Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · PDF fileTraian TANDIN, Adrian...

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poli�ia capitalei

IUNIE2017

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVI Nr. 466 http://b.politiaromana.ro

IUNIE2017

anul XXVINr. 466

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru

materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor,

f`r` acordul

prealabil al redac]iei,

este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

2

3 - 4

8 - 9Grup`ri de criminalitate interna]ional`

Rolul [i importan]a preveniriidelicven]ei juvenile

Achizi]ii fictive de 30 milioane lei

Lupta \mpotriva terorismului mondial

Incredibilele abuzuri ale lui Alexandru Dinulescu

16-17

18 - 20

21 - 23

Martirii Poli]iei Române

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUMarius Eugen {TEFANDrago[ Orlando NICUFlorentin GHEORGHE

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

5 - 7Tangorre, un Dreyfus „modern“!

ACTUALITATE

POLI}IA CAPITALEI - Iunie 1

Proxenetism [i m`rturie mincinoas`Mar]i, 13 iunie, poli]i[ti

din cadrul Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub supraveghereaParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 5, aupus în aplicare dou` mandate de perchezi]ie [i[ase mandate de aducere,într-un dosar privinds`vâr[irea infrac]iunii deproxenetism.

Din datele [i probeleadministrate în cauz`, înperioada decembrie 2016 -iunie 2017, a rezultat presupunerea rezonabil` c`b`nui]ii, doi b`rba]i [i ofemeie, cu vârste cuprinseîntre 22 [i 26 de ani, auînlesnit practicareaprostitu]iei mai multor femei,în scopul ob]inerii de foloasemateriale, constând îndiferite sume de bani.

În urma investiga]iilordesf`[urate a rezultat faptulc` b`nui]ii au determinat [iînlesnit practicareaprostitu]iei mai multor tinere,printre care [i o minor`, ladiferite adrese din sectoarele

3 [i 5, ob]inând astfelfoloase patrimoniale.

Astfel, la data men]ionat`,au fost puse în executaredou` mandate de perchezi]iedomiciliar` [i [ase mandatede aducere, persoaneleimplicate fiind conduse pentru audieri la sediulServiciului de Investiga]iiCriminale - Poli]ia Sectorului 5.

Totodat`, s-a re]inut însarcina unei femei, în vârst`de 19 ani, comiterea uneiinfrac]iuni de m`rturie mincinoas`, constând într-odeclara]ie v`dit nesincer`, încadrul c`reia a f`cut afirma]iimincinoase cu privire la

împrejur`rile [i modul concret în care se desf`[uraactivitatea de proxenetism [iprostitu]ie.

Cei \n cauz` au fostprezenta]i magistra]ilor, careau dispus, pentru cei doib`rba]i, m`sura arest`rii preventive pe o perioad` de30 zile, iar fa]` de femeie,luarea m`surii arestului ladomiciliu pe o perioad` de30 zile. Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de proxenetism[i m`rturie mincinoas`.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Bijuterii \n valoare de 300.000 euro|n cursul zilei de luni, 5 iunie, poli]i[ti ai

DGPMB au re]inut un b`rbat, în vârst` de 29ani, b`nuit c` a p`truns, f`r` drept, într-olocuin]` din sectorul 1, de unde a sustras maimulte bunuri, prejudiciul creat fiind estimat la300.000 de euro.

La data de 4 iunie, poli]i[ti din cadrul Sec]iei1 au fost sesiza]i de o femeie, în vârst` de 63de ani, cu privire la faptul c`, în perioada 24mai - 3 iunie, cât timp a fost plecat` înstr`in`tate, persoane necunoscute au p`truns,f`r` drept, în locuin]a sa din sectorul 1 al

Capitalei [i au sustras bijuterii [i ceasuri.Din datele [i probele administrate în cauz`

a rezultat presupunerea rezonabil` c` o rud` aunei persoane angajat` de victim` s` se ocupede locuin]` în absen]a acesteia, a sustras cheiaapartamentului, dup` care [i-a însu[it bunurilereclamate ca furate.

Astfel, a fost identificat [i depistat un b`rbat,în vârst` de 29 ani, cunoscut cu preocup`ri denatur` infrac]ional`, în sarcina c`ruia a fostre]inut` comiterea faptei. Din cercet`riledesf`[urate a rezultat c` bunurile sustrase au

Credit foto: Corbis.com

Joi, 25 mai, poli]i[ti dinDGPMB, sub supraveghereaParchetului de pe lâng`Tribunalul Bucure[ti, au pus înaplicare un num`r de 17 mandate de perchezi]ie domiciliar` în municipiulBucure[ti [i în jude]ele Ilfov,Giurgiu, Brìla [i Bacù, lalocuin]ele [i sediile sociale alemai multor persoane fizice [ijuridice, implicate în s`vâr[ireaunor infrac]iuni de „evaziunefiscal`“ [i „sp`lare a banilor“,în domeniul „comer]ului curidicata al materialului lemnos“.

În fapt, din probatoriuladministrat au rezultat indiciitemeinice c`, în perioada2008 - 2015, reprezentantullegal a dou` societ`]i comerciale, cu sediile socialeîn municipiul Bucure[ti, a

înregistrat achizi]ii fictive deeuropale]i [i pale]i industriali,de la [apte societ`]i comerciale cu sediul înmunicipiul Bucure[ti, prinaceste opera]iuni urm`rindu-se sustragerea dela plata taxei pe valoareadùgat` [i a impozitului peprofit, datorat bugetului destat.

În scopul disimul`rii provenien]ei ilicite a sumelorprovenind din s`vâr[ireafaptelor de „evaziune fiscal`“,reprezentantul celor dou`societ`]i comerciale, având caobiect de activitate „comer]ulcu ridicata al materialului lemnos [i a materialelor deconstruc]ie [i echipamentelorsanitare“, a transferat în modsuccesiv suma total` de aproximativ 30.000.000 lei,

reprezentând „contravaloarea“achizi]iilor fictive sus-men]ionate, în conturilecelor 7 societ`]i comerciale cucomportament de tip „fantom`“, de unde sumele aufost retrase în numerar, învederea restituiriidispun`torilor pl`]ilor.

Prejudiciul cauzat bugetuluide stat, estimat este de12.000.000 lei, iar suma ceformeaz` obiectul procesuluide „sp`lare a banilor“ este încuantum de aproximativ30.000.000 lei.

Investiga]iile [i activit`]ilecu caracter operativ au beneficiat de sprijinul de specialitate al InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române -Direc]ia Opera]iuni Speciale,Unitatea Teritorial` de Analizà Informa]iilor [i Direc]iaGeneral` Antifraud` Fiscal`.

|n cauz` s-au aplicatsechestre pe bunuri mobile[i imobile \n valoare total deaproximatv 2.600.000 lei.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor deevaziune fiscal` [i sp`lare debani, cu b`nuitul aflat subcontrol judiciar.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Iunie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

2

fost vândute unui b`rbat, în vârst` de 31 ani,pentru suma de 10.000 lei.

Ulterior, a fost identificat [i b`rbatul încauz`, fiind pus în aplicare un mandat deperchezi]ie la domiciliul acestuia, ocazie cucare au fost g`site [i ridicate un ceas [i maimulte bijuterii, ce apar]ineau persoaneiv`t`mate. Totodat`, au fost recuperate [ibunuri amanetate la o societate comercial` deprofil din sectorul 5.

Prejudiciul creat prin s`vâr[irea infrac]iunii afost recuperat în propor]ie de 60%.

Cercet`rile sunt continuate de c`tre Sec]ia 1Poli]ie [i Parchetul de pe lâng` Judec`toriaSectorului 1, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iuniide furt calificat, cu b`nuitul în stare de arestpreventiv, fiind desf`[urate în continuare activit`]i pentru recuperarea întregului prejudiciu.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Achizi]ii fictive de 30 milioane lei


POLI}IA CAPITALEI - Iunie

PREVENIRE

3

Fenomenul criminalit`]ii, în spe]`delincven]a juvenil`, reprezint` o problem`social` care nu are limite geografice, o patologie contemporan`, cu care se confruntàproape toate societ`]ile din întreaga lume.Criminalitatea, în general, [i delincven]a juvenil`, în special, sunt fenomene cu elemente complexe, multidisciplinare, de cauze[i factori.

Dificult`]ile \ntâmpinate de popula]ie sedatoreaz`, printre altele, stilului de via]`,normelor, valorilor, determinante fiind de lipsaoportunit`]ilor de participare la via]a socio-economic`.

Zonele cu poten]ial criminogen (cartierem`rgina[e sau ghetouri), unde stilurile de via]`sunt bazate pe frustrare, alienare, dependen]`[i complexe de inferioritate, sunt ocupate depersoane care au o atitudine critic` fa]` de valorile clasei politico-economice. Densitateapopula]iei din aceste zone, promiscuitatea,ini]ierea timpurie în via]a sexual`, concubinajul, abandonul familial, marginalitatea sau conduitele deviante oriinfrac]ionale sunt numai câteva exemple caracteristice fenomenului de criminalitate.De[i aceste preocup`ri [i ac]iunile întreprinsede aceast` popula]ie nu au, în mod obligatoriu, un caracter infrac]ional saudelincvent, ele determin` numeroase situa]iide înc`lcare a legii.

Infractori apar în orice mediu social. Dinacest motiv, cauzele infrac]iunii trebuie cùtate[i la individ. Unii delincven]i prezint`, nativ,conduite antisociale, care se manifest`, de timpuriu, prin acte de nesupunere, furt, perversiuni, de brutalitate, ace[tia sfâr[ind prina avea conflicte cu legea. De altfel, dintre ei „serecruteaz`“ cel mai mare procent de recidivi[ti.

Agresivitatea [i violen]a sunt motive pentru care mul]i tineri se organizeaz` înbande delincvente ori „g`[ti de cartier“, deviindastfel de la normele societ`]ii [i conformându-se normelor [i reperelor createde aceste bande. Actele violente [i bandele detineri sunt mai frecvente în acele zone, fiind

rezultatul numeroaselor probleme sociale:s`r`cia, dezorganizarea familiei, lipsa sau slabasocializare a minorilor, slaba leg`tur` dintrefamilie [i comunitate, motive care fac cafenomenul de criminalitate s` ia amploare.

Ace[ti tinerii au conduite [i ac]iuni, percepute de ei ca fiind cele conforme(realit`]i ale arealului în care trìesc), dar careîncalc` legile statului, astfel c` lipsa de team`,îndr`zneala, curajul fizic exacerbat, abilitateade a escroca, de a p`c`li, viclenia, impruden]a,senza]iile tari, pericolul, libertatea fa]` deautorit`]i, independen]a ori dependen]a decineva sau ceva sunt modele caracterizate denorme [i valori separate de cele ale societ`]ii,ele constituind un „,mod de adaptare“ la problemele existen]iale.

