A: Aceasta mare e acoperita de adolescenticare invata mersul pe valuri, in picioare,mai rezemandu-se cu bratul, de curenti,mai sprijinindu-se de-o raza teapana, de soare.Eu stau pe plaja-ntinsa taiata-n unghi perfectsi ii contemplu ca la o debarcare.

M: O flota infinita de yole. Si asteptun pas gresit sa vad, sau o alunecaremacar pan' la genunchi in valul diafansunand sub lenta lor inaintare.Dar ei sunt zvelti si calmi, si simultanau si deprins sa mearga pe valuri, in picioare.

A: Iata-ne astazi la finalul calatoriei pe mare, calatorie pe care am inceput-o impreuna acum patru ani, cand am debarcat voiosi, unii mai tematori, altii mai increzatori, unii cu teluri bine stabilite, altii gata sa se lase purtati de val pana sa se gaseasca pe ei. Alaturi ne-au fost bravi capitani de vas, dirigintii nostri, sub indrumarea carora am ajuns cu bine la destinatie. Astazi, le multumim dumnealor si celor care cu atata pricepere ne-au invatat sa deprindem mersul pe valuri, in picioare, stimatilor nostri profesori care ne-au fost alaturi la fiecare pas si ne-au ajutat sa ramanem uniti la bordul vasului devenirii noastre. M: Deseori ne-am pierdut busola, am avut fiecare momente in care poate ne doream sa abandonam calatoria, momente in care ne-am ratacit, momente in care destinatia comuna nu parea sa coincida cu a noastra, in care am simtit nevoia sa inotam singuri in apa rece, insa dumneavoastra, dragii nostri profesori, ati reusit sa ne faceti sa devenim din nou parte din echipajul care se indrepta catre noi orizonturi ale cunoasterii, mai frumoase, mai complicate, catre noi provocari si oportunitati.A: Am avut parte de vreme frumoasa in calatoria noastra...

*filmulet cu momente frumoase*

M: Dar si de furtuni pe mare...

*filmulet cu momente mai putin fericite*

A: Nu vantul a fost cel care a batut in prora vasului nostru, ci...TIMPUL. El ne-a impins inainte, ne-a facut sa avansam, uneori lin, alteori pe vijelie, uneori in favoarea noastra, alteori impotriva vointei noastre.Oricum ar fi fost, astazi ne-a adus in punctul final de pe hartile cu care am pornit fiecare la drum. Nu exista o comoara la capatul calatoriei, asa cum v-ati fi asteptat, comoara am cladit-o in cei patru ani, nu sunt bijuterii cu pietre pretioase si nici galbeni, sunt orele de limba romana in care am descifrat poeme, sunt orele de matematica in care am incercat sa descifram formule complicate, ore de fizica in care am inteles ca timpul e relativ, ca 50 de minute sunt 5 in timpul lucrarilor, ore de chimie si biologie, filozofie sau muzica. Fiecare ora, fiecare profesor, fiecare coleg si prieten, toate acestea sunt parte din comoara pe care fiecare din noi o va pastra de acum incolo in suflet, comoara aceasta a fost liceul.M: De aici drumurile noastre se despart, comoara poate nu va mai fi aceeasi pentru toti, insa cu siguranta fiecare din noi va porni pe cate un drum de-a lungul caruia se afla povesti de succes pe care le vom asculta cu drag peste ani, in acelasi loc in care ne-am intalnit pentru prima data, aici, pe vasul nostru, la Saguna. Dragii nostri colegi, va uram o calatorie frumoasa in viata, iar daca vreodata va veti rataci, amintiti-va ca cea mai mare glorie nu o dobndim atunci cnd nu suntem doborti niciodat, ci atunci cnd ne ridicam dup ce am czut.Profesorilor nostri le uram sanatate si puterea de a conduce cat multe alte generatii catre destinatii de succes, la bordul colegiului nostru. Va multumim pentru tot efortul depus in devenirea noastra si pentru ultima data...

Ahoi, dragi marinari! asta o spunem amandoi si salutam