Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

http://b.politiaromana.ro

MARTIE2019

Prima apari]ie \n Ianuarie 1992

anul XXVII Nr. 487

25 Martie - Ziua Poli]iei Române

MARTIE2019

anul XXVIINr . 487

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Florin {INCA,Traian TANDIN, Thomas CSINTA,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

6

9-10

Tineri \n deriv`

Martirii Poli]iei Române

14 - 16

17 - 19

20-21

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Adrian-CCiprian MIRONRadu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

7

Caz rezolvat \n mai pu]in de opt ore

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

Drumul oaselor

8Respecta]i legea!

Num`rul actual a fost finalizatpe 22 martie 2019.

Picturi de milioane furate de „Spiderman“

Denumirea „ag`“ are obâr[ie turceasc`. Fiinddemnitar, aga f`cea parte din cortegiul domnitorului. În secolele XVIII-XIX era guvernatormilitar [i c`petenie a slujba[ilor cu atribu]iipoli]iene[ti în Bucure[ti. De fapt, „aga“ avea înprimul rând accep]iunea de comandant general alpedestrimii [i doroban]ilor în }ara Româneasc`(sec. XVII).

Agii s-au num`ratprintre cei mai viteji demnitari. Aga Farca[comanda la 1593, subdomnia lui MihaiViteazul, pedestrimeaValahiei. Cu toate acestea, înregistr`m [i momente dedezonoare; ag` în1592, {tefan R`zvan î[itr`deaz` domnul(Aron), îl aresteaz` (înnoaptea de 25/26 aprilie 1595), îl expulzeaz` înTransilvania [i-i ocup` tronul.

V`taful de vân`tori, juzii, ispravnicii de jude],vân`torii de urme, seimenii, doroban]ii, pârc`labii,priveghetorii ocoalelor, c`pitanii de margine,str`jerii, c`l`ra[ii, slujba[ii menzilurilor, zapcii,cazacii, potera[ii, r`spântia[ii, v`t`[eii, epista]ii Agiei[i ispravnicii de jude] reprezint` tot atâtea categoriide persoane care, pân` în secolul al XIX-lea, au însarcin` asigurarea bunei orânduieli în Moldova [i

}ara Româneasc`.„Prin mahalalele mai m`rgina[e [i chiar în

centru, în afar` de l`tratul câinilor, nu se auzea înîntunericul adânc, decât strig`tele: «Stai! Cine-iacolo? Te v`d, te v`d!» ale str`jerilor [ir`spântia[ilor“, ne spune istoricul G. Potra în „DinBucure[tii de alt`dat`“. Cei care îndemnau la

r`zmeri]`, nu f`ceaucuvenita cur`]enie lâng`pr`v`lii, vindeau cu lips`la cântar, cleveteau contra domnitorului,aveau s` cunoasc` dinplin pedeapsa loviturilorla falang` ale mareluiag`, mai ales c`, din1775, se înfiin]eaz`Tribunalul Agiei. Deatunci a r`mas vorba„Aga te bate, aga tejudec`“, însemnând

arbitrarul reprim`rii, dar [i existen]a tribunalului [i aînchisorii Agiei. Printre cauzele aduse în fa]aTribunalului Agiei în 1832 men]ion`m: împreunarea în sil` (viol), mu[c`tura de câine, tentativa de r`pire, stricarea unor haine etc.

La 1776, arma[ii aveau [i îns`rcinarea de aprinde tâlharii, care erau adu[i lega]i la temni]`, cutoate lucrurile g`site asupra lor. Începând cuRegulamentul Organic (1831 în Moldova [i 1832 în}ara Româneasc`), Bucure[tiul este împ`r]it în 5

1POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019

DD ii nn ii ss tt oo rr ii aa PP oo ll ii ]] ii ee ii CC aa pp ii tt aa ll ee ii

La începuturile organiz`rii statale, frunta[ii satului, „oamenii buni [i b`trâni“ [i c`peteniileo[tirii sunt cei care au în sarcin` aducerea la

legalitate a nelegiui]ilor, luarea m`surilor pentru siguran]a locuitorilor, lini[tea în provincie,

paza bunurilor, prinderea celor ce s`vâr[eauf`r`delegi. Mai târziu, hatmanul în Moldova [i

sp`tarul în Muntenia sunt responsabilii cu atribu]iitipice de poli]ie. Aga - demnitate atestat`

documentar în 1567 (Muntenia) [i în 1592(Moldova) - are competen]` în mahalalele din

centrul capitalei, iar sp`tarul are periferia [i restulteritoriului. Sunt „poli]i[tii“ începutului.

