CUPRINS disparitati Municipiul Iasi.pdf · 2019. 7. 4. · Analiza SWOT a municipiului Iași...

2 / 46 Prezentarea mediului economic și social al Municipiului IAȘI

CUPRINS

I. SCURTĂ PREZENTARE A LOCALITĂȚII ................................................. 4

II. ECONOMIE ............................................................................................ 6

III. CONECTIVITATE ................................................................................. 18

IV. DOMENIUL SOCIAL ........................................................................... 22

V. SERVICII PUBLICE ............................................................................... 28

VI. MEDIU ................................................................................................ 35

VII. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ .................................................... 38

VIII. Analiza SWOT a municipiului Iași .................................................... 39


I. SCURTĂ PREZENTARE A LOCALITĂȚII

Amplasare geografică. Municipiul Iași, polul în jurul căruia a fost construită Zona Metropolitană, este situată în centrul Zonei.

Municipiul Iași se învecinează cu următoarele localități: - la nord-est: comuna Aroneanu; - la nord: comuna Popricani; - la nord-vest: comuna Valea Lupului și Rediu; - la est: comuna Miroslava; - la sud-vest: comuna Ciurea; - la sud: comuna Bârnova; - la sud-est: comuna Tomești; - la est: comuna Holboca.

Suprafață. Având o suprafață de 10.064 ha, Municipiul Iași este a doua localitate din Zona Metropolitană ca mărime a fondului funciar, după comuna Schitu-Duca. 34,4% din suprafața sa este ocupată cu construcții.

Schitu-Duca10,4%

mun. Iași9,1%

Miroslava7,7%

Movileni7,3%

Mogoșești

6,2%

Popricani6,2%

Prisăcani5,5%

Victoria5,4%

Comarna5,1%

Lețcani5,0%Holboca

4,7%Ciurea

4,5%

Țuțora

4,3%

Rediu3,8%

Bârnova3,6%

Aroneanu3,6%

Ungheni3,3%

Tomești3,3%

Valea Lupului0,9%

Distribuția suprafeței Zonei

Metropolitane Iași

Sursa: INS, calcule proprii

Populație. Populația Municipiului Iași este de 317.020 locuitori, în anul 2012, reprezentând 73,0% din populația totală a Zonei Metropolitane. Pe sexe, 47,0% din populație este reprezentată de bărbați, iar 53,0% de persoane de sex feminin.

Densitatea populației Municipiului Iași este de 3.150,0 locuitori/km2, cu mult peste media Zonei Metropolitane (391,3 locuitori/km2).

391,3

3150,0

116,1

3150,0

494,6

347,3

258,9

250,6

141,2

139,1

129,9

118,9

110,6

91,3

85,2

83,6

78,1

73,9

56,3

54,7

39,1

38,9

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

TOMESTI

HOLBOCA

CIUREA

MIROSLAVA

BARNOVA

LETCANI

POPRICANI

REDIU

UNGHENI

ARONEANU

COMARNA

MOGOSESTI

VICTORIA

PRISACANI

TUTORA

MOVILENI

SCHITU DUCA

Densitatea demografică în Zona Metropolitană Iași în 2012

locuitori / km2 teritoriu


Prezentarea mediului economic și social al Municipiului IAŞI 5 / 46

Suprafața și populația Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012

POPULAȚIE SUPRAFAȚA Densitatea demografică -

loc/kmp teritoriu

populația la 1 ianuarie 2012

pers.

% din total județ

% din total ZMI

suprafața fondului funciar

2012 - kmp

% din total județ

% din total ZMI

România 21.355.849

238.390,7

89,6

Regiunea Nord Est 3.700.695

36.849,8

100,4

Județul Iași 835.045 100,00%

5.475,6 100,0%

152,5

ZONA METROPOLITANĂ IAŞI 434.189 52,00% 100,0% 1.109,7 20,3% 100,0% 391,3

Municipiul Iași 317.020 37,96% 73,0% 100,6 1,8% 9,1% 3.150,0

Mediul RURAL 117.169 14,03% 27,0% 1.009,1 18,4% 90,9% 116,1

Comuna Valea Lupului 5.094 0,61% 1,2% 10,3 0,2% 0,9% 494,6

Comuna Tomești 12.715 1,52% 2,9% 36,6 0,7% 3,3% 347,3

Comuna Holboca 13.631 1,63% 3,1% 52,7 1,0% 4,7% 258,9

Comuna Ciurea 12.604 1,51% 2,9% 50,3 0,9% 4,5% 250,6

Comuna Miroslava 12.097 1,45% 2,8% 85,7 1,6% 7,7% 141,2

Comuna Bârnova 5.586 0,67% 1,3% 40,2 0,7% 3,6% 139,1

Comuna Lețcani 7.205 0,86% 1,7% 55,5 1,0% 5,0% 129,9

Comuna Popricani 8.151 0,98% 1,9% 68,6 1,3% 6,2% 118,9

Comuna Rediu 4.665 0,56% 1,1% 42,2 0,8% 3,8% 110,6

Comuna Țuțora 4.404 0,53% 1,0% 48,3 0,9% 4,3% 91,3

Comuna Aroneanu 3.368 0,40% 0,8% 39,5 0,7% 3,6% 85,2

Comuna Comarna 4.741 0,57% 1,1% 56,7 1,0% 5,1% 83,6

Comuna Mogoșești 5.407 0,65% 1,2% 69,2 1,3% 6,2% 78,1

Comuna Victoria 4.453 0,53% 1,0% 60,3 1,1% 5,4% 73,9

Comuna Prisăcani 3.405 0,41% 0,8% 60,5 1,1% 5,5% 56,3

Comuna Ungheni 2.007 0,24% 0,5% 36,7 0,7% 3,3% 54,7

Comuna Movileni 3.143 0,38% 0,7% 80,5 1,5% 7,3% 39,1

Comuna Schitu-Duca 4.493 0,54% 1,0% 115,5 2,1% 10,4% 38,9



II. ECONOMIE

SITUAȚIA AGENȚILOR ECONOMICI

În Municipiul Iaşi sunt concentrați 93,3% din agenții economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistrați 12.861 de agenți economici activi.

12.608 agenți economici activi din punct de vedere economic la 31.12.2012 sunt societăți cu răspundere limitată, 177 sunt societăți pe acțiuni, 43 societăți cooperative, 19 societăți în nume colectiv, 3 regii autonome, 3 societăți în comandită simplă și alte tipuri de organizare juridică.

Raportat la numărul de locuitori din municipiu, se înregistrează o densitate de 40,6 agenți economici activi la 1.000 de locuitori, valoare superioară nivelului metropolitan (31,8 agenți economici activi / 1.000 locuitori).

Agenții economici activi la 31.12.2012, din municipiul Iași, au obținut o cifră de afaceri de 11.977.262,0 mii ron, adică 92,3% din cifra de afaceri obținută în Zona Metropolitană Iași.

Cifra de afaceri medie per agent economic activ din municipiul Iași este de 931,3 mii ron/ agent economic activ, valoare apropiată de cea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, de 940,9 mii ron/ agent economic.

Raportând cifra de afaceri obținută în municipiul la numărul de angajați se obține o productivitate medie de 162,1 mii ron/ angajat, ușor inferioară valorii de 166,5 mii ron/ angajat, de la nivelul Zonei Metropolitane Iași.

Principalele domenii economice din municipiul Iași, după cifra de afaceri obținută în anul 2012, sunt: comerțul, industria prelucrătoare, construcțiile, producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat, informații și comunicații, activități profesionale, ştiințifice şi tehnice, transport și depozitare.

Numărul agenților economici activi din punct de vedere economic la 31.12.2012

Nr. agenți economici

% din total ZMI

Nr. agenți economici la 1.000

de locuitori

Regiunea Nord Est 67422 - 18,2

Județul Iași 17942 - 21,5

ZMI 13790 100,0% 31,8

IAŞI 12861 93,3% 40,6

Sursa: ONRC, calcule proprii

Situația agenților economici activi din punct de vedere

economic la 31.12.2012

Nr

firme

Total cifra afaceri

(mii RON)

Productivitate medie la 31.12.2012 (mii ron/ angajat)

Regiunea Nord Est 67422 66054017,8 143,9

Județul Iași 17942 17961717,2 183,1

ZMI 13790 12975308,9 166,5

IAŞI 12861 11977262,0 162,1


FORȚA DE MUNCĂ

La nivelul municipiului Iași erau înregistrați 109.627 salariați în anul 2012, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, reprezentând 93,8% din numărul mediu al salariaților de la nivel metropolitan. Față de anul 2005, numărul de salariați s-a diminuat cu 9,5%, în anul 2012. Comparativ cu numărul de salariați din anul precedent, în 2012 s-a înregistrat o creştere de 7,5% în Iaşi şi de 5,8% în Zona Metropolitană.


Numărul de șomeri din municipiul Iași era, în anul 2012, de 2.908 persoane, în scădere cu 12,2% față de anul 2005. 66,8% din șomerii înregistrați la nivelul Zonei Metropolitane se găsesc în municipiul Iași.

183,1

166,5

162,1

248,3

162,1

472,4

320,5

228,7

225,4

210,9

200,5

186,9

157,6

154,7

148,1

129,0

92,8

77,3

73,2

67,8

65,6

56,2

51,9

Judetul Iasi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

IAŞI

HOLBOCA

VALEA LUPULUI

COMARNA

LEȚCANI

TOMEŞTI

MIROSLAVA

POPRICANI

REDIU

CIUREA

MOVILENI

PRISĂCANI

ȚUȚORA

MOGOŞEŞTI

BÂRNOVA

UNGHENI

VICTORIA

ARONEANU

SCHITU DUCA

Productivitatea medie a agenților

economici activi la 31.12.2012cifra de afaceri mii ron / nr. angajați

Reg. Nord Est143,9 mii ron/angajat


Estimând, pe baza datelor statistice oficiale, în municipiul Iași se obține o rată a șomajului de 2,4%, în anul 2012, ușor sub valoarea înregistrată la nivelul Zonei Metropolitane Iași (2,7%).

