dirigintie-DIRIGENȚIE

13
Clasa : a 3-a ,,A ,, Profesor:Prisecari Angela Tema : Ce, cum , cand si de ce comunicam ? Obiective de referinţă : Sa demonstreze abilitati de comunicare eficienta ; Obiective operaţionale : Elevii sa defineasca comunicarea; Elevii sa exprime prin limbajul verbal, para- verbal, nonverba Elevii sa invete tenici de ascultare activa, de comunicare efi Metode şi mijloace : !ocuri "conversa#ia euristic$; cestionarul, jocul % telefonul fara f complimente& , jocul % Statuile emotiilor& , %'arola emotiilor& , joc citate, povestire "moralizatoare( 'rezentare pps ( Cand , cum , ce si de ce comunicam? )ideoproiector ; Combina ; Cestionare ; *ise cu poezii; +ma ini cu cipuri si atitudini ; ~D!"A!#$A$A %CT&& ~ &' MOM(T O$)A(&*ATO$&C + , min - : discutarea unor aspecte le ate de activitatea didactic$ de s-a scurs, notarea absentilor; &&' A(#(TA$A TM&. MOT&/A$A A%)$&& TM& . / min0 : Cand, ce , cum si de ce comunicam? Elevii anunta titlul temei din pr profesorul il noteaza pe tabla, elevii in carnetele de diri Se propune un test 0 C1T 2T& D P$)3T&T 4( A $CP5&O(A O COM#(&CA$6 7 Anexa 1 Se prezinta obiectivele lectiei('rofesorul propune ascult comunicare( Anexa 2 !oculet de comunicare ; Ce se intele e prin comunicare ? Care sunt tipurile de comunic componentele comunicarii ? 1ecalocul tacerii vs 1ecalo ul comunicarii eficiente ; Anexa 3 !oculete didactice de identificare si exprimare a emotiilor si doferite momente ; !oculetul 2 aparatul de e omasaj

description

78

Transcript of dirigintie-DIRIGENȚIE

Clasa: a 3-a ,,A ,, Profesor:Prisecari AngelaTema : Ce, cum , cand si de ce comunicam?Obiective de referin:

Sa demonstreze abilitati de comunicare eficienta;

Obiective operaionale:

Elevii sa defineasca comunicarea;

Elevii sa exprime prin limbajul verbal, para- verbal, nonverbal diferite mesaje;

Elevii sa invete tehnici de ascultare activa, de comunicare eficienta;

Metode i mijloace:

Jocuri conversaia euristic; chestionarul, jocul telefonul fara fir Aparatul de facut complimente , jocul Statuile emotiilor , Parola emotiilor , jocul de rol, dezbaterea pe baza unor citate, povestire moralizatoare.

Prezentare pps . Cand , cum , ce si de ce comunicam?

Videoproiector;

Combina;

Chestionare;

Fise cu poezii;

Imagini cu chipuri si atitudini;

~DESFASURAREA LECTIEI ~

MOMENT ORGANIZATORIC ( 1 min ):

discutarea unor aspecte legate de activitatea didactic de pe parcursul sptmnii s-a scurs,

notarea absentilor;

I. ANUNTAREA TEMEI/ MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ( 6 min) :

Cand, ce , cum si de ce comunicam? Elevii anunta titlul temei din programa si

profesorul il noteaza pe tabla, elevii in carnetele de dirigentie;

Se propune un testCT ETI DE PREGTIT N A RECEPIONA O COMUNICARE? Anexa 1 Se prezinta obiectivele lectiei.Profesorul propune ascultarea unei informaii despre comunicare.Anexa 2 Joculet de comunicare;

Ce se intelege prin comunicare? Care sunt tipurile de comunicare? Care sunt componentele comunicarii?

Decalocul tacerii vs Decalogul comunicarii eficiente;Anexa 3 Joculete didactice de identificare si exprimare a emotiilor si atitudinilor potrivite cu doferite momente;

Joculetul aparatul de egomasaj

Joculetul parola emotiilor

Prezentarea emotiilor prin muzica, literatura, imagini, etc.

Prima activitate ( 3-4 min):

Se aleg vor juca telefonul fara fir. Fraza va fi : El silencio es oro ( Tacerea e de aur)

Deoarece fraza este intr-o limba necunoscuta elevilor acestia , cel mai probabil vor stalci cuvintele si la sfarsit se vor inregistra mesaje haioase.

Grupul se schimba si fraza va fi in limba romana: Vorba lunga , saracia oomului . De aceasta data este posibil ca sensul sa fie doar putin alterat.