În România, inegalit`]ile sociale, starea des`r`cie au afectat mult popula]ia ]`rii, iaramploarea pe care a luat-o institu]ionalizareacopiilor, abandonul familial [i [colar (din cauzaslabelor programe de protec]ie pe termenmediu [i lung) au f`cut ca, împreun` cu starea bulversant` [i incoeren]a legislativìnstitu]ional` [i moral`, s` determine cre[tereanum`rului de infrac]iuni comise de minori.

Urbanizarea sau industrializarea, schimb`rilesociale sau economice rapide, incluzândefectele politicilor sociale [i economice, careau determinat o ampl` cre[tere a num`rului


Rolul [i importan]a prevenirii delincven]ei juvenile

de [omeri sau cu locuri de munc` instabile [icre[terea num`rului de familii cu venituri mici,sunt factori favorabili unui mediu plin devalen]e criminogene.

Succesul [i bun`starea unora privilegia]icreeaz` frustr`ri acelora f`r` putere material`,cultivând în rela]iile lor alt tip de norme moralesau valori, stimulând astfel infrac]iunile [idelincven]a.

Concluzia este c` se pot explica factorii [icauzele delincven]ei juvenile [i a criminalit`]ii,în general, dar întrebarea este: ce facem caefectele acestora s` se diminueze?

Ac]iuni comune ale criminologilor,antropologilor, sociologilor, psihologilor, pedagogilor, speciali[tilor din domeniul[tiin]elor sociale [i juridice, poli]i[ti [i ONG-uri,pot preveni evolu]ia delincven]ei juvenile, prinprograme coerente de prevenire social` [isitua]ional`. Astfel, se impune o mai bun`comunicare între institu]ii, cu identificarea clar`a cauzelor [i factorilor determinan]i în apari]ia[i men]inerea conduitelor, ac]iunilor antisociale.

De asemenea, se impune implementareaunor proiecte pe termen scurt, mediu [i lung,atât pentru prevenirea vulnerabilit`]ii socialecauzatoare de conduite antisociale, prin programe de prevenire a acestora, cât [i pentrucombaterea lor.

Este necesar ca aceste proiecte s` cuprind`studii multidisciplinare, cu speciali[ti care s`informeze publicul clar despre cercet`rile întreprinse, prin centre de documentare [imass-media, cre[terea competen]elor educative ale p`rin]ilor prin instruire, în a[a felîncât s` disting` comportamentele deviante alecopiilor [i s` insufle acestora sentimente bune,de dragoste pentru fiin]e, lucruri [i ac]iuni pozitive, care sa le cimenteze respectul fa]` desemeni [i de sine.

Zonele cu poten]ial criminogen trebuie maiatent supravegheate de c`tre poli]iile locale:parcuri, mijloace de transport în comun, str`zislab iluminate, mall-uri, cluburi, cinematografe,[tranduri, cazinouri, pie]e, locuri vulnerabile,propice indivizilor cu înclina]ii infrac]ionale.

Iat` de ce sunt necesare programe de prevenire pentru [coli, copii [i familie, victime,de]inu]i, minorit`]i [i imigran]i, implicând institu]ii [i organiza]ii direct r`spunz`toare înprevenirea criminalit`]ii, ministere, organiza]iinon-guvernamentale, popula]ia civil` [i voluntari, astfel ca rezultatul s` fie acela dediminuare a infracionalit`]ii [i a criminalit`]iijuvenile.

CCrriissttiinnaa--MMaarriiaannaa PPRROODDEESSCCUU

PREVENIRE

Iunie - POLI}IA CAPITALEI4

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


Tangorre, un Dreyfus „modern“!Conexiunea cu Alfred Dreyfus

Desigur, sub nici o form`,din punct de vedere judiciarTangorre nu este Dreyfus.

Nici contextul social politicnu este acela[i (cea de-a 5-aRepublic` Francez`, \n cazullui Tangorre, respectiv, cea de-a 3-a, \n cazul lui Dreyfus),cum acuza]iile care i-au fostaduse, \n 1981, lui Tangore(agresiune sexual`, viol), n-aunimic de a face cu cele aduse\n 1894 lui Dreyfus (spionaj,tr`dare).

Putem face compara]ie lanivelul mobiliz`rii mijloacelormass-media, a intelectualit`]iifranceze, respectiv, a claseipolitice franceze, precum [iefectele acestora asupra societ`]ii civile.

Celebrul dosar al lui AlfredDreyfus, ofi]er artilerist francez,\n care inculpatul, dupa 12 anide „b`talie juridic`“, esterecunoscut, \n 1894, ca victim` a unei grave erori judiciare, va genera o criz`politic` \n perioada 1894 -1906, când opinia public`francez`, profund bulversat`,se va constitui \n dou` marigrup`ri de opinie: dreyfusi[tii,condu[i de fratele lui AlfredDreyfus, Mathieu Dreyfus,respectiv, antidreyfusi[tii.

Pe 13 octombrie 1894, f`r`nici o prob` tangibil`, generalul Auguste Mercier,Ministrul Razboiul când sederuleaz` evenimentul, \l convoac` pe capitanul AlfredDreyfus pentru o inspec]iegeneral`, \n cadrul c`reia\ncearc` s` ob]in` o

recunoa[tere a „tr`d`rii“ acestuia (spionaj \n favoareaImperiului German [i livrarede documente secretefranceze), dar f`r` succes.

Pe 15 octombrie locotentcolonel Armand-Auguste-Charles-Ferdinand-MarieMercier du Paty de Clam \isugereaz` lui Dreyfus s` sesinucid`, îns` acesta refuz`,fiind hot`rât s`-[i probezenevinova]ia.

Dreyfus este arestat [i dusîn fa]a Consiliului de Razboi,dup` care va fi \ncarcerat la\nchisoarea militar`

Cherche-Midi din Paris.De fapt, \ntr-un context al

timpului, propice na]ionalismului francez [i antisemitismului, la \nceputullunii octombrie 1894 suntdescoperite câteva borderouricu informa]ii militare secretede stat, adresate ata[atuluimilitar de la ambasadaGermaniei din Paris, care vor fiexaminate de locotentcolonelul Mercier du Paty deClam. |n ciuda faptului c`Dreyfus refuz` s` recunoasc`c` el este autorul, acesta \lasigur` pe generalul Mercierde contrariu.

|n pofida protestuluiîmpotriva acuza]iilor aduse (ca[i \n cazul Tangorre), fiindbeneficiarul unui sprijin

colosal din parteadreyfusi[tilor (jurnali[ti celebri,intelectuali de mare valoare,scriitori de succes, militari),ap`rat de eminentul penalistCharles Gabriel EdgarDemange, \n urma unui proces cu „u[ile \nchise“, caredebuteaz` pe 19 decembrie1894, numai dup` trei zile, verdictul este anun]at de c`treConsiliul de Razboi al\nchisorii Cherche-Midi, conform c`ruia (cu unanimitate de voturi), AlfredDreyfus este condamnat pentru „colaborare cu o putere strain`“, la deportarepe via]` \ntr-o fort`rea]`. Estedegradat, pe 5 ianuarie 1985,\n cadrul unei ceremonii, carese va derula \n Curtea Morlana celebrei [coli militare dinParis, \n fa]a a 4000 de solda]i. |n acest timp, Dreyfuscontinu` s`-[i clameze nevinova]ia: „Solda]i, estedegradat un nevinovat, solda]i,este dezonorat un nevinovat.Trìasc` Fran]a! TrìascÀrmata!“

Condamnarea la moarte alui Dreyfus nu a putut fi pronun]at` de Consiliu, pentruc` pedeapsa capital`, \nFran]a, pentru crimele politice,a fost abolit` \n 1848. Caurmare, pe 17 ianuarie,Dreyfus este transferat la\nchisoarea Ile de Ré, dinOceanul Atlantic, pe atunci uncentru de deten]ie, de tranzit,pentru cei care urmau s` fietransfera]i \n ocnele dinGuyana francez`, unde, \nacea perioad`, erau deporta]ito]i prizonierii politici [i dedrept comun.

... dup` o serie de dezbateri, ezit`ri [i

tergivers`ri, guvernuldecide s`-l gra]ieze pe

Alfred Dreyfus ...””

MONDO POLICE


MONDO POLICE

Datorit` unei interven]ii ageneralului Mercier, pe 21 februarie, Dreyfus va fi deportat la ocna din Cayenne,unde va debarca pe 12 martie.|nainte sa fie transferat, \n 14aprile, pe Ile du Diable, el vapetrece, circa o lun`, pe IleRoyale din Guyana francez`.

Convins de nevinov`]ia lui,fratele s`u, Mathieu, va faceeforturi deosebite pentrurevizuirea procesului lui AlfredDreyfus [i reabilitarea sasocial` [i militar`. El atrage \ntabara dreyfusi[tilor o serie denume celebre din literatura [ipolitica francez`, printre care[i Emile Zola.

Astfel, \n martie 1896,locotenet colonelul MarieGeorges Picquart, [ef al celuide-al 2-lea Birou de Informa]iiMilitare/sec]ia Statistic`, intercepteaz` un document(„le Petit Bleu“), neexpediatde Max von Schwartzkoppen,lui Marie-Charles-Ferdinand-Walsin Esterhazy (fost ofi]er alcontraspionajului francez dup`Razboiul din 1870) [iAmbasadei Germaniei din

Paris, motiv pentru care so]ialui Alfred Dreyfus va depune ocerere de revizuire a procesului acestuia.

Alte documente trimise deMax von Schwartzkoppenata[atului militar italian laParis, Alessandro Panizzardi,vor fi interceptate de c`treServiciul de Informa]ii alArmatei, rezultând clar c` ceidoi spioneau armata francez`[i aveau inten]ia s`-l acuze peDreyfus de spionaj \n locul luiEsterhazy. De altfel, numele luiPanizzardi, care spunea c` nuavea nici o cuno[tin]` despreAlfred Dreyfus, apare \ntr-oserie de documente falsificate, \n dosarul acestuia.Ca urmare, Esterhazy se refugiaz` \n Anglia.

Generalul Georges-Gabrielde Pellieuxe, desemnat cuancheta, \l convoac` peEsterhazy, \n fa]a Consilului deR`zboi [i a p`r]ii civile (constituit` din Mathieu [iLucie Dreyfus), pe 10 ianuarie1898. Esterhazy va fi achitat,cu unanimitate de voturi, \ncirca trei minute, iar colonelulPicquart va fi inculpat \n locullui Esterhazy, fiind \ncarcerat\n fort`rea]a Mont Valérian, delâng` Paris.

|n consecin]`, pe 15 ianuarie 1898, „Le Temps“solicita revizuirea procesuluilui Dreyfus, prin publicareaunei peti]ii, semnat` de maimulte personalit`]i ale epocii.Ca urmare, pe 2 aprilie 1898,solicitarea anul`rii pedepseilui Dreyfus prime[te un avizfavorabil din partea Cur]ii deCasa]ie, procurorul generalJean-Pierre Manau fiind deacord cu revizuirea procesului.

