Disciplina: Drept

Dizolvarea societăţilor comerciale

Coordonator ştiinţific: Conf. Univ. Dr. Radu Geamănu

Student: Muraru Andreea-MădălinaUniversitatea “Lucian Blaga” – SibiuFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializarea: Master, B8 – Expertiza contabila si auditAnul: II

1

Cuprins:

Pag.Capitolul I: Aspecte generale cu privire la existenţa societăţilor comerciale...........3

Capitolul II: Dizolvarea societăţilor comerciale.......................................................4

2.1 Noţiuni generale cu privire la dizolvarea societăţilor comerciale....................4

2.2 Cauzele dizolvării societăţilor comerciale.......................................................4

2.2.1 Cauzele generale:......................................................................................5

2.2.2 Cauze speciale...........................................................................................8

2.3. Căile de dizolvare a societăţilor comerciale...................................................8

Capitolul III: Concluzii.........................................................................................10

ANEXA NR. 1 - “ S.C A. PANAZDES CONTRACTIG (ROMÂNIA) S.A. - hotărâre a tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea pentru neîndeplinirea obligaţiei de majorare a capitalului social la limita legală”.

2

Dizolvarea societăţilor comerciale

Capitolul I: Aspecte generale cu privire la existenţa societăţilor comerciale

Conform legii nr. 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012, art.1, alin.(1), persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale, în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata.

Societatea comercială se constituie pentru a desfăşura o activitate comercială de timp stabilită în actul constitutiv. Uneori, durata societăţii comerciale se prelungeşte chiar şi după decesul asociaţilor care au constituit societatea. Dar, la un momentdat, orice societate comercială va sfârşi prin a dispărea, deoarece ea urmează acelaşi destin implacabil, ca şi cel al persoanei fizice: se naşte, trăieşte şi moare1.

Având în vedere aceast aspect, încetarea existenţei societăţii comerciale presupune realizarea unor operaţiuni care să aibă drept rezultat nu numai încetarea personalităţii juridice, ci şi lichidarea patrimoniului, prin exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor sociale. În consecinţă, potrivit legii, încetarea existenţei societăţii comerciale impune parcurgerea a două faze:

dizolvarea societăţii - cuprinde anumite operaţiuni care declaşează şi pregătesc încetarea existenţei soceiatăţii. În această fază, persoanlitatea juridică nu este afectată, însă dizolvarea pune capăt ativităţii normale a societăţii.

lichidarea societăţii - cuprinde acele operaţiuni de lichidare a patrimoniului societăţii, care privesc plata creditorilor şi împărţirea soldului între asociaţi. În această fază, societatea comercială continuă să îşi păstreze pesonalitatea juridică, dar ea este subordonată cerinţelor lichidării.

1 http://facultate.regielive.ro/referate/drept-comercial/dizolvarea-societatilor-comerciale

3

Aceste două faze sunt distincte, asadar, ele trebuie parcuse în mod succesiv, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru fiecare, ceea ce înseamnă că numai după parcurgerea fazei dizolvării se poate trece la faza lichidării.

Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale sunt reglementate prin dispoziţiile Legii nr. 31/1990. Legea permite însă asociaţilor ca în actul constitutiv să prevadă „modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii” (art. 7 – lit.(i) şi art. 8 – lit.(p) din lege).

Capitolul II: Dizolvarea societăţilor comerciale

2.1 Noţiuni generale cu privire la dizolvarea societăţilor comerciale

Prin dizolvarea societăţii comerciale se înţelege desfiinţarea ei, ca o persoană juridică, încetarea existenţei ei şi numai a contractului de societate sau a statutului societăţii. Dizolvarea reprezintă o situaţie excepţie la funcţionarea societăţii comerciale, fiind o etapă din cadrul procesului de încetare a personalităţii juridice a acesteia.

Dizolvarea nu trebuie, însă înţeleasă ca o desfiinţare imediată a persoanei juridice. Persoana juridică va continua să existe, deoarece ea trebuie să îndeplinească operaţiuniile de lichidare a patrimoniului dobândit în timpul existenţei sale. Dizolvarea are, ca efect imediat, numai încetarea raporturilor dintre asociaţi, născute din contractul de societate.