Se analizeaza activitatea si se trag concluzii in plen.Este pus in evidenta faptul ca , intr-o comunicare este foarte important si canalul de comunicare, care in acest joculet este putin bruiat.

A doua activitate( 5-6 min):

Se prezinta cateva slide-uri despre comunicare; elevii sunt solicitati sa dea definitii si citate despre comunicare pe care le-au scos singuri de pe internet, din dictionare.

Unele dintre ele sunt notate in caiete.

A treia activitate ( 10 min ) : Aparatul de egomasaj.

Cativa elevi voluntari vor primi rolurile de: aparat de facut complimente,

aparat de facut reprosuri, si vizitatori. Elevii voluntari vor iesi din sala de clasa

cat timp se pregatesc aparatele. Aparatul de egomasaj va face complimente

nesincere, cel de reprosuri va face reprosuri in conformitate cu realitatea. Elevii vor

fi invitati sa intre in sala de clasa si li se va da rolul de vizitator intr-o tara straina, ca

si o banderola pe care scrie: Neingrijit si respectiv Vorbaret/ Flecar.

Aparatele vor emite complimentele: Ce ingrijit esti astazi! Si ce curat! si

respectiv Ce om discret si demn de incredere! Esti un adevarat prieten! iar cel

de facut reprosuri: Nu te-ai prea preocupat de tine! Esti cam neglijent! si respectiv De ce barfesti atata, nu ai cu ce sa iesi in evidenta altfel???

La finele joculetului elevii din banci vor trage concluzii pe baza observatiilor facute asupra reactiei, mimicii fetei colegilor-vizitatori Sunt intervievati elevii care au avut de inde[linit rolurile.

.

A patra activitate (15min) : Profesorul prezinta cateva slide-uri despre comunicare, tipuri de comunicare, ce este o

comunicare eficienta si cum se poate ea realiza practic, care sunt factorii de care

depinde, formele comunicarii si distributia lor procentuala intr-o comunicare. Elevii

vor fi invitati sa traduca in limbaj verbal cateva poze ce vor fi proiectate ,reprezentand

diferite expresii ale fetelor .Se va discuta in grup despre limbajul corpului si vor fi

prezentate cateva indicii ale mincinosilor. Anexa 4,. A cincea activitate Statuile emotiilor:

Cativa elevi voluntari vor putea avea rolul de sculptor sau de statuie. Elevul care si-a ales rolul de sculptor alege o carte cu o emotie ( bucurie, tristete, nerabdare, nemultumire, uimire etc.) isi cauta un elev care si-a ales rolul de statuie si ii modeleaza expresia fetei, postura, in functie de emotia pe care trebuie s-o reprezinte. Ceilalti elevi din clasa vor trebui sa ghiceasca ce emotie a vrut sculptorul sa modeleze.

Sunetele emotiilor :

Cativa elevi voluntari, Muzicienii vor intocmi un top 3 happiness si un top 3 sadness din repertoriul international si vor motiva alegerile facute.

Imaginile emotiilor:

Un grup de elevi Artistii vor reprezenta prin imagini cateva dintre emotii.

Parola emotiilor:

Grupul Creativii vor prezenta o selectie de texte din literatura, poeme, fragmente care ilustreaza dierite stari emotionale.

A sasea activitate ( 1-3 min):

Elevii vor alege un cuvnt reprezentativ pentru personalitatea lor sau a colegului lor si vor argumenta succint optiunea facuta.

A saptea activitate( 2min) : Dreptul la libera exprimare un motiv in plus pentru oportunitatea temei alese; se va prezenta un extras din Declaratia drepturilor copilului Art 13. Anexa 5 A opta activitate: printr-un brainstorming elevii vor identifica principalele canale de comunicare si posibile blocaje ale lor.Se realizeaza o schema pe tabla / caiete. A noua activitate : Bariere in comunicare - prezentarea catorva slide-uri si a povestirii Iepurasul. In urma lecturarii se vor trage cateva concluzii privind prejudecatile umane ca principal factorcare blocheaza comunicarea.Anexa 6 A zecea activitate. Prezentarea catorva citate despre comunicare; elevii vor nota selectiv in caiete; Anexa 7Evaluarea se va face printr-un scurt joc:elevii vor desena un chip care sa reprezinte emotia/starea pe care au avut-o pe parcursul orei.

Se va anunta tema orei viitoare de dirigentie :

Aptitudini si aspiratii. Pot sa devin ce visez eu? si elevii care o vor sustine cu

materiale.

