DISCIPLIN: NUTRIbIE, ALIMENTAbIE ^I...

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2013

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DINBUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂSplaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA

Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498www.fmvb.ro , e-mail: [email protected]

DEPARTAMENT: PRODUCŢII ANIMALIERE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

DISCIPLINĂ: NUTRIŢIE, ALIMENTAŢIE ŞI AGRONOMIE

Cadru didactic responsabil: Prof. univ. dr. Mircea Nicolae

TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

1. M.Nicolae, C.Petroman (1999) – Nutreţurile – valoare nutritivă, sortimente, controlulsanitar-veterinar. Ed. Agris, Bucureşti (există la bibliotecă)

*) Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor pe baza conţinutului în substanţenutritive brute şi în substanţe nutritive digestibile. Paginile 12-32.

*) Aprecierea valorii nutritive a nutreţurilor pe baza conţinutului în proteine. Paginile51-58.

2. M.Nicolae, I.Petroman (1999) – Nutriţia vacilor de lapte. Ed. Mirton, Timişoara (există labibliotecă)

*) Principalele nutreţuri folosite în hrana vacilor de lapte. Paginile 15-31.

*) Factori de ordin nutriţional care influenţează calitatea laptelui. Paginile 144-152.

3. I.Petroman, M.Nicolae, C.Culea, C.Petroman (2002) – Creşterea porcilor. Ed. Mirton,Timişoara (există la bibliotecă)

*) Principalele nutreţuri folosite în hrana porcilor. Paginile 121-129.

*) Hrănirea purceilor, a porcilor la îngrăşat şi a porcilor de reproducţie. Paginile 165-171.

SUBIECTE

100 întrebări, cu 5 variante de răspuns, dintre care DOAR o variantă este corectă (grilă univariantă)

1. Care este constituentul major al corpului animal?a) Proteineleb) Grăsimilec) Apad) Mineralelee) Vitaminele


2

2. Cum evoluează conţinutul în substanţe nutritive din plante odată cu înaintarea lor învegetaţie?a) Creşte conţinutul în apă, cenuşă şi proteinăb) Scade conţinutul în apă, cenuşă şi proteinăc) Scade conţinutul în toate substanţele nutritived) Creşte conţinutul în toate substanţele nutritivee) Se menţine constant conţinutul în toate substanţele nutrtive

3. Care este conţinutul mediu în apă al corpului animal?a) 80-90%b) 30-40%c) 20-30%d) 60-70%e) 10-20%

4. Care dintre mineralele de mai jos sunt toate macroelemente?a) Calciul, Fosforul, Magneziul, Sulfulb) Calciul, Fosforul, Manganul, Zinculc) Magneziul, Sulful, Iodul, Cobaltuld) Sodiul, Clorul, Manganul, Zincule) Calciul, Fosforul, Fierul, Zincul

5. Care este conţinutul mediu în azot al proteinelor?a) 20%b) 16%c) 14%d) 13%e) 21%

6. Care din următorii aminoacizi sunt consideraţi toţi esenţiali?a) Lizina, alanina, metionina, acidul asparticb) Metionina, triptofanul, citrulina, tirozinac) Lizina, metionina, treonina, triptofanuld) Metionina, triptofanul, acidul aspartic, acidul glutamice) Treonina, triptofanul, serina, alanina

7. Care dintre nutreţurile de mai jos au cel mai mare conţinut în amidon? (prin raportare lasubstanţa uscată)

a) Fînurileb) Silozurilec) Nutreţurile verzid) Cartofii şi grăunţele de cerealee) Grosierele