Aceste operaţiuni se referă la hotărârea de dizolvare a societăţii şi aducerea ei la conoştinţa celor interesaţi.

Potrivit Legii nr. 31/1990 modificată, hotărârea privind dizolvarea societăţii este luată, după caz, de adunarea asociaţilor ori de instanţa de judecată. Excepţional, dizolvarea societăţii comerciale se produce în temeiul legii.

2.2 Cauzele dizolvării societăţilor comerciale

Dizolvarea societăţilor comerciale are la bază cauze care survin, de regulă, în cursul funcţionării comerciale sau la expirarea datei convenite, în mod voluntar sau pe cale judecătorească. Aceste cauze, prevăzute de art. 222 şi art. 224 din legea 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012, pot fi grupate în:- Cauze generale, aplicate tuturor societăţilor comerciale;- Cauze speciale, aplicabile anumitor societăţi comerciale: S.C.A, S.C.S., S.R.L.;

Cauzele care conduc la dizolvarea societăţii mai pot fi grupate, în funcţie de natura juridică pe care o produc, în:

4

- Cauze care duc la dizolvarea de drept a societăţii;- Cauze facultative, care nu au această însuşire;

2.2.1 Cauzele generale:

Societatea se dizolvă prin2: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii

Societatea comercială se dizolvă la expirarea termenului stabilit pentru durata societăţii (cnf. art. 7 lit. h şi art. 8 lit.j, din Legea nr. 31/1990 actualizată la 02.11.2012). Potrivit legii, în actul constitutiv trebuie să se prevadă „durata societăţii”. Conform art. 227, alin. (2), cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea societăţii, asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie, respectiv de directorat, pentru a se hotărî cu privire la eventuala prelungire a duratei de funcţionare a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării conform art. 119 alin. (3).

În cazul în care procedura prevăzută la alin. (2) nu este îndeplinită, la expirarea duratei menţionate în actul constitutiv orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului poate sesiza judecătorul-delegat pentru constatarea dizolvării societăţii.

Din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni. În caz contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse.

Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;

Obiectul de activitate al societăţii, ca şi durata acesteia, reprezintă un element esenţial al contractului, fapt pentru care asociaţii sunt obligaţi să precizeze în actul constitutiv obiectul societăţii (cnf. Art. 8 lit. (c) din Legea Nr.31/1990 actualizată la 02.11.2012 ).

Dar, obiectul de activitate al societăţii are un caracter dublu:- în sens principal: obiectul de activitate al societăţii este cel stabilit ca atare de asociaţi în actul constitutiv;- în sens secundar, obiectul de activitate are înţelesul de scop statutar (obiect general de activitate al societăţii, adică săvârşirea de acte sau fapte de comerţ).

Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate are în vedere două aspecte şi anume:2 Legea 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012, Titlul VI, Cap. I, Art. 227

5

1. Nerealizarea obiectului de activitate al societăţii din cauze de natura materială (ca în cazul în care obiectul asupra căruia părţile s-au înţeles să-l exploateze prin intermediul societăţii, spre exemplu, o aeronavă a pierit), sau de natură juridică (ca în cazul în care societatea preconiza exploatarea unei concesiuni petroliere, dar concesiunea nu a fost obţinută sau a fost retrasă).

2. În cazul în care se ivesc între asociaţi neînţelegeri grave, acestea fac imposibilă continuarea activităţii societăţii.În cazul în care societatea se află în imposibilitatea realizării obiectului de

activitate, asociaţii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate în condiţiile prevăzute de art. 204 din Legea societăţilor comerciale, fie pentru dizolvarea societăţii comerciale.

c) declararea nulităţii societăţii;Nerespectarea unor condiţii esenţiale privind înfiinţarea unei societăţi

comerciale pot duce la nulitatea societăţii. Potrivit art. 56 din Legea societăţilor comerciale, nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:

1) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentică, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (6);

2) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;

3) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;4) lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;5) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;6) actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de

activitate, aporturile asociaţilor sau capitalul social subscris;7) s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi

vărsat;8) nu s-a respectat numarul minim de asociaţi, prevazut de lege.