***Dumnezeu ne-a dat doua urechi dar numai o gura. Unii zic ca asta este este fiindca a dorit sa ascultam de doua ori mai mult decat vorbim. Altii insa zic ca este de doua ori mai greu sa asculti decat sa vorbesti. ****Anexa 1TEST DE TREI MINUTESAUCT ETI DE PREGTIT N A RECEPIONA O COMUNICARE?1. Citete toate punctele nainte de a face ceva.2. Scrie-i numele, cu litere de tipar, n colul din dreapta al acestei hrtii.3. ncercuiete cuvntul nume din a doua propoziie.4. Deseneaz cinci cerculee pe colul din stnga sus al acestei hrtii.5. Spune-i numele cu voce tare.6. Mai scrie-i o dat numele sub al doilea titlu al acestei hrtii.7. Dup primul titlu scrie da,da,da.8. ncercuiete a cincia propoziie.9. Pune un X n colul din stnga jos al hrtiei.10. Dac i place acest test, spune da i dac nu i place spune nu.11. Cu voce tare spune-i numele mic, cnd ajungi la acest punct din test.12. Deseneaz un dreptunghi n jurul cuvntului hrtie din propoziia nr. 4.13. Dac crezi c ai respectat toate instruciunile cu atenie pn n acest punct, strig am respectat instruciunile!.14. Ridic-te n picioare, ntoarce-te pe loc o dat i aeaz-te pe scaun.15. Spune cu voce tare APROAPE AM TERMINAT; AM RESPECTAT TOATE INSTRUCIUNILE.16. Dac eti primul care ai ajuns pn n acest punct spune SUNT CAMPION N A RESPECTA INSTRUCIUNILE.17. Acum c ai terminat, citete cu atenie instruciunile din prima propoziie i ndeplinete numai instruciunea cu numrul 2.Anexa 2

Comunicarea.

De-a lungul vieii, chiar din momentul n care copilul ip pentru a-i exprima foamea, omul se angajeaz ntr-o interaciune social. De fapt, de fiecare dat cnd ntlnim o alt fiin uman are loc o interaciune social. Comunicarea reprezint trecerea informaiei de la o persoan la alta. Informaia poate fi orice, de la o strmbtur adresat unui prieten pn la o dizertaie complex, fiecare exprimnd altceva (Nicky Hayes, Sue Orell , 1997).

Comunicarea verbal presupune utilizarea limbajului. Acesta ne permite s comunicm simbolic i s ne referim al evenimente sau obiecte care nu sunt prezente. Comunicarea nonverbal (paralimbajul, contactul vizual, expresia facial, poziia, gestul, atingerea, proximitatea, mbrcminte) implic utilizarea unei varieti de indicii pentru a transmite informaii. In interaciunea social comunicarea nonverbal incontient apare extrem de des. I.Radu (1994) consider comunicarea n domeniul educaional ca un proces prin care un individ aflat ntr-un anumit spaiu i timp i nsuete experiena referitoare la datele i evenimentele ambianei de la un alt individ, folosind elementele de comunicare care le sunt comune (repertorii de comunicare).Comunicarea nu poate avea loc dect n condiiile unei minime congruene a celor dou repertorii. Sporirea progresiv a prii comune a celor dou repertorii constituie un proces de nvare pe termen lung.

Anexa 3DECALOGUL COMUNICARII

Nu poi s nu comunici A comunica presupune cunoatere de sine i stim de sine Acomunica presupune contientizarea nevoilor celuilalt A comunica presupune a ti s asculi A comunica presupune a nelege mesajele A comunica presupune a da feed-back-uri A comunica presupune a nelege procesualitatea unei relaii A comunica presupune a ti s i exprimi sentimentele A comunica presupune a accepta conflictele A comunica presupune asumarea rezolvrii conflictelorDecalogul tacerii. Decalogul comunicarii eficiente

1. Taci, daca nu ai de spus ceva valoros!2. Taci, atunci cand ai vorbit destul!3. Taci, pana cand iti vine randul sa vorbesti!4. Taci, atunci cand esti provocat!5. Taci, cand esti nervos si iritabil!6. Taci, cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi!7. Taci, cand pleci de la biserica, pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit!8. Taci, cand esti ispitit sa barfesti!9. Taci, cand esti ispitit sa critici!10. Taci, cat sa ai timp sa gandesti inainte de a vorbi! 1. Gandeste-te la un subiect interesant de discutie, cand nu ai de spus ceva valoros!2. Asculta-i si pe ceilalti atunci cand ai vorbit destul!3. Vorbeste la momentul potrivit!4. Raspunde inteligent, cand esti provocat!5. Calmeaza-te cand esti nervos si iritabil!6. Asculta-ti sufletul cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi!7. Priveste-ti inima cand pleci de la biserica, pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in sufletul tau lucrurile pe care le-ai auzit!8. Vorbeste despre partea buna a lucrurilor cand esti ispitit sa barfesti!9. Vorbeste despre lucruri constructive cand esti ispitit sa critici!10. Gandeste-te cum te exprimi astfel incat sa fii inteles, inainte de a vorbi!Anexa 4

