1. Profesia contabilă: concept, structură1.1 Profesia contabilă: concept și structură1.2 Activități desfășurate de profesioniștii contabili1.3 Profesia contabilă – o profesie reglementată1.4 Rolul profesiei contabile

1.1. Concept şi structură Profesia contabila este activitatea desfăşurată cu caracter permanent de persoane care sunt

calificate în domeniul contabilităţii şi care deţin un atestat care le permite să desfăşoare în condiţii legale activităţile specifice profesiei.

În „Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN)“ activităţile specifice profesiei contabile sunt cuprinse în grupa „Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal“cod 6920, iar în „Clasifiacarea ocupaţiilor din România (COR)“ sunt menţionate toate îndelentnicirile recunoscute legal care şi le pot apropia persoanele calificate în domeniul contabilităţii.

Pentru ca profesia contabilă să fie recunoscută de societate trebuie să aibă utilitate, serviciile oferite beneficiarilor să se desfăşoare pe baza unor norme clare, să satisfacă interesul public, calitatea serviciilor prestate şi a competenţelor profesionale să poată fi controlate, să existe instrumente de corectare a abaterilor de la normele profesionale şi legale.

1.2 Activităţi desfăşurate de profesioniştii contabili Activităţile care pot fi desfăşurate de profesioniştii contabili sunt definite de Ordonanţă

Guvernului nr. 65 din 19.08.1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi .

Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări: a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile

financiare; b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii; c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale; d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane

fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege; e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi

informatică; f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la

societăţile comerciale; g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor

comerciale; h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe

de contabilitate. Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga şi diversa. In toate statele membre

ale Uniunii Europene, in pofida diferenţelor istorice, economice, juridice şi culturale, poate fi identificat un cumul de activitaţi, care sunt rezervate prin lege sau prin normele profesiei contabile, referitoare la elaborarea şi validarea informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Unele dintre aceste activitaţi sunt de obicei rezervate exclusiv profesiei cantabile şi formează o parte a domeniului tradiţional de activitate al acesteia, chiar daca uneori aceste activitaţi sunt "împărţite" cu alte profesii. Printre aceste activitaţi se afla, de exemplu, activitatea privind insolvenţa sau cea de asistenţă fiscala.

Sfera de activitate a profesionistului contabil poate cuprinde auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, fuziunile, divizările, achizitiile, insolvabilitatea, expertiza contabilă,

1

consultanţa, consilierea şi reprezentarea fiscala, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea şi tehnologia informatiei etc.

Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita prin: - compartimente proprii; - servicii externalizate. Dintre toate activitatile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in mod

obligatoriu organizat şi exercitat ca activitate externă oricarei entităţi supuse unui astfel de control. Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în: - dependenţi, cu statut de angajati; - independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei

contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber - profesioniştilor contabili,

aceştia pot sa-şi desfăşare activitatea: - individual; - in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesioniştii contabili îşi desfaşoara activitatea - in calitate de angajati sau ca

furnizori de servicii - in domeniul auditului intern şi controlului intern, activitati importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor.

Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelor, procedurilor şi metodelor prin care responsabilii unei entitaţi deţin controlul asupra activitaţii de care raspund. Controlul intern poate fi vizualizat ca o stare, şi concretizat în multe cazuri şi într-un compartiment administrativ funcţional al intreprinderii.

Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existenţei, adaptabilitaţii şi modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor şi metodelor care formează sistemul de control intern al entitaţii. Această activitate poate fi realizată de personalul propriu al entitaţii sau externalizata şi realizată de profesionişti contabili independenţi.

Alte servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili sau partajate cu alte profesii sunt: - resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de plata, proceduri de control intern,

relaţii cu instituţiile de securitate sociala, asistenţă in litigiile legate de resursele umane, recrutare etc.;

- misiuni de consultanţă şi consiliere contabila şi fiscala; - servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila (investigare şi

analiza), analiza investiţiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor şi recapitalizarea, gestionarea portofoliului, controlul administrativ şi financiar, brokerajul etc.;

- servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic şi administrativ pentru adunarea generala a asociaţilor/acţionarilor etc.