5,1%

2,7%

2,4%

3,4%

2,4%

9,8%

9,1%

5,0%

4,2%

3,9%

3,7%

3,7%

3,5%

3,1%

3,0%

2,8%

2,5%

2,2%

2,1%

2,0%

2,0%

1,6%

1,5%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VICTORIA

UNGHENI

REDIU

POPRICANI

CIUREA

MOVILENI

TUTORA

MIROSLAVA

COMARNA

MOGOSESTI

TOMESTI

HOLBOCA

LETCANI

PRISACANI

VALEA LUPULUI

ARONEANU

SCHITU DUCA

BARNOVA

Rata șomajului în Zona Metropolitană

Iași în 2012 (%)

România5,4%

Reg. Nord Est 6,0%



114.290 115.772

123.051128.598

117.903

102.201 101.976

109.627

120.929 122.632

129.685136.095

125.414

110.967 110.470

116.894

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția numărului mediu de salariați în municipiul Iași

MUNICIPIUL IASI ZMI Sursa: INS

5.864

3.9063.196

2.563 2.501

9.047

6.266

4.6993.901 3.838

1000

2500

4000

5500

7000

8500

10000

ian

.

feb

.

ma

r.

ap

r.

ma

i.

iun

.

iul.

aug

.

sep

t.

oct

.

no

v.

dec

.

ian

.

feb

.

mar

.

apr.

mai

.

iun

.

iul.

au

g.

sep

t.

oct

.

no

v.

de

c.

ian

.

feb

.

ma

r.

ap

r.

ma

i.

iun

.

iul.

au

g.

sep

t.

oct

.

no

v.

dec

.

ian

.

feb

.

mar

.

apr.

mai

.

iun

.

iul.

aug

.

sep

t.

Numărul de șomeri din Municipiul Iaşi și Zona Metropolitană Iași, în perioada ianuarie 2010-septembrie 2013

municipiul Iași Zona Metropolitană Iași

2010 201320122011

Sursa: INS


COMERȚ

Firmele din comerț realizează 31,2% din cifra de afaceri de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. În municipiul Iași se desfășoară cea mai mare activitate de comerț din Zona Metropolitană, realizându-se 84,6% din cifra de afaceri a firmelor din comerț din Zonă. Municipiul Iași reprezintă un centru comercial de referință la nivel regional, aici fiind localizate mari centre comerciale. Sectorul comerțului din Zona Metropolitană Iași se bucură de o rețea comercială extinsă, prin prezența hipermarket-urilor, supermarket-urilor și centrelor comerciale de renume, localizate în special în municipiul Iași, dar care atrage clienți atât din localitățile Zonei Metropolitane cât și din alte localități ale județului Iași și regiunea Nord Est. Hipermarket-uri și Supermarket-uri:

Carrefour, deținut de grupul francez Carrefour, prezent pe piața națională cu patru formate de magazine – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online a deschis în Zona Metropolitană 2 hipermarketuri (unul în cadrul galeriilor comerciale Felicia din municipiul Iași și unul în cadrul Era Shopping Park, situat la ieșirea din municipiul Iași) și 2 marketuri în municipiul Iași.

Kaufland, parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local rețeaua de discount Lidl, deține 4 magazine în municipiul Iași.

Lidl, rețea de magazine în regim en-gross, este prezent pe piața locală prin 5 magazine localizate în municipiul Iași.

Auchan, rețea de 11 magazine În România, a deschis Auchan City în municipiul Iași, în cadrul zonei comerciale Pallas.

31,2%

34,4%

99,9%

93,9%

83,1%

81,7%

63,0%

59,5%

52,5%

52,1%

50,9%

50,0%

42,8%

29,8%

29,5%

26,8%

22,3%

18,2%

8,6%

3,6%

ZMI

municipiul Iași

Ungheni

Prisăcani

Mogoșești

Holboca

Rediu

Ciurea

Popricani

Comarna

Țuțora

Schitu Duca

Barnova

Movileni

Tomești

Lețcani

Aroneanu

Valea Lupului

Miroslava

Victoria

Ponderea COMERȚULUI în activitatea economică locală

% din total cifră de afaceri, pe localitate, 2012

Sursa: Ministerul Finanțelor, calcule proprii

Profi - rețea de magazine discount și de cartier, din Belgia, deține 204 de magazine în România, din care 4 unități în municipiul Iași.

Dedeman, lanțul de retail cu materiale de construcții şi pentru amenajări interioare deține 36 de magazine la nivel național, din care unul în


municipiul Iași și unul pe teritoriul comunei Valea Lupului

Praktiker, al grupului german Praktiker Bau- und Heimwerkermärkte Holding AG deține în prezent 2 magazine din care unul în municipiul Iași și unul pe teritoriul comunei Miroslava, în cadrul Era Shopping Park.

Baumax deține o rețea de 15 magazine la nivel național, din care unul este localizat în municipiul Iași.

Mr. Bricolage, retailer pe piața DIY, deține în municipiul Iași 1 magazin.

Billa are deschise 75 de magazine la nivel național, din care 3 în municipiul Iași.

Centrele comerciale Palas Mall, Iulius Mall, Moldova Mall și Hala Centrală sunt localizate în municipiul Iași.

INDUSTRIE

Firmele din sectorul industriei realizează 36,2% din cifra de afaceri de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, din care 29,7% este realizată de firmele din industria prelucrătoare, 6,4% este realizată de firmele care au ca activitate producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer și 0,1% din cifra de afaceri totală este realizată de firmele din industria extractivă, în anul 2012. În municipiul Iași, 26,2% din cifra de afaceri totală este realizată de firmele din industrie. Totodată, firmele din municipiul Iași din industrie au obținut 50,9% din cifra de afaceri din sectorul industrial al Zonei Metropolitane Iași. Industria reprezintă un sector important și pentru comunele Valea Lupului și Lețcani, unde 71,5%, respectiv 68,2% din cifra de afaceri totală este realizată de firmele din sector.

36,2%

26,2%

88,6%

71,5%

68,2%

17,2%

14,1%

13,4%

11,1%

5,2%

3,0%

2,3%

1,4%

1,1%

0,8%

0,14%

ZMI

municipiul Iași

Miroslava

Valea Lupului

Lețcani

Tomești

Popricani

Barnova

Holboca

Ciurea

Comarna

Mogoșești

Schitu Duca

Aroneanu

Rediu

Ungheni

Ponderea INDUSTRIEI în activitatea economică

% din total cifră de afaceri, pe localitate, 2012

Sursa: Ministerul Finanțelor, calcule proprii

Principalele firme din sectorul industrial, după cifra de afaceri realizată în anul 2012, sunt localizate în municipiul Iași și au ca activitate: - fabricarea preparatelor farmaceutice; - fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă; - producția de tuburi, țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea, din oțel; - fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie; - distribuția energiei electrice;


- captarea, tratarea și distribuția apei; - recuperarea materialelor reciclabile sortate.

CONSTRUCȚII

Locuințe terminate în cursul anului. În cursul anului 2012, în Municipiul Iași s-au finalizat 360 de locuințe, reprezentând 30,9% din totalul celor de la nivelul Zonei Metropolitane. În perioada 2005-2012, cele mai multe locuințe au fost finalizate în anul 2009 (1.459 locuințe), iar cele mai puține în anul 2005 (271 locuințe).

Comparativ cu valorile înregistrate în anul 2005, se observă o creștere cu 32,8% a numărului de locuințe terminate, spre deosebire de întreaga Zonă Metropolitană unde numărul de locuințe finalizate în cursul anului 2012 aproape că s-a dublat (+99,7%).

Autorizații de construcții eliberate. Pe parcursul anului 2012 s-au eliberat 263 de autorizații de construcții (clădiri rezidențiale – exclusiv cele pentru colectivități) pentru

Municipiul Iași, mai puține cu 40,5% comparativ cu anul 2005.

Un procent de 18,9% dintre autorizațiile de construcții eliberate la nivelul Zonei Metropolitane s-au eliberat doar în municipiu.

271307 302 638

1.459

476

343360

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția locuințelor terminate în cursul anului, în perioada 2005-2012

în Municipiul Iași

Sursa : INS

Locuințe terminate în cursul anului, în perioada 2005-2012

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2008-2012 % din total ZMI

2008-2012 Județul Iași 1163 1574 1751 2305 2997 1888 1598 1637 10425 -

ZMI 584 805 1032 1494 2181 1206 1064 1166 7111 100,0%

MUNICIPIUL IAȘI 271 307 302 638 1459 476 343 360 3276 46,1%


Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții

2005-2012 2005-2008 2009-2012 Total 2005-2012

Clădiri rezidențiale

(exclusiv cele pentru colectivități)

Clădiri rezidențiale

pentru colectivități

Clădiri administrative

Alte clădiri (hoteluri și clădiri similare, clădiri

pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul, etc.)

Hoteluri și clădiri similare

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Alte clădiri

Județul Iași 15186 17 71 1283 16 123 671 17367

ZMI 10741 10 54 854 11 34 415 12119 MUNICIPIUL IAȘI

3210 8 49 343 1 9 98 3718



95.05386.394

118.087

166.338

93.957

44.79037.284 37.341

442 434

609

487407

310258 263

0

100

200

300

400

500

600

700

0

50.000

100.000

150.000

200.000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Numărul de autorizații de construcții eliberate și suprafața utilă a locuințelor,din Municipiul Iaşi, în perioada 2005-2012

Metri patrați suprafața utilă Autorizații eliberate Sursa : INS

TURISM

Municipiul Iaşi se distinge atât a nivel metropolitan, cât şi la nivel județean şi regional printr-un număr impresionant de atracții turistice culturale, religioase, istorice, etc. În Municipiul Iași existau, în anul 2012, un număr de 21 de hoteluri, 5 hosteluri, un motel, o vilă turistică și 24 pensiuni turistice, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Municipiul Iaşi dispune de cele mai multe unități de cazare din Zona Metropolitană (83,9%), dar şi din județ (66,7%), bucurându-se de cel mai ridicat potențial turistic. Capacitatea de cazare turistică existentă în Municipiul Iași este de 2.815 locuri, reprezentând 91,6% din locurile de cazare existente în Zona Metropolitană.

