asupra lor. Atât ceea ce spuneți, cât și ceea ce faceți, trebuie să sprijine structura pe care ați construit-o pentru această inițiativă. Fiți un model și un lider inspirator.

Vorbiți clar, simplu și cinstit cu tinerii

∞ Nu vorbiți despre tineri, ci cu ei.

∞ Fiți natural; tinerii pot să-și dea seama cu ușurință dacă le vorbiți fals sau de sus.

∞ Fiți constant în interacțiuni; interesați-vă de ei frecvent, dar încurajați-i să vă caute când au nevoie de sfaturi.

∞ Evitați comunicarea negativă, critică sau părtinitoare; încercați să fiți mai degrabă critic și curios.

Purtați-vă ca un model, arătându-le tipul de

comportament pe care îl așteptați de la ei

∞ Încurajați discuțiile sincere și ocaziile ca tinerii să poată încerca lucruri noi.

∞ Consultați-i în problemele importante pe măsură ce apar. Lăsați-i să vadă cum gestionați conflictele.

∞ Arătați-le exemple de bune practici ale colegilor sau a persoanelor care îi influențează.

Fiți transparent asupra deciziilor și a problemelor

cu care vă confruntați pe parcurs

∞ Stabiliți limite clare cât de repede se poate; dacă nu puteți urma recomandarea tinerilor sau nu sunteți de acord cu propunerea lor, folosiți acest lucru ca pe o posibilitate de a explora alte opțiuni.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

26

Investiți sincer în relația cu tinerii

∞ Urmăriți procesul de a crea o relație, nu doar de a atinge scopul programului.

∞ Nu faceți pași prea repede. Construirea unei relații și câștigarea încrederii se face în timp, deci este un joc al răbdării.

RECOMANDĂRI SPECIALE ÎN FUNCȚIE DE SECTORCând vine vorba de ce trebuie făcut, abordarea NMBL nu trebuie să înlocuiască recomandările practice inspiratoare din manuale, ghiduri sau modele. Ea trebuie văzută mai degrabă ca o colecție de sfaturi pentru o colaborare mai eficientă cu tinerii.

Principiile NMBL sunt standardele minime ce pot fi aplicate în toate domeniile P/CVE unde se lucrează cu tinerii. Totuși, modul în care veți desfășura aceste activități cu tinerii va depinde de rolul pe care îl aveți. Există în mod cert recomandări speciale pentru rolul dumneavoastră, care vă vor ajută atât la planificarea, cât și la desfășurarea activității pe care o aveți.

Practicienii în domeniul comunicării

Pentru cei ce lucrează în comunicare în campanii bazate pe discursuri combatante și urmând sfaturile RAN pentru a-i implica pe tineri în toate aspectele modelului GAMMA, Abordarea NMBL este un ghid despre cum să faceți acest lucru în mod eficient.

∞ Ritzmann, A., & Meines, M., RAN Guidelines for effective alternative and counter-narrative campaigns (GAMMMA+), Document de lucru. Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2017.

∞ Ritzmann, A. Involving young people in counter and alternative narratives – why involve peers? Document post întâlnire. Madrid, Spania: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2018.

Profesorii

Profesorii, pentru care P/CVE a devenit o prelungire a datoriei lor protectoare, au la dispoziție o mulțime de resurse care să le permită să devină bine pregătiți în acest domeniu. Abordarea NMBL ar trebui să fie considerată un supliment în acest sens, menit să-i ajute pe profesori să-i considere pe tineri nu doar ca persoane vulnerabile la extremism, ci, dimpotrivă să creeze inițiative de la egal la egal și să-i inspire pe aceștia în a deveni lideri ai activităților de P/CVE.