1.3 Profesia contabila - o profesie reglementata 1.3.1 Necesitatea reglementării Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul

multor dezbateri şi in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesioniştii contabili, clienţii lor, organismele lor profesionale şi guvemele caută sa se asigure ca profesia contabila continuă să furnizeze servicii de inalta calitate.

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica şi un rol esential care se regasesc in cele trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale:

- educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

2

Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile şi conduita membrilor săi pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar şi atunci cand exista o reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii guvemamentale.

O profesie, in general, este definita şi judecata prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicati in aceasta profesie; reglementarea unei profesii este un raspuns precis la nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementarii şi natura acestei reglementari depind de: a) profesia însaşi, capacitatea ei de a raspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi

societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesara pentru a certifica

faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standarde profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.

De exemplu, in ultimii ani, eşecurile etice din partea anumitor membri ai profesiei, care au avut ca rezultat lipsa de incredere in raportarea financiara, au impus modificari esentiale ale reglementarii profesiei (Legea Sarbanes-Oxley in SUA, Legea securitatii financiare in Franta etc.).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii şi de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor doua cauze:

• Existenta unui dezechilibru intre cunoştinţele contabile ale clientului şi furnizorului acestor servicii; reglementarea poate diminua acest dezechilibru oferind beneficiarului asigurări ca numai furnizorul care dispune de calificarea necesară şi care respecta standardele profesionale va fi abilitat să ofere aceste servicii.

• Exista şi terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma utilizării serviciilor contabile; reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare ca aceste beneficii şi costuri sunt luate in considerare la definirea nomenclatorului de servicii ce pot fi oferite de profesioniştii contabili şi a nivelului calităţii la care se vor presta aceste servicii. Situatiile financiare sunt folosite de entitatea emitentă dar şi de alţi beneficiari. Ultimii sunt asiguraţi că profesioniştii contabili elaborează situaţiile financiare în conformitate cu norme profesionale unitare, folosind aceleaşi standarde de calitate, indiferent cine este beneficiarul acestora.

1.3.2 Aria de acoperire şi calitatea reglementării De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii: - accesul, certificarea sau autorizarea în profesie; - educaţia continuă; - comportamentul profesioniştilor contabili; - standardele profesionale şi etice specifice profesiei; - calitatea activităţilor desfăşurate de profesioniştii contabili;- tratarea abaterilor de la normele profesionale. Standardele profesionale reprezintă baza de referinţă pentru profesioniştii contabili, beneficiarii

(consumatorii) serviciilor cantabile, asociaţiile profesionale şi organele de reglementare. Pentru a obţine un răspuns adecvat din partea profesioniştilor contabili, reglementarea profesiei

contabile trebuie să satisfacă interesul public, adica trebuie sa fie: - proporţionala; - transparenta; - sa nu fie impotriva competitiei; - nediscriminatorie; - precisa; - segmentata in functie de tinta sa; - implementata consecvent şi just; - supusa unei examinari periodice. Calitatea reglementărilor contabile este importanta, dar nu este suficienta şi pe deplin eficienta

daca nu este însotita de un răspuns adecvat din partea profesioniştilor contabili. Numai profesionistul contabil poate oferi garantia că beneficiarul va primi servicii de bună calitate.

3

1.4 Rolul profesiei contabile

1.4.1 Satisfacerea interesului nublic Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii

faţă de interesul public, fata de toate părtile interesate in activitaţiile desfaşurate de intreprindere: acţionari, salariati, furnizori-creditori, banci, bugetul de stat, conturile naţionale, bursa de valori mobiliare, investitori etc.

Profesionistul contabil - fie ca elaboreaza, fie ca auditează situaţiile financiare - este plătit de întreprinderea ale cărei lucrări le realizează, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor cuprinse în aceste situatii financiare sunt terţe părţi interesate, cele care formeaza publicul şi ale caror interese trebuie aparate.