Conform art. 58 alin. (1), la data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare.

d) hotărârea adunării generale;Dizolvarea prin hotărârea adunării generale este considerat cazul cel mai

frecvent şi mai normal de dizolvare a societăţilor comerciale. Societatea s-a născut prin voinţa asociaţilor şi tot aceştia pot hotărî dizolvarea ei.

În conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990 actualizată la 02.11.2012, asociaţii pot reveni asupra hotărârii de dizolvare a societăţii (cu

6

majoritatea cerută pentru constituirea actului constitutiv) atât timp cât nu s-a făcut nicio repartiţie din activ. Totodată, creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal împotriva hotărârii, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României partea a IV-a.

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre asociaţi, care impiedică funcţionarea societăţii;

În contextul în care societatea comercială se confruntă cu imposibilitatea de întrunire a adunării generale a asociaţilor, datorită neîndeplinirii condiţiilor de cvorum şi/sau majoritate stabilite de lege sau prin clauze ale actului constitutiv se poate cere dizolvarea prin hotărârea tribunalului.

În ceea ce priveşte neînţelegerile grave dintre asociaţi şi temeinicia acestora, vor fi apreciate de instanţa de judecată, în funcţie de probele administrate în cauză.

f) falimentul societăţii;Falimentul societăţii este dispus de instanţa de judecată. În aceste condiţii

patrimoniul societăţii este lichidat în favoarea creanţelor creditorilor si în final societatea comercială se dizolvă, etapa următoare fiind radierea acesteia din Registrul Comerţului.

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii. Legea societăţilor comerciale mentionează că la cererea oricărei persoane

interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazurile urmatoare:

- Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni.- Societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,

situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comerţului.

- Societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reşedinţa cunoscută. Este exceptată situaţia în care societatea a fost în inactivitate temporară. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.

- Societatea nu şi-a completat capitalul social în condiţiile legii. Împotriva hotărârii tribunalului orice persoană interesată poate face apel, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

7

2.2.2 Cauze speciale

a) Lichidarea judiciară, incapacitatea, excluderea, retragerea sau moarte unui din asociaţi, dacă nu există clauze de continuare cu moştenitorii sau când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic – se aplică în cazul societaţilor în nume colectiv (S.N.C.) sau societăţilor cu răspundere limitată; b) Deschiderea procedurii lichidării judiciare faţă de un asociat- în cazul societăţilor cu răspundere limitată (S.R.L.); c) Incapacitatea, exluderea, retragerea, falimentului singurului comanditat sau moarte singurului comanditat dacă nu există clauze de continuare a acesteia cu moştenitorii – în cazul societăţilor în comandită pe acţiuni (S.C.A.); d) Retragerea, excluderea, falimentului singurului comanditat sau moartea singurului asociat comanditat dacă nu există clauze de continuare a acesteia cu moştenitorii - în cazul societăţilor în comandită simplă (S.C.S.); e) Numărul acţionarilor scade sub minimul legal – în cazul societăţilor pe acţiuni (S.A.); exemplu – ANEXA nr. 1: “ S.C A. PANAZDES CONTRACTIG (ROMÂNIA) S.A. - hotărâre a tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea pentru neîndeplinirea obligaţiei de majorare a capitalului social la limita legală”.

2.3. Căile de dizolvare a societăţilor comerciale

Dizolvarea societăţilor comerciale se poate realiza pe trei căi: 1. de drept;2. prin voinţa asociaţilor; 3. pe cale judecătorească.

Fiecare dintre aceste căi de dizolvare impune respectarea unor condiţii prevăzute de lege.

1. În cazul dizolvării de drept a societăţii, această procedură se realizeză de plin drept (ope legis), dacă ipoteza legii este satisfăcută. În consecinţă, pentru dizolvarea societăţii nu este necesară îndeplinirea nici unei formalităţi.

Legea consacră un singur caz de dizolvare de drept a societăţii: expirarea termenului stabilit pentru durata societăţii. Din moment ce asociaţii au stabilit, prin actul constitutiv, durata societăţii, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolvă, de plin drept, la data expirării termenului. Întrucât dizolvarea se produce de drept, nu este necesară nici o manifestare de voinţă a asociaţilor şi nici o formalitate de publicitate.

