8/18/2019 Docfoc.com-Curs 6 - Gnoseologia(Teoria Cunoasterii

1/2

http://www.docfoc.com/curs-6-gnoseologiateoria-cunoasterii

Gnoseologia (Teoria cunosaşterii)

Teoria cunoaşterii este o componentă necesară oricarei construcţii filosofice . n cadrulfilosofiei ! ea repre"intă de"#oltarea unui raspuns la $ntre%area pusă de oameni din #echitimpuri &dacă g'ndirea lor e $n stare să cunoască lumea reală . a eplică ce este şi cum sereali"ea"ă cunoaşterea lumii de către om ! posi%ilitatea cunoaşterii ! legile ! ni#elele !formele şi #aloarea acesteia .

Problematica teoriei cunoaşterii

n a%ordarea teoretică a pro%lemelor cunoaşterii tre%uie să facem distincţia intreporcesul cunoaşterii şi teoria cunoaşterii .

*rocesul cunoaşterii e acel proces o%iecti# ! spontan ce se desfăşoară ca urmare a $n"estrării naturale a omului cu capacitaţi cogniti#e ! omul nefiind conştient de el ! ci numai

de re"ultatele lui . +e aceea ! $n primele filosofii pro%lematica gnoseologică lipseşte !refleia filosofică fiind centrată pe pro%leme de cosmologie ! ontologie ! şi chiar politică şietică . ,ceastă situaţie e remarcată de *etre egulescu ! care ! ocup'ndu-se de gene"apro%lematicii gnoseologice ! arată că la $nceputurile ei ! filosofiei $i era caracteristică o $ncredere spontană $n capacitatea raţiunii de a cunoaşte lumea şi a de"#alui ade#ărul .

ilosoful rom'n o%ser#ă ! pe %ună dreptate că pentru oamenii primiti#i nu eistă nicimăcar cunoaştere ! ci numai lucruri cunoscute .

*rocesul cunoaşterii presupune : n o%iect (ceea ce e de cunoscut) n su%iect (cel ce cunoaşte ! adică omul ca agent cunoscător)

0 relaţie congniti#ă $ntre o%iect si su%iect (acti#itatea de cunoaştere prin carese do%'ndesc cunoştinţe) n produs ! un re"ultat (cunoştinţele)

Teoria filosofica a cunoaşterii se constituie tocmai $n funcţie de aceste elementeale procesului cunoaşterii ! apăr'nd $n cadrul ei o pro%lematică ce are $n centru relaţiagnoseologică dintre o%iect şi su%iect ! relaţie $nţeleasă ca modalitate de raportare a omuluila lume ! $n care el ! ca su%iect cunoscator ! reproduce lumea $n planul g'ndirii sale .

+ar pro%lematica cunoaşterii nu se reduce numai la pro%lemele ce pri#esc relaţiilecogniti#e o%iect-su%iect ! ci cuprinde si pro%leme ce ţin de o%iectul cunoaşterii şi desu%iectul cunoscător .

Problema obiectului cunoaşterii

n legatură cu ea s-au conturat $ncă din antichitate doua linii: 1inia lui +emoclid (materialistă) 1inia lui *laton (idealistă)

8/18/2019 Docfoc.com-Curs 6 - Gnoseologia(Teoria Cunoasterii

2/2

Problema subiectului cunoaşterii

+in modul $n care e conceput su%iectul cunoaşterii ! mai precis posi%ilitatea lui de acunoaşte re"ultă o altă grupare a concepţiilor filosofice si anume :

0ptimismul gnoselogic ,gnosticismul

Termenul de optimism gnoseologic desemnea"ă ansam%lul concepţiior filosofice careafirmă posi%ilitatea omului $n calitatea sa de su%iect cunoscator de a cunoşte realitatea .Termenul de agnosticism desemnea"ă ansam%lul concepţiilor filosofice care neaga in

principiu posi%ilitatea omului de a cunoaşte realitatea .0 #ariantă a agnosticismului e scepticismul ! care chiar dacă in parte ! admite

posi%ilitatea cunoaşterii lumii ! se $ndoieşte de #aloarea cunoştinţelor do%'ndite .

Problema relaţiilor cognitive obiect-subiect

n istoria filosofiei mai eistă o altă imparţire a conceptelor filosofice desprecunoaştere ! in funcţie de rolul pe care $l au in cadrul relaţiilor cogniti#e o%iectul si su%iectulacesteia . ,ceastă $mpărţire se referă al empirism şi rationalism .

Empirismul porneşte $n argumentarea sa de la c'te#a supo"iţii : istă o cunoaştere nemi2locită 3unoaşterea prin simţuri e re"ultatul simplei inregistrări a acţiunii o%iectului

asupra su%iectului 0%iectul acţionea"ă iat su%iectul $nregistrea"ă n procesul cunoaşterii ! numai o%iectul este acti# ! su%iectul fiind pasi# !

recepti# ! lipsit de spontaneitatempirismul ! ca filosofie integrală a cunoaşterii ! a a#ut o 2ustificare istorică ! care

constă in faptul că el a fost legat de de"#oltarea ştiinţelor naturii .Raţionalismul se opune empirismului prin su%linierea rolului acti# al su%iectului $n

procesul cunoaşterii . ,cest lucru se eprimă prin calitatea creatoare a raţiunii care produce

noţiuni ! concepte ! independente de datele sen"oriale .*entru rationalişti su%iectul cunoscator e concreti"at prin spontaneitate ! printr-oacti#itate creatoare producti#ă .

1ei%nit" spunea &mintea noastră e un i"#or de cunoştinţe independente de datelesen"oriale.4

5aţionalismul defineşte cunoaşterea ca act de creaţie ! ca o construcţie asu%iectului! o%iectul fiind creat $n procesul cunoaşterii . 5aţionalismul ca doctrinagnoseologica a fost un punct de plecare ! si ! totodată ! o 2ustificare a marilor construcţiispeculati#e de sisteme $n epoca modernă.