1.4.2 Contribuţia profesiei contabile la funcţionarea economieiSituatiile financiare în ansamblul lor reprezintă cea mai bună carte de vizita a unei

întreprinderi, iar profesionistul contabil este cel care a contribuit şi condus la realizarea lor. Înregistrarea tranzacţiilor economice conform cerinţelor normelor contabile reprezintă

operaţiuni care sunt solicitate de toate statele lumii, de pieţele financiare, de investitori etc. Fără înregistrarea tranzacţiilor economice :

nu s-ar putea masura rezultatele activităţilor economice; nu s-ar putea constitui bugetele naţionale, determina mărimea impozitelor; nu ar exista încredere persoanele care realizează tranzactiile comerciale şi financiare; nu s-ar putea împărti roadele activitatilor economice intre participanţii la realizarea lor

(capital financiar; capital uman) etc. Profesioniştii contabili, contribuie la cunoaşterea veniturile şi cheltuielile, la administrerea

lichidităţilor monetare, la asigura echilibrului monetar etc. Toti profesioniştii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indiferent de locul in care işi desfaşoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.

Îndeplinirea rolului contabilitatii şi al profesioniştilor contabili in satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale putemice care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii şi auditului.

Profesioniştii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice şi sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectoml public, in institutii, in educatie etc.

Rolurile pe care le joaca profesioniştii contabili, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate şi raportare financiara, management, domeniul fiscal, sistemele informatice, finante, ca auditori interni sau externi, in consultanta, educatie etc.; ei asista guvemele in atingerea obiectivelor lor economice şi sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc.

1.4.3 Profesia contabilă între reglementare şi interesul public Contabititatea şi activitatile care presupun cunoştinte in domeniul contabilitatii sunt activitati

comerciale, iar consumatorii îşi aleg in mod liber furnizorii serviciilor contabile; profesia contabila este o profesie liberala, iar organismele profesionale, organisme de reglementare, reprezintă o garantie că profesioniştii contabili servesc interesul public.

Marile scandaluri financiare din ultimii ani, deşi au fost provocate şi îşi au originea in mediile de afaceri, au determinat autoritatile publice sa repartizeze o parte din "costurile" acestora şi asupra profesiei contabile, mai precis asupra activitatii de audit statutar.

In cazul organismelor profesionale cu atributii de autorizare a auditorilor statutari şi care se autoreglementeaza, activitatea de audit statutar, ca şi auditorii statutari, trebuie sa faca obiectul unui sistem de supraveghere publica.

Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley, supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a.

Supravegherea publica, în spiritul şi litera Directivei a 8-a, consta în implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari şi a firmelor de audit; aceasta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica.

Pentru a nu afecta interesul public, supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii:

4

Toti auditorii statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi supravegherii publice, iar când autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom, sistemul de supraveghere publica se extinde şi asupra acestuia. Atunci cand activitatea de audit statutar este gestionata de o agentie sau de o institutie guvemamentala, sistemul de supraveghere publica este de asemenea necesar, el avand ca obiect auditorii statutari şi firmele de audit, dar şi activitatea autoritatii publice (agentiei sau institutiei guvemamentale) care gestioneaza activitatea de audit statutar, deoarece supravegherea publica nu trebuie confundata cu supravegherea din partea uneia sau mai multor autoritati publice.

Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni; se presupune ca nepracticianul detine cunoştinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale, fie pentru ca stapaneşte cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Prin reglementarea in domeniul auditului se poate permite ca o minoritate de practicieni sa se implice in conducerea sistemului de supraveghere publica. Nepractician este orice persoana fizica ce in cel putin ultimii trei ani inainte de implicarea sa in conducerea unui sistem de supraveghere publica nu a efectuat audituri statutare, nu a detinut drepturi de vot intr-o firma de audit, nu a fost membru al organelor de administrare sau de conducere ale unei firme de audit şi nu a fost salariat sau asociat intr-o firma de audit.

Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta şi transparenta.

Sistemul de supraveghere publica işi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: autorizarii (acreditarii) şi evidentei auditorilor statutari şi ale firmelor de audit; adoptarii standardelor de conduita profesionala şi de control intern de calitate a firmelor

de audit, precum şi a standardelor de audit; dezvoltarii profesionale continue, asigurarii calitatii şi sistemelor de investigatii şi

sanctiuni disciplinare.

5