lF CH€\Ail[tDoamna

gi licornul

CH€.rAil[tDoamna

gi licornul

Traducere din limba englezAqi note de Fraga Cusin

POLIROM2017

CuPrins

IPARIS

Anul 1490, din Postul Pa$telui pdni la iniltare

Nicolas des Innocents................ .-......" IClaude Le Viste -.'.-......'..' 38

Genevieve de Nanterre ...-. 59

ilBRIIXELLES

Anul 149O, S6ptirnrina Rusaliilor

Georges de la Chapelle...-........'. ---.-.--77

Philippe de la Tour.. ,.......96

Ali6nor de la Chapelle.......".....- ....... 113

Christine du Sablon ...... 131

ruPARIS $I CHELLES

Anul 1491, de la Paqte pinS la indltare

Nicolas des Innocents.........'...... ....-. 155

Genevi€ve de Nanterre...'.........'..': -.. 172

Claude Le Viste ....-.'...--- I87

u*o#"""". Anul 1491, Ziua intAi de Mai - '

Anul 1492, Septuagesima

Georges de la Chapelle...............Ali6nor de la Chapelle ..............Christine du Sablon .....:............Philippe de la Tour..

,VPARIS

Anul 1492, Septuagesima

Nicolas des Innocents................I

Epilq :.................

Note gi nrullt-14utf....

I

Paris

Anul 1490, din Postul Pagteluipana h indlfare

Nicolas des Innocents

Mesagerul mi-a spus cf, trebule sa ma prezintde indati. Aga e Jean Le Viste: agteapti de latoattr lumea str fac6 pe loc ceea ce spune el.

$i m-am conformat. Lam urmat pe mesager,zdbovind doar atdt cdt sl-mi curtrf pensulele. Ocomand& de la Jean k Viste putea insemna mAn-care pe masl pentru multe slptimAni. Doar Regeleii spune nu lul Jean k Viste, iar eu in mod sigurnu sunt rege.

Pe de altl parte, de cdte ori n-am traversat ingrabd Sena ca si aJung itr rue du Four doar ca s6am de unde si m[ intore acasd, fnrd nici o comand6?Nu cl Jean In Viste ar Il un btrrbat capricios.Dimpotrivf,, e tot atEt de serios 9i dur cum a fostcdndva prea iubltul sdu Ludovic al X-lea. $i totalit de lipsit de stmful umorulul. Cu el nu glumescnlciodati. E o uqurare sl md refugiez din casa luiin cea mai apropiatd taverntr, str beau, si €d qt sdpipii vreo femeie pentru a-mi reface buna dispozifle.

Omul gtie ce vrea. insd. uneori, cind vin sidiscut despre incd. un blaz,on cu cerre s6-i decorezqemineul sau pe care str-l pTctez pe uqa de latr6.sura sotiei lui ort s6-l introduc intr-un vitraliupentru capeli - lumea zice cE aga cum te impiedicide baliga de cal, tot astfel dai la tot pasul pesteblazoanele k Viste -, acesta 'se opreqte brusc,scutur5 din cap gi rosteqte incruntat: ,,Nu e nevoiede asta. N-ar trebui sd. md. gdndesc la asemenealucruri banale. Pleacd.". $i plec, simfindu-ml vino-vat, de parctr eu aq {i supus atenfiei sale decorarea

unei uqi de trd.surtr, cAnd de fapt el era cel care I

m5. chemase. i

Mai fusesem de vreo gase ori in casa de pe rue,du Four. Nu e un loc care impresioneazl.. ln ciuda

I

cAmpurilor din jur, e construitl de parcA s-ar aIla'lin mijlocul oraqului. Camerele sunt lungi 9i inguste, j

pere[ii prea intunecali, grajdurile prea aproape, I

iar casa miroase in permanenfd a cai. E genul de r

casd in care ar locui o familie care s,i-a plS.tit cu,bani ascensiunea la curtea regale - destul de impu-ntrtoare, insl prost plasat6. Probabil Jean Le Vistecrede cd s-a descurcat bine, de weme ce i s-a dat,o astfel de regedinf5, iar intre timp curtenii rddrde el pe la spate. Ar trebui sd locuiasca aproapede Rege gi de Notre Dame, nu dincolo de zidurilecet6!ii, in cAmpiile mldqtinoase care inconjoardSaint-Germain- des- Pr6 s.