25 Martie - Ziua Poli]iei Române

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI2

boiele (vopsele sau sectoare) - ro[u (centrul), verde(II), albastru (III), negru (IV), galben (V) - în cadrulfiec`rei asemenea diviziuni existând o comisie, condus` de un comisar. La rândul ei, fiecarecomisie se împ`r]ea în câte trei desp`r]ituri, conduse de un subcomisar, iar fiecare desp`r]itur`includea mai multe mahalale (în total 82), în fruntecu epista]i, ajutori de epista]i [i câte trei v`t`[ei.

Înmânat în 1822 ag`i Mih`i]` Filipescu, de c`tredomnitorul Grigore al IV-lea Ghica, steagul AgieiBucure[tilor era confec]ionat din m`tase deculoarea crem [i avea dimensiunile 2,1 m x 2,4 m,pr`jina având 3,6 m. Pe o fa]` este un chenar deaur cu o ghirland` de asemenea din aur. În interiorul acesteia se afl` o acvil` cruciat` neagr`,care se sprijinea pe un munteverde. Ghirlanda este timbrat`cu o coroan` regal`, iar înspatele ei se încruci[eaz`:tuiuri, drapele, buzdugan, stindarde, l`nci, s`bii, pu[ti,topoare, tobe. Sub acvil` seafla urm`toarea inscrip]iescris` cu caractere chirilice: „F`cutu-s-au acest steag alAgiei la petrecerea domnilordintre p`mânteni ai }`riiRomâne[ti de M`ria SaGrigorie Ghika voevod, cu anii1822, prin epistasia dumnealui vel Aga Mih`i]` Filipescu“. Sub inscrip]iese afl` o balan]`, iar în col]urile se sus ale steaguluise aflau luna [i soarele. Pe cealalt` fa]` a drapeluluisunt reproduse acelea[i obiecte, cu excep]ia interiorului ghirlandei, care înf`]i[eaz` scena BuneiVestiri.

Pentru exemplificare, în anul 1830, AgiaBucure[tilor cuprindea pe: vel aga, vorniculManolache Florescu; pomo[nic - serdar Ghi]`Velescu; ajutor pomo[nic - Ghi]` Titeanu; secretar - Vasile R`zoescu; registrator - Iorgu Notara;comandantul doroban]ilor Agiei (40 c`l`ri [i pe jos)- pitar Costache Chihaia; comandant peste 50 deoameni (cangii, topora[i, sacagii, adic` pompieri) -Dumitru Bulucba[a; c`petenie peste 12 tulumbagii -Dumitrache C`pitanu.

Cel dintâi ag`, care are jurisdic]ie teritorial`asupra întregului Bucure[ti (centru [i periferie) esteIancu Filipescu, numit de generalul rus P. D. Kiselev,în 1831.

Din 1840, Sfatul Administrativ reduce num`rul

v`t`[eilor de mahalale [i r`spântia[ilor de la 450 la320, îns` ace[tia devin mai atent selec]iona]i [i maibine salariza]i. Pentru restabilirea ordinii, pe lâng`fiecare din cele 5 comisii existau 6 doroban]i. Omcu [tiin]` de carte, aga participa [i la alc`tuirea depublica]ii, cum avem „Manualul administrativ“ din1856, în care unul dintre cei trei autori este agaDimitrie Hasna[.

Denumirea „poli]ie“ este un termen grecesc,ajuns la noi prin mijlocire ruseasc`. DomnitoriiGheorghe Bibescu [i Barbu {tirbei reorganizeaz` serviciile poli]iene[ti, în 1847 [i 1852, num`ruldoroban]ilor din escadronul folosit la men]inerea orirestabilirea ordinii publice, ajungând la 100. Subdomnia primului, denumirea de ag` se transform`

în cea de [ef al Poli]ieiBucure[tiului, se introducecondica de poli]ie pentru aresta]i, num`rul v`t`[eilor demahala ajungând la 340, iarpompierii devin corp separat.În timpul revolu]iei de la1848, C. A. Rosetti [i I. C.Br`tianu, ulterior ajun[ioameni de prim` mân` înstat, vor fi [efi ai Poli]ieiCapitalei, ceea ce atest`importan]a func]ieipoli]iene[ti. Nu mult dup`aceasta, din 1859, titulatura se

schimb` dup` model francez în prefect al Poli]ieiCapitalei, denumire ce se p`streaz` pân` în 1940.

