ȘAITIȘ CORINA, MASTER AP, AN II, RO

DISCURS PRO EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN MEDIUL RURAL

A. CAPTAREA ATENŢIEI

Tabloul învățământului rural din România – Mărturia unei profesoare la sat – Corina

David

„Mă trezesc la 5.30 în fiecare dimineaţă, fac naveta, rabd frig, mă afund în noroi în

fiecare toamnă, dar mă şi întorc acasă mirosind a verde şi a alb de salcâm în fiecare primăvară,

predau la clase simultane şi nu primesc niciun spor… Aceasta poate fi povestea oricărui cadru

didactic ce predă în mediul rural…‟

Astăzi mai sunt în România școli rurale în care nu există apă curentă sau canalizare, școli

în care în mijlocul iernii elevii dârdâie de frig în sălile de clasă încălzite de teracote vechi,

ferestre de lemn prin care bate vântul înghețat de afară.

Deși legea o prevede clar, mai sunt și azi unii primari care refuză categoric să plătească

naveta profesorilor și dau nepăsători din umeri când vine vorba despre problemele instituției de

învățământ din satul lor.

În majoritatea școlilor de la sat se practică învățământul simultan, elevii beneficiind de

sprijinul profesorului doar pe jumătate față de un elev de la clasele normale.

Fragment dintr-un interviu (Jurnalist – J; Învățător – Î)

J: Satul este izolat, iar dvs sunteți singurul învățător din școală. Cum reușiți să instruiți

copii de vârste atât de diferite?

Î: Anul acesta îmi este mai ușor decât în alți ani, pentru că am 6 elevi de clasa I și 8 elevi

de clasa a II-a. De la ora 8.00 la 10.00 fac română și matematică cu cei mici, de la 10.00 la

1

12.00 română și matematică cu ceilalți și de la 12.00 la 14:00 dexterități cu toți. O dată pe

săptămână preotul le ține ora de religie.

J: Ce fac elevii de clasa I după ora 10.00?

Î: Pleacă acasă.

J: Și se mai întorc?

Î: … nu toți.. unii fac orele de „educație fizică și ablități practice” prin gospodărie... dar

important e că vin la română și matematică...

j: Cei care se întorc nu sunt obosiți?

î: Sunt, nu sunt, așa-i la noi....

„așa-i la noi” este o expresie pe care o auzim la tot pasul. Sună a resemnare în fața unor

fapte de care nu este nimeni răspunzător...

De ce așa-i la noi? De ce nu poate fi și altfel? De cine ține ca să fie și altfel? Dialogul pe

care vi l-am citit nu este imaginar. Învățământul simultan este o realitate în mediul rural în țara

noastrp.

B. RELEVANŢA PROBLEMEI PENTRU MINE-NOI

rolul educației și învățământului într-o societate educată este foarte important

nivelul de dezvoltare economică al unei țări depinde nu numai de indicatorii

economici și de calitate a vieții, ci și de cei care privesc educația și calitatea școlii:

modul de organizare a cunoaşterii şi a învăţării

tipurile de performanţe aşteptate

calitatea activităţii educative

modalităţile de distribuire în societate a educaţiei

Obiectivele educației și procesele educative sunt atât de complexe, încât numai o

concentrare a eforturilor întreprinse de mai multe instituții ar putea crea acțiuni ale căror

rezultate să fie mulțumitoare. A proiecta, a evalua şi a analiza performanţele şcolare înseamnă a

prospecta viitorul ţării pentru că revoluţia cunoaşterii re-defineşte ecuaţia dezvoltării şi pune

educaţia împreună cu capitalul uman şi intelectual, cu cel instituţional şi social în centrul

strategiilor de dezvoltare rurală.

2

Satul românesc, cel mai întins spațiu al României, conservă valorile tradiționale

românești, este zona cu cele mai crescute natalități, este un mediu fundamental pentru existența

socială a țării noastre

Învățământul din mediul rural poate influența dezvoltarea comunitară

Conform Convenției Drepturilor Copilului, alături de dreptul de a exista,

dreptul la educație este fundamental pentru ființa umană: copil sau adult. Societatea are obligația

să îndeplinească acest drept.

C. CAUZE ȘI DOVEZI CREDIBILE

numărul mic de elevi – depopularea satelor (numeroși părinți percep școlile de la

oraș ca fiind mai bine dotate și că furnizează un învățământ calitativ) – în ultimii ani aproximativ

2000 de școli, cele mai multe în mediul rural, au fost închise

absenteismul (elevii lipsesc de la cursuri fiindcă trebuie să-și ajute părinții la

muncă)

lipsa materialelor - situația financiară a familiilor de la sate ( locuri de muncă

puține)

analfabetismul

comasarea claselor (a cincea cu a șaptea, a șasea cu a opta)

lipsa manualelor – aici ajung doar rămășițe, sunt situații când din 9 elevi, doar

3,4 au manual

faptul că la școlile din mediul rural nu se înghesuie niciun profesor calificat –

zeci de școli de la țară au numai profesori suplinitori și fără studii

primăriile din sate nu acordă sprijin învățământului, nu renovează și

modernizează școlile, nu plătesc naveta profesorilor

când se fac disponibilizări, se fac din rândul suplinitorilor care tot în sate și

commune predau deoarece aici posturile nu sunt titularizabile fiind dat faptul că nu se

îndeplinește numărul de ore necesare

distanța față de școală – după ce copiii au parcurs 8 km pe jos, e greu să le mai

ceri performanță școlară. Situația este valabilă și pentru cadrele didactice. Majoritatea cadrelor

3

didactice de aici fac naveta peste 100 de km zilnic pentru a ajunge la şcoală sau locuiesc cu

chirie din salariul lor mic.

naveta se plătește în multe sate (e la latitudinea administrației locale, deși

Monitorul Oficial nr. 123 din 17 februarie 2011 a fost publicată Instrucțiunea ministrului

Educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 2/2011 privind decontarea navetei cadrelor

didactice care precizează astfel, la art. 1: „Personalului didactic din unitățile de învățământ de

stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în

localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din

localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință.

