Modul didactic pentru testarea

comutatoarelor automate magneto-termice

Disjunctoare

Un disjunctor asigură protecția unei instalații împotriva suprasarcinilor (disjunctorul termic),

scurtcircuitelor (disjunctorul electromagnetic), defectelor de izolație (disjunctorul diferențial), prin

intermediul releelor termice și/sau electromagnetice încorporate. Pot indeplini și funcția de

separare.

Aceste aparate stabilesc, suportă și întrerup curenții normali și curentii de scurtcircuit, și sunt

de obicei instalate la începutul unei instalații electrice. Pe scurt, intr-o instalație electrica,

disjunctoarele au același efect ca și siguranțele fuzibile, cu următoarele diferențe:

- acționarea nu duce la distrugerea lor;

- în funcție de tipul constructiv, pot supraveghea unul sau mai mulți parametri;

- sunt mult mai eficiente decât siguranțele din punctul de vedere al protecției;

- pot suporta un timp determinat o suprasarcină.

Principalele caracteristici ale unui disjunctor:

- tensiunea nominală;

- curentul nominal (curentul permanent);

- curentul de reglaj - curentul maxim suportat fără a declanșa;

- curentul de rupere (curent de funcționare) - curentul care provoacă declanșarea;

- capacitatea de rupere - cel mai mare curent de scurtcircuit pe care disjunctorul îl poate întrerupe, la

o tensiune dată;

- capacitatea de limitare - capacitatea disjunctorului de a nu lasa sa treacă decât un curent inferior

celui de scurtcircuit;

- numarul de poli;

Tipuri de disjunctoare

Disjunctor cu releu termic

Principala utilizare: asigurarea protecției conductoarelor unui circuit contra suprasarcinilor;

Principiul de functionare: curentul traversează disjunctorul, un bimetal este încălzit prin efect Joule,

iar dacă această încălzire este suficient de importantă, bimetalul declanșează, întrerupând curentul.

Acest sistem este simplu și robust, dar nu suficient de precis, fiind caracterizat de timpi de reacție

mari (este lent).

Disjunctorul magnetic

Principala utilizare: protecția echipamentelor electrice contra defectelor (suprasarcină,

scurtcircuit, lipsă tensiune,etc.

Principiu de functionare: în regim normal, curentul nominal circulă prin bobina disjunctorului fără

să aiba efect asupra armăturii mobile (lamelei); circuitul rămâne închis. Dacă apare un defect în

circuit, impedanța circuitului scade iar curentul crește pînă la valoarea maximă admisă. În acest

moment, armatura mobile este atrasă de miezul bobinei, ceea ce duce la întreruperea circuitului.

Întreruperea este instantanee, ceea ce face ca acest tip de disjunctor să poate fi folosit cu succes în

locul siguranțelor fuzibile pentru protecția la scurtcircuit.

Disjunctor electromagnetic

Înglobeaza cele două tipuri de disjunctoare amintite mai sus, magnetic pentru protecția la

scurtcircuit, termic pentru protecția la suprasarcină

.

Disjunctoare magneto-termice monopolare

După cuvântul "mono" ne putem da seama că aceste elemente asigură protecția unui circuit

întrerupând un singur conductor din al circuitului respectiv Fig 1. În instalațiile electrice acestea se

montează atât pe conductorul de fază cât și pe cel de nul (câte un element pentru fiecare) vezi fig.2 .

sau doar pe conductorul de fază , nulul fiind conectat direct în bara de nul după cum putem vedea în

fig3.. Obs.: Marcat cu roșu traseul de faza și cu albastru traseul de nul .

fig1.

fig.2 fig3.

În tablourile electrice acestea au dezavantajul că , față de cele bipolare ocupa un spațiu dublu

atunci când sunt conectate ca în fig.2 deoarece sunt necesare două astfel de siguranțe pentru un

circuit . Un alt dezavantaj îl constituie când , de exemplu apare un scurtcircuit, în 80% din cazuri se

declanșează doar o singură siguranță (din cele două ) folosite pentru a proteja circuitul respectiv ,

fie că e vorba de cea instalată pe fază sau cea de pe nul .