Comunicarea este aciunea de a comunica i rezultatul ei. ntiinare, tire, veste, raport, relaie, legtur. ( DEX, pag. 205) transmiterea unei informaii de la emitor la receptor ***Comunicare eficienta***O COMUNICARE EFICIENT are urmtoarele caracteristici (C. Nedelcea , P. Dumitru, 1999): pornete de la datele realitii concrete, prezena situaiei, congruena dintre mesaje verbale i nonverbale, acordarea feedback-ului reciproc, efect de autoreglare asupra conduitei personale- homeostazie comportamental, facilitarea contientizrii de sine, adaptarea creativ a persoanei.

Formele comunicarii

I Comunicarea umana foloseste stmuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj: Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI SI SEMNALE transmise prin tonul, volumul si ritmul vocii Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli si semnale transmise prin: FIZIONOMIE, MIMICA, GESTICA, POSTURA II Paralimbajul si limbajul nonverbal au rolul de a : sustine mesajele verbale: E haios ras accentuarea mesajelor verbale: Iesiti! bratul intins spre iesire Inlocuirea mesajelor verbale: Taci, te rog!(nerostit) inlocuit de ducerea degetului aratator la buze Contrazicerea mesajelor verbale: M-am suparat pe tine zambet larg, rasStilurile de comunicare Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii, Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca rezolvarea unor probleme) Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri, in tranzactii) Stilul directiv Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal, sa intimidam) Stilul asertiv Tipuri de comunicare comunicarea intrapersonal ( E = R ) comunicarea interpersonal ( E R )Are ca obiective: - influena opiniei / atitudinii celorlali autocunoaterea obinut prin determinarea celuilalt de a-i exprima prerea despre noi stabilirea i meninerea relaiilor cu alte fiine umane comunicarea de grup ( E1,E2,...- R1, R2,...) comunicarea public ( E R1,R2,...) comunicarea de mas ( E instituionalizat R necunoscui)Anexa 5Dreptul de a fi ascultat

Conven]ia ONU privind drepturile copiluluiArticolul 13. Dreptul la libertatea de exprimareCopilul are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de a primi si de a difuza informatii si idei de orice natura, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita sau artistica, ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.Acest drept poate fi limitat de catre lege, n masura n care ameninta:a. respectarea drepturilor, reputatiei si demnitatii altora;b. securitatea statului/nationalac. ordinea publicad. sabnatatea publicae. moralitatea societatiiDreptul la libertatea de exprimare nseamna a asculta si a fi ascultat.Responsabilitati:a. a asculta opinia altei persoane;b. a accepta alta persoanac. a respecta dreptul la libertatea de exprimare al altei persoane.

Drepturi asertiveAm dreptul s m respect pentru cine sunt i pentru ceea ce fac. decid care sunt prioritile mele i cum mi stabilesc obiectivele personale. am propriile valori, credine. le spun celorlali cum doresc s fiu tratat. m rzgndesc i s greesc fr s fiu ridiculizat. am relaii sociale pozitive, n care s m simt n siguran i respectat(). spun NU , s refuz ceva atunci cnd tiu c nu mi se potrivete, fr s m simt vinovat(). cer informaii, atunci cnd m interesez ceva. fiu ascultat() i luat() n serios. fiu fericit().Anexa 6

Barierele comunicrii Bariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare. Bariere pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea. Alte bariere pot fi: - a judeca Esti un naiv ca ai facut..... - a da solutii Daca as fi in locul tau cu siguranta l-as refuza - a da ordine Fa-ti tema imediat! - amenintarea O vei face sau daca nu.... - moralizarea Trebuie sa-ti ceri scuze de la el - evitarea Mai bine sa vorbim despre - folosirea excesiva a intrebarilorPovestea iepurasului