8. Odată cu înaintarea animalelor în greutate (în corelaţie cu vîrsta), cum este evoluţia ponderiigrăsimilor în corp?

a) Staţionarăb) Descendentăc) Depinde de condiţiile de mediud) Ascendentă


3

e) Depinde de temperatura apei de băut

9. De ce este important a se cunoaşte conţinutul în apă al nutreţurilor?a) Pentru că apa determină o creştere importantă a consumului de hranăb) Pentru că apa determinnă o dublare a digestibilităţii nutreţurilorc) Pentru că apa determină o triplare a fixării mineralelor în organismd) Pentru că apa se află într-un raport invers proporţional cu substanţele nutritivee) Pentru că apa determină dublarea fixării vitaminelor în organism

10. Care este factorul de multiplicare al azotului pentru a se obţine proteina brută dinnutreţuri?a) 8,50b) 6,25c) 10,25d) 9,45e) 3,75

11. Care este condiţia ca aminoacizii semi-esenţiali să fie sintetizaţi în organism?a) Ca animalele să fie tinereb) Ca animalele să fie în condiţii de neutralitate termicăc) Ca hrana să conţină precursori ai acestora (unii aminoacizi esenţiali)d) Ca hrana să conţină cantităţi mari de acizi graşie) Ca hrana să conţină cantităţi mari de vitamine hidrosolubile

12. Care sunt metode #in vitro# de determinare a digestibilităţii nutreţurilor?a) Metoda pe păşune şi metoda indicatorilor inerţib) Metoda pe standuri şi metoda indicatorilor inerţic) Metodele enzimatice şi metoda Tilley-Terryd) Metoda pe păşune şi metodele enzimaticee) Metoda pe standuri şi metoda pe păşune

13. Care este relaţia de calcul a coeficienţilor de digestibilitate (CD), în care variabile suntsubstanţele nutritive ingetate (I) şi şi substanţele nutritive digerate (D)?a) CD (%) = (D-I)*100b) CD (%) = D*I*100c) CD (%) = I*100d) CD (%) = D/I*100e) CD (%) = (D+I)*100

14. Care este constituentul nutritiv al nutreţurilor care influenţează decisiv digestibilitatea lor?a) Celuloza Brutăb) Proteina Brutăc) Grăsimea Brutăd) Mineralelee) Vitaminele

15. Cum se exprimă nivelul de hrănire al animalelor?a) În funcţie de cantitatea de hrană consumată zilnicb) În funcţie de cantitatea de hrană consumată săptămînalc) În funcţie de cantitatea de hrană administrată zilnic


4

d) În multipli de cantitate de hrană necesară animalelor pentru întreţineree) În funcţie de structura raţiilor

16. Cum poate fi definită valoarea biologică a proteinelor din nutreţuri?a) Proporţia în care azotul total din hrană este absorbit şi reţinutb) Ponderea aminoacizilor neesenţiali în proteinele din nutreţuric) Ponderera aminoacizilor semi-esenţiali în proteinele din nutreţurid) Prin azotul total din hranăe) Prin pierderile de azot prin fecale şi urină

17. Pe ce criterii sunt structurate metodele biologice de apreciere a valorii biolgice a proteinelordin nutreţuri?a) Pe conţinutul nutreţurilor în proteină brutăb) Pe conţinutul nutreţurilor în proteină brută digestibilăc) Pe raportul dintre proteina brută şi proteina brută digestibilăd) Pe nivelul azotului din nutreţurie) Pe variaţia greutăţii corporale a animalelor şi pe bilanţul azotului

18. Care sunt metode chimice de apreciere a valorii bilogice a proteinelor din nutreţuri?a) Metoda Weendeb) Indicele chimic şi indicele aminoacizilor esenţialic) Metoda Van Soestd) Metoda săculeţilor ruminalie) Metoda Thomas-Mitchell

19. Care este precizia furnizată de sistemul proteinei brute, ca modalitate de apreciere a valoriinutritive proteice a nutreţurilor, în comparaţie cu celelalte sisteme?a) Neglijabilăb) Marec) Mică (asemănătoare cu sistemul energiei brute)d) Foarte maree) Nesemnificativă