Pe parcursul anului 2012 au avut loc 164.464 de sosiri în unitățile turistice din Municipiul Iași și 327.370 înnoptări. Comparativ cu valorile înregistrate în anul 2005, în Municipiul Iași au sosit cu 32,1% mai mulți turiști în anul 2012. În același timp, numărul de înnoptări a crescut cu 22,9%. 95,3% din sosirile din Zona Metropolitană Iași și 89,5% din numărul înnoptări s-au înregistrat doar la nivelul Municipiului Iași. Calculată ca raport între numărul de înnoptări și cel de sosiri din municipiu, se observă o scădere a duratei medii de ședere, de la 2,14 înnoptări/ sosire în anul 2005, la 1,99 înnoptări/sosire în anul 2012, la nivelul municipiului Iași.


MUNICIPIUL IASI

2815 locuri91,6%

MIROSLAVA77 locuri

2,5%

LETCANI54 locuri

1,8% VALEA LUPULUI36 locuri

1,2%

POPRICANI21 locuri

0,7%

BARNOVA20 locuri

0,7%

REDIU20 locuri

0,7%

HOLBOCA14locuri

0,5%

SCHITU DUCA8 locuri

0,3%

TOMESTI8 locuri

0,3%

Distribuția capacității de cazare existente la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi în anul 2012


MUNICIPIUL IASI

95,3%

LETCANI1,7% MIROSLAVA

1,0%

REDIU0,6%

VALEA LUPULUI

0,6%

BARNOVA0,3%

POPRICANI0,3%

TOMESTI0,2%

HOLBOCA0,1%

SCHITU DUCA0,0%

Distribuția numărului de turişti în

localitățile Zonei Metropolitane Iaşi


Atracțiile turistice existente, facilitățile oferite turiştilor, infrastructura existentă creează din Zona Metropolitană Iaşi, mai ales din municipiul Iaşi, o destinație turistică de interes. Aşadar, pentru susținerea şi dezvoltarea sectorului s-au realizat o serie de investiții de anvergură.

În această categorie se încadrează proiectul “Zona de Agrement Ciric”, implementat de Primăria Municipiului Iaşi, în perioada martie 2010 – iulie 2014. Proiectul vizează reabilitarea și reorganizarea unei suprafețe de 21,28 ha din zona Ciric şi crearea unei infrastructuri de agrement cu multiple funcțiuni în vederea formării unei oferte turistice integrate la nivelul județului Iași. Valoarea totală a proiectului este de 47.223.466,18 RON. Proiectul "Dezvoltare rețea rutieră în zona culturală, istorică și turistică a Municipiului Iași", implementat de Primăria Municipiului Iași şi-a propus reabilitarea arterelor de legătură ale municipiului cu drumul European şi cu drumurile naționale DN24 şi DN28, în vederea dezvoltării durabile a Municipiului Iaşi – pol urban de creştere – prin îmbunătățirea accesibilității pentru valorificarea potențialului turistic, istoric şi cultural. Valoarea totală a proiectului este de 69.413.981,06 lei. Proiectul “Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia Iaşi”, implementat de Consiliul Județean Iaşi a vizat reabilitarea şi conservarea ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia. Astfel îmbunătățindu-se condițiile de acces în zonă prin modernizarea străzii Cuza-Vodă care leagă zona de ansamblul circuitelor istorice din centrul istoric al oraşului (cale de rulare tramvai, apă /canalizare, pietonal, carosabil, parcaje şi pavimente pietonale, spații verzi). Prin proiect s-a constituit şi Asociația "Centrul de Promovare Turistică" Iaşi. Valoarea totală a proiectului: 22.191.340,64 lei


2,0

2,0

2,0

7,4

3,5

2,2

1,7

1,6

1,5

1,4

1,3

1,0

Județul Iaşi

ZMI

MUNICIPIUL IASI

HOLBOCA

POPRICANI

VALEA LUPULUI

LETCANI

MIROSLAVA

TOMESTI

SCHITU DUCA

REDIU

BARNOVA

Durata medie de şedere a turiştilor în structurile de primire turistică

în anul 2012 (zile)


STRUCTURI DE SPRIJIN A AFACERILOR

Camera de Comerț şi Industrie Iaşi este o organizație autonomă, neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apăra şi susține interesele membrilor săi şi ale comunității de afaceri în raport cu autoritățile publice şi cu organismele din tară şi din străinătate. În atribuțiile generale ale Camerei de Comerț şi Industrie Iaşi enumerăm: - reprezintă şi apără interesele comunității de afaceri în

raport cu autoritățile române şi cu organizații similare din străinătate;

- sprijină membrii săi în relația economică cu reprezentanțele oficiale ale altor state, consulatele şi organismele din străinătate, similare Camerei;

- elaborează studii privind evoluția economică a regiunii / județului, prin mijloace proprii, în colaborare, după caz, cu alți parteneri din domeniul public şi/sau privat;

- realizează şi administrează infrastructura de afaceri de interes județean: parcuri industriale științifice şi tehnologice, incubatoare de afaceri şi tehnologice, centre de transfer şi informare tehnologică, centre de afaceri, centre comerciale, complexe expoziționale, piețe virtuale, burse de mărfuri şi valori, case de licitații;

- sprijină şi desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, în interesul comunității de afaceri;

- desfășoară activități de informare şi documentare în interesul membrilor săi şi al economiei județene;

- organizează, singure sau în colaborare cu alte instituții, în condițiile legii, instituții de învățământ preuniversitar, ca: şcoli comerciale, şcoli industriale şi de meserii;

- organizează cursuri de formare profesională (inițiere, calificare, specializare, perfecționare).

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Şi Cooperație Iaşi. O.T.IM.M.C. Iaşi este organizat şi funcționează ca organ de specialitate al administrației publice, cu personalitate juridică, în subordinea Agenției pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Oficiul Iaşi are ca principală atribuție implementarea tehnică şi financiară a programelor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi şi de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel local potrivit procedurilor de implementare aprobate de Agenția pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM. Parcul Ştiințific şi Tehnologic Tehnopolis. Parcul ştiințific şi tehnologic "Tehnopolis" Iaşi s-a constituit în scopul utilizării


rezultatelor activității de cercetare, aplicării tehnologiilor avansate din economie şi creşterea participării instituțiilor de învățământ superior la procesul de dezvoltare economico-socială prin ştiință şi tehnologie. Parcul este situat în partea sud-vestică a municipiului Iaşi, între platforma industrială a Combinatului Fortus Iaşi şi Şoseaua Nicolina. Actualul stadiu de dezvoltare a Parcului oferă spre utilizare, 2 clădiri, "Duplex" cu un spațiu total construit de 1200 mp şi "Nucleus" cu un spațiu total construit de peste 9000 mp. De asemenea, Parcul mai oferă 6 loturi de teren cu dimensiunile de 3900-4800 mp, cu toate utilitățile aduse până la parcelă. Centrul de Sprijinire şi Dezvoltare a Afacerilor IDEO. Centrul de sprijinire şi dezvoltare a afacerilor Ideo, din municipiul Iaşi, este dezvoltat pe o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați. Centrul oferă birouri de clasa A cu suprafețe între 42 şi 140 de metri pătrați, precum şi spații deschise, modulare, care pot fi amenajate după necesitate. În plus, noul centru oferă şi posibilitatea închirierii de birouri pentru o singură zi. Ideo dispune şi de trei săli de conferință cu o capacitate cuprinsă între 50 şi 300 de persoane, precum şi trei săli de meeting, ce pot găzdui de la 8 la 30 de persoane. Centru Expozițional Moldova Iaşi. Amplasat în zona de Sud a municipiului Iaşi, în apropierea Parcului Tehnologic Tehnopolis, Centrul Expozițional Moldova Iaşi încorporează următoarele funcțiuni, dotate la cele mai înalte standarde: 5.054,2 mp spațiu expozițional, 336,6 mp spațiu pentru săli conferințe, 65,2 mp spațiu pentru incubare. Această structură funcțională face din Centrul Expozițional Moldova un spațiu capabil să ofere o gamă variată de

servicii atât firmelor organizatoare de târguri cât şi firmelor expozante: - închirierea de spații pentru organizarea de târguri şi

expoziții; - organizarea de târguri şi expoziții; - spații de depozitare pentru expozanți; - închirierea de spații pentru organizarea de manifestări

gen conferințe specializate, simpozioane, seminarii, congrese, prezentări şi promovări de firme şi de produse noi, misiuni economice, manifestări culturale, forumuri;

- organizarea de conferințe, seminarii, prezentări de produs etc.;

- incubare de firme în domeniile: organizare târguri, servicii de marketing şi servicii PR.

Centrul de sprijinire şi dezvoltare a afacerilor Carol, Iaşi. Proiectul a implicat transformarea unei clădiri monument istoric într-o structură de sprijinire a afacerilor pentru 17 firme din județul Iaşi alcătuite în proporție de 100% din întreprinderi mici şi microîntreprinderi. Centrul de Sprijinire şi Dezvoltare a Afacerilor are şi o componentă de incubare, oferind start-up-urilor, în prețul chiriei, servicii de consultanță în următoarele domenii: marketing, juridic, economic, contabil, IT, management. Centrul de Sprijinire şi Dezvoltare a Afacerilor are o suprafață totală utilă de 1.717,53 mp, din care:

- 507.27 mp spații pentru desfăşurarea activității firmelor sprijinite;

- 55,28 mp sală de conferințe; - 35,87 mp sală training; - 15,68 mp sală prelegeri.

Proiectul "CENTRUL TEHNOLOGIC REGIONAL IAȘI", implementat de Primăria Municipiului Iași, este finanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, în cadrul Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli de creștere, Domeniul major de intervenție 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul: Poli de creștere.