Pe 3 septembrie 1898,Eugène Henri Brisson (avocat,

jurnalist [i om politic), peatunci pres[dintele Consilului,\l incit` pe Mathieu Dreyfus s`depun` o cerere de revizuire adeciziei din 1984 [i, astfel,guvernul transfer` dosarul laCurtea de Casa]ie. |n acestecondi]ii, este anulat`, pe 3iunie 1899, condamnarea luiAlfred Dreyfus (pronun]at` \n1894), pentru ca acesta s` fierejudecat, de un alt Consiliude R`zboi, la Rennes, pe 7august 1899.

Dac` \n perioada 1894 - 1895, majoritatea presei franceze \l acuza peDreyfys, totu[i câteva ziareacordau un rol important [i„prezump]iei de nevinov`]ie“ aacestuia. Existau \ns` [i ziarecare au fost create numai cuscopul de a-l ap`ra pe AlfredDreyfus: La Libre Croyance, LaRévision, La Revue du Matin,La Grande Bataille, La Volontésau Le Journal du Peuple.

|n acest context, Dreyfuseste anun]at, pe 5 iunie 1899,de anularea sentin]ei pronun]at` \n 1894, iar pe 9iunie el p`r`se[te InsulaDiavolului [i ajunge \n portulHaliguen, \ntr-un mare secret,\n noaptea de 30 iunie, dar, imediat, este \ncarcerat la\nchisoarea militar` dinRennes, iar pe 7 august esteprezentat \n fa]a Consilului deR`zboi, \n cl`direa actualuluiliceu „Emile Zola“.

|ntre timp, generalulMercier, antidreyfusist convins,alimenteaz` presa cu vinov`]ialui Dreyfus, iar cei doi avoca]iai acestuia vor avea pozi]iidiferite \n privin]a strategiei deap`rare. Charles Gabriel EdgarDemange, celebrul penalist,vrea s` adopte o poltic`defensiv` pentru achitarea


C`pitan Alfred Dreyfus


MONDO POLICE

clientului sù, \n timp ceFernand Gustave GastonLabori, un str`lucit avocat(tânar, pe atunci), alege ofensiva, nu numai pentru aob]ine achitarea lui Dreyfus,dar [i s` umileasc` StatulMajor al Armatei.

Procesul se deschide pe 7august 1899, \ntr-un contextsocial-politic deosebit de tensionat. Pe 14 august, unextremist trage asupra luiLabori, motiv pentru care operioada acesta nu poate participa la dezbaterile de laproces, iar când revine, pe 22august, colegul sù Demangeare un avantaj important custrategia lui, poate nu ceapotrivit`, motiv pentru care, pe9 septembrie 1899, Dreyfuseste g`sit din nou vinovat detr`dare [i este iar condamnat(cu 5 voturi contra 2), dar cu„circumstan]e atenuante“, la10 ani de deten]ie criminal` [i retrogradare.

A doua zi, Dreyfus depuneo cerere de anulare a verdictului de c`tre Curtea deCasa]ie, dar pentru evitareaunui al 3-lea proces, \n contextul \n care au loc o seriede manifesta]ii de amploare,

pro [i contra Dreyfus, \n marileora[e franceze (dar [i \nstrìnatate), dup` o serie dedezbateri, ezit`ri [i tergivers`ri,guvernul decide s`-l gra]iezepe Alfred Dreyfus, iar pe 19septembrie 1899, se semneaz` decretul de gra]iere.Aceasta nu \nseamnàchitarea [i reabilitarea luiDreyfus.

Un alt eveniment foarteimportant are loc \n cazulDreyfus, pe 17 noiembrie1899, când Pierre Marie RenéErnest Waldeck-Rousseau(pre[edinte al Consiliului deMini[tri [i ministru de interne\ntre 1899 - 1902) depune \nParlament o lege de amnistiepentru „toate faptele criminalesau delictuale conexe dosarului Dreyfus“ [i care, \nciuda protestelor de mareanvergur`, este votat`. Astfel,nu va exista nici un recursposibil pentru probarea nevinov`]iei lui Dreyfus.Numai un „element nou“poate conduce la revizuireaprocesului sau.

|n 1902 se va aduce \n discu]ie, din nou, \nParlament, dosarul Dreyfus,care, dup` alte serii de

dezbateri contradictorii \nCamera Deputa]ilor [iAdunarea Na]ional`, va firedeschis.

Pe 9 martie 1905,procurorul general ManuelAchille Baudouin, \ntr-unrechizitoriu de circa 800 depagini, solicit` anulareadeciziei din septembrie 1899,ceea ce se va întâmpla, \nsfâr[it, pe 12 iulie 1906.

Ca urmare, Dreyfus, care nua solicitat nici un fel dedesp`gubire din partea statului francez, decâtrecunoa[terea nevinov`]ieisale, este reintegrat, par]ial, \narmat`, cu gradul de [efescadril` (maior), prin legeadin 13 iulie 1906 [i este decorat, pe 20 iulie, cuLegiunea de Onoare \n gradde ofi]er. F`r` s` fi fost lua]i \nconsiderare cei cinci ani petrecu]i \n deten]ie, el nupoate avansa la un grad militar superior, iar \n 1907trebuie s` demisioneze.

Dreyfus va participa caofi]er în rezerv` ([ef al unuiparc de artilerie), \n cel de-alDoilea R`zboi Mondial, terminându-[i cariera militar`cu gradul de colonel.

Colonelul Marie-GeorgesPicquart, cel care a descoperitnevinova]ia lui Dreyfus [i l-asus]inut, chiar cu pre]ul libert`]ii sale, este [i el reabilitat [i integrat in armatafrancez`, cu gradul de generalde brigad`, iar \n perioada1906 - 1909, a fost Ministrude Razboi. Moare \n 1914, \nurma unui accident.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA


-- SSffâârr[[iitt --Colonel Marie-Georges Picquart


CRIM~ ORGANIZAT~

|n ultimul deceniu, amenin]`rile criminalit`]iiorganizate au devenit mai importante decâtcele care s-au manifestat prin înfruntareablocurilor militare, în perioada R`zboiului Rece.Nesocotind frontierele permeabilizate lamaxim [i ignorând statul de drept, crima organizat` are puterea de a destabiliza ]`ri [icontinente întregi.

Exper]ii afirm` în unanimitate c` organiza]iilecriminale s-au adaptat la noua ordine aeconomiei mondiale [i au [tiut s` profite extraordinar de mondializarea schimburilor dem`rfuri [i capitaluri.

Magnitudinea criminalit`]ii este perceput`doar odat` cu declan[area marilor seismefinanciare, cu proliferarea actelor teroriste,finan]ate de organiza]iile criminale [i cupr`bu[irea imperiilor financiare, construite dintraficul de droguri [i sp`lareabanilor.

Globalizarea, ca fenomenîn desf`[urare dinamic`,ofer` criminalit`]ii organizate facilit`]i caregenereaz` o veritabilèxplozie a tuturor tipurilorde trafic, din ce în ce maigreu de depistat, de urm`rit[i de stopat. Aceast` nouòrdine mondial` a permis [i consolidarea uneicriminalit`]i noi, oportunist` [i agresiv`,transna]ional` [i tot mai bine organizat`, careprosper` profitând de diferen]ele întrelegisla]iile [i practicile represive na]ionale.

Este evident faptul c` în momentul de fa]` criminalitatea organizat` este direct legat` dedezvoltarea economiei, de evolu]ia politicii [iprogresul [tiin]ei. Criminalitatea organizatèxploateaz` cu maxim` operativitate [i eficien]`, atât progresele [tiin]ei, cât [i contradic]iile [i vidurile legislative na]ionale.

Globalizarea a permis organiza]iilor criminale s`-[i optimizeze activit`]ile prin delocalizarea etapelor infrac]iunilor comise(preg`tirea, ac]iunea criminal` propriu-zis`,pl`]i, sp`larea banilor proveni]i din activit`]iilicite, etc).

Imaginea global` a economiei reflect` interpenetrarea puternic` între economia

criminal` [i economia legal`, situa]ie favorizat`de numeroasele evolu]ii geopolitice care seproduc în lumea contemporan`.

Se poate afirma faptul c` înainte de Tratatulde la Maastricht s-a constituit o pia]` european` criminal`, care une[te Estul cuVestul, în cadrul c`reia ac]ioneaz` grup`rilecriminale italiene, yakuza japonez`, triadelechineze[ti, clanurile turce[ti, ruse[ti, poloneze,grup`rile pakistaneze, iraniene, nigeriene, precum [i cartelurile din America Latin`. Acestegrupuri criminale nu formeaz` o super-mafieunificat`, dar ele dezvolt` raporturi care mergde la colaborare la conflict.

Globalizarea a consolidat „pia]a“interna]ional` a crimei ca r`spuns la cererea [ioferta de produse [i acte ilicite tot mai grave.

|n universul rarefiat al puternicelor organiza]iicriminale sunt ini]iate, derulate [i finalizate activit`]i criminale de mareamploare, astfel încâtfenomenul criminalit`]iiorganizate, amplasattradi]ional la periferia societ`]ii, devine oprezen]` activ` [i agresiv`pe toate treptele societ`]ii,inclusiv cele mai selecte,

contribuind considerabil la diminuareaautorit`]ii statului.

Globalizarea determin` profesionalizareacrimei organizate, care utilizeaz` ultimelecuceriri în materie de tehnologie [i comer],pentru a-[i extinde [i perfec]iona activit`]ile ilegale. Prin utilizarea computerelor, membriire]elelor criminale ob]in, protejeaz` [i proceseaz` informa]iile de care au nevoie îndes`vâr[irea opera]iunilor lor ilicite. Dupòpiniile exper]ilor europeni, puterea criminalit`]ii organizate prezint` urm`toareleparticularit`]i:

leg`turile între organiza]iile criminaletransna]ionale sunt tot mai puternice [i maicomplexe;

interna]ionalizarea tot mai extins` agrupurilor criminale organizate.

Activitatea acestor supraputeri ale crimeiorganizate constituie o amenin]are la nivel

Grup`ri de criminalitate interna]ional`

Organiza]iile criminaletransna]ionale vor exploata, tot mai mult, r`spândirea

pe plan global a informatiz`rii,a fluxului de capital [i

extinderea re]elelor de transport ...

” ”


strategic pentru toate sistemele de dreptna]ionale.