O alt` diferen]` de abordare o întâlnim în ceeace prive[te rolul preventiv [i cel represiv al Poli]iei.Potrivit unei circulare c`tre prefec]ii de jude]e aiMinisterului de Interne, din 1864, poli]ia administrativ` avea rol preventiv, apropiatcet`]enilor, în timp ce poli]ia judiciar` saujudec`toreasc` „descoper` delictele pe care poli]iaadministrativ` n-a putut opri de a se comite, adun`dovezile [i pred` pe f`ptuitori tribunalelor“. Din1856 avem guarzii de noapte, num`rul acestorafiind de 480, afla]i sub comanda unui c`pitan, ajutatde 5 locotenen]i [i 20 de „unterofi]eri“. Împotriva„cuget`torilor de rele“, fiecare vopsea din Bucure[tiavea la dispozi]ie o roat` de guarzi.

Iat` structura Poli]iei Capitalei în perioada 1848-1856: vel aga Alexandru Plagino, [eful Poli]ieiCapitalei; clucer Kostake P`ucescu, secretarulPoli]iei; pitar Nicolae Ba[kovici, pomojnic (ajutor);{tefan N`nescu, registrator; Praporcic Dimitrie

25 Martie - Ziua Poli]iei Române

25 Martie - Ziua Poli]iei Române

Muntenescu, [eful doroban]ilor; un t`lmaci [i uncon]opist; pitar I. Concescu, comisar al Vopselei deRo[u; pitar D. {einescu, comisar al Vopselei deAlbastru; serdar Pan` }`nd`ric`, comisar al Vopseleide Verde; serdar D. Geanoglu, comisar al Vopseleide Galben; paharnic Kostake Kih`escu, comisar alVopselei de Negru; Tribunalul Poli]ienesc - PaharnicAnastasie M`rculescu.

Fiecare Vopsea avea câte trei Desp`r]iri, conduse de un subcomisar.

Pentru a observa câte schimb`ri a suferitinstitu]ia poli]ieneasc` din România, amintim doarc`, din 1882, comisarii de vopsele (sectoare aleBucure[tilor) primesc numele de comisari-inspectori. Capitala ]`rii avea atunci nu mai pu]in de55 de circumscrip]ii de poli]ie. Ulterior, comisarii-inspectori se numesc chestori, apoi [efi de sectoarede Mili]ie, iar azi de Poli]ie (6 sectoare - 26 sec]ii).

Prima uniform` de poli]ie a fost reglementat` dec`tre domnitorul }`rii Române[ti, GheorgheBibescu, la 31 decembrie 1844. Se numea „uniforma mare“ [i se purta la ceremonii [i zilesolemne. {eful Poli]iei, ajutorul s`u, tistuldoroban]ilor, comisarii de vopsea (sector), poli]aiiora[elor Craiova [i Br`ila, cu to]ii purtau uniform`. Eierau obliga]i a o purta „pân` la aprinsullumân`rilor“. „Uniforma va fi din postav albastru,scurt` ca fracul, cu gulerul drept, t`iat dinainte [i cu[nur împrejur“. Pentru comisari, gulerul era deculoarea vopselei în care comandau. Pantalonii eraucroi]i tot din postav albastru. Brâul în culorile tricolorului (ro[u, galben, albastru), se termina cuciucuri. Comisarul era încins cu o sabie [i purta pecap o p`l`rie în trei col]uri.

