Tema: Cultura Românească în secolul XIX-Mijlocul sec-XX

METODA ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM AFLAT

O1 Să enumere premisele generale ale dezvoltării culturii românești ai secolului XIX-XX în baza textului din manual

Metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am aflat-este o metodă ce urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu propria lor activitate de cunoaştere , respectiv stimularea abilităţilor metacognitive şi a gândirii critice.

Desfașurarea metode

1. Profesoara împarte clasa pe perechi şi anunţă tema;2. Elevii sunt rugaţi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre această temă;3. În timp ce elevii alcătuiesc lista, profesorul face la tablă un tabel cu următoarele coloane:

ştim/credem că ştim, ceea ce vrem să ştim, ceea ce am învăţat; 

Știm Vrem să știm Am aflat Arta

românească în secolele XIX și XX dezvăluie transformările apărute în arhitectură, pictură și sculptură, datorită diverselor curente occidentale ce aduceau aerul modernist și în România.

Astfel în arhitectură,  neoclasicismul,clasicism-ul, eclectismul sau linia națională sunt curente ce aduc elemente noi în construcția clădirilor pentru a le da o înfățișare cât mai plăcută.

Pot fi amintiți arhitecți de seamă precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orăscu și alții.

Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru și al viziunii artistice, fiind realizate numeroase capodopere artistice.

Influiența culturii bizantine în Moldova și Țara Românească.

Pe ce se pun accentele în sculptură, pictură și literatură. Ce este nou în accest domeniu?

Ce înseamnă „La belle epoque„ și care sunt caracteristicile esențiale ale acestei perioade?

Ca și în țările din sud-estul Europei, pe teritoriul României la sfârșitul secolului al XVIII-lea, se resimte influența culturii bizantine. Îndeosebit în Moldova, și Țara Românească, această cultură se dezvoltă mai rapid. Spre deosebire de cele două țări românești, în Transilvania sunt prezente influențe ale curentelor artistice provenite din zona Europei centrale. Astfel, întâlnim influențe și chiar putem vorbi de arta romanică, gotică,renascentistă, sau barocă. În secolul al XIX-lea, numit și „secolul națiunilor”, datorită noilor condiții politice, se pune accent pe legăturile cu Occidentul și astfel, se produce trecerea de la epoca medievală la epoca modernă. Pe teritoriul României, multă vreme au coexistat elementele orientale și occidentale, dând artei românești o imagine pitorească. România face legături directe și cu țări precum Franța și Italia de unde tinerii ce merg să studieze, aduc idei noi ce vor puse în practică în timpul revoluției din 1848. Atât Occidentul cât și Orientul, aduc schimbări accelerate determinând un efort de sincronizare a culturii și artei românești cu țările din aceste locuri. 

Sculptura în arta medievală românească pune accent pe decorațiuni. După mijlocul secolului al XIX-lea, se dezvoltă în România sculptura ronde-bosse. Karl Storck, german la origine se stabilește în București și având un stil neoclasic, realizează o operă variată, remarcându-se în portretistică („portretul lui Theodor Aman”) dar realizând și

Diferiți sculptori realizează sculpturi în piatră, lemn sau modelaj precum: Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciureași, Constantin Brâncuși.

În domeniul picturii s-au remarcat mulți artiști români cum ar fi: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Ion Andreescu ș.a

numeroase monumente, cum ar fi: „Domnița Bălașa”, „Spătarul Mihail Cantacuzino”(București)

La începutul secolului al XIX-lea, își face simțită prezența tradiția occidentală și pe meleagurile românești. În pictură această tradiție este confirmată prin numărul mare de portrete. La sfârșitul secolului al XVIII-lea pictorii se diferențiază de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numiți „zugravii de subțire” iar ceilalți „zugravii de gros”. Pictorii de pe meleagurile României provin din rândul iconarilor, al foștilor pictori de biserici sau din pictorii străini experimentați în țările de unde provin. Portretele realizate de „zugravii de subțire” sunt hieratice, prezentând naivități de desen și în general convenționalism.

De la sfârșitul secolului al XIX-lea până la intrarea României în primul război mondial se desfășoară perioada cunoscută în Europa sub numele de "la belle époque". În această perioadă, tradiționalismul și modernismul sunt într-o aprigă confruntare. Arta anilor 1900 este arta artiștilor reveniți în țară după studiile făcute în Germania și Franța. Putem aminti pictori ca: Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Vermont,Ipolit Strâmbu, Ștefan Popescu, Kimon Loghi sau Cecilia Cuțescu-Storck. Înainte de primul război mondial, în arta românească se regăsesc tendințe primitiviste, fove sau expresioniste și mai puțin cubiste. Una din problemele teoretice ale timpului era cea legată de „specificul național”.