Disjunctoare magneto-termice bipolare

"bipolar"=> bi=doi , polar=poli , deci doi poli . vezi fig.1

În comparație cu cele monopolare, într-un circuit este necesară doar un singur element de

acest tip ("bipolar") pentru a întrerupe atât nulul cât și faza . Pe aceste elemente de protecție apare

(in general) notația bornelor . Pe bornele de nul (intrare/ieșire) apare notația "N" iar cele de fază

(intrare/ieșire) sunt notate cu 1 (pentru intrare ) și cu 2 (pentru ieșire) sau cu notația "in" (pentru

intrare) și "out" (pentru ieșire) . La unele siguranțe marcarea fazei lipsește existând doar notația de

nul "N".

fig.1

Datorită funcției menționate mai sus cât și a spațiului redus pe care acestea îl ocupă în tabloul

electric comparat cu cele "monopolare" , disjunctoarele "bipolare" sunt cel mai des utilizate în

instalațiile din ziua de azi .

Exmplu de conectare

fig.2

fig.3

fig.4

Disjunctoare magneto-termice tripolare / tetrapolare

Aplicații : Uzual aceste siguranțe sunt folosite pentru protecția motoarelor trifazate dar și în

domeniul casnic (în tablourile electrice acolo unde există un branșament trifazat ) .

Denumirea de "tripolar" sau "tetrapolar" rezultă din numarul de poli al acestora . "tripolar" =

trei poli tetrapolar = patru poli. Mai pe scurt aceast disjunctor "cuprinde" trei disjunctoare unipolare

care se decuplează simultan dacă pe o ramură activă (fază) se depășește curentul maxim admis .

Acest lucru înseamnă că disjunctorul nu declanșează dacă suma celor trei faze depașește intensitatea

de siguranță .

De exemplu avem un disjunctor cu valoarea de 25 Amperi .

Suma intensităților pe faze este ( F1 = 17 A , F2 = 13 A , F3= 18 A . F1+F2+F3 = 48A) în

acest caz nu se decuplează circuitul.

Dacă de exemplu ( F1= 28 A , F2= 0 A , F3=0 A , F1+F2+F3 = 28 Amperi ) în acest caz

circuitul este decuplat deoarece intensitatea pe una din faze este mai mare decât cea admisă de

disjunctor (în cazul nostru 25 Amperi) .

În imaginea de mai jos este prezentat un exemplu a modului de legatura în tabloul electric a

unei siguranțe tripolare , fig.2 sau a unei siguranțe tetrapolare Fig.3 .

fig2.

fig3.

OBS : Schemele prezentate mai sus nu includ conductorii de împământare și legăturile acestora !

Diagrama topografică

26

2

PE

220/3

80

V

/

Y.

R1

R3

R2

R1

off

1

R2

17

7

off

F1

F3

F2

4

33

55

4

66

2

R3

off

17

4

35

1. Conectaţi alimentatorul DL 2102ALRM 8 la rețea.

2. Aduceți comutatorul sarcinii DL30040RM în poziția “0”

3. Instrument de măsură ampermetru: alegeți domeniul 2A curent alternativ.

4. Realizaţi conexiunile prezentate în diagrama topografică.

5. Alimentaţi sursa DL 2102ALRM.

6. Rotiți cele trei comutatoare ale sarcinii rezistive cu câte un pas. Urmăriți

efectul cu ajutorul ampermetrului.

7. La atingerea curentului maxim DL 2102T65RM1A se declanșează. Verificați

corespondența între valoarea măsurată și cea marcată pe aparat.

8. Întrerupeţi alimentarea cu energie electrică şi înlăturaţi toate conexiunile.

© 1996 - 2009 DE LORENZO SpA - Printed in Italy - All right reserved

DE LORENZO SpAV.le Romagna, 20 - 20089 Rozzano (MI) ItalyTel. ++39 02 8254551 - Telefax ++39 02 8255181E-mail: delorenzo@delorenzo.itWeb site: www.delorenzogroup.com