Criminalitatea organizat` globalizat`reprezint` un fenomen c`ruia i se acord`,ast`zi, o importan]` din ce în ce mai mare, peplan na]ional, regional, continental [iinterna]ional, în sensul c` autorit`]ile aucon[tientizat faptul c` aceast` problem` nupoate fi rezolvat` secven]ional, ci numai lanivel mondial.

|n conceperea [i punerea în aplicare astrategiei de prevenire [i combatere a criminalit`]ii organizate trebuie avute în vedereurm`toarele aspecte:

necesitatea complet`rii cadrului legislativ prin elaborarea unor norme deincriminare a tuturor faptelor ilicite, care se circumscriu fenomenului de criminalitate organizat`, în deplin acord cu recomand`rile [iconven]iile ONU, ale Consiliului Europei [iUniunii Europene;

cre[terea gradului de performan]` al serviciilor [i autorit`]ilor de aplicare a legii, cares` opereze cu aceea[i suple]e ca [i organiza]iilecriminale. Aceste autorit`]i trebuie s` coopereze mult mai eficient prin intermediulcanalelor de cooperare ale OIPC-Interpol,Europol sau ale celorlalte organiza]ii regionale;

ridicarea capacit`]ii structurilor specializate, de anticipare a viitoarei criminalit`]i, a formelor de manifestare [imetodelor folosite de grup`rile criminale, ceeace presupune o bun` cunoa[tere a acestora, ascenariilor [i resurselor de care dispun, precum[i a punctelor vulnerabile în fazele de concepere, punere în aplicare [i finalizare aac]iunilor criminale;

cre[terea capacit`]ii de supraveghere acomunica]iilor ce se realizeaz` între grupurilecriminale, de urm`rire a deplas`rilor transfrontaliere a acestora, prin utilizareabazelor de date existente;

conceperea [i punerea în aplicare dec`tre autorit`]ile statale, a procedurilor unitareprivind sechestrarea [i confiscarea veniturilorprovenite din activit`]i criminale;

necesitatea asigur`rii primatului informa]iei, prin cre[terea capacit`]ii serviciilorspecializate de penetrare informativ` a structurilor criminale, precum [i a organismelor[i institu]iilor din sfera economic` [i financiarbancar`, care au leg`turi cu aceste organiza]ii

criminale, mai ales în problema sp`l`rii banilor;

ini]ierea de programe speciale de formare pentru personalul serviciilor de investiga]ii, lucr`tori vamali, poli]ia de frontier`,pentru identificarea tehnicilor folosite de infractori pentru traficul de persoane, droguri,contraband`, etc.;

implementarea unor programe eficientede protec]ie a victimelor [i martorilor.

Organiza]iile criminale transna]ionale vorexploata, tot mai mult, r`spândirea pe planglobal a informatiz`rii, a fluxului de capital [iextinderea re]elelor de transport, carefaciliteaz` traficul ilicit de droguri, de persoane,de armament, a produselor de contraband`,etc. Re]elele criminale cu baza în America deNord, Europa Occidental`, China, Columbia,Japonia, Israel, Mexic, Nigeria [i Rusia î[i vorextinde aria de ac]iune [i obiectivele, vorcorupe liderii unor state instabile sau fragileeconomic [i vor p`trunde în b`nci [i afaceri,influen]ând sau chiar determinând sistemelede putere [i natura regimurilor politice.

Criminalitatea transna]ional` este favorizat`de existen]a a trei elemente esen]iale:

permeabilitatea frontierelor [i imposibilitatea autorit`]ilor de a controla tot ceintr` [i tot ce iese dintr-un teritoriu na]ional;

diferen]ele de regimuri juridice [i politicedintre ]`ri, dublate de existen]a unor reglement`ri contradictorii în materie bancar`,comercial`, fiscal`, precum [i tratamentuljuridic aplicat;

inexisten]a unui Cod penal european [i aunei veritabile voin]e politice de a lupta organizat împotriva acestui fenomen.

FFlloorriinn PPeettrree IIVVAANN


CRIM~ ORGANIZAT~

-- SSffâârr[[iitt --


TRADI}II

10

Pogorârea Sfântului Duhsau Cincizecimea, cum maieste cunoscut` aceast`s`rb`toare, este ziua în care aTreia Persoan` a SfinteiTreimi s-a pogorât, în chip delimbi de foc, asupraApostolilor. Acest evenimenteste consemnat în FapteleApostolilor (2, 1-11) [i a avutloc în ziua rusaliilor evreie[ti({avuot), la 50 de zile de laÎnvierea Mântuitorului Hristos(motiv pentru cares`rb`toarea mai este denumit` [i Cincizecime).Este una dintre cele mai vechis`rb`tori ale cre[tin`t`]ii, fiind considerat` [i ziua întemeieriiBisericii, în chip v`zut.

Cuvântul „rusalii“ deriv`din cel slav „rusalka“. Înperioada precre[tin` se credea c` „rusalcele“ erauspirite ale apelor, zâne saudemoni. Acestea eraus`rb`torite, pentru a fiîmbunate, la începutul luniiiunie. S`rb`toarea a fostcunoscut` [i în mitologia

roman` - Rosalia, sau„S`rb`toarea Trandafirilor“.Era o zi închinat` cultuluimor]ilor, în care se aduceauofrande, constând în alimente[i trandafiri, pentruîmbunarea sufletelor celordisp`ru]i.

Cu timpul, peste aceast`s`rb`toare p`gân`, s-a suprapus cea a Cincizecimiicare, initial, era o dubl`pr`znuire: a Învierii Domnului[i a Pogorârii Sfântului Duh.

În secolul al IV-lea, laIerusalim, s`rb`toarea începea cu o celebrare nocturn`, prima slujb` ]inându-se pe Golgota, adoua pe Sion (locul PogorâriiSfântului Duh), iar a treia peMuntele M`slinilor (în amintirea În`l]`riiMântuitorului).

Aceast` s`rb`toare sepr`znuie[te întotdeauna în aopta duminic` dup` prazniculÎnvierii Domnului.

În folclorul românesc,Rusaliile sunt numite [i

Dânsele, Ielele, Paraidele,Sfintele, {oimanele sauZânele. Spre deosebire dealte f`pturi fermecate,Rusaliile umbl` pe p`mântdoar în anumite perioade dinan, mai ales în s`pt`mâna deRusalii. Se spune despre elec` au obiceiul s` se scalde înizvoare, noaptea la luminalunii, despletite [i dezl`n]uite.Acestea ador` s` danseze,dansul lor fiind unul magic,bogat în taine [i simboluri deneîn]eles pentru oameni.Poart` clopo]ei la glezne [isunt îmbr`cate în voaluri.

În alte zone exist` credin]ac` Rusaliile sunt spirite alemor]ilor, care s`l`[luiesc înapropierea izvoarelor. Deexemplu, în Bucovina secrede c` în Joia Mare spiritelep`r`sesc mormintele, zburândpeste p`mânt timp de 50 dezile. În sâmb`ta de Rusalii (înaceast` zi se ]in „mo[ii devar`“, când cei mor]i suntpomeni]i) acestea se întorc înlumea subteran`. Oamenii

Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile)


obi[nuiesc s` desf`[oare ritualuri de înduplecare a celormor]i, prin împodobireamormintelor [i organizareaunor pomeni fastuoase,bog`]ia pomenilor fiind important` pentru împ`carea[i întoarcerea sufletelor celormor]i, f`r` incidente.

De Rusalii se împart vasede lut sau por]elan, c`ni, str`chini [i cofe din lemn, caresunt împodobite cu flori [iumplute cu lapte, vin sau ap`[i „împ`r]ite“ vecinilor în zoriizilei. În cimitire mormintelesunt cur`]ate, iar femeileaprind lumân`ri pe toat`perioada ceremonialului depomenire. Preo]ii, dup` ce ]inslujbele de pomenire, parcurg întregul cimitir pentrua sfin]ii mormintele.

La sate, în aceast` zi, seîmpodobesc casele [i por]ilecu ramuri de tei, nuc sau stejar. Frunzele de tei simbolizeaz` limbile de foccare s-au pogorât peste Sfin]iiApostoli la Cincizecime.Ramurile duse la biseric`, pentru a fi sfin]ite, suntfolosite apoi în medicinatradi]ional`, iar pentru alungarea spiritelor rele sepocnesc frunze de tei. Oparte din ramuri sunt p`stratepentru alungarea furtunilor [ia grindinei. De asemenea maiexist` obiceiul ca ramurile detei sau nuc sfin]ite s` fiefolosite la împodobitulicoanelor, oamenii considerând c` astfel vor fiap`ra]i de spiritele rele. Înunele zone se mai folosescfrunze de leu[tean, usturoi [ipelin.

Tinerii împletesc cununi dinspice de grâu [i flori de câmp,pentru a le purta la celebrarea

c`s`toriilor, fiind aduc`toarede noroc.

În Oltenia se crede c`Rusaliile ursesc copiilor, cândse nasc, sau anun]` datamor]ii oamenilor. Tot înaceast` zon` se crede c` ceicare le aud pe Rusalii cântândî[i pierd min]ile, intrând într-otrans`, din care doar cu ajutorul „c`lu[arilor“ mai potie[i. „V`taful“ va p`[i peste celafectat de spirite, sc`pându-ldin ghearele acestora. Oricum,dansul c`lu[arilor are darul dea ap`ra oamenii, vitele [irecoltele. Este consideratt`m`duitor [i aduc`tor des`n`tate [i noroc. C`lu[arii,grupa]i în cete de [apte sauopt fl`c`i, merg din cas` încas`, pentru a alunga spiritelerele.

În Ardeal, un ritual specificeste „\mp`natul boului“.Procesiunea se desf`[oar` peuli]ele satului. Un bou esteîmpodobit cu ornamente florale. Alaiul este binecuvântat de preotul satului. La un moment dat,conform tradi]iei, o fecioar` „îlst`pâne[te“, apoi face de treiori cu el ocolul unei mese, în

încuraj`rile asisten]ei. Potrivitdatinii, fata se va m`rita într-un an. Tot în Ardeal maieste [i obiceiul „udatulnevestelor“. Se crede c`numai a[a acestea vor fis`n`toase [i vor continua s`fie frumoase [i în anulurm`tor.

În zilele închinate acesteis`rb`tori, oamenii de la satenu vor merge la câmp, pentrua nu fi prin[i [i pedepsi]i de„iele“. Tot „ielele“ vor aveagrij` s` nu te cer]i în aceast`zi, pentru a nu te „lua dinRusalii“.

În Moldova [i Transilvaniacre[tinii s`rb`toresc Rusaliiletimp de trei zile, în Muntenia[i Oltenia [apte zile, iar înBanat opt zile. Se spune c`cine nu respect` aceast`s`rb`toare va avea de a facecu „ielele“, care provoac`boala „luat din Rusalii“.