Cdnd am sosit, majordomul m-a condus nu incamera personalS. a lui Jean L,e Viste, o incS.perec6ptuqitd. cu h6.4i, unde indeplineqte el insS.iciniripentru Rege gi curte gi-qi rezolvd. problemele defamilie, ci in Grande Salle, unde familia te Visteprimes,te vizitatori s,i dA petreceri. Nu mai fusesemniciodatA acolo. Era o furctrpere lungd, cu un qemineumare pe peretele opus uqii qi o mase de stejar inmijloc. Cu excepfia unui blazon de piatr6 aplicat peqemineu gi a altuia pictat deasupra ugii, inc6perea ;

era lipsittr de decora{iuni, cu toate ci tavanul eraplacat in lemn frumos cioplit.

Nu-i prea grozav, mi-am zis, uitAndu-m6 in jur. '

Cu toate c{ obloanele erau deschise, focul nu fuseseaprins qi incS.perea, cu pere{ii ei goi, era friguroasl. '

- Aqteapt4-l pe stipAnul meu aici, mi-a ordo-nat majordomul, aruncAndu-mi o privire rea.

Oamenii din casa asta fie ii respectau pe artiqti,fie igi artrtau deschis dispreful.

i

I-am intors spatele Qi m-am uitat afari printr-o i

fereastrS. ingusia, prin care se vedeau iimpede I

turnurile de la Saint-Germain-des-Fr6s. Unii spun l

Irol

ce Jean Le Viste a luat aceastd. cas6 pentru capioasa lui sotie sd poat6 str6bate cu pasul uqorqi des drumul p6.n1 la biseric4.

Uqa s-a deschis in spatele meu qi m-am intors,gata de pleci.ciune. insa era doar o servitoare, care,surprinzdndu-md pe jumf,tate indoit, s-a strAmbatdispre{uitoare. M-am indreptat qi am urmS.rit-o cuprivirea in timp ce traversa inciperea, izbind ocildare de picior. A ingenuncheat qi a inceput s4curefe cenuga din vatri.

Si fi fost ea aceea? Am incercat s5-mi amin-tesc - fusese intuneric atunci, noaptea, in spateleggajdurilor. Era mai grasi decdt mi-o aminteam,ursuz6, cu chipul incruntat, ins6 fa{a ii era destulde dr6gu!6. Merita si stric o vorb5..

- Rdmii o clipi, i-am spus cAnd s-a ridicatgreoi in picioare qi a luat-o spre uqd.. $ezi qi odih-negte-fi picioarele. Am s4-tr spun o poveste.

Fata s-a oprit, cu o trestrrire.

- Povestea licornului, vrei s6 zici?Ea era. Am deschis gura se-i rdspund, ins6. fata

mi-a luat-o inainte:

- Continuarea poveqtii este c5. femeia rdmdnegrea qi poate s6-qi piardd slujba? Asta se int6mpl5.?

Va str zici de-aia era grasa. M-am intors lafereastrf,.

- Ar ft trebuit s4 fii mai atenti.

- N-ar fi trebuit sA te-ascult, asta ar Il trebuitsi fac. Ar II trebuit sd.-fi indes in fund propria-{ilimb5.

- $terge-o acum qi fii fatA de treab6. Jine-aici.Mi-am vdrit mdna in buzunar, am extras c6.tiva

bdnufi gi l-am azvdrlit pe masa.

- Ca si te descurci cu coPilul.Fata a traversat incAperea gi m-a scuipat in

fatl. PdnA se-mi gter$ scuipatul de pe ochi, dispd-rrse. I-4" fel qi blnutii.

CurAnd a intrat Jean [,e Viste, urmat de Iionk Vieux. Majoritatea seniorilor folosesc cAte un

1l

negustor ca L6on drept intermediar care se td.r-guieqte, ilrtocmeqte contracte, asiglra bani qi mate-riale pentru inceperea lucririi gi urmd.reqte casd fie dusS la cap6t. Mai fEcusem tranzacfii cubd.trAnul negustor pentru un blazon pictat pe ungemineu, o Bunavestire pentru budoarul so{iei luiJean k Viste gt un vitraliu pentru capelalor de ldng{ Lyon.