Tot în ceea ce prive[te uniforma poli]i[tilor, dup`cea men]ionat`, avem o alta din 1880, apoi în1906, din 1928 - când dispar galoanele [i sabia,ceea ce a f`cut s` se scrie „mergem prin noua uniform` spre tipul occidental“ - apoi din vremearegelui Carol al II-lea (1931 [i 1937) [i, bineîn]eles,cea specific` mili]iei, care a suferit mai multe modific`ri. Dup` revolu]ie, uniforma poli]i[tilor s-aschimbat, în 1990-1991, iar ultima variant` dateaz`din 2005.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel care, în1864, înfiin]eaz` Poli]ia Comunal` de pe lâng`prim`rii, în fruntea acesteia fiind însu[i primarul. Totacum se pun bazele Serviciului Circula]ie al Capitalei(pentru care se desemneaz` 5 comisari) [i aparepentru prima dat` titulatura Poli]ia Municipal`. Fo[tiigardi[ti devin sergen]i de strad`, constitui]i într-un

corp [i sunt îns`rcina]i cu urm`rirea respect`rii orarului localurilor publice, supravegherea circula]iei vehiculelor, combaterea cer[etoriei, îndrumarea cet`]enilor, supravegherea indivizilorsuspec]i [.a. Un [ef al Corpului Sergen]ilor de Ora[avea 1000 lei salariu, cei 5 ofi]eri aveau câte 550lei, 20 de subofi]eri - 170 lei, un copist - 200, iar cei750 sergen]i aveau 140 lei.

Pentru exercitarea atribu]iilor poli]iene[ti, înBucure[ti exista, la 1894, un divizion de jandarmic`l`ri [i o companie de jandarmi pede[tri. În comunele rurale, serviciul de poli]ie era executat dejandarmi, organiza]i în regimente, batalioane, companii, plutoane, sec]ii [i posturi. Un post de jandarmi din comun` era condus de un jandarm-plutonier, care avea titulatura de [ef de post.Jandarmeria era parte a Armatei, depindea de ministrul de Interne în ceea ce prive[te men]inereaordinii [i siguran]ei publice [i se afla sub ordineleministrului Justi]iei, pentru atribu]iile de poli]ie judiciar`.

Corpul sergen]ilor de ora[, compus din 1200 deb`rba]i, executa paza de zi [i de noapte. Cele 5inspectorate poli]iene[ti, corespunz`toare fiec`ruisector, erau conduse fiecare de un comisar-inspector [i împ`r]ite în 50 de comisariate sau circumscrip]iuni, având fiecare un comisar, un subcomisar clasa I [i unul clasa a II-a.

Sub conducerea lui Radu Rosetti, în mai 1863,Poli]ia Capitalei descoperea autorii unui pamflettip`rit, având caracter injurios la adresa domnitorului. Din p`cate, Poli]ia nu va mai dovediaceea[i competen]` la lovitura de stat din 11 februarie 1866. Dup` acest eveniment, în timpulLocotenen]ei Domne[ti, la 17 martie 1866, seînfiin]eaz` „Garda Or`[eneasc`“, aflat` în structuraMinisterului de Interne. Îns`rcinat` cu „paza ordinei[i a lini[tii publice“, ea era format` din to]i b`rba]ii,cu vârsta cuprins` între 20 [i 40 de ani, care n-auie[it în uma tragerii la sor]i pentru armata permanent` sau pentru doroban]i. Sub domnia luiCarol I, în 1868, garda num`ra 5 legiuni, cu 4997guarzi, 526 caporali, 587 sergen]i, 272 ofi]eri, 77muzican]i, 44 tobo[ari [i 44 gorni[ti. GardaOr`[eneasc` a existat pân` în 1881 [i a fost subiectul ironiilor unui fin cronicar al societ`]iiromâne[ti de la sfâr[itul veacului al XIX-lea, dramaturgul I.L. Caragiale.

FFlloorriinn {{IINNCCAA

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 3

Ac]iuni preventive ale Poli]iei Capitaleisub egida TISPOL

Brigada Rutier` aCapitalei ac]ioneaz` în principal pentru protejareavie]ii [i integrit`]ii fizice a participan]ilor la trafic, diminuarea num`rului [i consecin]elor accidentelorde circula]ie dar [i con[tientizareaparticipan]ilor la trafic cuprivire la riscurile rutiere încazul în care nu respect`regulile privind portul centurii de siguran]`[i a altor dispozitive defixare omologate, a c`[tilorde protec]ie [i utilizarea telefonului mobil f`r` dispozitiv de tip „mâinilibere“.

