Distanta fata de putere – masura in care inegalitatile de putere sunt percepute si acceptate in societate sau organizatie.

In societatile cu distanta mare fata de putere,ierarhia este acceptata fara a se pune la indoiala legitimitatea detinatorilor puterii.

Distanta mica fata de putere este specifica societatilor (tarilor) în care oamenii se pot întrece cu sanse egale, plecând toti de la aceeasi linie de start. Astfel de tari sunt deschise, iar resursele umane sunt dornice de a se dezvolta, accepta provocarile, creeaza competitia. În privinta organizatiilor, distanta mica fata de putere indica o dependent a salariatilor fata de manageri în limite normale. Se poate afirma ca exista o dependenta reciproca. În conditiile unei distante mici fata de putere, organizatiile (chiar si cele cu structuri ierarhice sau ierarhic-functionale) permit accesul salariatului la dialogul cumanagerii aflati pe nivelele ierarhice superioare. De observat ca dialogul permisiv, pertinent si obiectiv creeaza între cele doua parti feedbackul necesar dezvoltarii organizatiei.

Hofstede (1996, p.44) defineste distanta fata de putere ca fiind „masura în care salariatii din institutiile sau organizatiile dintr-o tara asteapta si accepta puterea safie inegal distribuita”. Distanta fata de putere poate fi mare sau mica.Distanta mare fata de putere se caracterizeaza printr-o împartire inegala a posibilitatilor individului dintr-o cultura de a accede la avutie si putere. Întarile cu distantamare fata de putere, dependenta salariatilor dintr-o organizatie fata de manager este aproape totala. Subordonarea se face fara a combate nici macar în termeni politico si eleganti hotarârea managerului. Sarcinile de serviciu sunt îndeplinite în modrigid, iar salariatul nu comunica emotional cu managerul.

Distanta Impusa prin Exercitarea Puterii (Distanta fata de putere)Aceasta prima dimensiune trateaza, în principiu, modul în care reuseste societatea sa faca fata ideii ca oamenii nu sunt egali. Capacitatile fizice si intelectuale sunt cele care îi fac pe oameni sa nu fie egali. Unele societati permit acestor inegalitati sa se transfere, în timp, în puterea sau bunastarea oamenilor, ultima dintre ele putând deveni chiar ereditara, fara a mai reflecta capacitatile fizice si intelectuale. Evident, nici o societate nu a atins pragul egalitatii absolute, deoarece exista întotdeauna forte suficient de puternice pentru a perpetua inegalitatile existente. Toate societatile sunt inegale, iar unele sunt mai neomogene decât altele.

În institutii, Distanta Puterii este proportionala cu gradul de centralizare a autoritatii si cu nivelul autocratic al conducerii. Aceasta relatie reliefeaza faptul ca centralizarea si conducerea autocratica izvorasc din "programarea mentala" amembrilor societatii fara a fi apanajul celor care se afla la putere, ci caracterizându-I si pe cei aflati pe pozitii ierarhice inferioare. Tendinta ca puterea sa fie distribuita inegal poate sa ramâna neschimbata în societatile în care se manifesta, deoarece satisface cerintele psihologice de independenta ale indivizilor fara functii de raspundere. Se poate afirma ca gradul de autocratie al conducerii societatilor si institutiilor este determinat de membrii lor. Autocratia exista în aceeasi masura si la angajatii de rând si la lideri: sistemele de valori ale celor doua grupuri sunt, de obicei, complementare.Valorile indicelui distantei fata de putere (PD) pentru peste 50 de tari si 3 regiuni calculate de Hofstede si echipa sa sunt prezentate în anexa 2 si vor fi comentate pe parcursul lucrarii.

Termeni cheie: distanta fata de putere, stil de conducere, capacitate de adaptare, performanta in procesul de instructie.

Factorii determinanti intalniti sunt:

Religia- defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la rândul lor în atitudinile si valorile societatii si indivizilor; datorita diferitelor conceptii ale religiilor s-a ajuns la o distanta de putere mare .

Rasa- datorita diferitelor rase intalnite cum ar fi maghiar, unghuri, rromi, basarabi etc

Limba- pentru k in Romania avem dialecte diferite ce pe unii ii face sa se simta mai superiori fata de altii.

Compararea distantei fata de putere

Ţari cu distanta fata de putere mica

Ţari cu distanta fata de putere mare

Studentii pun mare accent pe independenta

Atitudinile autoritare la studenti sunt o problema de personalitate

Managerii sunt vazuti ca luând decizii dupa consultarea cu subordonatii

Supravegherea atenta este negativ perceputa de subordonati

Exista credinta puternica  a eticii muncii si a faptului ca oamenilor le place sa munceasca

Managerilor le place sa se vada ca practici si sistematici, ei admit nevoia de sprijin

Salariatilor le este mai putin frica sa nu fie de acord cu sefii lor

Salariatii sunt mai cooperanti

Consultarea informala a salariatilor este posibila fara participare formala

Studentii pun mare accent pe conformitate

Studentii vad atitudinile autoritare ca pe o norma sociala

Managerii sunt vazuti ca luând decizii autocrate si paternaliste

Supravegherea atenta este perceputa pozitiv de subordonati

Exista o credinta mai slaba a eticii muncii si o mai frecventa credinta ca oamenilor nu le place sa munceasca