Lrion e un personaj la mare cinste in familiaLe Viste. Eu, unul, il respect, insd de pllcut nu-miplace. Provine dintr-o familie de oameni care aufost cdndva evrei. Nu face un secret din asta, bachiar trage foloase, cAci Jean Le Viste provine qiel dtntr-o familie care s-a schimbat mult de-alungul timpului. De aceea il 9i preferS. pe t €on -amindoi sunt nigte parvenifi care si-au croit drumulpdni in lumea asta. Fireqte, I.€on are grija seasiste de doui sau trei ori pe saptemana h slujbade la Notre Dame, incdt si fle v{zut de multd lume,tot aga cum Jean Le Viste are gfiji sd. se poarte caun nobil adevdrat, comandd.nd lucrdri pentru casalui, dind petreceri imbelqugate, ploconindu-se gigudurindu-se pe ldngi Regele siu.

If,on m5' privea zdmbind in barb4, de parcitocmai zdrlse o maimuf5 pe spinarea mea. M-amadresat lui Jean [,e Viste:

- Bo4iour, monseniore. Ali dorit sd. m5. vedeti.M-am inclinat at6t de ad6rrc, ci mi-a bubuit

capul. O plecdciune ad€.ncd nu stricS. niciodatd..Falca lui Jean I.e Viste e ca o secure; ochii - ca o

lam6 de cu{it. Acum au aruncat scdntei de jur-impre-jurul camerei, apoi s-au oprit peste umd.rul meu,pe fereastrd..

- Doresc s5. discut o comandd. cu tine, Nicolasdes Innocents, a spus, trrgandu-se de mtnecilerobei, care era tiviti cu blani de iepure Ei vopsitain rogu-inchis, aqa cum poartd Jurigtii. Pentruaceaste camer6.

T2

Am prlvit camera, nel4sind s6 mi se clteascagandurile pe faf6. Aga era cel mai bine cu JeanLe Viste.

- $t la ce v-afi gandit, monseniore?

- La tapiserii.Am remarcat pluralul.

- Poate o pereche, cu blazonul dumneavoastrd,care sl atArne de ambele pdrfi ale ugti?

Jean [.e Viste s-a str&mbat. Mai bine t4eeam.

- Doresc tapiserlt cdt sd acopere totl perettt.

- Tott?

- Da.Am cercetat iar inclperea cu privirea, de asttr

dati mai atent. Grande Salle m5.sura cel pufinzece papi in lungime qi cinct in l{ime. Pere{ii eraufoarte groqi, din piatr{ din zond., asprtr 9i cenugte.lntr-unul dtn perefii lungi erau ttrtate trei ferestre,lar cS.mlnul ocupaJumdtate dintr-unul din pere(iide la capete. Unul tesator i-ar fl trebutt c6{iva anide zile sd fiacS atitea taFiserli cAt s5' imbrace toat6lncdperea.

- $i la ce subiect v-afl gandit, monseniore?Proiectasem o slngura tapiserie pentru Jean [r

Vlste. Un blazon, flreqte. Fusese o treabd. destulde simpli sl aduc blazonul la scara tapiserlel gtsf, proiectez ceva fundal cu verdeafl in Jur.

Jean I.e Viste gi-a incrucigat bratele pe ptept.

- Anul trecut am fost numit prepedlnte la Courdes Aides.

Pentru mine functia respectlvd. nu insemnanlmic, insi qttam ce trebute str spun.

- Da, monseniore. Aceasta este o mare onoarepentru dumneavoastrd qi pentru familta dumnea-voastr4.

Iion gl-a rostogolit ochli ctrtre tavanul incrustat.ln ttmp ce Jean I"e Vlste d6dea dtn m6ni ca pentrua alunga fumul dln incdpere. Pdrea ctr-l enenreazitot ce spun.

13

- Doresc s6-mi si.rbd.toresc aceastecu un set de tapiserii. Am pd.strat aceastapentru o ocazle specialA.