∞ Lenos, S., & Keltjens, M., RAN EDU’s Guide on training programmes: ‘Effective and confident teachers and other school staff’. Helsinki, Suedia: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2017.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

27

Asistenți sociali și pentru tineret

Asistenții sociali și pentru tineret au rolul de a detecta timpuriu semnalele radicalizării și de a oferi căi alternative tinerilor vulnerabili. Ei pot să fie de asemenea modele și mentori și își pot folosi experiența vastă pe care o au și cunoștințele în lucrul cu tinerii pe diferite cauze sociale, pentru a îndeplini obiectivele P/CVE. Totuși, asistenții sociali și pentru tineret pot avea și rolul de a încuraja inițiativele conduse de tineri și pot aplica Abordarea NMBL în acest domeniu.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

28

Matricea NMBLMatricea NMBL este o versiune condensată a acestui manual și este destinată persoanelor care se ocupă cu planificarea unei inițiative sau a unui program P/CVE cu tinerii: lucrătorii din prima linie sau grupurile sau liderii de tineret.

Fiecare secțiune are un anumit set de instrucțiuni; anumite secțiuni vă vor cere alegerea celui mai adecvat răspuns; altele conțin sfaturi despre cum să recunoașteți sau să abordați anumite probleme.

Matricea NMBL a fost concepută pentru a fi folosită ca sprijin în stadiul de planificare, alături de acest manual. Pentru crearea programului împreună cu tinerii, recomandăm o transparență totală și le încurajăm pe toate părțile interesate să completeze împreună această matrice la începutul proiectului pe care să o consulte apoi pe parcursul concepției, dezvoltării și implementării.

Numiți provocarea (Selectați și descrieți cât mai multe)

Note

Cum apare extremismul violent în contextul dumneavoastră?

Fizic Verbal Online Offline

Care sunt cauzele acestui comportament pe care le putem identifica?

Culturale Socio-economice

Politice Altele

Cum îi afectează pe tineri aceste cauze?

Sunt vizați Sunt vulnerabili Sunt expuși Sunt motivați

Care sunt percepțiile asupra activității P/CVE?

Negative Neutre Pozitive Altele

Există și alte dinamici ale grupului sau ale comunității care pot afecta programul dumneavoastră?

Grupuri sau persoane influente?

De ce resurse din comunitate dispuneți sau aveți nevoie?

Sunt influențe pozitive pe care le puteți folosi?

Sunt influențe negative pe care să le combateți?

Concepeți soluția (unde este posibil, încercați să selectați una dintre aceste opțiuni pentru fiecare întrebare)

Note

Scopul inițial Prevenirea violenței și a recrutării

Producerea și amplificarea noilor narative

Stabilirea unor parteneriate folositoare

Favorizarea dezangajării tinerilor

Grupul țintă inițial Tineri vulnerabili Comunități de sprijin pentru tineret

Comunități mai cuprinzătoare

Deprinderi P/CVE Cunoștințe Personale Abilități

Programe existente? Nu există programe. Am identificat o lipsă.

Există programe, dar al nostru e diferit.

DOCUMENT DE LUCRU RAN

29

Construiți cu cele mai bune instrumente (Răspundeți la toate întrebările de pe fiecare rând)

Note

Colaborarea Are angajamentul cu tinerii o formă legală în organizația dumneavoastră?

Cum va fi reprezentat tineretul la luarea deciziilor importante?

Ce nevoi trebuie îndeplinite pentru ca persoanele care oferă îngrijire și alți adulți să lucreze cu tinerii?

Ce alte părți interesate pot adăuga valoare?

Tehnologia Au toate persoanele același nivel de acces la tehnologie?

Ce canal veți folosi pentru a păstra contactul sau oferi consultanță?

Cum veți împărtăși aceste resurse cu tinerii?

Angajament în ceea ce privește timpul

Educațional? Profesional? Cultural-religios? De altă natură?

Mediu pentru activități

Este neutru? Este ușor accesibil?

Este sigur? Duce la productivitate?

Folosirea informațiilor sensibile

Ce veți face cu informațiile personale?

Angajament sau implicare în activitățile VE?

Intenția de a-și face rău sau de a face rău altora?

Recunoașterea Puteți remunera munca depusă?