În Biserica Ortodox`,Sfântul Duh este cinstit înDuminica Cincizecimii [i adoua zi dup` ea, las`rb`toarea Sfintei Treimi,numit` [i „Lunea SfântuluiDuh“.

AAddrriiaannaa CCOOJJOOCCAARRUU

TRADI}II

Trei germaniî[i facsinguridreptate,

h`r]uindu-i pe trafican]ii de droguri

Teama s-a r`spândit printre vânz`torii de droguridin Hamburg (Germania).Din ce în ce mai mul]i dintreei sunt b`tu]i [i jefui]i.Poli]ia a numit acesteatacuri „neîn]elegeri întretrafican]i“, îns` adev`rul estealtul: trei tineri le-audeclarat r`zboi trafican]ilor,c`ci o fat` de 17 ani, JennyS., a murit din cauza uneisupradoze de droguri.Prietenul ei, Peter S. (22ani) [i al]i doi amici de-ai luiîncearc` s`-[i fac` singuridreptate.

Jenny [i Peter secunoscuser` cu doi ani înurm`, cu ocazia uneis`rb`tori [i între ei se înfiripase o dragoste adolescentin`. „Jenny mi-apl`cut din prima clip`!“, [i-aamintit Peter. „M-amîndr`gostit imediat de ea.Inima îmi b`tea mai repedeatunci când era în preajmamea. Singurul lucru care m-a frapat era faptul c` nu-ipl`cea s` povesteasc` nimicdespre familia ei“.

Într-o zi, îns`, fata adisp`rut f`r` urm`. |mpreun` cu prietenii lui,Tobias (21 ani) [i {tefan (19ani), Peter a pornit încùtarea ei. Una dintre

prietenele lui Jenny le-aspus s-o caute în cartierulrù famat St. George, acolounde se vând droguri. Petera trecut prin toate cârciumile [i hotelurile,ar`tând tuturor o poz` de-afetei. În cele din urm`, ag`sit o persoan` care [tiaceva despre soarta lui Jenny.Îns` aflarea adev`rului a fost[ocant`. „Când individul mi-a spus c` Jenny e moart`din cauza unei doze preamari de droguri, eram cât pece s`-l lovesc! Nu mai eram

capabil s` judec. Eram distrus [i, pentru aceasta,trafican]ii de droguri urmaus` pl`teasc`. Jenny murisedin cauza lor!“, a declaratPeter.

Ca [i alte victime alesupradozelor de droguri,Jenny a fost trecut` îndosarele poli]iei sub unnum`r. Nu numai c` sedroga, dar ea se [i prostitua,pentru a ob]ine banii necesari achizi]ion`rii stupefiantelor. Peter nuaflase nimic. Dup` moartealui Jenny, Peter [i prieteniilui au declan[at vânatoareade trafican]i. Cei trei îi pândeau în cartierele rù

famate ale ora[ului [i îib`teau cu bâte de base-ball,dup` care le luau drogurile[i le distrugeau. Peter le-adeclarat poli]i[tilor: „Nu voi[ti niciodat`, cu siguran]`,dac` cel care i-a vândutdrogurile lui Jenny a fostuna dintre victimele mele“.

Peter S. [i prietenii lui aufost avertiza]i de poli]i[ti s`înceteze raidurile lor der`zbunare, altfel vor ajungedup` gratii. Ei suntsupraveghea]i; totu[i, mul]itrafican]i de droguri suntmolesta]i [i jefui]i în continuare.

Cinci tineri costuma]i ca „Power Rangers“ se lupt` cu criminalii

Filmul Power Rangers(Patrula invincibil`), când aajuns \n cinematografele dinoccident, a creat o adev`rat`furie în acest domeniu.Aventurile extraordinare alecelor cinci lupt`tori, condimentate cu artemar]iale, mon[tri [i tehnologia viitorului, au fostmai întâi un serial de televiziune. Au urmatjuc`riile - figurine de diferitem`rimi, reprezentând eroii [imon[trii din serial - figurile,muzica, benzile desenate [iposterele cu Power Rangers,iar apoi, filmul.

Dar realitatea a întrecut cade obicei fic]iunea. În NewYork, cinci persoane, costumate ca PowerRangers, au devenit justi]iariicartierelor rù famate.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

... ho]ul i-a b`tut la u[` de mai

multe ori în zilelepremerg`toare

atacului propriu-zis.”


PREVENIRE

14

”

„Am crezut c`-i o glum`proast`“, a declarat la TVpoli]istul Kerry Barnstone,martor ocular. „Urm`risem,în fug`, un tip care agresaseo femeie, jefuind-o. Tipul alerga foarte bine [i erampe punctul de a trage, pentru c` nu mai puteamfugi, când, deodat`, în fa]anoastr` a ap`rut un individcostumat aiurea, cu o casc`pe cap. El i-a pus piedicìnfractorului, i-a dat o lovitur` de karate [i i-a legatmâinile la spate - totul încâteva clipe. Mi-a f`cutsemn s`-l înha] pe bandit [ia disp`rut pe o str`du]`. Eur`m`sesem masc`“!

S-au raportat peste 30 decazuri în care misterio[iijusti]iari au b`tut m`r [i apoiau predat poli]ieirùf`c`torii.

Împreun` împotrivatâlharului

În seara zilei de 31octomrbie 1997, în jurulorei 20.30, Natalia B. (33 deani, din Ploie[ti) a fost victima unei agresiuni, atunci când un individnecunoscut a reu[it s-odeposedeze, prin violen]`,de geanta în care nu aveadecât obiecte de uz personal [i suma de 1.500lei. Din fericire, câ]ivacet`]eni afla]i în apropiere i-au auzit ]ipetele [i i-aus`rit în ajutor.

A[a cum rar se întâmpl`în ziua de azi, când solidaritatea uman` pare a fio „rara avis“, cet`]enii aufost cei care au reu[it s`-lprind` [i s`-l imobilizeze pe tâlharul care înc` avea

asupra sa geanta. Luat pe sus [i condus la

sediul poli]iei municipale, ela fost identificat ca fiindRomeo Z., 23 de ani, cunoscut tâlhar recidivist. Afost arestat.

O b`trânic` de 95de ani pune pe fugùn ho] periculos

Bunica Ada Powell mergeîn baston deoarece,inevitabil, vârsta î[i spunecuvântul.

Cu toate acestea ea nu aezitat nici un moment s`înfrunte un ho] care i-aintrat în cas`. Ada locuie[teîn Tâmpa, Florida, [i declar`c` ho]ul i-a b`tut la u[` demai multe ori în zilele premerg`toare atacului propriu-zis. De fiecare datèa i-a strigat dinùntru:„Pleac` de-acolo! N-ai cecùta aici“! Dar el seîntorcea mereu, pân` când,într-o sear`, [i-a dat seamac` ho]ul reu[ise s` intreînùntru, în cas`. „I-am spuss` ias` imediat afar` [i l-amînjurat. De fapt i-am spus

multe cuvinte urâte, dar el acontinuat s` vin` spre mine,a[a c` am început s`-llovesc cu bastonul pân`când a început s`-mi cear`s`-l las în pace [i a plecatdezarmat".

Fiica Adei, Cleta Thomson,nu a fost deloc surprins` deisprava mamei sale de 95de ani. „Eram sigur` c` seva descurca în orice situa]ie.Este ca o pisic` s`lbatic`...“

Atac fulger`tor

Somat cu un pistol de unho] pentru a-i da portofelul,Francesco Quinn (33 ani),fiul marelui actor AnthonyQuinn, [i-a scos ... cu]itul [i l-a r`nit pe agresor, dup`care a luat-o la fug` [i aanun]at poli]ia despre producerea acestui incident.

Poli]i[tii l-au descoperit petâlhar în momentul în careacesta urma s` primeasc`îngrijiri medicale într-un spital.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE



Lovitura de stat de la 23 august 1944, iarmai apoi instalarea cabinetului Petru Groza,dominat de comuni[ti (6 martie 1945), au avutrepercusiuni dintre cele mai negative [i asupraPoli]iei.

De acum se declan[eaz` cea mai ampl` epurare din istoria institu]iei poli]iene[ti, pe careeu n-am mai \ntâlnit-o nic`ieri, iar urm`rile,tragismul [i crimele acesteia \nc` nu au fost nicipe departe cercetate, \n vreme ce r`nile nu sevor vindeca, cred, niciodat`. Aproape to]ipoli]i[tii sunt retrograda]i, destitui]i, aresta]i, tortura]i, condamna]i, sili]i s`plece, \nchi[i \n urma unuisimplu denun], acela de a fi cercetat \n cariera lor

poli]ieneasc` un comunst, un„element muncitoresc“.Acela[i fenomen de epurares-a \nregistrat [i la Armat`,Jandarmerie [i ServiciulSpecial de Informa]ii (SSI).

Poli]ia n-a sfâr[it brusc la23 ianuarie 1949, ci sfâr[itulei a fost unul lent [i tragic,\ndelung [i trist. De fapt, a fost o cumplit` agonie.

|n special dup` 12 septembrie 1944, când s-a semnat Armisti]iul, poli]ia [i celelalte institu]ii cu atribu]ii informative au abandonat]intele din est (comuni[ti, evrei, partizani, ho]i)[i au primit directive de orientare spre combaterea legionarilor, germanilor, partidelorpolitice istorice, chiaburilor. Deja, la 30 august1944, MAfI cerea românilor, printr-un comunicat, ca, acolo unde vin sovieticii, popula]ia „s` fie amical`“. A[adar, dragoste cufor]a. A[a cum am specificat la \nceput, venireanoului regim la putere a \nsemnat \nceputulsfâr[itului [i pentru poli]ie. Am zis de jure, pentru c` de facto murise demult. Ceea ce aconstituit o mândrie profesional` pentru mine, a

fost c` poli]i[tii au cunoscut situa]ia de fapt din]ar`. De pild`, când la 14 octombrie 1944 FNDa scos muncitori pe str`zile din Br`ila [i au\nlocuit prefectul jude]ului [i primarul municipiului, punând doi neisspr`vi]i, poli]i[tii i-au urm`rit, stabilind c` indivizi \n uniform`german`, care se d`deau prizonieri de r`zboi [ierau g`zdui]i de români, unde li se d`deau [ialimente, erau de fapt agen]i ai armatei sovietice de ocupa]ie! Sovieticii nu s-aumul]umit doar cu atât. La 21 martie 1945, CACa comunicat c` \n unit`]ile Poli]iei [i

Jandarmeriei nu trebuie s` seg`seasc` decât cinci cartu[ede arme, 50 de pu[c`mitralier`, 70 de mitralier` [i20 de pistol mitralier`.Ordinul era semnat de col.N.Pârvulescu, secretar generalal MAfI.

|n aceast` perioad` - s`-ispunem de tranui]ie - poli]iaa fost infiltrat` cu minorit`]i,politruci, analfabe]i, fo[tipu[c`ria[i, comuni[ti de tot

soiul, tr`d`tori de ]ar`, indivizi f`r` verticalitate,oameni f`r` preg`tire, oportuni[ti, care aveauun cât de mic act de ilegalist. Dup` 1945, dinfosta poli]ie practic s-a ales praful. Oricedela]iune se pl`tea. Unul cu patru clase c`p`taiute o stea pentru c` venera un oarecare, fostilegalist comunist, care declara c` fusese ajutat\n timpul ilegalit`]ii de muncitorul cutare, careera f`cut [ef de serviciu. A nu avea studii era unmerit \n poli]ia anilor 1944-1949 [i \n mili]ia [isecuritatea de dup` 1948-1949. Cei maicâ[tiga]i erau ofi]erii politici ai mili]iei. LaArhivele Na]ionale sunt documente caredemonstreaz` c` aceste omide aveau paraf`personalizat`. {i invers: orice ofi]er merituoscare anchetase un comunist era b`gat lar`coare pe baza unei simple declara]ii.