De data asta am agteptat.

- De bund. seam6, este esenfial s{ fle infitiqatblazonul familiei.

- De bund. seamd, monsenlore.Apoi Jean Le Viste m-a luat prin surprindere.

- Dar nu blazonul in sine. Existf, deJa multeexemple de blazon in sine, aici, ca pi in restul casei.

A fdcut semn cu mAna citre blazonul reprezedeasupra uqli qi pe qemineu qi c4tre reprezede pe bdrnele din tavan, pe care nu le observapAnd atunci.

- Nu, doresc ca el s5. fac5. parte dintr-omai ampli, care sd reflecte locul meu in inicurfii regale.

- O procesiune, poate?

- O bitdlie.

- O bdtS.lie?

- Da. Bdtdlia de la Nancy.Am afiqat un chip ingdndurat. Am qi

putin. De fapt, qtiam prea pufin despre bntdlii qtnimic despre cea de la Nancy, despre cine fuseseacolo, cine fusese ucis qi cine invinsese. Vd.zusempicturi cu bitdlii, insd. eu insumi nu pictasem niciuna. Cai, ma gandeam" Va trebui sa pictezpufin doudzeci de cai ca sA acopar acegti pereticai amesteca{.i cu brat.e qi picioare si armuri debdrba{i. M-am intrebat apoi ce-l fecuse pe Jeank Viste - sau, mai probabil, pe Iion - s5. m5. aleag6pe mine pentru o asemenea sarcine. Reputafiamea la curte era una de miniaturist, de pictormici portrete de doamne, pe care ele lebirba{ilor spre pd.strare. Pre_tuite pentru finetea lor,miniaturile au mare c6.utare. E adev5.rat ce, pentrubanl de b6utur4, plctez scuturi qi ugi pentru tr6-surile doamnelor. insi adevdrata mea miiestrieconst4 in a crea un chip de mS.rimea degetul

t4

meu mare folosind cdteva fire de p6r de porc Qivopsea amestecatd cu albug de ou. Tot ce se cereeste o mAni ferm6, ceea ce posed, ^chiar duptr onoapte lungd de bette la Le Coq d'Or. Instr la gdndulde-a picta doudzeci de cal barosani am inceput sdasud, cu toate cd in incdpere aerul era inghefat.

- Suntefi sigur ca dorifl bntdia de la Nancy,monseniore?l am rostit.

Nu era chiar o intrebare.Jean Le Vtste ql-a incruntat sprAncenele.

- De ce n-aF II sigur?

- N-ar fl nici un motiv, monseniore, m-am grabiteu cu rdspunsul. Doar cd vor fl lucrlrl lmportanteqi trebuie se {iF sigur cI afi ales ceea ce vd dorifi.

M-am blestemat in g6nd pentru vorbele melendtdnge.

Jean Le Viste a mdrAit.

- Eu s.tiu intotdeauna ce-mi doresc. ME mir ins6de tine. Nu pari prea interesat de o aga lucrare.Poate ci ar trebui se gasesc un alt artist, unulcare s6 fie mai incAntat s-o facA.

M-am inclinat din nou.

- Ah, nu, monseniore. Binefurt.eles ci sunt foarteonorat pi recunoscitor cd. mi se cere sd proiectezo lucrare atAt de magnifice. Sunt sigur ctr nu suntdemn de buntrtatea domniei voastre, de weme cev-atj gandit la mine. Str nu vi indoifi ce-mi voipune inima qi s6.ngele in aceste tapiserii.

Jean [,e Viste a aprobat din cap, ca qi cumasemenea linguqire i s-ar fi cuvenit de drept.

- Am str te las aici cu Iion sd discutafi detaliileql si mdsurati peretii, a zis el, intorc6ndu-se sAplece. Sper si vf,d desenele preliminare chlar ina-lnte de Paqte, pAn6 in Joia Mare, iar picturile pdntrla in6lfare.

CAnd am ramas singuri, I€on I-e Vieux a chicotit:

- Prost mai egti.Cu lion, cel mai bine e sA intri direct in subiect

gl sd nu tti seama de infeptrturile lui.

r5

- Onorariul meu este de zece liures tournois -patru acum, trei cAnd termin desenele pi trei cindsunt gata picturile.