[…] Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile

administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află

unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic…”.)

Statisticile ne arată că diferențele de promovabilitate dintre mediul urban și

cel rural la Evaluările Naționale pentru clasa a VIII-a sunt foarte mari (70% urban, 40% rural).

Exemplu: într-un singur an, aproximativ 37.000 de elevi din mediul rural (56 000 în

totalitate) nu au luat nici 5 la evaluare. La Gimnaziul Dacia din Tîrgu-Mureş 9 elevi din 51 au

luat note sub 5. La Pogăceaua, 12 elevi au picat examenul dintr-un total de 26. La Şcoala

Generală Radu Popa din Sighişoara au luat note sub 5, 16 elevi din 49. La Şcoala din Nadeş

niciunul dintre cei 12 elevi nu au promovat examenul înainte de contestaţii.

D. CE SE CERE DE LA MINE/VOI?

Atunci când veți ajunge primari sau persoane importante în procesul decizional la nivel

de administrație locală/județeană, să vă amintiți că aveți responsabilitatea de a face tot ce vă

stă în putință pentru educație. Foarte mult ține de administrația locală, de atitudinea pe care o

are primarul față de școală și de rolul ei, de silința pe care și-o dă pentru a investi în aceasta.

Ce ne putem aștepta de la un primar care are atitudinea dlui. primar din județul Mureș, dl.

Szabó József Levente care le răspundea celor ce îl trăgeau la rost pentru situația gravă în care se

afla școala din localitatea sa: ,,Acum cinci ani am depus un proiect pentru reabilitarea şcolii din

Ceuaşu – un proiect prin Banca Mondială, cofinanţat de guvernul României – dar nu s-a făcut

nimic. Lucrurile s-au blocat undeva, deşi proiectul a fost aprobat. Nici naveta profesorilor nu se

4

plăteşte fiindcă acest lucru nu s-a aprobat în Consiliul Local. Adevărul e că nici nu merită

profesorii să le fie decontată naveta fiindcă nu e calitate în şcoală. Copiii sunt needucaţi, nu sunt

învăţaţi să păstreze curăţenia, să nu zgârie pereţii. Profesorii ameninţă că merg să facă

plângere la Prefectură că nu se plăteşte naveta sau că ne dau în judecată. Să ne dea… Dacă

câştigă le plătim, dacă nu, nu. În plus, unii se plâng că nu pot urca până la școală cu mașina și

cer să facem ceva cu drumul de acces. Păi, să lase mașina jos și să urce până la școală că nu e

mult de mers”.

E. REZUMATUL PUNCTELOR DISCUTATE

Există

- Dificultăţi şi probleme referitoare la resurse umane

- Dificultăţi şi probleme referitoare la resurse materiale

- Dificultăţi şi probleme referitoare la resurse financiare

- Dificultăţi şi probleme referitoare la cererea şi oferta de educaţie

F. STRATEGII DE AMELIORARE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI ÎN ACESTE

ZONE

Să ne uităm la exemplele pozitive

comuna Râciu, Mureș - primarul Ioan Vasu s-a implicat în modernizarea școlilor

prin Programul Operațional Regional 2007-2013 s-a aprobat modernizarea

școlilor generale din mai multe comune și sate din mai multe județe din țară

Proiecte realizate de cadre didactice precum O șansă pentru copiii din sat, realizat

de Verginia Ursache, o învățătoare de la Școala cu clasele I-VIII din Goșmani, Județul Neamț -

proiect care avea ca și obiectiv general Creșterea eficienței interne a școlii, reflectată în rate mai

mari de absolvire și de trecere de la un ciclu de învățământ la altul și creșterea ofertei de

activități extrașcolare, a ofertei de petrecere a timpului liber al elevilor etc. care avea ca și

partener Primăria Comunei Români și Consiliul Local. La solicitarea acestora, Ministerul

Educației Naționale – Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul

Preuniversitare a oferit pachete conținând mese, scaune, dulapuri, birouri, videoproiector, aparat

5

foto, televizor, cameră video, calculatoare, multifuncționale. S-au făcut excursii, s-a creat pagina

web a școlii, copiii au adunat materiale, au constituit portofolii etc.

Proiecte pentru învățământul rural realizate de Guvernul României

Aceste proiecte au vizat

- profesori mai bine plătiți

- materiale didactice și carte școlară

- condiții civilizate în școală: apă, căldură, grupuri sanitare, mobilier școlar

- facilitarea transportului pentru elevii din satele îndepărtate

- comasarea unor școli

- racordarea școlilor rurale la sistemul ROEDUNET

- dotarea bibliotecilor școlare

S-a profitat de șansa unei finanțări pentru școală, adică bani care nu trebuie dați înapoi.

Pe lângă acestea, ar trebui să existe programe de dezvoltare de ansamblu care să

estompeze discrepanțele care există între elevii din mediul urban și mediul rural, între ratele

participării, ale absolvirii, ale urmării ciclurilor superioare de învățământ, discreptanțe materiale

și cele privind desfășurarea procesului didactic.

Ca și viitori angajați în sistemul public, consider că rolul nostru este de a ne alătura

acestei cauze și de a face tot ce ne stă în putință pentru a eficientiza învățământul din zona rurală.

6