Perioada de implementare a proiectului este de 36 luni (07.12.2010 – 06.06.2014). Valoarea proiectului este de 18.280.915,92 lei. Centrul va fi o structură de sprijinire a afacerilor sub forma unui Centru Tehnologic axat pe oferirea de facilități pentru dezvoltarea activităților economice bazate pe cunoaștere. Structura de sprijinire a afacerilor va reprezenta un cadru favorabil stimulării, dezvoltării și promovării mediului de afaceri, cu precădere al IMM-urilor, inclusiv microîntreprinderi la piața caracteristică. Centrul va beneficia de următoarele componente: - spații birouri pentru cercetare și transfer tehnologic; - spații pentru aplicații practice ale procesului de transfer tehnologic; - spații de tip laborator specializat pentru testare; - Meeting room; - spațiu comun pentru relaxare; - spații specifice dotate de depozitare; - parcare la nivelul solului. Centrul va oferi următoarele servicii: - Servicii de închiriere spații birouri pentru cercetare și transfer tehnologic ; - Servicii de închiriere spații pentru aplicații practice firmelor din ramurile componente ale domeniului prioritar de dezvoltare al Regiunii de Nord Est;

- Servicii de închiriere spații de tip laborator specializat pentru testare; - Servicii de consultanță . „Parcul Agroindustrial TransAgropolis – Transfrontier Agribusiness Support”, proiect derulat de Consiliul Județean Iași cu sprijinul fondurilor europene la Lețcani, pe o suprafață de 2 ha de teren, se vor realiza: un spațiu de producție principal (spațiu pentru linii de procesare, spațiu desfacere şi prezentare) un Centru Suport Afaceri, o serie de amenajări exterioare (alei betonate, parcări pentru 40 de autovehicule, camioane şi maşini de transport de capacitate, gard (împrejmuire) precum şi racordarea la o serie de utilități: electricitate, alimentare cu apă, canalizare. Vor rezulta o serie de funcțiuni cum ar fi piață de gros, birouri (consultanță agricolă, credit agricol etc.), showroom, parcare, showroom exterior (pentru echipamente şi utilaje), 2 loturi amenajate pentru concesionare/închiriere către firmele care doresc să-şi construiască hale/sediu etc. în Transagropolis. Toate acestea vor permite să se pună bazele unei rețele transfrontaliere în domeniul agro-alimentar care va sprijini şi dezvolta cooperarea în domeniul agro-alimentar (schimburile comerciale, schimburile ştiințifice, consultanță şi transferul de know-how etc.). Data de finalizare a proiectului este 15 mai 2015.


III. CONECTIVITATE

ACCESIBILITATE RUTIERĂ

Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre ZMI sunt drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos – Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E85) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița). Se asigură accesibilitatea către coridorul pan-european IX, cu o lungime de 3.400 km. Coridorul IX, de la nord la sud, face legătura cu Helsinki - Vîborg - Sankt-Petersburg - Pskov - Moscova - Kaliningrad - Kiev - Liubașevka/ Rozdilna (Ucraina) - Chișinău - București - Dimitrovgrad - Alexandroupolis. Se continuă cu ramura de la Liubașevka/ Rozdilna până la Odesa. Fiecare coridor pan-european (cu exceptia Coridorului VII) are o componentă rutieră și una feroviară.

Drumurile județene DJ 249A, DJ 249C, DJ 282C, DJ 282, DJ 280E, DJ 248A, DJ 248, DJ 247A asigură legăturile rutiere între principalele localități ale Zonei Metropolitane Iași și au rolul de a colecta și dirija către drumurile naționale traficul rutier local ce se desfășoară pe drumurile comunale. Totodată, aceste drumuri județene converg spre Municipiul Iași, legând centrele de comună din Zona Metropolitană de oraș.

Accesibilitatea în municipiul Iași se realizează și prin drumurile naționale DN 24 (dinspre Popricani către Schitu Duca) prin: Bd. CA Rosetti – Bd. T. Vladimirescu – Calea Chișinăului – Str. Bucium – Pasaj Bucium și DN 28 (dinspre Valea Lupului spre Tomești prin: Șoseaua Păcurari – Sos. Moara de Foc – Str. Străpungerii Silvestru – Str. Silvestru – Bd. N. Iorga – Calea Chișinăului. Aceste două drumuri naționale se află în administrarea CNADNR (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România).

Pe teritoriul Municipiului Iași sunt 11,95 km de drumuri europene. Starea acestora este apreciată ca fiind bună, în condițiile în care aceste drumuri sunt asfaltate, modernizate și iluminate pe toată lungimea lor.

Din rețeaua de drumuri naționale, 9,39 km traversează municipiul Iași. Aceste drumuri sunt în stare bună, fiind modernizate și iluminate, conform informațiilor furnizate de Primăria Municipiului Iași.

Drumurile locale din municipiul Iași au o lungime de 505 km, din care 363 km sunt acoperite cu asfalt, 89 km cu piatră și 53 km cu pământ. Pe întreaga lungime a drumurilor locale asfaltate (363 km) există rețea de iluminat. Conform informațiilor furnizate de Primăria Municipiului Iași starea generală a drumurilor locale este bună. În prezent sunt în desfășurare proiecte de infrastructură la nivelul municipiului, ce facilitează accesibilitatea acestuia.

Pământ10,5%

Piatră17,6%

Asfalt71,9%

Structura drumurilor locale, din Municipiul Iaşi, 2013

Sursa: Primăria Municipiului Iaşi, 2013

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrovgrad,_Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandroupolishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Odesa


Proiectul „Dezvoltarea Axei de Transport Est - Vest în Municipiul Iași” prevede ca activități principale:

Construirea Pasajului Mihai Eminescu

Refacerea rețelei stradale pe o lungime de 6.330,10 ml: Șoseaua Păcurari, Strada Păcurari, Piața Mihai Eminescu, Bulevardul Independentei, Strada Elena Doamna.

Refacerea și modernizarea tramei stradale, astfel: reabilitarea spațiilor pietonale aferente străzilor reabilitate (trotuare).

crearea de piste de bicicliști aferente străzilor reabilitate;

îmbunătățirea sistemului de marcaj rutier: 35,39 km de marcaje rutiere longitudinale simple și duble; 2.720 mp de

4

4

4

3

3

3

3

3

3

3

2

2

1

1

1

1 2 3 4 5

MUNICIPIUL IASI

MOGOSESTI

TUTORA

CIUREA

MIROSLAVA

MOVILENI

POPRICANI

SCHITU DUCA

VICTORIA

COMARNA

HOLBOCA

PRISACANI

ARONEANU

REDIU

UNGHENI

Starea generală a drumurilor locale, în anul 2013

foarte foarte proastă bună

Sursa: Primăriile din ZMI

marcaje rutiere transversale; 435 bucăți de semne rutiere.

Reabilitarea a 1.024 ml de cale simplă de rulare tramvai.

Valoarea totală a proiectului este de 78.488.993,06 lei. Perioada de implementare: 17.09.2010 – 15.08.2014.

Proiectul Axa de dezvoltare Nord – Sud Pasaj “Octav Băncilă“, prevede:

Pasaj superior construit - Lungime totală pasaj: 532,20 m (277,20 m – pasaj, 135 m – rampă şoseaua Națională, 120 m – rampă strada Păcurari), partea carosabilă de 7,80 m (2 benzi x 3,90 m fiecare).

Reabilitarea a 9.180,19 m de străzi urbane (Sarmisegetuza, Strămoşilor, Tabacului, Columnei, Vitejilor, Mușatini, Plăieşilor, Petru Poni, Toma Cozma); reabilitarea şi modernizarea a 39.641 mp de trotuare din municipiul Iaşi.

Valoarea proiectului este de 87.761.583,88 lei și are o perioadă de implementare 16.09.2010 – 16.09.2014.

Proiectul „Dezvoltare şi reabilitare arteră funcțională Sud - Municipiul Iaşi”prevede:

Refacerea rețelei stradale (L= 3.503 ml; S. Carosabil = 66.193,01 mp);

Refacerea şi modernizarea tramei stradale, astfel: - reabilitarea spațiilor pietonale aferente străzilor

reabilitate (trotuare) S= 30.103,34 mp; L=9.619m;

- crearea de piste de biciclişti aferente străzilor reabilitate (Str. Nicolina + Șos. Nicolina), L. pistă = 3.963 m;

- îmbunătățirea sistemului de marcaj rutier: 19,9 km de marcaje longitudinale amenajate;

- 234,68 mp de marcaje transversale amenajate; 41 bucăți de indicatoare rutiere amenajate.

Reabilitarea unui pasaj suprateran - pasajul suprateran Nicolina (L=1.384 m; S=15.562,32)

Reabilitarea liniei de tramvai de pe Str. Nicolina; Șos. Nicolina: L= 7.926 ml cale simplă (suprafață platformă tramvai 19.522,44 mp);


Reabilitare spații verzi existente: 7.826,39 mp

Amenajare canivouri pentru cablurile de date şi curenți slabi.

În urma implementării proiectului, transportul public va fi organizat pe banda din mijloc, destinată şi liniei de tramvai. Stațiile pentru transportul public vor fi comune, atât pentru tramvaie, cât şi pentru celelalte mijloace de transport, ele având o lungime de 50 m prevăzute cu peroane şi garduri de protecție. Valoarea totală a proiectului este de 87.638.548,88 lei. Perioada de implementare: 30.06.2011 – 31.07.2015.

Proiectul „Creşterea accesibilității spre zona centrală economică şi comercială a Polului de Creştere Iaşi” prevede dezvoltarea accesibilității infrastructurii urbane din municipiul Iaşi, prin modernizarea a 11 străzi, 3 parcări şi o cale de acces pe parcursul a 18 luni, astfel:

Modernizarea străzilor: str. Costache Negri, str. Bărboi, stradela Bărboi, str. Armeană, str. Sf. Sava, str. Agatha Bârsescu, str. Dancu, str. Vovidenie, str. Vasile

Stroiescu, str. Maestrul Ion Baciu (fosta strada Băncii), str. Matei Millo;

Modernizarea parcărilor: parcarea de la Teatrul Național, parcarea din spatele PMI - strada Agatha Bârsescu, parcarea aferentă str. Armeană;

Paviment pe suprafața treptelor de acces dintre esplanada Costache Negri și Rond Tg. Cucu.

Valoarea totală a proiectului este de 9.089.631,58 lei. Perioada de implementare: 29.09.2011 - 29.05.2014.

Proiectul „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iaşi” presupune realizarea unui sistem integrat care să permită monitorizarea şi controlul centralizat al traficului în municipiul Iaşi. Proiectul vizează implementarea unui sistem integrat care să permită monitorizarea, controlul automat sau manual şi optimizarea pentru următoarele sub-sisteme: semnalizarea intersecțiilor, sistem supraveghere video, gestiunea transportului public de călători, sistem de semnalizare şi informare dinamică, sistem gestiune parcaje, sistem de înregistrare a depăşirii vitezei locale, controlul adaptiv al traficului în 90 de intersecții.

502 502 502 502 505 505 505 505

348 348 348 348 359363 363 363

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Lungimea străzilor orășenești din Municipiul Iași

Lungimea străzilor orășenești Lungimea străzilor orășenești modernizateSursa: INS


Valoarea totală a proiectului este de 91.182.308,68 lei. Perioada de implementare: 21.06.2012 – 20.01.2015.