Aceasta poveste este despre un iepuras care dorea sa-si gateasca 8 oua. Va rog sa cititi povestioara si sa meditati putin asupra moralei!Iepurasul are de gatit 8 oua, dar nu are o tigaie in care sa le prajeasca. Sta el, se gandeste, si isi aduce aminte ca ursul are o tigaie. Bucuros, pleaca spre barlogul ursului sa-i ceara tigaia cu imprumut! Mergand mergand, iepurasul se intreaba:-Daca ursul imi cere in schimbul tigaii 2 oua? Hm asta e, ii dau lui 2 oua, mai raman eu cu 6 si asta e, mi-ajung 6!Merge el ce merge, si se intreaba din nou:-Dar daca imi cere 4 oua? Asta nu-i bine deloc! Dar ce sa fac, ursul e singurul din padure care imi poate imprumuta tigaia! Apoi, asa e in afaceri, castigul se imparte jumate-jumate! Fie si asa, daca-mi cere 4 mai raman si eu cu 4 si imi ajung si astea pana la urma!Mai avea putin pana a ajunge la barlogul ursului si-i veni o noua idee:-Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua si pielea de pe mine, in plus, e si cam nesimtit, cred ca o sa-mi lase doar 2 oua! Of Doamne, si eu care aveam 8 oua! Sa raman doar cu 2 oua? Delicata situatie, dar, asta e! Pana la urma decat sa mor de foame, ii dau lui 6 si eu sunt mai mic, raman cu 2 oua! Aceste oua o s-mi tina de foame astazi!In sfarsit, iepurasul ajunse in fata barlogului! Cazu din nou pe ganduri, era din ce in ce mai stresat, pentru ca in tot acest timp el s-a gandit sa-l impace si pe urs si pe el si a tras niste concluzii clare. Dar nu-si pusese o singura intrebare:-Daca ursul imi cere toate ouale? Ce fac? Hm Asta ar fi foarte delicat!!!Se hotaraste si bate la usa ursului, care iese cu un zambet larg si spune:-Zi-mi iepurasule, ce problema ai, cu ce te pot ajuta?Iepurasul:-Mai ursule, stii ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi ii intoarce spatele si pleaca!Morala: etichetarea prietenilor, a colegilor sau a sefilor, fara macar sa le ascultam punctul de vedere, conduce la un esec ferm in comunicare!

Anexa 7Citate despre comunicare

Cea mai mare problema legata de comunicare este iluzia ca a fost realizata. (George Bernard Shaw) Pentru a primi raspunsul corect, este bine sa punem intrebarea corecta. (folclor tehnic) Cat de bine comunicam este determinat nu de cat de bine vorbim ci de cat de bine suntem intelesi (Andy Grove) Daca nu le dai oamenilor informatii, ei vor cauta sa umple cu ceva vidul astfel creat. (Carla O'Dell) Comunicarea fara compasiune este brutalitate (Sharon Johnson, IBM) Este o greseala sa crezi ca noi ascultam numai cu urechile. Este mult mai important sa asculti cu mintea, cu ochii, cu trupul si cu inima. Pana cand nu vrei sa-l intelegi cu adevarat pe cel cu care vorbesti, nu vei fi niciodata in stare sa asculti. (Mark Herndon) (Este interesant ca semnul chinezesc pentru "a asculta" pronuntat "ting" consta din imaginile urechii, ochiului si inimii) 99% din toate problemele legate de comunicare incep cu neintelegeri care apar datorita punctelor de vedere si prezumptiilor diferite. Capacitatea de a exprima o idee este aproape la fel de importanta ca ideea insasi (Bernard Baruch) Diplomatia inseamna a te gandi de doua ori inainte de a nu spune nimic. Daca ai dubii, intreaba. Daca nu ai dubii, intreaba.Daca nu ai dubii, s-ar putea sa te pacalesti singur.. In ultima analiza, ceea ce ESTI comunica intr-un mod mult mai convingator decat ceea ce SPUI. Cand te musca un sarpe veninos , cum poti proceda cel mai bine? Stai linistit, incearca sa sugi veninul din rana. Cum poti proceda in modul cel mai rau? Infurie-te, vaneaza sarpele si omoara-l. Atunci cand esti victima unei remarci rauvoitoare, cum poti proceda cel mai bine? Iarta, nu te lasa prada furiei si dorintei de razbunare. Cum poti proceda in modul cel mai rau? Loveste si tu, cu furie si urmareste-l pe ofensator. (Anonim) Nu are rost sa dai explicatii- prietenii tai nu au nevoie de ele, iar dusmanii tot nu o sa te creada (Elbert Hubbard) Proiect Didactic

Tema: Ce? Cum ? Cand ? De ce comunicam?