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Agonia Poli]iei RomâneFlorin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~


... prin punctele de trecere afrontierei dinspre Banatuliugoslav trec \n România

persoane care nu au documente de trecere, mul]ifiind \nso]i]i de partizani ai pre[idintelui Tito, \narma]i.

” ”

Decora]iile României nu mai valoreaz` nimic.Cele sovietice sunt man` cereasc` [i pentru ceice b`teau la u[a poli]iei.

Dac` dorim s` fim sinceri pân` la cap`t, \nunele privin]e, atitudinea poli]iei sub comuni[ti[i, din 1949 a mili]iei, nu a fost ceva cu totulnou. Era de fapt o continuitate a practicilorpoli]iei, a metodelor [i mijloacelor. Inclusiv acelor ilegale, a bete[ugurilor sistemului respectiv. Iat` de pild` preotul legionar IlieImbrescu (1909-1949), urm`rit de Siguran]`\nc` din vremea lui Carol al II-lea, când i se\ntocme[te un dosar, era investigat subAntonescu, la 29 februarie 1945, de BrigadaSpecial` din cadrul PPC. Nici sub comuni[ti n-a avut lini[te. La 3 iulie 1945, PPC \naintaCabinetului MAfI o adres` \n care se prezentauantecedentele preotului, iar la 14 iulie, tot PPC \l\nainta pentru „internare“ lag`rului de de]inu]ide la Slobozia.

Scrie Florian Banu: \n perioada 1945-1947,„Partidul Comunist [i-a subordonat treptat toateinstitu]iile statului cu atribu]ii informative [irepresive: Poli]ia, Jandarmeria, SSI. Toate acestea au fost deturnate de la rostul lor firesc,de garante ale ordinii constitu]ionale [i transformate \n arme extrem de eficace \n luptapolitic` cu partidele tradi]ionale [i cu orice alt`structur` de putere cu orientare anticomunist`“.

La 30 octombrie 1944, DGP a trimis otelegram` MAfI \n care se spunea c` personalulIRP Ia[i, inclusiv cel al Chesturii Poli]iei Ia[i, format din 250 de func]ionari [i gardieni publici,a revenit de la Alba Iulia la 16 octombrie. Odat`ajuns \n gara Socola din Ia[i, „poli]i[tii au fostdeclara]i aresta]i [i li s-a interzis s` debarce dinvagoan`“, fiind pu[i sub paza solda]ilor sovietici. La 17 decembrie 1944, Serviciul

Poli]iei de Siguran]` din cadrul IRP Timi[oara,informa DGP c` prin punctele de trecere a frontierei dinspre Banatul iugoslav trec \nRomânia persoane care nu au documente detrecere, mul]i fiind \nso]i]i de partizani aipre[edintelui Tito, \narma]i. Ei nici nu se maiprezint` la autorit`]ile române, ci direct la militarii sovietici.

|n poli]ie e panic`

La 9 ianuarie 1945, Uniunea Sovietic` a cerutguvernului român „s` reduc` efectivelepoli]ien[ti“, fapt „ce a produs mari nemul]umiri[i \ngrijorare \n r`ndurile acestor func]ionari“. |nbran[a poli]ieneasc` „domne[te o adev`rat`panic`“. {i conducerea DGP era \ngrijorat`,\ntrucât „multiple obliga]ii de serviciu ce leincumb` \n momentul de fa]` nu-[i vor maiputea g`si executarea“.

Cazurile de onoare, de verticalitate [i legalitate, erau pedepsite. La 14 ianuarie 1945,[eful Circumscrip]iei 31 Poli]ie din Bucure[ti seadresa PPC, \ntrucât s-au constituit 11 echipe deofi]eri [i agen]i de poli]ie [i doi delega]i aiNKVD, care au ridicat 57 de persoane (din care30 de b`rba]i), etnici germani. De[i comisarulStângaciu s-a opus arest`rii numitei MargaretaBarthel, care era minor`, fiind n`scut` la 2decembrie 1927, [i prin translatorul EugenOchialbi i-a explicat c`pitanului rus Stipa[ov,acesta nici nu a vrut s` aud` de motiva]ei.Evident c` poli]istul Ion Eugen Stângaciu a fostdestituit [i a ajuns la canal.

La 10 februarie 1945 IRP Timi[oara, prininspectorul regional Gr. Berescu [i cms.Z`voianu informau DGP c` \n noaptea de 9/10februarie, \n ora[ul Or[ova au ap`rut afi[e care\ndemnau locuitorii s` manifeste contra poli]iei,a comisarilor Soceanu, Petri[or [i Mosora,fasci[ti [i c`l`i. Se striga „Jos Poli]ia!“ Ei urmaus` atace poli]ia, de aceea paza s-a \nt`rit cu militari. Au fost aresta]i Francisc Neiva [i al]ii,adu]i la comisariat, unde Vasile Costescu a scoso grenad` defensiv` [i a aruncat-o, r`nind gravpe Ilie Mantona, care \n drum spre spital amurit. La perchezi]ii li s-au g`sit dou` pistoale,iar la sediul UTC o arm` militar`. Unii au sc`pat[i erau urm`ri]i. S-a trimis acolo [eful de postBalea.

ISTORIA LA ROTATIV~


-- vvaa uurrmmaa --

17


Lupta \mpotriva terorismului mondialPrincipiile de operareale organiza]iilor teroriste

Poate p`rea surprinz`torpentru cei care presupun c`terorismul este lipsit de fundamentele doctrinareintrinseci opera]iunilor militare, dar principiile salegenerale de operare sunt adesea expuse în manualepublicate [i în coresponden]atransmis`, sistematic,terori[tilor [i grup`rilor teroriste prin antrenament [iîndoctrinare.

Principiile dup` care î[iorganizeaz` ac]iunile teroristesunt o tr`s`tur` comun` amajorit`]ii terori[tilor, pentruc` acestea contribuie, în marem`sur`, la gradul lor de succes. Modelul acestoraseam`n` într-un fel cu maicunoscutele [i mai desfolositele Principii ale R`zboiului, care reglementeaz` opera]iunilemilitare conven]ionale.

a) Universalismul. De-a lungul istoriei, grup`rile teroriste [i-au dovedit dorin]afierbinte de a-[i face publice

metodele în form` tip`rit`,pentru a asigura conformitateade gândire [i ac]iune, acela[ilucru întâmpl`ndu-se [i ast`zi.Se pot consulta scrieri [i textedatând de la jum`tatea secolului al XIX-lea, cel maifaimos fiind CatehismulRevolu]ionar al teroristului rusSerghei Nechaev, în aceea[im`sur` o prezentare filosofic`a naturii terorismului [i unîndrumar opera]ional pentrupunerea sa în practic`. CarlosMarighella, (1969) [i-a publicat Mini-manualul deGheril` Urban`, prima lucraredespre terorismul urban, carea devenit textul de c`p`tâi pentru multe grup`ri teroristedin America Latin`. ArmataRepublican` Irlandez` [i-apublicat faimoasa Carte Verdeîn anii 1970, pentru a-[i antrena lupt`torii. Poli]ia britanic` a confiscat, în anul2002, un manual deopera]iuni al grup`rii al-Qaeda, într-un raid la o cas`conspirativ` din Manchester,Anglia. Manualul poate fi considerat asem`n`tor multoraltora, oferind atât îndrumarepolitic` [i spiritual`, cât [i

informa]ii detaliate despreaspectele practice, de la strângerea de informa]ii, laproceduri opera]ionale [imetode de rezisten]` în cazulcaptur`rii.

Pe lâng` publicarea unortexte despre propriile doctrine,organiza]iile teroriste î[iîmp`rt`[esc, adesea, informa]iile, formând astfel uncorpus mai general decuno[tin]e opera]ionale. |ntâlnirile periodice [i antrenamentele colective, încare se compar` tacticile revolu]ionare, au reprezentat otr`s`tur` important` a terorismului înc` de la sfâr[itulsecolului al XIX-lea.

|n timpul [i dup` R`zboiulRece, state sus]in`toare aleterorismului, ca Libia, Siria [iIrak (în timpul regimuluiSaddam), au administrattabere de antrenament [i continu` s` o fac`. Antrenamentele comune auatins un apogeu al frecven]ei[i al particip`rii în ultimeledecenii ale secolului al XX-lea,cu o multitudine de tabere deantrenament teroriste, operatede [i pentru palestinieni, [iperfec]ionate de al-Qaeda,toate devenind centre interna]ionale de instruire aterori[tilor.

|n prezent, schimburileîntre grup`ri teroriste atât dedeosebite cum sunt ArmataRepublican` Irlandez` [i FARC,din Columbia, indic` un universalism tot mai mare aldoctrinei opera]ionale teroriste. Acesta poate fiobservat în tiparele atentatelor[i ale opera]iunilor teroriste,

VULNERABILIT~}I

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

VULNERABILIT~}I


ceea ce reflect` clar teoriile,standardele, antrenamentul [iexperien]a pe care le au încomun organiza]iile teroriste,oricare le-ar fi situa]ia saucauza specific`.

b) Ac]iunea-surpriz`. Pentrua ob]ine un impact psihologicmaxim al opera]iunilor, organiza]iile se bazeaz` înprimul rând pe surpriz`.Atentatele trebuie s` îi ia peinamici pe nepreg`tite [i, înacela[i timp, s` asigure o relativ` siguran]` - sau m`caraparen]a sa - pentru gruparearespectiv`.

Dac` principiul surprizeieste de mult` vreme un principiu recunoscut alopera]iunilor militare, pentruterori[ti el reprezint` unimperativ absolut; succesuldepinde de capacitatea de alovi acolo unde inamicul sea[teapt` cel mai pu]in, evitânddescoperirea [i deconspirarea.Surpriza determin` [i tacticace va fi utilizat`, armele carevor fi folosite [i, adesea, chiaralegerea ]intelor.