Pictor de excepție ce va fi un deschizător de drumuri în școala de pictură, Ștefan Luchian (1868-1916) aduce un aer de modernism de la München sau de la Paris. Se simte mai aproape de pictura grigoresciană decât de cea academică. Datorită contactului său cu tendințele din afara țării, reușind să vadă multe expoziții ale unor pictori de seamă, el revine în țară luptând împotriva academismului și artei oficiale. Are un rol important în organizarea „Expoziției artiștilor independenți” din 1896, dar și în cazul înființării societății „Ileana” ce avea ca scop răspândirea simțului artistic în România. În 1899 această societate își închide activitatea dar numele ei este preluat de o revistă de artă, la care Luchian este un colaborator activ. Datorită lui Luchian pictura românească va trece de impresionism apropiindu-se din ce în ce mai mult de postimpresionism

4. Elevii spun ceea ce au notat, iar profesorul completează prima coloană; folosind aceeaşi metodă elevii vor alcătui o listă de întrebări pe marginea subiectului abordat, iar profesorul completează coloana a doua a tabelului; 

5. Elevii împreună cu profesoara citesc tema din manual.6. Se revine asupra listei de întrebări şi se răspunde la fiecare din acestea.7. Se completează coloana a treia din tabel; unele întrebări ar putea rămâne fără răspuns sau

să apară unele noi, care trebuie consemnate.8. Elevii compară ceea ce ştiau despre subiect cu ceea ce au învăţat din noua lecţie

(coloanele 1 şi 3 din tabel).

Metoda Discutia in Panel

O3 Să definească principalele caracteristici ale culturii românești din secolul XIX-XX

 Panelul este un grup de 5-7 persoane, care poartă un dialog informal pe o temă dată, toţi având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (biletele) pe care le expediază spre un injector de mesaje (de obicei, acest rol şi-l asumă profesorul).

1. Profesoara imparte clasa in echipe.2. Profesora poate cere elevilor să le semneze, pentru a da note adecvate celor care

adresează întrebări inteligente sau impun modificări valoroase. 3. Mesajele conţin: întrebări, cercetări, completări, atitudini ale celorlalţi faţă de ceea ce

discută panelul şi faţă de modul în care se poartă .4. Panelul continuă discuţia ţinând cont de mesajele citite răspunzând, dacă vrea, la

întrebări, dar fără obligaţia de a răspunde tuturor.

Care este diferența dintre clasicism și neoclasicism? Care sunt cei mai iluștri pictori și sculptori în Țara Românească? Secolul XIX a adus Țărilor Române un destin politic diferit, fapt ce s-a

rasfrînt nemijlocit și asupra realizărilor culturale. Ce anume? Ce se întîmplă cu arhitectura veche românească, dispare sau se dezvoltă

concomitent cu cea ecletică?

BRAINSTORMING

O2 să identifice elemente de influiență a stilului renașterii franceze în arhitectura Ț. Românești folosind imaginea.

Brainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor, dar şi de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea generează calitatea”

1. Profesoara prezintă la elevi imaginea.

Banca Agricola (1894), arhitectul elvetian Louis Blanc2. Anunță sarcina ca fiecare elev să privească imaginea și săidentifice elemente de influență

bizantină în această imagine, cît și să numească unele elemente care nu sunt prezente pe această imagine.

3. Toți elevii anunță ideile profesoarei și ea le notează pe tablă. Cladiri în stilul arhitectural al renasterii   italiene existau deja din secolul XVII;   la

mijlocul secolului XIX începe sa predomine  stilul arhitectural specific renasterii franceze; spre sfîrsitul secolului XIX sînt deja construite, nu numai în Bucuresti ci în toate orasele tarii, principale cladiri, gratioase, rafinate, în stilul arhitectural al renasterii franceze sau italiene. Prezenta cladirilor de inspiratie franceza precum si a atmosferei din cafenelele ca si viata literar-artistica, îi dau o tenta specifica Bucurestiul începutului de veac XX fiind numit "Micul Paris".

Vom remarca, astfel, superbe case, sau mai bine zis curti cu case, palate, cafenele si restaurante, cu decoratiile lor de o rafinata eleganta specifice sfîrsitul secolului XIX, în stilul arhitectonic al renasterii franceze precum si neoclasic. Toate au fost realizate dupa planurile arhitectilor francezi sau români formati la scoala de arhitectura franceza si construite de echipe de constructori italieni, utilizînd renumita caramida "subtire italiena". Cele mai multe sint decorate cu frontoane si arcade, cu încadramente de ghirlande de flori la ferestre, cu splendide medalioane, cu mansarda înalta cu mici ferestruici rotunde si acoperisuri placate cu solzi de metal si uneori cu superbele cupole rotunde sau trapezoidale, cladiri asemanatoare celor aprtinînd burgheziei franceze.

4. Dupa ce toti participantii si-au exprimat ideile se incheie etapa.5. Profesoara selecteaza cele mai importante idei si le discuta impreuna cu elevii6. Profesoara evalueaza calitatea ideilor rind pe rind si le grupeaza pe diferite criterii:

analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul întregii clase.