20. Conform sistemului Proteinei Brute Digestibile la nivel Intestinal (PDI), un sistem deapreciere a valorii nutritive proteice a nutreţurilor, fiecare nutreţ folosit în hranarumegătoarelor are 2 valori proteice. Care sunt acelea?a) PDIN şi SOFb) PDIE şi PMc) PDIN şi DTd) PDIE şi dre) PDIN şi PDIE

21. Proteina încet degradabilă în rumen, fracţiune a sistemului Proteinei Metabolizabile, estefolosită cu o anumită eficienţă în sinteza de proteină bacteriană. Care este nivelul acesteieficienţe?a) Nulb) Scăzutc) Mediud) Integrale) Variabil


5

22. De ce în raţiile animalelor trebuie să existe raporturi optime între proteină, pe deoparte, şiîntre glucide şi lipide, pe de altă parte?a) Pentru a favoriza depunerea de azot în corpb) Pentru a evita depunerea de proteină în ţesuturic) Pentru a nu influenţa drastic sănătatea animalelord) Pentru a evita folosirea proteinelor în scop energetice) Pentru a evita risipa de glucide şi de lipide

23. Cum se explică faptul că, dacă boabele de leguminoase sunt tratate termic (moderat) creştevaloarea bilogică a proteinelor sale?a) Sunt distruşi unii principii toxicib) Se relaxează legăturile peptidicec) Se transformă proteinele în peptided) Sunt inactivaţi unii factori antinutriţionali care acţionează împotriva proteinelore) Se disponibilizează o cantitate mai mică de aminoacizi

24. De ce se protejează proteinele alimentare (prin metode fizice sau chimice) împotrivadegradării acestora în rumen?a) Pentru a favoriza sinteza de proteină bacterianăb) Pentru a creşte proporţia aminoacizilor absorbiţi în intestinul subţirec) Pentru a evita transformarea aminoacizilor în amoniac şi bioxid de carbond) Pentru a creşte cantitatea de amoniac în rumene) Pentru a evita catabolismul aminoacizilor

25. Care sunt constituenţii majoritari ai substanţei uscate din nutreţuri şi din corpul animal?a) Glucidele, mineralele şi vitamineleb) Acizii nucleicic) Glucidele, proteinele şi grăsimiled) Proteinele şi vitaminelee) Grăsimile şi acizii organici

26. În afară de vîrstă (corelată cu greutatea corporală), ce alt factor influenţează semnificativconţinutul în apă al corpului animal?a) Sexulb) Starea fiziologicăc) Activitatea fizicăd) Stadiul de îngrăşaree) Anotimpul

27. Care este conţinutul mediu în proteină al corpului animal?a) 2-3%b) 40-45%c) 10-12%d) 32-35%e) 15-18%

28. Ce este cazeina?a) O fosfoproteinăb) O cromoproteinăc) O glicoproteinăd) O nucleoproteină


6

e) O lipoproteină

29. Ce sunt nitraţii şi sărurile de amoniu?a) Aminoacizi esenţialib) Aminoacizi neesenţialic) Amided) Acizi graşie) Vitamine

30. Care dintre următoarele nutreţuri au cel mai mic conţinut în lipide?a) Rădăcinile şi tuberculiib) Boabele de lupinc) Boabele de soiad) Seminţele de floarea-soareluie) Laptele integral deshidratat

31. Care dintre următoarele nutreţuri au cel mai ridicat conţinut în proteină?a) Laptele praf degresatb) Grăunţele de grîuc) Boabele de mazăred) Făina de peştee) Cartofii

32. Ce este metoda Weende?a) O metodă de determinare a digestibilităţii nutreţurilorb) O metodă de analiză a componentelor nutreţurilorc) O metodă de analiză a calităţii proteinelor din nutreţurid) O metodă de determinare a aminoacizilor din nutreţurie) O metodă de determinare a vitaminelor din nutreţuri