Cum vor fi acoperite cheltuielile de bază?

Cu veți recunoaște contribuțiile oamenilor?

Parteneri potențiali Cum puteți conduce sau promova programul?

Ce puteți face singur?

Ce anume aveți nevoie să facă alții?

Nivelul de orientare către tineri (încercați să alegeți o opțiune pentru fiecare întrebare, acolo unde este posibil)

Note

Există cerințe legale? N/A Scăzute Medii Ridicate

Există preocupări legate de siguranță?

N/A Scăzute Medii Ridicate

Cine are dreptul de proprietate intelectuală?

Doar tinerii În mare parte tinerii

50/50 Întreaga organizație

Cine asigură resursele?

Doar tinerii În mare parte tinerii

50/50 Întreaga organizație

În total De tineri, pentru tineri Cu tineri, pentru tineri

Conduceți prin puterea exemplului((răspundeți la toate întrebările)

Note

Cum veți garanta? Buna comunicare

Comportamentul drept model

Transparența în luarea deciziilor și rezolvarea problemelor

Cultivarea relațiilor

DOCUMENT DE LUCRU RAN

30

LISTĂ CU RESURSE ȘI LECTURI SUPLIMENTARE

Burkett, I., An introduction to co-design. Sydney, Australia: UNSW, Centre for Social Impact, 2012.

Ellis, B. H., & Abdi, S., Building community resilience to violent extremism through genuine partnerships. American Psychologist, Vol. 72, Iss. 3, 2017, 289–300.

Extremely Together, Countering violent extremism: A guide for young people by young people. Geneva, Elveția: Kofi Annan Foundation, 2017.

Ghahremani, D. G., Oh, E. Y., Dean, A. C., Mouzakis, K., Wilson, K. D., & London, E. D., Effects of the youth empowerment seminar on impulsive behavior in adolescents. Journal of Adolescent Health, Vol. 53, Iss. 1, 2013, 139-141.

Hart, R. A., Children’s participation: The theory and practice of involving young citizens in community development and environmental care. Londra: Earthscan, 1997.

Institute for Strategic Dialogue, Youth Civil Activism Network (YouthCAN), n.d. https://www.isdglobal.org/programmes/grassroots-networks/youth-civil-activism-network-youthcan-2/

Johns, A., Grossman, M., & McDonald, K., “More than a Game”: The impact of sport-based youth mentoring schemes on developing resilience toward violent extremism. Social Inclusion, Vol. 2, Iss. 2, 2014, 57-70.

Keijzer, F., & Woltman, P., Youth participation in the city of Leicester, Document post întâlnire (p. 11). Leicester, Regatul Unit: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2018.

Lenos, S., & Keltjens, M., RAN EDU’s Guide on training programmes: ‘Effective and confident teachers and other school staff’. Helsinki, Suedia: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2017.

Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, RAN YOUNG - Young people’s views on the work of frontline practitioners and policies, Document de lucru (p. 10). Madrid, Spania: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2017.

Ritzmann, A. Involving young people in counter and alternative narratives – why involve peers?, Document post întâlnire (p. 10). Madrid, Spania: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2018.

Ritzmann, A., & Meines, M., RAN Guidelines for effective alternative and counter-narrative campaigns (GAMMMA+), Document de lucru, Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2017.

Shire, D., RAN YOUNG: Holding difficult conversations, Document post întâlnire (p. 9). Stockholm, Suedia: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2018.

USAID, Promising practices in engaging youth in peace and security and P/CVE, martie 2017.

van de Scheur, E., RAN YOUNG Document de lucru – Policy recommendations (p. 13). Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2018.

Woltman, P., & Gssime, Y., Empowering young people to successfully participate in PCVE, RAN Young Document post întâlnire. Nisa, Franța: Rețeaua europeană pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare, 2018.

TRANSFORMING SCHOOLS INTO LABS FOR DEMOCRACYA COMPANION TO PREVENTING VIOLENT RADICALISATION THROUGH EDUCATION

31