Tot elementul surpriz` îioblig` pe terori[ti s` fie permanent con[tien]i [i s` seadapteze la condi]iile înschimbare, mai ales lam`surile de contracarare luatede for]ele de securitate. Uniianali[ti ar putea sus]ine càceast` afirma]ie contrazicereputa]ia istoric` a terori[tilorde slabi inovatori; îns` experien]a de pân` acum îicontrazice. Dac` unele grup`riteroriste par legate exclusiv deanumite tipuri de atentate sauarme, aceste preferin]e nu trebuie considerate indicii aleunei stagn`ri opera]ionale.

c) Inova]ia. Terori[tii tind sàbordeze inova]ia foarte

pragmatic: dac` o anumit`tactic`, metod` sau arm`func]ioneaz`, nu au motive sò schimbe. Ins` terori[tii nu serepet` decât atâta timp câtpot asigura elementul-surpriz`[i, atunci când [ocul nu maipoate fi asigurat, î[i adapteaz`rapid tactica. |ns` o metod`nu poate produce surprize operioad` nelimitat`.d) Circumspec]ia nivelului deviolen]`. Chiar [i în cazul unoratrocit`ti ca atentatul de laWorld Trade Center, terori[tiiau demonstrat - [i continu` sò fac` - o anumit`

circumspec]ie în privin]anivelului de violen]` pe care îlprovoac`.

Elementul-surpriz` pare a fideterminat, pe de o parte, denevoia de a atrage aten]iageneral` [i de a provocateam` în rândul grupului-]int`,ceea ce presupune un nivelminim de pagube [i v`rsarede sânge, necesar pentru acâ[tiga aten]ia mass-media. Pede alt` parte, violen]a nu trebuie s` r`neasc` sensibilit`]ile culturale alegrupului care îi sus]ine, efectce ar putea marginaliza cauzaterorist`.

Prin urmare, terori[tii trebuie s` men]in` un echilibru atent, unul definit de

cauza pentru care lupt`, deinamicii [i poten]ialii lorsus]in`tori, [i care este, deregul`, specific fiec`rei grup`riîn parte. Surpriza poate fi unact complicat de echilibrare.

e) Pozi]ie de relativ`sl`biciune. |n plus, surprizapresupune ca terori[tii s` evitedetectarea. Securitatea este unimperativ; deconspirareaînseamn` e[ec. Motivele suntsimple. |n primul rând,terori[tii ac]ioneaz` cel maiadesea dintr-o pozi]ie de relativ` sl`biciune, fiinddep`[i]i ca num`r [i dotare deinamici. |n al doilea rând,atentatele teroriste au loc, deregul`, în loca]ii controlate devictimele vizate. Astfel,terori[tii trebuie s` ac]ionezedin umbr`, ei depinzând decapacitatea de a-[i men]ineclandestinitatea pân` cândhot`r`sc s` ias` violent lalumin` [i de a disp`rea înumbr`, imediat dup` ce auf`cut-o.

Una dintre caracteristicilenotabile ale terorismului [iuna din cele mai frustrantepentru for]ele de combatere aterorismului este legat` dem`surile drastice de securitate. Dintotdeaunagrup`rile teroriste au fost maidegrab` mici, strâns unite [i impenetrabile la încerc`rile deinfiltrare; pedeapsa pentrutr`dare este de regul` rapid`[i mortal`. Membrii grup`rilor[tiu rareori mai mult decâtstrictul necesar pentru a-[iîndeplini sarcinile, iar, în cazulîn care unul sau mai mul]isunt captura]i de for]ele desecuritate, ei nu pot dezv`luiceea ce nu [tiu. Unul dinpunctele slabe ale al-Qaeda,generat de opera]iunile sale,

Antrenamentele teroristepun accent pe securitate,

atât deschis, prin instruc]ie constant`, cât [i prin îndoctrinarepsihologic` deliberat`,

uneori pân` la limita sp`l`rii creierului ...””


VULNERABILIT~}I

20

uneori planificate la nivel central, [i de acoperirea global` [i birocra]ia asociat`acesteia, a fost reprezentat debre[ele de securitate createodat` cu capturarea unormembri sau a unor materiale.Documentele [i fi[ierele decomputer, descoperite înAfganistan [i alte loca]ii, precum [i interogarea unorsuspec]i de terorism, au condus la demascarea unoropera]iuni pl`nuite în Balcani,Singapore [i probabil în câtevaalte loca]ii, inclusiv StateleUnite.

f) Inaccesibilitate prinintimidare. Majoritateagrup`rilor, mai ales la nivellocal [i regional, r`mân extremde suspicioase [i circumspecte. Multe din ele î[iasigur` inaccesibilitatea prinintimidare, atât a propriilormembri, cât [i a popula]ieilocale care ar putea [ti despreactivit`]ile lor, adesea ucigândrapid tr`d`torii dovedi]i saususpecta]i.

Antrenamentele teroristepun accent pe securitate, atâtdeschis, prin instruc]ie constant`, cât [i prin îndoctrinare psihologic` deliberat`, uneori pân` la limita sp`l`rii creierului, subliniind importan]a devotamentului [i a loialit`]iifa]` de ceilal]i membri aigrup`rii [i fa]` de cauz`;multe unit`]i mici se antreneaz` luni în [ir, izolate[i f`r` s` [tie nimic desprealte echipe care se antreneaz`în apropiere, uneori la distan]`de doar câ]iva kilometri.Aceast` combina]ie de organiza]ii închise, îndoctrinarea psihologic` dur`[i amenin]area represaliilor

imediate împotriva celor caretr`deaz` cauza are ca rezultatun sistem de securitate care lepermite terori[tilor s` î[ipl`nuiasc` [i s` î[i executeopera]iunile într-o clandestinitate aproapeimpenetrabil`.

g) Meticulozitateainforma]iilor. Pentru a realizacu eficacitate un atentat înlocul [i momentul ales de ei [ipentru a se asigura c` acestaprovoac` team` [i nesiguran]`, terori[tii sebazeaz` pe informa]ii detaliate, culese [i analizatecu meticulozitate. Terori[tiialoc` adesea resursesubstan]iale [i timp îndelungatcolect`rii de informa]ii [isupravegherii poten]ialelor]inte. Antrenamentele punaccent, atât pe colectareadeschis` de informa]ii, cât [ipe cea sub acoperire. Terori[tiidemonstreaz`, de multe ori, ost`pânire a artei de a culegeinforma]ii, egal` cu cea a serviciilor secrete cele maibune din lume. Sofisticareamultora dintre atentate [i eforturile depuse pentru aevita detectarea lor demonstreaz` cât de bine î[icunosc terori[tii victimelevizate. Informa]iile pot fi

culese în mod inofensiv prinintermediul comunit`]ilor deimigran]i, al surselor deschisesau al internetului, pentru aevita posibila arestare saucompromiterea opera]iunii.Celule speciale, fie deta[atespecial, fie, cel mai adesea,integrate în societ`]ile-]int` cumult timp înainte, culeg informa]ii [i realizeaz`supravegherea anterioar`atentatelor. Prezen]a celulelorteroriste în întreaga Europ` [iîn SUA demonstreaz` eforturile uria[e de strângerede informa]ii, depuse de al-Qaeda. |nainte de 11 septembrie 2001, agen]ii al-Qaeda au cules informa]iitimp de multe luni, probabilcâ]iva ani, pentru a stabili celmai bun mod de punere înaplicare a atentatelor. Chiarcei care au deturnat avioanele,s-au infiltrat în SUA cu câtevaluni înainte [i au testat securitatea aeroportului; darpreg`tirile lor finale [iculegerea ultimelor informa]iiau avut, probabil, rolul de averifica [i confirma informa]iiledeja culese de al]ii, care poatenu au [tiut niciodat` scopulexact al sarcinilor lor.

AAddrriiaann VVLLAADD-- vvaa uurrmmaa --


MAGAZIN


Marele credit: 17,937 milioanefranci francezi

S` invers`m, pu]in, ordinea de tratarea lucrurilor [i s` \ncepem acest subcapitol, consacrat ramburs`rii „marelui“ credit francez, prin prezentareacon]inutului adresei nr. 38.305 din ianuarie 1998, \ntocmit` de BankCoopSA, \n care se spune: „\n prezent, dincreditul de 17,937 milioane de francifrancezi, SC „Vitarom Impex“ SRL mai arede rambursat b`ncii suma de 4,775 milioane franci francezi, precum [i 1,579miliarde lei“.

Prin urmare, la 28.01.1998, firma„Vitarom Impex“ SRL era, \nc`, datoareBankCoop SA.

|n aceste condi]ii, potrivit prevederilorConven]iei de credit \ncheiat` cu bancafrancez`, a Conven]iei de garantare acreditului, \ncheiat` cu MinisterulEconomiei [i Finan]elor din România, auzan]elor bancare interna]ionale \n materia creditelor externe, cogarantate de

COFACE (Compania Francez` deAsigurare a Creditelor Externe), indiferentde posibilit`]ile concrete de plat` aratelor avute de firma „Vitarom Impex“SRL, BankCoop SA era obligat` s` achiteratele respective, \n caz contrar erainclus` pe o list` interna]ional` ab`ncilor r`u-pl`tnice.

Pentru orientarea precis` a cititorului,reamintim faptul c` rambursarea „marelui“ credit a fost stabilit`, prinConven]ie, \n zece rate semestriale egale,a câte 1.793.710 franci francezi, pl`tibil`\n perioada martie 1993 - septembrie1997, la care se adaug` dobânda de 10%pe an, comisioanele de gestiune de134.528 franci francezi [i de angajamentde 61.174 franci francezi. Rezult` c`suma total` ce trebuia rambursat` B`nciiNa]ionale Paris era de 22,846 milioanede franci francezi, reprezentând creditulde 17,937 miloane franci francezi, la carese adaug` 4,909 milioane franci francezi,adic` dobânda de 10% pe an, calculat`pentru fiecare rat` de rambursare.

Ei bine, am ajuns \nc` o dat` la \ntrebarea fatal`: au pl`tit sau nu aupl`tit SC „Vitarom Impex“ SRL [iBankCoop SA aceste rate [i cum?

Prima rat`, \n sum` de 2,605 milioanede franci francezi (aproximativ 472.000dolari SUA sau 266 milioane de lei la cursul de atunci), avea termenul scadentla 31 martie 1993.

Anun]at` cu 30 de zile \nainte de creditorul francez, BankCoop SA a luatleg`tura cu „copilul“ s`u de suflet, SC„Vitarom Impex“ SRL, notificând aceast`problem` [i cerând banii pentru primarat`, ca s` ne exprim`m mai direct.