33. Cîte perioade are o experienţă dublă de digestibilitate (folosită atunci cînd nutreţul în cauzănu poate alcătui singur o raţie)?a) 3b) 2c) 5d) 4e) 7

34. Ce substanţe adăugate se folosesc la determinarea digestibilităţii nutreţurilor prin metodaindicatorilor inerţi?a) Oxid de fier şi oxid de cromb) Hemicelulozăc) Celulozăd) Pentozanie) Lignină

35. Care dintre mineralele de mai jos sunt toate microelemente?a) Cobaltul, Fierul, Sodiul, Clorulb) Cobaltul, Fierul, Magneziul, Potasiulc) Calciul, Fosforul, Magneziul, Sulfuld) Manganul, Zincul, Cobaltul, Fierul


7

e) Manganul, Zincul, Calciul, Fosforul

36. Care este ordinea etapelor de lucru în metoda pepsin-celulază, o metodă de determinare adigestibilităţii nutreţurilor?a) Hidroliză cu pepsină, hidroliză cu HCl, hidroliză cu celulazăb) Hidroliză cu HCl, hidroliză cu celulază, hidroliză cu pepsinăc) Hidroliză cu celulază, hidroliză cu pepsină, hidroliză cu HCld) Nici o ordinee) Ordinea o stabileşte chimistul

37. Există deosebiri în digestibilitate, printre speciile de animale, la nutreţurile cu un conţinutscăzut în celuloză brută?a) Digestibilitate asemănătoare la toate speciileb) Digestibilitate mult mai mare la porcic) Digestibilitate mult mai mică la iepurid) Digestibilitate mai mică la speciile de talie maree) Digestibilitate mai mare la speciile de talie mică

38. De ce nutreţurile cu un conţinut mai mare în celuloză brută sunt mai bine digerate debovine, faţă de ovine?a) Masticaţie mai eficientăb) Timp mai mare de rumegarec) Cantitate mai mică de salivăd) Timp mai mare de stagnare a nutreţurilor în cauză în rumene) Fecale de consistenţă mai moale

39. Digestibilitatea nutreţurilor scade, la toate speciile, odată cu creşterea nivelului celulozeibrute în raţii. La ce specie se consemnează scăderea cea mai evidentă?a) La bovineb) La păsăric) La caid) La porcie) La iepuri

40. Ce element chimic predomină atît în plante, cît şi în corpul animal?a) Sulfulb) Hidrogenulc) Azotuld) Carbonule) Oxigenul

41. Cine face diferenţa dintre Substanţa Uscată şi Substanţa Organică din nutreţuri?a) Grăsimileb) Glucidelec) Proteineled) Elementele minerale (Cenuşa Brută)e) Vitaminele

42. Pe măsura înaintării animalelor în vîrstă, ce elemente nutritive se menţin relativ constanteîn corp?a) Proteinele şi mineralele


8

b) Grăsimile şi glucidelec) Glucidele şi apad) Vitaminele şi grăsimilee) Acizii nucleici şi apa

43. Din cantitatea totală de apă din organismul animal, ce pondere deţine apa intracelulară?a) 2/7b) 1/4c) 2/3d) 1/6e) 1/5

44. Ce sunt peptidele?a) Vitamineb) Substanţe intermediare între aminoacizi şi proteinec) Mineraled) Acizi graşie) Factori antinutriţionali

45. Din ce grupă de nutreţuri (familie botanică) face parte trifoiul?a) Leguminoase anualeb) Graminee anualec) Graminee perened) Leguminoase perenee) Crucifere

46. Din ce grupă de nutreţuri (familie botanică) face parte raigrasul italian?a) Leguminoase pereneb) Graminee perenec) Leguminoase anualed) Graminee anualee) Crucifere

47. Care dintre următoarele nutreţuri verzi se pretează foarte bine la păşunat?a) Raigrasul englezescb) Orzulc) Raigrasul italiand) Ovăzule) Secara