În urma identificării problemelor infrastructurii de transport de la nivelul municipiului Iași, sunt necesare următoarele proiecte de dezvoltare și modernizare:

Reabilitarea infrastructurii rutiere în zona industrială a municipiului Iași (Zona Podu Roș – Splai Bahlui), prin modernizarea străzilor, refacerea trotuarelor și realizarea pistei de bicicliști. Valoare estimată proiect: 92.214.051,91 lei;

Modernizarea legăturii rutiere Centrul Intermodal de Transport - Gara Iaşi, prin reabilitarea străzilor. Valoare estimată proiect: 74.470.169,34 lei;

Reabilitare Linie tramvai Iași - Dancu, prin modernizarea liniei de tramvai și a străzilor aferente. Valoare estimată proiect: 73.246.982,66 lei;

Modernizarea parcărilor existente în municipiul Iași și realizarea de noi parcări. Valoare estimată proiect: 18.300.000 lei;

ACCESIBILITATE FEROVIARĂ

Zona Metropolitană Iași este legată de capitala țării prin Magistrala CFR 600 - care tranzitează județele Botoșani, Brăila, Galați, Iași și Vaslui. Municipiul Iași, implicit Zona Metropolitană Iași, este conectat din punct de vedere feroviar și prin intermediul magistralei 500. Așadar, transportul feroviar al Zonei Metropolitane se desfășoară pe cele două magistrale (500 și 600) și pe liniile secundare acestora.

Spre județul Suceava, din nodul feroviar municipiul Iași, este stație în comuna Lețcani, către Podu Iloaiei, Budăi, Sârca, Târgu Frumos, Pietrișu, Costești, Ruginoasa, Pașcani.

Din municipiul Iași, către județul Botoșani, există stație CFR la Lețcani, pe traseul Potângeni, Larga Jijia, Vlădeni, Iacobenii Vechi, Soldana și Andrieșeni.

Din municipiul Iași, către județul Vaslui, sunt stații/halte CFR pe teritoriul județului Iași, în Nicolina, Ciurea, Picioru Lupului, Bârnova, Grajduri și Scânteia.

Spre Ungheni, Republica Moldova, din municipiul Iași, sunt stații CFR, pe teritoriul județului, în Nicolina, Socola, Holboca, Cristești Jijia și Ungheni Prut.

ACCESIBILITATE AERIANĂ.

La 8 km Nord de Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, este amplasat Aeroportul Iași, la o altitudine de 120 m și este destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasageri. Prin intermediul zborurilor companiei Tarom, se asigură legătura cu Otopeni (București), Bologna (Italia), Torino (Italia) și Londra (Marea Britanie). Compania Austrian Airlines efectuează curse către Viena (Austria).

Traseul magistralei CFR, în Zona Metropolitană

Sursa: CFR

BT

SV

VS

R

M


IV. DOMENIUL SOCIAL

POPULAȚIE

Municipiul Iași avea, în anul 2012, o populație stabilă de 317.020 locuitori, reprezentând 73,0% din populația totală a Zonei Metropolitane Iași. Comparativ cu efectivul populației înregistrat în anul 1990, se observă o scădere de 5,2%, și de 8,9% față de anul 2000. Pe de altă parte, față de anul precedent, în 2012 s-a produs o creștere de 4,3% a populației stabile. La nivelul Zonei Metropolitane, populația stabilă înregistrată, de 434.189 locuitori, a crescut cu 3,0% în 2012 față de anul 1990, dar a scăzut cu 1,4% comparativ cu anul 2000.

În anul 2012, 53,0% din populația stabilă a municipiului era reprezentată de persoane de sex feminin și 47,0% din persoane de sex masculin. Structura populației pe grupe de vârstă. Trei sferturi din populația Municipiului Iași are o vârstă cuprinsă între 15 și 64 de ani, în timp ce ponderea populației tinere (0-14 ani) este mult mai redusă, de 13,9%, dar superioară numărului populației vârstnice, de 65 ani și peste (10,6%).

334.371

344.415

337.769

348.205349.605

304.471

319.075306.561

304.043

317.020

280.000

300.000

320.000

340.000

360.000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 20052006 200720082009 2010 2011 2012

Evoluția populației stabile din Municipiului Iași

Sursa: INS


0-14 ani

13,9% 15-64 ani75,5%

65 ani și

peste

10,6%

Structura populației pe grupe de

vârstă din Municipiul Iași, în 2012

Sursa : INS, calcule: proprii

20000 10000 0 10000 20000

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani

20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani şi peste

Piramida vârstelor în Municipiul Iași, în anul 2012

Masculin Feminin


Gradul de îmbătrânire demografică înregistrează o valoare mai mare la nivelul Municipiului Iași (765,0‰) comparativ cu Zona Metropolitană (734,2‰) sau județul Iași (710,4‰), în anul 2012. Astfel, în municipiul Iași, la fiecare 1.000 de tineri cu vârsta de până în 15 ani revin 765 de persoane vârstnice, cu vârsta de 65 de ani și peste. Piramida vârstelor indică prezența unei ușoare supramortalități a populației masculine datorită asimetriei din partea superioară. Se observă, de asemenea, o bază foarte îngustă a piramidei, ceea ce reliefează ponderea foarte scăzută a populației tinere.

Vârsta medie a locuitorilor din municipiul Iași este de 38,1 ani, peste vârsta medie de la nivelul județului Iași (37,4 ani) și peste vârsta medie de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (37,8 ani).

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI

Rata natalității corespunzătoare Municipiului Iași este de 10,8‰, la fel ca cea din Zona Metropolitană, dar inferioară ratei județene (11,1‰). Astfel, la 1.000 de ieșeni au avut loc 10,8 nașteri pe parcursul anului 2012. Comparativ cu rata natalității din anul 2012, se observă o scădere a acesteia cu 2,5%. Pe parcursul anului 2012 s-au născut, în Municipiul Iași, 3.412 copii, mai mult cu 0,4% decât în anul 2005 și cu 9,5% decât în anul precedent. Numărul nașterilor din Iași reprezintă 73,0% din numărul total de nașteri din Zona Metropolitană, pentru anul 2012. În perioada 2005-2012, în municipiul Iași s-a înregistrat un spor natural pozitiv, numărul deceselor fiind inferior numărului de născuți vii înregistrați.


MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

Soldul schimbărilor de reședință din Municipiul Iași, în perioada 2005-2011, este pozitiv, numărul stabilirilor de reședință în municipiu depășind numărul de plecări.

În anul 2013, s-au stabilit cu reședința în municipiu 16.943 persoane, în timp ce 1.437 persoane au plecat cu reședința din Iași, rezultând un sold al schimbării de reședință de 15.506 persoane. Comparativ cu anul 2005, valoarea soldului schimbărilor de reședință din Municipiul Iași aproape că s-a dublat (+99,4%), dar față de anul precedent, s-a produs o scădere de 4,3%.

Un sold pozitiv și ridicat se înregistrează și la nivel metropolitan sau județean, unde soldul schimbărilor de reședință este de 15.170 persoane, respectiv 12.233 persoane. Soldul schimbărilor de domiciliu (inclusiv migrația externă) a fost pozitiv în Iași; au sosit cu domiciliul în municipiu mai mult cu 512 persoane decât au plecat. 55,2% din numărul de sosiri cu domiciliul în Zona Metropolitană și 53,3% din cel al plecărilor cu domiciliul din Zonă s-au înregistrat doar în Municipiul Iași.

Principalii indicatori ai mișcării naturale a populației, în anul 2012

Născuții vii - pers.

Decedați - pers.

Rata natalității - ‰

Rata mortalității - ‰

Sporul natural - pers.

Rata sporului natural - ‰

Județul Iaşi 9256 8660 11,1 10,4 596,0 0,7

ZMI 4674 3993 10,8 9,2 681,0 1,6

MUNICIPIUL IAȘI 3412 2754 10,8 8,7 658,0 2,1 Sursa: INS, calcule proprii

11,011,3 11,5

12,011,5 11,7

10,210,8

8,4 8,28,5 8,2 8,5

8,88,5 8,7

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Mișcarea naturală a populației în Municipiul Iași

Rata natalității Rata mortalității

spor natural pozitiv


CONDIȚII DE LOCUIRE

Fondul de locuințe din municipiul Iași era de 113.829 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezintă 74,8% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan. În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din municipiul Iași s-a majorat cu doar 3,2%.. Raportând suprafața totală locuibilă existentă la numărul de locuințe existente la finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 37,4 mp/locuință la nivelul municipiului, sub valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7 mp/locuință). Raportând suprafața totală locuibilă a locuințelor existente la volumul populației stabile, suprafața locuibilă per persoană este de 13,4 mp/persoană, în anul 2012, ușor sub nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.). Condițiile de locuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de existența dependințelor locuințelor. Din acest punct de vedere, la nivelul municipiului Iași, conform datelor preliminare ale Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2011, 98,2% locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 98,1% locuințe au instalație de canalizare, 99,6% locuințe au instalație electrică, 93,6% locuințe au încălzire centrală, 95,6% au bucătărie în locuință și 94,8% au baie în locuință.