- Cincl liuresparrisis, mt-a respuns iute. Jumd-tate cAnd termini desenele, restul cAnd predalpicturile gi monseniorul le gaseqte pe placul s4u.

- Categoric nu. Nu pot lucra f6rtr nlcl o platlla inceput. gi discut in liures tournois.

Ii stitea in flre lui l.€on sd. incerce gl-aga ceva.Liwele parizlene valoreazd mat puftn.

Iion a ridicat dln umeri, cu ochl voiogi. i

- Ne afld.m la Parts, n'est-ce pas? N-ar trebui,s5. folostm livres parisis? Eu aga prefer.

1

- Opt liures townois, cu trei acum, apol treigt incd doui.

- $apte. ip aau m6.tne doud, apoi altele dou6pi trei la sfdrgtt.

Am schimbat sublectul - intotdeauna e bines6-l laqi pe negustor s6 aqtepte pufin.

- Unde vor fl fdcute taplseriile?In nord. Probabil la Bruxelles. Acolo se lucreazd,- rll rluf(I.

cel mai bine.

- in nord?M-am cutremurat. Am avut o datl treabi la

Tournat ql mi-au displd.cut at6t de mult lumlnaplatd gl oamenll b{nuttorl de acolo, inc6.t ml-amJurat s6 nu mai merg niciodati la nord de paris.Cel pugn nu va trebui s6 fac altceva decdt sipletez proiectele, iar asta o puteam face la parts.Odati terminate, n-ar mai {l trebuit s6. md. implicin nicl un fel in reallzarea taplserltlor.

-,{lors, ce gtfl despre bttdlta de la Nancy?m-a intrebat kon.

Am rldtcat dln umerl.

- Ce conteazd? Toate bdtd'lille sunt la fel,n'est-ee pas?

- Asta e ca gl cum al spune c6 toate femetlesunt Ia fel.

Am zAmbit.

I6

- Repet: toate b6t6liile sunt la fel.L6on a cldtinat din cap.

- O compdtimesc pe sotla ta pentru ce va suferic6.ndva. Acum spune-mi ce vei pune in tapiseriiletale?

- Cai, blrbafi in armuri, flamurt, sulife, s5.bii,scuturi, sAnge.

- Ce va purta Ludovic al X-lea?

- ArmurA, Iireqte. Poate cu un panag deosebitla coif. Ca sa fiu sincer, nu gtiu, insd cunoscoameni care-mi pot spune asemenea lucruri. Cinevapxesupun ctr va purta steagul regal.

- Sper ci prietenti tdl sunt mai inteligenfi decittlne gi-fi vor spune ci Ludovic al )C-lea n-a fostprezent la bitilia de la Nancy.

- Aha.Asta era felul lui tion le Vleux: i9i b6tea joc

de toti cei din Jur, cu exceplia patronului s5.u. DeJean [.e Viste nu-fi bafi Joc.

- Bort[,r3on a scos niqte hArtii din buzunar qt le-a

intins pe mase.

- Am discutat deja conftnutul tapiseriilor cumonseniorul gi am fdcut unele mS.suritori. Vatrebui, firegte, sd. le refaci singur, cu mai multd.precizie. Uite - mi-a aritat qase dreptunghiuri abiaschitate. Ai spa$u pentru doud lungi aici s,i aici qipentru patrr mai rntci aici. IatA desf5gurarea bitiliei.

Mi-a explicat bntdia congtiincios, sugerAnd scenepentru flecare tapiserie - amplasarea celor dou5.tabere, prima ciocnire, dou6 scene reprezentAndhaosul bitiliei, apoi moartea lui Carol Temerarulgi delilarea triumf5toare a invingatorllor. Cu toatecd ascultam qi imi ficeam pe hirtie proprtile schite,o parte din mlne se {inea la distanftr, mlrindu-sede ce m5. ang4am sa fac. Nu va ff nici o femele inaceste tapiserii, nimlc minlatural gi delicat, nimlcdln ce fiI;Etr fl fost ugor sd. plctez. Aveam sA-micdgtig onorarlul cu sudoare gl lungit ore de muncd..

t7