48. Prin ce se remarcă, în primul rînd, leguminoasele perene?a) Conţinut scăzut în proteineb) Conţinut scăzut în vitaminec) Conţinut ridicat în proteined) Conţinut ridicat în acizi graşie) Conţinut ridicat în fosfor

49. De ce momentul optim de recoltate al lucernei (ca dealtfel al tuturor nutreţurilor verzi) esteimportant?a) Pentru că productivitatea maximă nu se obţine în acelaşi moment cu valoarea nutritivă

maximă


9

b) Pentru că nu contează productivitatea maximăc) Pentru că nu contează valoarea nutritivă maximăd) Pentru că se obţine o concentraţe maximă de vitaminee) Pentru că se obţine o concentraţie minimă de celuloză

50. Care din următoarele nutreţuri verzi dă rezultate mai bune în regiunile umede?a) Lucernab) Porumbulc) Trifoiul roşud) Orzule) Mazărea

51. În anumite condiţii, lucerna poate provoca timpanism la rumegătoare. Care este una dincauze?a) Conţinut ridicat în saponineb) Conţinut ridicat în proteinăc) Conţinut ridicat în calciud) Conţinut ridicat în celolozăe) Conţinut scăzut în grăsimi

52. Care dintre leguminoasele perene dă rezultate mai bune pe soluri nisipoase sau sărate?a) Lucernab) Trifoiul albc) Trifoiul roşud) Sulfina albăe) Ghizdeiul

53. Ce este borceagul?a) Amestec între 2 graminee anualeb) Amestec între 2 graminee perenec) Amestec între 2 leguminoase anualed) Amestec între 2 leguminoase perenee) Amestec între o graminee anuală şi o leguminoasă anuală

54. Care dintre gramineele anuale poate avea efecte toxice în primele stadii de vegetaţie?a) Porumbulb) Sorgul furajerc) Orzuld) Ovăzule) Secara

55. Care dintre următoarele graminee anuale verzi are valoarea nutritivă energetică cea mairidicată şi valoarea nutritivă proteică cea mai scăzută?a) Triticaleb) Ovăzulc) Secarad) Porumbule) Orzul

56. Care dintre următoarele tipuri de fermentaţii din silozuri sunt considerate fermentaţiidorite?


10

a) Toate fermentaţiieb) Nu are importanţăc) Fermentaţiile aceticed) Fermentaţiile lacticee) Fermentaţiile butirice

57. Ce tipuri de fermentaţii din silozuri sunt produse de drojdii?a) Fermentaţiile aceticeb) Fermentaţiile alcoolicec) Fermentaţiile butiriced) Fermentaţiile lacticee) Toate fermentaţiile

58. Care dintre următoarele nutreţuri verzi se însilozează mai uşor, datorită conţinutului mairidicat în glucide hidrolizabile?a) Mazăreab) Lucernac) Porumbuld) Trifoiul roşue) Sparceta

59. Care tipuri de fermentaţii sunt favorizate dacă plantele supuse însilozării au un conţinut mairedus în substanţă uscată?a) Fermentaţiile butiriceb) Fermentaţiile alcoolicec) Fermentaţiile lacticed) Fermentaţiile aceticee) Toate fermentaţiile

60. Care dintre aditivii chimici, folosiţi la însilozarea plantelor, a dat rezultatele cele mai bune?a) Acidul clorhidricb) Ureeac) Sarea de bucătăried) Bicarbonatul de sodiue) Acidul formic

61. La care dintre produsele alimentare poate fi influenţată mai mult calitatea (în sens negativ)de silozurile de slabă calitate?a) Carnea de vităb) Lînac) Ouăled) Laptelee) Carnea de porc

62. Care este explicaţia faptului că silozurile au o valoare nutritivă proteică mai mică decît aplantelor verzi din care provin?a) Transformarea unei părţi din azotul total în amoniac şi amine volatileb) Transformarea proteinelor în peptidec) Transformarea proteinelor în grăsimid) Întărirea legăturilor peptidicee) Transformrea holoproteinelor în heteroproteine