Locuințe existente la sfârșitul anului 2012

Nr. locuințe existente

% din total ZMI

Județul Iași 287848 -

ZMI 152100 100,0%

MUNICIPIUL IAȘI 113829 74,8%


4,8%

6,0%

3,2%

15,0%

3,2%

72,1%

52,0%

22,8%

22,5%

20,0%

16,6%

12,2%

10,4%

8,2%

7,3%

5,5%

4,7%

4,5%

3,4%

2,9%

2,4%

1,3%

1,0%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

REDIU

ARONEANU

BARNOVA

CIUREA

TOMESTI

HOLBOCA

LETCANI

POPRICANI

TUTORA

MOGOSESTI

SCHITU DUCA

MOVILENI

UNGHENI

COMARNA

PRISACANI

VICTORIA

Creșterea fondului de locuințe în perioada 2005-2012

în Zona Metropolitană Iași

România+3,7%

Reg. Nord Est +4,3%



37,4

38,7

37,4

42,5

37,4

74,4

55,5

49,9

45,9

43,6

42,0

40,7

40,5

40,1

39,9

38,2

33,8

33,6

32,9

31,7

31,5

31,5

31,3

35,4

36,0

36,0

36,1

36,0

56,4

35,9

39,6

39,7

38,9

37,2

36,8

38,8

39,4

33,2

35,1

33,3

31,6

32,6

30,7

29,2

29,8

30,5

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

BARNOVA

ARONEANU

CIUREA

TOMESTI

HOLBOCA

POPRICANI

UNGHENI

REDIU

LETCANI

PRISACANI

SCHITU DUCA

VICTORIA

COMARNA

MOGOSESTI

TUTORA

MOVILENI

Suprafața locuibilă existentă per

locuință

2012 2005

România2005: 38,0 mp/locuință2012: 39,6 mp/locuință

Reg. Nord Est 2005: 36,1 mp/locuință2012: 38,8 mp/locuință


12,9

13,6

13,4

13,9

13,4

27,8

18,4

18,0

16,4

15,6

13,6

13,5

13,5

13,0

12,7

12,4

12,2

12,1

11,5

11,0

10,9

10,8

10,6

12,0

12,6

12,9

11,8

12,9

18,3

11,6

16,2

13,6

14,0

11,6

12,5

11,2

11,8

12,0

11,5

11,9

12,4

10,7

11,3

10,9

10,0

9,7

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

BARNOVA

ARONEANU

TUTORA

REDIU

PRISACANI

TOMESTI

SCHITU DUCA

CIUREA

MOVILENI

COMARNA

UNGHENI

LETCANI

POPRICANI

VICTORIA

MOGOSESTI

HOLBOCA

Suprafața locuibilă existentă per

persoană

2012 2005

România2005: 14,4 mp/pers.2012: 15,8 mp/pers.

Reg. Nord Est 2005: 12,8 mp/pers.2012: 14,1 mp/pers.



SERVICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

În anul 2012, la nivelul municipiului Iași sunt înregistrați 655 pensionari, adică 0,7% din totalul persoanelor pensionate de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. 22,1% din populația stabilă a municipiului este reprezentată de pensionari, pondere ușor superioară celei de la nivel metropolitan, de 21,0%, în anul 2012.

În municipiul Iași, 351 familii (587 persoane) beneficiază de venitul minim garantat, reprezentând 36,8% din totalul Zonei Metropolitane, în anul 2012. O atenție deosebită din partea serviciilor sociale primesc și familiile în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate. În municipiul Iași sunt înregistrate 169 de familii în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate, de 1,7 ori mai multe familii decât în anul 2007, în condițiile în care la nivelul Zonei Metropolitane numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate s-a dublat. Infrastructura de servicii sociale pentru tineri, adulți sau vârstnici din Zona Metropolitană Iași este concentrată în municipiul Iași.

Numărul de beneficiari ai venitului minim garantat (VMG) în anul 2012

Nr.

familii

% din total ZMI

Nr. persoane

% din total ZMI

ZMI 867 100,0% 1596 100,0%

MUNICIPIUL IAȘI 351 40,5% 587 36,8% Sursa: Agenția Județeană pentru plăți și inspecție socială Iași,

calcule proprii

Numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate

Zona 2007 2012 2012 față de anul

2007

% din total ZMI 2012

Județul Iaşi 2364 3102 31,2% ZMI 445 887 99,3% 100,0%

Mun. Iași 62 169 1,7 ori 19,1% Sursa: DGASPC Iași

Numărul de pensionari din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Număr pensionari Populație vârstnică (65 ani şi peste) Populație stabilă pers. Pers. % din total ZMI Pers. % din total populație

Județul IAȘI 178601 - 105146 12,6% 835045

ZMI 91213 100,0% 47462 10,9% 434189

MUNICIPIUL IASI 70148 76,9% 33628 11,6% 317020 Sursa: Casa Județeană de Pensii Iași, calcule proprii


V. SERVICII PUBLICE

ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ

Municipiul Iași avea, în anul 2012, o rețea de distribuție a apei potabile 708,6 km, potrivit datelor furnizate de la Institutul Național de Statistică. Lungimea rețelei s-a menținut constantă în perioada 2005-2012 și reprezintă 84,7% din lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile din Zona Metropolitană Iași. Potrivit datelor de la Apa Vital, lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile din Municipiul Iași este de 504 km în anul 2012. De alimentare cu apă potabilă beneficiau 112.068 locuințe din Municipiul Iași, ceea ce înseamnă 98,25 din totalul locuințelor convenționale, conform datelor de la Recensământul Populației şi al Locuințelor din anul 2011.

CANALIZAREA ȘI EPURAREA APELOR UZATE

Rețeaua de canalizare existentă în Municipiul Iași se întindea, în anul 2012, pe o lungime de 440 km, reprezentând 93,9% din rețeaua totală metropolitană. Față de anul 2005, rețeaua de canalizare s-a extins 6,5%. La Recensământul Populației şi al Locuințelor din anul 2011, în municipiu au fost înregistrate 111.957 locuințe racordate la rețeaua de canalizare, ceea ce reprezintă 98,1% din totalitatea locuințelor municipiului.

Ponderea locuințelor alimentate cu

apă potabilă în Municipiul Iaşi, 2011

Sursa: Recensământ Populație şi Locuințe , 2011 - rezultate preliminare

Locuințe

alimentate cu apă

potabilă

98,2%

Ponderea locuințelor cu instalație de canalizare

în Municipiul Iaşi, 2011

Locuințe

cu instalație

decanalizare

98,1%

Sursa: Recensământ Populație şi Locuințe , 2011

- rezultate preliminare


ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale, din municipiul Iași, este de 372 km, reprezentând 59,8% din lungimea totală din Zona Metropolitană Iași. Comparativ cu anul 2005, rețeaua de distribuție a gazelor naturale a fost extinsă cu 14,5%, iar față de anul precedent, a fost extinsă cu doar 1,2%.

ENERGIE TERMICĂ

Energia termică în sistem centralizat este distribuită doar în municipiul Iași, la nivelul Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012. Furnizorii de energie termică în municipiul Iași sunt Regionala CFR Iaşi și DALKIA TERMO Iaşi (fosta CET Iași). Producerea energiei termice se realizează pe baza gazelor naturale, cărbune și păcură.

62.738 62.041

57.685 56.471

51.166

37.136

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de apartamente

racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice,

la 31 ianuarie, mun. Iași

La 31 ianuarie 2013, numărul de apartamente racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice a fost de 37.136 unități. Din totalitatea numărului de apartamente din municipiul Iași racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, 104 apartamente beneficiază de energie termică de la Regionala CFR Iași. Din anul 2008, numărul de apartamente racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice s-a redus considerabil până în anul 2013. Scăderea din această perioadă este de 40,8%, ceea ce înseamnă 25.602 apartamente debranșate de la sistem. O contribuție majoră la diminuarea numărului de apartamente racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice a avut-o evoluția crescătoare a prețului pe Gcal. Prețul de facturare la populație a Gcal a urcat de la 175 lei/Gcal, din ianuarie 2008, până la 265 lei/Gcal, în ianuarie 2013. Așadar, în perioada 2008-2013, prețul pe Gcal facturat la populație s-a majorat cu 51,4%, adică cu 90 lei/Gcal. O mare parte din locuitorii care renunță la serviciul centralizat de furnizare a energiei termice aleg varianta centralelor de apartament, din considerente de preț, dar și pentru gestionarea și monitorizarea individuală a consumului de energie.

SALUBRITATE

În Municipiul Iași existau, în anul 2012, 500 de platforme pentru colectarea selectivă a deșeurilor, mai multe cu 11,6% decât în anul precedent. De asemenea, existau 43 de autoutilitare pentru colectarea deșeurilor, iar pentru salubrizarea spațiilor publice erau 12 autoutilitare. Pentru reciclarea deșeurilor exista un singur centru.


De serviciile operatorului de salubritate S.C. SALUBRIS S.A. beneficiau în municipiul Iași, în anul 2012, 64.618 gospodării, 5.230 de agenți economici și 161 de instituții.

TRANSPORT PUBLIC

Transportul public în comun în este asigurat de către Regia Autonomă de Transport Public (R.A.T.P.) în baza licenței de transport acordată de către Consiliul Local Municipal Iași. În vederea acoperirii tuturor traseelor din municipiul Iași, dar și a traseelor către o parte din comunele metropolitane adiacente (Ciurea, Tomești, Holboca, Valea Lupului) RATP s-a asociat cu firma de transport Unistil Vaslui. Parcul auto este alcătuit din 123 de tramvaie, 119 autobuze și 30 de microbuze. Achiziția biletelor pentru transportul în comun se poate face de la 53 de tonete și de la 10 automate . RATP dispune de 237 de stații ale transportului în comun și mijloacele de transport în comun circulă pe 24 de trasee. În Municipiul Iași sunt funcționale patru autogări: - Autogara Codreanu –Str. Gării (în incinta complexului Vama Veche - Gară); - Metchim –Str. Moara de Foc (Păcurari); - Eurovoyage –Str. Al. O. Teodoreanu (Zona Industrială - Baza 3); - Autogara Real, str. Moara de Foc, Mun. Iași. Din aceste puncte, tur – operatorii autorizați efectuează transport de persoane atât pe rute intrajudețene (inclusiv înspre/ dinspre localitățile din Zona Metropolitană) cât și pe rute interjudețene.

În faza de evaluare se află proiectul „Modernizarea rețelei de linii de tramvai în polul de creştere” ce vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii urbane şi îmbunătățirea serviciilor urbane. Zona de intervenție a proiectului este Municipiul Iaşi și cuprinde:

Bulevardul Nicolae Iorga și Bulevardul Primăverii;

Calea Chișinăului;

Bulevardul Metalurgiei.

Valoarea totală a proiectului este de 89.430.416,47 lei. Proiectul a fost depus februarie 2012 și se află în faza de evaluare. Situația existentă a serviciului de transport public din municipiul Iași impune necesitatea realizării anumitor proiecte de modernizare și dezvoltare:

Modernizarea legăturii rutiere Centrul Intermodal de Transport - Gara Iaşi, prin reabilitarea străzilor, construirea unui pasaj subteran, reabilitarea spațiilor pietonale, construirea pistelor pentru bicicliști, îmbunătățirea sistemului de marcaj rutier și asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale. Valoare estimată proiect: 74.470.169,34 lei.