Managerilor le place sa se vada ca decidenti binevoitori

Salariatilor le este frica sa nu fie de acord cu sefii lor

Salariatii nu sunt încrezatori unul în celalalt

Participarea formala a salariatilor este posibila fara consultare informala

Indexul Distantei fata de Putere a rezultat suprinzator de scazut in urma primei cercetari: 29. A

doua cercetare din luna martie 2005 a avut drept scop verificarea corectitudinii acestui index, iar

rezultatul a fost similar: 33. In a doua cercetare, tot pe un esantion reprezentativ pentru

populatia Romaniei, am incercat sa refrazam intrebarile astfel incat sa eliminam posibile

neintelegeri de sens, datorate unei culturi diferite (pana la urma intrebarile din chestionarul

folosit au fost gandite de catre o persoana de nationalitate olandeza ...). Am plecat de la premiza

ca modul de exprimare din cadrul intrebarilor a generat initial un nivel prea pozitiv de

raspunsuri, deoarece populatia nu este obisnuita sa i se ceara parerea despre relatia cu autoriatea

sau nu doreste sa spuna in fata unui “strain” ceea ce crede cu adevarat, datorita sensibilitatii

subiectului. Dupa a doua runda de chestionare, am concluzionat cele de mai jos.

Credem ca nivelul PDI este in realitate foarte inalt, cel putin 70. Estimam ca, in cazul in care

respondentia romani ar fi decis sa raspunda la intrebari in mod mai deschis, am fi obtinut un

indice chiar mai mare decat tara vecina, Bulgaria, o cifra apropiata de Franta (89). Aceasta cifra

ar fi justificat comportamentul romanilor care, in general, prefera sa nu intervina in exercitiul

autoritatii si sa se supuna ordinelor date de sus. Prin acest comportament, Romania

semnalizeaza o nevoie de a avea lideri autoritari, centralizare in decizii, iar populatia doreste sa

urmeze regulile stabilite de astfel de lideri.

O alta interpretare a unui index ridicat indica angajati care prefera o relatie apropiata cu un

singur sef, pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea responsabilitatii unor

pareri contrare. Personalul din organizatii din astfel de culturi nu exprima pareri contrare fata de

superior si primesc ordine pe care le executa fara chestionare.

Diferenta intre rezultatul prespus si demonstrat de comportamentul din organizatii a fost dat de

o intrebare legata de mediul de lucru preferat, si anume preferinta pentru un sef care isi consulta

subordonatii atunci cand iau decizii. Esantionul chestionat a afirmat in majoritate ca exista

preferinta pentru o abordare consultativa de sus in jos. Observand insa comportamentul

majoritatii, concluzia fireasca este ca, dimpotriva, populatia se supune autoritatii si nu o

contesta, este legata emotional de aceasta, prin devotiune si dependenta sau, in forma negativa,

prin ura si contra-dependenta. Preluand o explicatie a lui Geert Hofstede, unele tari vor

demonstra distanta fata de putere prin rezultate contrare, atunci cand dimensiunea respectiva este

in realitate foarte inalta.

In concluzie, in timp ce comportamentul populatiei demonstreaza o distanta fata de autoritate

mare, dorinta cea mai mare este pentru un stil de conducere participativ si cooperativ.

Datele unei astfel de cercetari sunt interpretabile astfel din punct de vedere al scalei de la 0 la 100:

- intre 0 si 40 – nivel scazut

- intre 40 si 60 – nivel mediu

- peste 60 – nivel ridicat

TARA PDIROMANIA- primul sondaj 2005 29ROMANIA- al doilea sondaj 2005 33ROMANIA- estimarile lui Geert Hofstede 90BULGARIA- sondaj 2001 55BULGARIA- estimarile lui Geert Hofstede 70GRECIA TARI BALCANICE 60SERBIA 76

Ţarile în care oamenii asculta cu strictete de ordinele superiorilor au un indice ridicat al distantei fata de putere: Mexic, Coreea de sud, India, Franta, Belgia, Portugalia, Grecia.

Ţarile care se caracterizeaza printr-un grad mai mare de egalitate sociala au un indice mai mic al distantei fata de putere: SUA, Austria, Danemarca, Irlanda, Suedia.

Cea mai mare distanţă faţă de putere o are Moldova, urmată la o distanţă de 1,9 puncte pe o scară de la 1 la 100 de Valahia; Transilvania se situează la 3,55 puncte de Moldova şi 2,57 puncte de Valahia;

Pentru dimensiunea distanţa faţă de putere există diferenţe culturale regionale (mai redusă în Transilvania comparativ cu Moldova şi Valahia);

Hofstede ajunge la concluzia ca distanta fata de putere este corelata cu latitudinea geografica a tarii (cu cât este mai în nord, cu atât distanta fata de putere este mai mica). De asemenea, este corelata cu numarul locuitorilor (numar mare locuitori = distanta mare fata de putere) si cu veniturile populatiei (tarile bogate au o distanta fata de putere mai mica).