11

63. În ce condiţii conţinutul laptelui de vacă în grăsime scade de o manieră importantă?a) Dacă ponderea concentratelor în raţii este mai mică de 20%b) Dacă ponderea concentratelor în raţii este mai mică de 10%c) Dacă ponderea concentratelor în raţii este mai mare de 40%d) Dacă în raţii nu se folosesc concentratee) Dacă în raţii se folosesc numai concentrate

64. De ce în cazul folosirii unor unei cantităţi mai mari de proteină în raţii (dincolo de necesar)creşte conţinutul laptelui de vacă în proteină?a) Creşte cantitatea de proteină absorbităb) Se intensifică metabolismul glucidelorc) Metabolismul proteinelor interferează cu cel al grăsimilord) Se modifică spectrul fermentaţiilor în rumene) Scade producţia de lapte

65. În ce situaţii bicarbonatul de sodiu şi oxidul de magneziu (aditivi) pot conduce la creştereaconţinutului laptelui de vacă în grăsime?a) Raţii bogate în proteineb) Raţii sărace în proteinec) Raţii bogate în vitamined) Raţii bogate în concentrate şi cu fineţe mare a particulelore) Raţii diluate energetic

66. Care este, în medie, raportul dintre conţinutul în proteină şi conţinutul în grăsime dinlaptele de vacă?a) 1,1b) 0,8c) 0,6d) 0,5e) 1,2

67. Ponderea concentratelor în raţii influenţează conţinutul în proteină al laptelui de vacă?a) Nu se modifică semnificativb) Da, în sensul scăderii evidentec) Da, în sensul creşterii evidented) Depinde de corelaţia energie-vitaminee) Depinde de temperatura mediului

68. Care dintre următoarele nutreţuri concentrate are valoarea nutritivă energetică cea mairidicată?a) Orzulb) Porumbulc) Ovăzuld) Secarae) Tărîţele de grîu

69. În ce condiţii porumbul boabe se poate infesta cu ciuperci din genul Fusarium?a) În anii secetoşib) Recoltare prematură (umiditate mare) şi depozitare necorespunzătoarec) Dacă se fac tratamente termiced) Dacă se fac tratamente chimice


12

e) La soiurile tardive

70. Este recomandabil ca porumbul să fie unica cereală în nutreţurile combinare destinatescroafelor?a) Dab) Nuc) Depinde de soid) Depinde de luna recoltăriie) Depinde de greutatea animalelor

71. Care dintre următoarele cereale are o valoare nutritivă energetică apropiată de cea aporumbului?a) Triticaleb) Secarac) Ovăzuld) Grîule) Orzul

72. De ce grîul, dacă este administrat porcilor, se recomandă să fie măcinat grosier?a) Pentru că se reduce consumulb) Pentru a preîntîmpina formarea de aglomerări (coaguli) în tubul digestivc) Pentru că se ridică digestibilitatea proteineid) Pentru că scade conţinutul în celulozăe) Pentru că este consumat cu mai multă plăcere

73. Care este cereala care produce la porcii la îngrăşat o grăsime saturată, de consistenţă maitare?a) Porumbulb) Secarac) Orzuld) Sorgule) Triticale

74. De ce ovăzul, faţă de alte cereale, nu se recomandă a fi folosit în hrana porcilor?a) Pentru că are cel mai scăzut conţinut în proteinăb) Pentru că are cel mai scăzut conţinut în celulozăc) Pentru că are cel mai scăzut conţinut în vitamined) Pentru că are conţinutul cel mai ridicat în celuloză brutăe) Pentru că nu este digestibil

75. Care dintre următoarele cereale are un conţinut mai ridicat în taninuri?a) Secarab) Ovăzulc) Orzuld) Porumbule) Sorgul