Realizarea studiilor privind transportul public (studii de evaluare și prognoză a sistemului de transport public). Valoare estimată proiect: 250.000,00 euro.

Modernizarea infrastructurii de tramvai, prin: o Reabilitarea liniei de tramvai: Cinci Drumuri –

str. Pădurii – str. Nicoriță, 1,340 Km. cale simplă. Valoare estimată proiect: 1.900.000,00 euro.

o Reabilitarea liniei de tramvai: Bucșinescu – bd. Tudor Vladimirescu – Calea Chișinăului – str. Nicoriță, 2,700 Km. cale simplă. Valoare estimată proiect: 3.800.000,00 euro.

o Reabilitarea liniei de tramvai: bd. Metalurgiei – Calea Chișinăului – Rond Țuțora, 5,000 Km.


cale simplă. Valoare estimată proiect: 7.500.000,00 euro.

Modernizarea substațiilor de redresare, prin modernizarea a 10 stații de redresare. Valoare estimată proiect: 4.000.000,00 euro.

Modernizarea celor 3 depouri. Valoare estimată proiect: 12.000.000,00 euro.

Achiziția a 32 tramvaie noi. Valoare estimată proiect: 80.000.000,00 euro.

Achiziția a 37 autobuze urbane. Valoare estimată proiect: 7.400.000,00 euro.

Modernizarea stațiilor destinate îmbarcării/ debarcării călătorilor. Valoare estimată proiect: 3.000.000,00 euro.

EDUCAȚIE

În anul 2013 funcționau, în Municipiul Iași, un număr de 49 de grădinițe, 6 școli cu clasele I-IV, 25 de școli cu clasele I-VIII, 31 de licee, o școală postliceală și 10 universități, potrivit datelor furnizate de Primăria Municipiului Iași. Municipiul Iași se particularizează în cadrul Zonei Metropolitane, dar și în cadrul județului și regiunii Nord Est, prin unitățile de învățământ universitar, fiind un centru universitar recunoscut. Acreditate de Ministerul Educației sunt 5 universități de stat:

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”: o Facultatea de Automatică și Calculatoare o Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului o Facultatea de Construcții și Instalații o Facultatea de Construcții Mașini și Management

Industrial o Facultatea de Electronică, Telecomunicații și

Tehnologia Informației o Facultatea de Electrotehnică

o Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului

o Facultatea de Mecanică o Facultatea de Științe și Ingineria Materialelor o Facultatea de Textile - Pielărie și Management

Industrial o Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”: o Facultatea de Agricultură o Facultatea de Horticultură o Facultatea de Zootehnie o Facultatea de Medicină Veterinară

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” o Facultatea de Biologie o Facultatea de Chimie o Facultatea de Drept o Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor o Facultatea de Educație Fizică și Sport o Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice o Facultatea de Fizică o Facultatea de Geografie și Geologie o Facultatea de Informatică o Facultatea de Istorie o Facultatea de Litere o Facultatea de Matematică o Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației o Facultatea de Teologie Ortodoxă o Facultatea de Teologie Romano-Catolică

Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T Popa” o Facultatea de Medicină o Facultatea de Medicină Dentară o Facultatea de Farmacie o Facultatea de Bioinginerie Medicală

Universitatea de Arte „George Enescu” o Facultatea de Interpretare Muzicală o Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie,

Muzicală și Teatru


o Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design În municipiul Iași funcționează și 3 instituții de învățământ superior particular acreditate:

Universitatea „Mihail Kogălniceanu" din Iaşi o Facultatea de Drept o Facultatea de Comunicare și Relații Publice

Universitatea "Petre Andrei" din Iași o Facultatea de Psihologie și Științele Educației o Facultatea de Asistență Socială și Sociologie o Facultatea de Știinte Politice și Administrative o Facultatea de Economie o Facultatea de Drept

Universitatea "Apollonia" din Iași o Facultatea de Medicină Dentară o Facultatea de Științe ale Comunicării

Adevărat centru universitar, Municipiul Iași are un număr de 46.504 studenți în anul 2012, reprezentând 43,9% din populația școlară a județului Iași. O pondere considerabilă a populației școlare a Municipiului Iași este ocupată de populația înscrisă în învățământul liceal (21.296 elevi), fiind urmată de populația școlară din învățământul primar (12.912 elevi) și cea din învățământul gimnazial (10.881 elevi). În Iași sunt 9.285 de copii înscriși la grădinițe, 4.235 elevi în învățământul postliceal, 466 în cel profesional și 401 elevi înscriși în învățământul de maiștri. Per total, populația școlară a Municipiului Iași, din anul 2012 este de 105.980 elevi, reprezentând 88,3% din populația școlară a Zonei Metropolitane și 55,7% din cea a județului.

Populația școlară a Municipiului Iași se înscrie, în perioada 2007-2012 într-un trend descendent, populația școlară diminuându-se cu 13,4%, respectiv 3,6% în 2012 comparativ cu anul 2005 și 2011.

Licee42,5%

Şcoli cu

clasele I-VIII

34,2%

Universități13,7%

Şcoli cu clasele I-IV

8,2%

Şcoli postliceale

0,8%

Structura unităților de învățământ

din Municipiul Iași, în 2013

Sursa : Primăria Municipiului Iași; calcule propii

Învățământ preşcolar

8,8% Învățământ

superior43,9%

Învățământ

liceal20,1%

Învățământ primar

12,2%

Învățământ gimnazial

10,3%

Învățământ postliceal

4,0%

Învățământ profesional

0,4%

Învățământ de maiștri

0,4%

Structura populației şcolare din Municipiul Iași, în 2012



Populația școlară ce revine unei săli de clasă din Municipiul Iași (42,8 elevi/sala de clasă) este mai numeroasă decât cea din județ, dar și comparativ cu cea din Zona Metropolitană.

În schimb, un PC este folosit de mai puțini elevi din Municipiul Iași (8,6 elevi/PC) decât la nivel metropolitan sau județean.

La nivelul Municipiului Iași, unui cadru didactic îi revin în medie 16,2 elevi, în anul 2012.

122.318

120.129

122.171

118.561

116.238 113.528

109.952

105.980

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția populației şcolare dinMunicipiul Iaşi

Sursa : INS

SĂNĂTATE

Unități sanitare. Municipiul Iași, în calitate de centru medical regional, dispune de: 1.786 de unități medicale, din care 24 de spitale, 7 ambulatorii de specialitate, 12 ambulatorii integrate spitalului, 1 centru de transfuzie, 1 centru medical de specialitate, 244 cabinete de familie, 427 cabinete stomatologice, 266 farmacii, etc. În anul 2012, la fiecare 10.000 de locuitori din Iași revin, în medie, 8,6 farmacii, 13,5 cabinete stomatologice și 7,7 cabinete medicale de familie, valori superioare celor de la nivel metropolitan, județean sau regional, ceea ce relevă importanța municipiului din punct de vedere medical. Personal medical. În Iași sunt 2.607 medici, 758 farmaciști, iar 5.212 sunt personal sanitar mediu. Efectivul personalului medical existent raportat la numărul de locuitori din municipiu este superior valorilor de la nivelul celorlalte localități din Zona Metropolitană, dar și peste nivelul înregistrat în județul Iași, regiunea Nord Est și România, în anul 2012. Așadar, la 10.000 de locuitori din municipiul Iași revin 82,2 medici și 164,4 cadre sanitare medii.

Infrastructura și personalul medical din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

raportat la 10.000 locuitori (‰)

Cabinete medicale

de familie Farmacii (inclusiv

puncte farmaceutice) Cabinete

stomatologice Medici

Personal sanitar mediu

România 5,2 4,0 6,0 25,14 58,6

Regiunea Nord Est 4,8 3,7 4,9 18,52 56,0

Județul Iași 6,9 5,4 7,2 36,01 75,4

ZMI 7,2 7,2 10,6 61,17 123,0 MUNICIPIUL IAȘI 7,7 8,6 13,5 82,23 164,4



CULTURĂ

Zona metropolitană Iași se distinge printr-o activitate culturală intensă, manifestată cu precădere de municipiul Iași, oraș ce candidează pentru titlul de „Capitală Culturală Europeană” și este cunoscut în prezent ca și „Capitală Culturală a Moldovei” Muzeele, casele istorice și galeriile de artă reprezintă avuția culturală și istorică a municipiului și județului Iași, cu un puternic impact asupra vieții culturale naționale. Muzeul Literaturii Române din Iaşi îşi are sediul în Casa Pogor şi cuprinde 12 muzee şi case memoriale dedicate celor mai de seamă personalități ai literaturii române, care au locuit, studiat în aceste locuri. Complexul Național Muzeal „Moldova“ Iaşi are sediul central în Palatul Culturii din Iaşi unde funcționează patru muzee de renume: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinței şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“, Muzeul de Artă şi Muzeul Etnografic al Moldovei. Complexul Național Muzeal „Moldova” coordonează şi activitatea muzeelor: Muzeul Unirii și Muzeul Memorial "Mihail Kogălniceanu". Patrimoniul cultural al Iaşului cuprinde şi instituții de artă şi cultură: Filarmonica Moldova ce are una dintre cele mai frumoase şi mai calitative (din punct de vedere acustic) săli de concert din țară, Teatrul Național, Ateneul Tătăraşi, Teatrul Luceafărul. În municipiul Iaşi a fost înființată prima universitate din România, Universitatea Al. I. Cuza. Istoria Moldovei este scrisă în arhitectura şi în patrimoniul bisericilor, mănăstirilor, instituțiilor de cultură, palatelor (Palatul Culturii) din municipiul şi județul Iaşi.

Municipiul Iași, capitala culturală a Moldovei, găzduiește evenimente culturale de anvergură la nivel regional și național. Luna aprilie începe cu Festivalul Filmului Polonez , iar spre sfârșit au loc ”Zilele Ateneului Tătărași” și ”Zilele Revistei Convorbiri literare”. Luna mai este cea în care au loc cele mai multe evenimente culturale ale anului. Printre acestea se numără:

”Festivalul Internațional al Filmelor de Foarte Scurt Metraj” (11 mai);

”Festivalul de Teatru Studențesc ContemporanIS” (17-20 mai);

”Festivalul Internațional de Teatru EuroArt Iași” (20-26 mai);

”Festivalul Filmului European” (24-27 mai);

”Serile Filmului Românesc” (27-31 mai);

”Festivalul Multicolor” (28 mai -3 iunie);

”Festivalul Filmului Spaniol” (30 mai – 2 iunie). În octombrie se desfășoară ”Festivalul Internațional de teatru pentru public tânăr (Luceafărul)” (7 – 12 octombrie), ”Festivalul de Film Rusesc KINO+” (22 -28 octombrie) și ”Festivalul Internațional de Poezie Grigore Vieru” (24 – 27 octombrie). În noiembrie are loc ”Festivalul Internațional de Rock Rock’n’Iași” și ”Festivalul Documentarului Britanic” (6 noiembrie – 11 decembrie).