Dar, a[a cum credem c` b`nui]i, \n locde bani, firma debitoare a trimis b`ncii …adresa nr. 386, \n care se „tânguia“ c`,

Incredibilele abuzuri ale lui Alexandru Dinulescu

Constantin CONSTANTINESCU


MAGAZIN

22

datorit` unor condi]ii „obiective“, precum[i a unor dificult`]i \ntâmpinate \n g`sireaunor parteneri poten]iali \n vederea contract`rii la export a produc]iei realizate, se afl` \n situa]ia de a nu putearambursa prima rat`. Drept pentru caresolicita sprijinul b`ncii pentru un \mprumut de circa 475.000 dolari SUA.

Citind adresa, pre[edintele BankCoopSA, Dinulescu Alexandru, [i-o fi zis cu\ngrijorare: „Vai de mine, plânge copilul?Ia s`-i dea tata suzeta preferat`, s` vezic` tace imediat“.

{i a[a a f`cut: printr-un nou contractde credit s-a acordat SC „Vitarom Impex“SRL un alt \mprumut de 266 milioane lei,pe termen de dou` luni ([i acum vine onou` minciun` cras`)„pentru procurarea dematerii prime [i materiale necesare procesului de produc]ie“.|n aceea[i zi \n careDinulescu Alexandruaproba cu o mân` acestcontract de credit, cucealalt` semna documentele de plat`,din disponibilit`]ile proprii ale b`ncii, pentruachitarea primei rate c`tre BancaNa]ional` Paris.

Pân` \n luna septembrie 1993,„copilul“ cu suzeta \n gur` a t`cut. Darspre sfâr[itul lunii a \nceput din nou s`„scânceasc`“, anun]ând banca, adic` pet`ticul bun [i grijuliu, c` iar nu are cu ces`-[i pl`teasc` datoria „din cauza dificult`]ilor legate de desfacerea apeiminerale pe pia]a intern` [i extern`“. Vàduce]i aminte ce scrisese DinulescuAlexandru \n nota de fundamentare carea determinat Guvernul României s`garanteze creditul? C` \ntreaga produc]iede ap` mineral` a SC „Vitarom Impex“SRL va merge la export, \n OrientulMijlociu [i Golful Persic, de unde vaaduce \ncas`ri de 400.000 dolari SUA pelun`!

Iat`, \ns`, realitatea: la scaden]a termenului de rambursare a celei de-a

doua rate, firma nu dispunea de cei2,614 milioane de franci francezi, motivpentru care a cerut … un nou credit \nlei, pe termen scurt, care s` fie schimbatpe pia]a valutar` interbancar` \n valut`francez`.

Care tat` nu-[i iube[te copilul pân` lasacrificiu? |n orice caz, chiar dac` vor fiexistând [i excep]ii, Dinulescu Alexandrunu face parte din acestea. El a reac]ionatprompt, ca [i la prima rat`, \ncheind uncontract de credit (nr. 845) cu SC„Vitarom Impex“ SRL, \n sum` de 350milioane lei. Banii au fost schimba]i [ibanca, conform textului nr. 2570 [i anotei contabile 10.393, a pl`tit rata decredit [i dobânda c`tre Banca Na]ional`

Paris.A venit [i scaden]a

pentru achitarea celeide-a treia rate.Bine\n]eles c` SC„Vitarom Impex“ SRL totn-a avut bani s`pl`teasc`, de data aceasta, vezi doamne,„din cauza dificult`]ilormari \ntâmpinate la\ncasarea contravaloriiunor cantit`]i mari de

marf` livrate c`tre mai mul]i clien]i [i a blocajului financiar existent la nivelul sistemului bancar na]ional“.

Primind adresa cu motiva]ia de maisus, Dinulescu Alexandru nu s-a mai\ncurcat \n birocra]ia referatelor cu propuneri de creditare [i a contractelorde \mprumut. Pur [i simplu, cu de la sineputere, n-a mai \ncheiat nici un contractde credit, ci a rambursat c`tre BancaNa]ional` Paris a treia rat`, \n sum` de2,519 milioane franci francezi, f`r` s`mai debiteze contul de credit al „VitaromImpex“ SRL. Abia la 25 octombrie 1994,deci cu o \ntârziere de circa 200 de zile,plata acestei rate a fost \nregistrat`.

Cititorul s` ne ierte, dar nu maiinsist`m asupra modului cum au fostpl`tite celelalte [apte rate. Cu uneledeosebiri, nesemnificate de altfel,lucrurile s-au petrecut aidoma.

|Citat de mai multe ori

la domiciliul sù \n vedereaprezent`rii pentru audieri,

cùtat insistent la locuin]eleunde s-ar fi putut afla,

Dinulescu Alexandru nu a fost de g`sit.

” ”


MAGAZIN

23

|mbucur`tor este faptul c` firma SC„Vitarom Impex“ SRL a reu[it câteodat` s`mai g`seasc` ceva bani [i s` participe,al`turi de banc`, la plata ratelor scadente.Este cazul ratei a opta, \n suma de 1,976milioane franci francezi, scadent` la 30septembrie 1996, când firma de ap` mineral` „a venit [i ea la plat`“ cu …7757 franci francezi!

|n fine, dup` ce s-a pl`tit, \n acelea[icondi]ii [i ultima rat`, cercet`rile auurm`rit s` stabileasc` exact cum staulucrurile. |n acest sens, BankCoop SA acomunicat, prin adresa nr. 38.305 c`, la28 ianuarie 1998, SC „Vitarom Impex“SRL avea de rambursat un credit restant\n valut` de 4,775 milioane francifrancezi, precum [i un altul \n lei \n sum`de 1,579 miliarde.

Tot banca privat` românesc` maimen]iona c` societatea mai avea de rambursat [i creditul de 41.000 dolariSUA, folosit pentru plata comisioanelorde gestiune [i angajament, precum [i\mprumutul de 563.603 dolari SUA, destinat achit`rii avansului de 15% dinvaloarea liniei tehnologice importate.

|n ceea ce prive[te posibilit`]ile de recuperare a acestor datorii, BankCoop SAp`rea surprinz`tor de nefiresc de lini[tit`:\n partea final` a adresei specifica faptulc` \n prezent SC „Vitarom Impex“ SRLBucure[ti, negociaz` cu reprezentan]a dinRomânia a firmei „Quadrant - AmboqBotteling Comapy Limited“ (QABCL), distribuitor autorizat de bùturi r`coritoare de licen]` Pepsi, pentru …„vânzarea pachetului majoritar de ac]iuni\n vederea redres`rii societ`]ii“!

Prin urmare, aici s-a ajuns.Din verific`rile efectuate, s-a stabilit c`

Dinulescu Alexandru, \n calitate depre[edinte al BankCoop SA, de[i aveacuno[tin]` de Normele nr.122/28.06.1991, \ntrucât le redactasepersonal [i Normele B`ncii Na]ionale aRomâniei nr. 10/1992, a dispus acordareac`tre SC „Vitarom Impex“ SRL a unuinum`r de 35 credite pentru produc]ie [iramburs`ri rate credite [i dobând` c`treBanca Na]ional` Paris. Totodat`, contrar

normelor \n vigoare, el a mai dispus \nopt rânduri amânarea termenelor de rambursare a ratelor de credit [i dobând`.Numai noile credite pentru „produc]ie“(cump`rarea de granule de plastic alimentar, de exemplu) au fost, unul, de366.000 dolari SUA [i altul de 120.000dolari SUA, bani care au fost „câ[tiga]i“,se pare, de firma Kanematsu din Japonia.

Dup` controalele Cur]ii de Conturi aRomâniei [i B`ncii Na]ionale a României,s-a \nceput, cum era [i normal, urm`rireapenal` \mpotriva lui Dinulescu Alexandru.Crede]i cumva c` a recunoscut \nvinuirilece i s-au adus? Nici vorb`. A contestat tot.

Citat de mai multe ori la domiciliul sù\n vederea prezent`rii pentru audieri,cùtat insistent la locuin]ele unde s-ar fiputut afla, Dinulescu Alexandru nu a fostde g`sit.

S-a emis prezum]ia c` se sustrageurm`ririi penale, motiv pentru care, la 30septembrie 1997, s-a propus Parchetuluide pe lâng` Curtea Suprem` de Justi]ieluarea m`surii interdinc]iei de p`r`sire ateritoriului României [i retragereapa[aportului.

Dup` 6 ani de autoexil \n SUA,Dinulescu a fost g`sit [i adus de Interpol\n ]ar`.

-- SSffâârr[[iitt --



TIMP LIBER

24

Trebuin]`ANONIM

|N SNOP !

A MEDITA(fig.)

CALCARCALCINAT

ABIS !

SSccrriissooaarree cc`̀ttrree uunn ppoosstt ddee tteelleevviizziiuunnee:: „„VV`̀ rroogg,, tteerrmmiinnaa]]iioo ddaatt`̀ ccuu [[ttiirriillee ddiiffuuzzaattee ppee bbaannddaa ddiinn jjoossuull eeccrraannuulluuii !!SSooaaccrr`̀-mmeeaa ccrreeddee cc`̀ ee kkaarraaookkee [[ii ccâânntt`̀ ttoott ......

- urmarea pe coloana 9 (3 cuv.) -

RRRR uuuu gggg `̀̀̀ mmmm iiii nnnn tttt eeee

88 99 77 55

** ****

RAIT~

F~CUT |NASCUNS

PREG~TITSPECIAL

ST~ PECAPUL

PREO}ILOR

CAN~ !

|N ALUN !

PE{TE !

MUS-TRATE

MIEZ DEFELIE !

VAS DEPESCUIT

ARBOREDE CEAI

CAST !

A POLEI !

21 VIORI !

RECE !

A FI DEFA}~

|N LIFT !

A fi furat de somn

|N ACESTMOMENT

CÂNT~ PESTRUNE

|N SAL~ !

|N PLAN !

Gauracolacului

12ODOARE

SE OPUNEDOGMEI

13 TURCI !

COTAT |NCENTRU

12 ZEI !

|N MIEZULAC}IUNII

UTER (pop)

Cuiulpotcovarului

A MUTADIN LOC

FATA DINBANAT !

A POSEDA

A expuneostentativ

A prepara\n centru

A S~RUTA

COSTEL RA{CA-CCOSCOSTEL RA{CA-CCOS

|N TUCI !

|N CUBA !

GR~SIME

{COLAR

OBEZ~

13GAZELE !


Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General AdjunctChestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar de poli]ieFlorentin Gheorghe Telefon: 021.315.79.88

miercuri, orele 14:30-16:00

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · PDF fileTraian TANDIN, Adrian...

Documents

Transcript of Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · PDF fileTraian TANDIN, Adrian...