76. La care categorie de suine, conţinutul relativ ridicat în celuloză şi efectele laxative aletărîţelor de grîu reprezintă un real avantaj?a) La porcii la îngrăşat, faza Ib) Ls porcii la îngrăşat, faza II


13

c) La toate categoriiled) La scroafele gestantee) La purcei

77. De ce se recomandă fierberea cartofilor, dacă se administrează porcilor?a) Pentru creşterea digestibilităţiib) Pentru creşterea evidentă a consumuluic) Pentru scăderea cantităţii de urinăd) Pentru reducerea conţinutului în celulozăe) Pentru creşterea conţinutului în proteină

78. Dacă făina de lucernă este utilizată în hrana porcilor, atunci ce se întîmplă?a) Creşte nivelul energetic al raţiilorb) Scade nivelul energetic al raţiilorc) Creşte consumul de hranăd) Scade consumul de hranăe) Scade nivelul proteic al raţiilor

79. De ce şrotul de soia se tratează termic, dacă este folosit în hrana porcilor?a) Pentru inactivarea unor factori antinutriţionalib) Pentru creşterea nivelului proteineic) Pentru creşterea conţinutului în vitamine liposolubiled) Pentru reducerea conţinutului în celulozăe) Pentru creşterea conţinutului în minerale

80. Şrotul de soia are un conţinut scăzut în unii aminoacizi. În care din următorii?a) În lizinăb) În treoninăc) În aminoacizi cu sulfd) În argininăe) În tirozină

81. Şrotul de floarea-soarelui, dacă este folosit în hrana porcilor, se limitează în structuranutreţurilor combinate. Care este motivul?a) Conţinut scăzut în proteinăb) Conţinut scăzut în vitamina B12c) Conţinut ridicat în celulozăd) Conţinut ridicat în factori antinutriţionalie) Conţinut ridicat în grăsime

82. În comparaţie cu şrotul de soia, şrotul de floarea-soarelui are un conţinut relativ mai ridicatîn unul din următorii aminoacizi. În care?a) În metioninăb) În lizinăc) În treoninăd) În triptofane) În arginină

83. Care este principalul neajuns al şrotului de rapiţă?a) Conţinut ridicat în grăsimeb) Conţinut scăzut în proteină


14

c) Conţinut scăzut în vitamined) Conţinut scăzut în mineralee) Prezenţa glucozinolaţilor

84. Mazărea, dacă este folosită, se limitează în raţiile porcilor. Care este principalul motiv?a) Conţinut ridicat în celulozăb) Conţinut ridicat în grăsimec) Conţinut ridicat în unii factori antinutriţionalid) Duritatea boabelore) Produce inapetenţă

85. Care dintre boabele de leguminoase are cel mai ridicat conţinut în grăsime, proteină şiceluloză?a) Bobul micb) Bobul marec) Măzărichead) Lupinule) Mazărea

86. Conţinutul ridicat în acizi nucleici al drojdiilor furajere pune probleme cu totul speciale laporci?a) Depinde de greutatea animalelorb) Depinde de sexc) Nud) Depinde de temperatura mediuluie) Depinde de combinaţiile dintre drojdii şi alte nutreţuri

87. Care dintre următoarele nutreţuri concentrate au o influenţă extrem de favorabilă asupracreşterii tineretului porcin?a) Bobulb) Făina de peştec) Lupinuld) şrotul de floarea-soareluie) şrotul de rapiţă

88. Care este aprox. valoarea nutritivă energetică a grăsimilor vegetale sau animale, folosite înhrana porcilor?a) 5000 kcal EM/kgb) 6000 kcal EM/kgc) 12000 kcal EM/kgd) 8000 kcal EM/kge) 3000 kcal EM/kg

89. Care sunt principalele cauze ale mortalităţii purceilor după fătare?a) Greutatea mare a scroafelor şi rasab) Absenţa ţesutului adipos mobilizabil la purcei şi temperatura scăzută a mediuluic) Greutatea purceilor şi sexuld) Modul de hrănire a scroafelor în perioada de gestaţie şi de lactaţiee) Modul de cazare al scroafelor gestante şi în lactaţie