8

2. Societatea comercială se poate dizolva prin voinţa asociaţilor, manifestată în cadrul adunării generale. Pentru dizolvarea societăţii prin voinţa asociaţilor trebuie respectate condiţiile stabilite de lege pentru modificarea actului contitutiv (art. 204 din Legea nr. 31/1990 republicată la data de 02.11.2012).

Hotărârea privind dizolvarea se ia cu respectarea condiţiilor de cvorum şi majoritate prevăzute de lege pentru adunarea generală extraordinară. Actul care constată hotărârea privind dizolvarea adunării generale se depune la Oficiul Registrului Comerţului pentru a se menţiona în registru, după care se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial, spre publicare cu excepţia cazului prevăzut la art. 227 alin. 1 lit. A din Legea nr. 31/1990.

3. La cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării conform art. 119 alin. (3).

În cardul Legii societăţilor comerciale, art. 237 tratează aspectele legate de dizolvarea societăţilor comerciale realizată pe cale judiciară. Astfel, alin. (3) al acestui articol menţionează faptul că hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în Registrul Comerţului, se comunică Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societăţii.

În cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la art. 237 alin. (1) din Legea societăţilor comerciale, publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul societăţii dizolvate, instanţa care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotarârii de dizolvare.

Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii, în condiţiile alin. (3) şi (4) ale art. 237.

Dacă nu se face recurs în termenul mai sus menţionat, la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, potrivit prevederilor legale.

Conform art. 237 alin. (7), dacă în termen de 3 luni de la data ramânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare şi lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi făcută din averea persoanei juridice dizolvate sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

9

Ulterior, hotărârile judecătoreşti se vor comunica lichidatorului numit, se vor publica pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi se vor afişa la sediul Oficiului Registrului Comerţului în care este înmatriculată societatea comerciala dizolvată.

În cazul în care judecatorul delegat nu a fost sesizat, cu nici o cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut, persoana juridică se radiază din oficiu din Registrul Comerţului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunţată la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu citarea părţilor, conform dreptului comun.

Capitolul III: Concluzii

Având în vedere aspectele analizate, putem evidenţia următoarele concluzii:

Societăţile comerciale, indiferent de forma în care se constituie, urmeză acelaşi ciclu: se nasc, există (se dezvoltă) şi sfărşesc;

Punând accent pe încetarea existenţei unei societăţii comerciale, descoperim că această etapă presupune realizarea unor operaţiuni care să aibă drept rezultat nu numai încetarea personalităţii juridice, ci şi lichidarea patrimoniului, prin exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor sociale;

Această ultimă etapă existenţială a societăţilor comerciale impune parcurgerea a 2 faze distincte şi anume: dizolvarea şi lichidarea societăţilor;

Dizolvarea societăţii comerciale înseamnă desfiinţarea ei, fiind o etapă din cadrul procesului de încetare a personalităţii juridice a acesteia.

Dizolvarea nu trebuie, însă înţeleasă ca o desfiinţare imediată a persoanei juridice.

Dizolvarea are, ca efect imediat, numai încetarea raporturilor dintre asociaţi, născute din contractul de societate.

Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

La baza dizolvării unei societăţi comerciale stau anumite cauze, care se pot clasifica în duoă mari categorii şi anume: cauze generale, aplicate tuturor societăţilor comerciale şi cauze speciale, aplicabile anumitor societăţi comerciale: S.C.A, S.C.S., S.R.L.;

10

Dizolvarea societăţilor comerciale se poate realiza pe trei căi: de drept; prin voinţa asociaţilor; pe cale judecătorească.

Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării; Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de

dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii; Dacă în termen de 3 luni de la data ramânerii irevocabile a hotărârii

judecătoreşti de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare şi lichidare

Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.

În cazul în care judecatorul delegat nu a fost sesizat, cu nici o cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut, persoana juridică se radiază din oficiu din Registrul Comerţului

11

BIBLIOGRAFIE:

Legea nr. 31 din 1990 actualizată la 02.11.2012; www.onrc.ro/romana/publicitate237.php http://www.lichidarefirma.ro

12