VI. MEDIU Calitatea aerului. Rezultatele monitorizării calității aerului în anul 2012 în aglomerarea Iaşi, au evidențiat un număr total de 36 de depăşiri ale valorii țintă pentru ozon privind protecția sănătății umane. Pentru restul poluanților monitorizați (oxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuşi organici volatili, PM2.5 şi plumb, cadmiu şi nichel PM10), nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită/valorilor țintă prevăzute de Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Principala sursă responsabilă de depăşirea valorilor limită zilnice pentru protecția sănătății umane la particulele în suspensie PM10, în municipiul Iaşi, este transportul rutier care contribuie la poluarea cu particule prin antrenarea prafului de pe carosabil, calitatea carosabilului, uzura pneurilor, maşinilor în timpul pornirii/opririi, cât şi din cauza arderilor incomplete ale combustibilului în motoarele acestora. O altă sursă importantă de poluare o constituie numeroasele şantiere de construcții deschise în 2012 şi lucrările la instalațiile subterane (înlocuire conducte de apă, înlocuire cablu TV, telefonie, termoficare, electricitate). Concentrațiile medii zilnice de particule în suspensie nichel PM10 sunt influențate direct de parametrii meteo: direcția şi viteza vântului, precipitațiile, temperatura aerului, etc., precum şi de factorii geografici specifici zonei. Condițiile meteo nefavorabile dispersiei poluanților (calm atmosferic, inversiuni termice) constituie o cauză care conduce la creşterea concentrației particulelor în suspensie PM10 la nivelul solului.

Calitatea apei. Zona Metropolitană Iași este amplasată pe 2 bazine hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine având ca surse Administrația Bazinală de Apă Siret şi Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Analiza apei prelevate din cele 3 bazine evidențiază starea ecologică bună în cazul Bazinelor Prut şi Siret, iar starea chimică bună doar pentru Bazinul Siret. Din aceeaşi analiză, se poate evalua potențialul ecologic moderat doar pentru Bazinul Prut. Calitatea lacurilor din județul Iaşi este considerată moderată, din punct de vedere al stării ecologice. Calitatea apei râurilor, pentru anul 2012, în raport cu nitrații şi fosfații, este considerată moderată, nivelul compuşilor fiind în limite normale. De asemenea, calitatea lacurilor de acumulare este considerată moderată. Monitorizarea apei potabile din județul Iaşi nu prezintă depășiri ale substanțelor analizate de către Agenția pentru protecția Mediului Iași. Substanțele toxice lipsesc din compoziția apelor potabile. Calitatea apelor uzate din județul Iaşi este nefavorabilă mediului înconjurător. Principalele surse de poluare sunt Stațiile de epurare ale companiei SC APAVITAL SA Iaşi, unde sunt frecvent depășite normele substanțelor poluante. Compania beneficiază de proiecte axate în principal pe măsurile de reabilitare a surselor de apă, extinderea şi reabilitarea conductelor de transport a apei, extinderea şi reabilitarea rețelei de distribuție a apei, construcții de stații de pompare, construcția şi reabilitarea rezervoarelor de apă, extinderea şi reabilitarea rețelei de canalizare, inclusiv stații de pompare, construirea şi reabilitarea a 4 stații de epurare cu tratare terțiară.

Situația poluărilor accidentale a bazinelor hidrografice prezintă următoarele tipuri de cauze:


Cauze naturale: lipsa oxigenului dizolvat în apă (municipiul Iaşi, râul Bahlui), exploatare necorespunzătoare pe timp friguros a iazului piscicol de către proprietar (Jijia Veche);

Agenți de poluare externi - ape uzate neepurate, produse petroliere.

Calitatea solului. Din punct de vedere a calității solului, pe terenurile agricole, predomină clasa a III-a de calitate, cu o pondere de 43,9% din totalul suprafeței agricole, urmată de clasa a IV-a 28,8%, şi clasa a II-a cu o pondere de 23%. La nivelul Zonei Metropolitane Iași presiunea factorilor externi asupra stării de calitate a solurilor este dată de:

Degradări fizice ca urmare a activității umane sau fenomene naturale – eroziune, alunecări de teren, acidifiere, inundabilitate, sărăturare, gleizare şi pseudogleizare;

Degradări chimice - poluări/contaminări rezultate din activități antropice.

Rezultatele analizelor efectuate de către APM Iaşi în anul 2012 asupra solurilor agricole au arătat un deficit de azot total şi fosfor pentru solurile cu destinație agricolă, în special pentru solurile din zona argilovisolurilor şi erodisolurilor.

În anul 2012 nu s-au înregistrat la nivelul județului poluări accidentale sau accidente majore de mediu cu impact semnificativ asupra solului.

Arii Protejate la Nivel Local

Nr. crt. Denumirea parcului dendrologic Amplasament Suprafața (Ha)

I. PARCURI DENDROLOGICE DIN MUNICIPIUL IAŞI

1. Complex Titu Maiorescu (Grădina Botanica veche) Bd.Copou nr.17 0,60

2. Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” Aleea Sadoveanu nr. 46 7,61

3. Aleea Grigore Ghica Voda Aleea Gr.Ghica Voda 8,24

4. Observatorul astronomic R.A.J.A.C.-capat tramvai 1,47

5. Parcul Expoziției Aleea Gr.Ghica Voda 5,40

6. Grădina Botanică str.Dumbrava Roşie nr.7-9 72.25

7. Gradina Copou Bd.Copou 10,11

8. Schitul Mânăstirea Bucium cartier Bucium 3,37

9. Vila Greierul (Spit. Dr. Clunet) sos. Bucium nr. 37 4,37

10. Gradina zoologica Bucium sos. Bucium 3,00

11. Muzeul satului sos. Bucium 5,00

12. Palatul Culturii str.Palat nr.1 1,00

13. R.A.J.A.C. (sediul Copou) Iaşi str.Costăchescu nr. 6 1,00

14. T.V.R. IAŞI str.Lascăr Catargi nr. 33 0,50

15. Institutul Agronomic Aleea M.Sadoveanu 2,00

16. Complexul Studentesc Târguşor Copou Târguşor Copou 2,00 Sursa: APM Iaşi


Soluri. Majoritatea terenurilor agricole din Zona Metropolitană Iași se caracterizează printr-o fertilitate bună și medie. 0,9% din terenurile agricole ale Zonei au o fertilitate foarte bună (clasa I de bonitate), 23,7% terenuri au o fertilitate bună (clasa II de bonitate), 41,7% terenuri au o fertilitate medie (clasa III de bonitate), 31,1% au o fertilitate slabă (clasa IV de bonitate) și 2,6% terenuri sunt foarte slabe din punct de vedere al fertilității (clasa V de fertilitate), conform datelor furnizate de OSPA Iași.

În Municipiul Iaşi se găsesc 3.632 ha de terenuri agricole, dintre care, pe clase de bonitate, 2.591 ha se încadrează în clasa a III-a, iar 1.041 în clasa a IV-a.

În funcție de tipul de folosință, 3.915 ha ocupate cu terenuri agricole (conform Institutului Național de Statistică), sunt împărțite în terenuri arabile (1.227 ha), pășuni (840 ha), fânețe (281 ha), vii și pepiniere viticole (915 ha) și livezi și pepiniere pomicole (652 ha). Spații verzi. Suprafața spațiului verde din Municipiul Iaşi este de 450 ha, adică 88,2% din totalitatea spațiilor verzi din județul, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul 2012. Raportat la populația municipiului Iași, la 1 locuitor revin 14,2 mp de spațiu verde. Biodiversitate. În Zona Metropolitană Iași sunt înregistrate 19 parcuri dendrologice, pe o suprafață de 58,67 hectare, din care 16 numai în municipiul Iași. Parcurile dendrologice sunt plantații realizate în jurul unor proprietăți, reprezentând valori de patrimoniu prin raritatea speciilor autohtone sau exotice de arbori și arbuști pe care le conțin. Multe dintre acestea au fost realizate cu ajutorul unor arhitecți peisagiști, având și o adevărată valoare artistică. Fondul Forestier. 17,0% din suprafața Zonei Metropolitane Iași este ocupată de păduri și altă vegetație forestieră, ceea ce înseamnă o suprafață de 18.879 hectare.

Pe teritoriul municipiului Iași sunt 1.043 ha de păduri și alte vegetații forestiere. Perimetre speciale forestiere protejate din jurul municipiului Iași totalizează 960,5 ha. Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și stabilizarea versanților alunecători (H.G. nr. 786/30.12.1993). 1. Pădurea Ciric (mal stâng și drept), situată la est de

municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 252,2 ha; 2. Pădurile Cetățuia, Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium,

situate la sud-sud vest de municipiul Iași; teren extravilan: 237,4 ha;

3. Pădurea Brândușa-Țicău-Cârlig, situată la est–nord est de municipiul Iași; teren extravilan: 219,9 ha;

4. Pădurea Galata I și II – Broscărie la Monument la cimitir, situată la vest de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 103,1 ha;

5. Pădurea Breazu-Munteni, situată la nord de municipiul Iași; teren extravilan: 70,8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabila), lalea pestriță (Fritillaria montana) (vulnerabila), Nectaroscordum dioscordis (planta vulnerabila);

6. Pădurea Bucium - Motel, situată la sud de municipiul Iași; extravilan: 33,8 ha;

7. Pădurea Repedea, situată la sud de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 32,5 ha;

8. Pădurea Dancu - Iași, situ

CUPRINS disparitati Municipiul Iasi.pdf · 2019. 7. 4. · Analiza SWOT a municipiului Iași...

Documents

Transcript of CUPRINS disparitati Municipiul Iasi.pdf · 2019. 7. 4. · Analiza SWOT a municipiului Iași...