15

90. Care este nivelul parametrului proteic din reţetele de nutreţuri combinate destinatepurceilor sugari?a) 30-32% PBb) 17-18% PBc) 27-28% PBd) 20-22% PBe) 15-16% PB

91. Cum poate fi atins nivelul ridicat al parametrului energetic al reţetelor de nutreţuricombinate destinate purceilor sugari?a) Introducînd în reţete grăsimi vegetale sau animaleb) Introducînd în reţete tărîţele de grîuc) Introducînd în reţete cantităţi mai mari de săruri mineraled) Introducînd în reţete cantităţi mai mari de vitaminee) Introducînd în reţete făina de lucernă

92. Cîte tipuri de reţete de nutreţuri combinate se utilizează uzual la porcii la îngrăşat?a) 6b) 5c) 1d) 2e) 4

93. Care este procentul de participare al premixului vitamino-mineral în reţetele de nutreţuricombinate ale porcilor?a) 2-3%b) 4-5%c) 5-6%d) 7-8%e) 0,5-1%

94. Există deosebiri în ceea ce priveşte nivelul parametrului proteic al nutreţurilor combinate,destinate porcilor, în funcţie de faza de îngrăşare?a) Depinde de nivelul parametrului energeticb) Dac) Depinde de ponderea sărurilor minerale în reţeted) Nue) Depinde de ponderea concentratelor proteice vegetale în reţete

95. Care sunt nutreţurile concentrate cu ponderea cea mai mare în structura nutreţurilorcombinate folosite la porcii la îngrăşat?a) Concentratele energetice (cerealele)b) Concentratele proteice animalec) Sărurile mineraled) Concentratele proteice vegetalee) Premixul vitamino-mineral

96. Cum este nivelul parametrului energetic al nutreţurilor combinate, folosite în hranascroafelor gestante, faţă de cel al scroafelor în lactaţie?a) De 2 ori mai scăzutb) Mult mai ridicat


16

c) Mai scăzutd) Asemănătore) Depinde de condiţiile de mediu

97. Dacă se reduce nivelul parametrului energetic al nutreţurilor combinate, destinatescroafelor gestante, ce se întîmplă cu consumul?a) Scade uşorb) Scade evidentc) Rămîne acelaşid) Creştee) Depinde de ponderea sărurilor minerale în reţete

98. Nivelul parametrului proteic al reţetelor de nutreţuri combinate, destinate scroafelor înlactaţie, faţă de cele gestante, cum este?a) De 2 ori mai micb) Mai ridicat sau acelaşic) Mult mai scăzutd) Mai scăzute) De 2 ori mai mare

99. Cum poate fi anticipat consumul de nutreţuri combinate, dacă acestea se administrează ladiscreţie, la scroafele în lactaţie?a) Ţinînd seama de greutatea scroafelorb) Ţinînd seama de greutatea purceilorc) Ţinînd seama de greutatea scroafelor şi de numărul de purcei alăptaţid) Ţinînd seama de temperatura mediuluie) Ţinînd seama de condiţiile de cazare

100. De ce în perioada de lactaţie scroafele mobilizează o parte din rezervele corporale?a) Pentru a produce lapte cu un conţinut mai ridicat în vitamineb) Pentru a se deplasa mai uşorc) Pentru a consuma o cantitate mai mare de hrană în lactaţia următoared) Datorită capacităţii de ingestie limitată şi a necesarului foarte ridicate) Pentru a produce lapte cu un conţinut mai ridicat în proteină

Titular disciplină,

Prof. univ. dr. Mircea Nicolae

DISCIPLIN: NUTRIbIE, ALIMENTAbIE ^I...

Documents

Transcript of DISCIPLIN: NUTRIbIE, ALIMENTAbIE ^I...