În unele cazuri, centurade siguran]` este considerat` doar un obiectde decor al ma[inii [i nu unaccesoriu care la unmoment dat poate salvavia]a. De fapt, centuraîmpreun` cu tetiera [i cuairbag-urile sunt menite ca,în cazul unei coliziunifrontale, laterale, din spate

ori a unei r`sturn`ri, s` asigure o pozi]ie fix` înscaune a conduc`toruluiauto [i a ocupan]ilor, astfelîncât leziunile produse, înspecial la nivelul capului [icoloanei vertebrale, s` fieevitate.

Centurile nu sunt proiectate pentru confort, cipentru siguran]`. Folosirea

centurii de siguran]`, încazul unei coliziuni, cre[te[ansele de supravie]uire.Pentru a fi eficient`, centurade siguran]` trebuie utilizat` corect, reglând

în`l]imea acesteia, astfelîncât s` treac` pestemijlocul um`rului [i nupeste gât, ajustând-o astfelîncât s` stea bine întins`(lipit` de bust [i bazin), f`r`a fi r`sucit` sau trecut`peste obiecte solide oricasabile purtate în buzunare(ochelari, pixuri etc.). Deasemenea, folosirea necorespunz`toare a telefonului mobil în timpul condusului autovehiculului, poate genera accidente rutiere,având uneori consecin]edeosebit de grave.Totodat`, conduc`torilorauto le-au fost înmânatemateriale de informare curecomand`ri utile în acestscop.

Aceste activit`]i suntdesf`[urate în cadrul campaniei Poli]iei Române„Alege Via]a“, în parteneriatcu Volvo România [i CorpulNa]ional al Poli]i[tilor.

Nerespectarea obliga]ieide a purta centura de siguran]` [i folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cuexcep]ia celor prev`zute cudispozitive de tip „mâinilibere“ de c`treconduc`torul de autovehiculse sanc]ioneaz` cu dou` -trei puncte amend` [i dou`puncte penalizare, iarnerespectarea obliga]iei conduc`torului de autovehicul de a se asigurac` persoanele minorepoart` centuri de siguran]`

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI4

În statele membreale Uniunii Europene,

s`pt`mâna 11-17 martieeste dedicat` opera]iunii

„Seatbelt“, conform calendarului TISPOL

pentru anul 2019, fiindvizate verificarea [iimpunerea folosirii

centurii de siguran]` [idispozitivelor de fixare,

omologate.

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 5

sau sunt transportate în dispozitive de fixare, precum [i nerespectareacondi]iilor privind transportul copiilor înautovehicule care nu suntechipate cu sisteme de siguran]`, constituie contraven]ie [i sesanc]ioneaz` cu patru -cinci puncte amend` [i treipuncte penalizare. Totodat`,atragem aten]ia asupra faptului c` nerespectareaobliga]iei pasagerilor afla]iîntr-un autovehicul de apurta centura în timpuldeplas`rii pe drumurile publice se sanc]ioneaz` cudou` - trei puncte amend`.

În cursul anului 2018, înmunicipiul Bucure[ti, încadrul ac]iunilor [iactivit`]ilor specifice,poli]i[tii din cadrul Brig`ziiRutiere au aplicatconduc`torilor de autovehicule peste 14.100

de sanc]iunicontraven]ionale pentrunerespectarea obliga]iei dea purta, în timpul circula]ieipe drumurile publice, centura de siguran]` oric`[tile de protec]ie omologate, dup` caz; peste8100 de sanc]iuni contraven]ionale pentrufolosirea telefoanelor

mobile în timpul conducerii,cu excep]ia celor prev`zutecu dispozitive de tip „mâinilibere“, contraven]iiprev`zute de Ordonan]a deurgen]` a Guvernului nr.195/2002, republicat`, cumodific`rile [i complet`rileulterioare.

BBrriiggaadd`̀ RRuuttiieerr`̀

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀,, oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull http://b.politiaromana.ro

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa revistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

{TIRI

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI6

Tineri \n deriv`LLiippssaa rreeppeerreelloorr mmoorraallee [[ii

ddee ccoommppoorrttaammeenntt aaffeecctteeaazz`̀ggrraavv ttiinneerriiii aaffllaa]]ii ppee ddrruummuullsspprree mmaattuurriittaattee..

CCeelluullaa ssoocciieett`̀]]iiii -- ffaammiilliiaaeessttee cceeaa ccaarree aarree rroolluull ddee aa--iiooffeerrii ssttaabbiilliittaattee [[ii oo pprrooiieecc]]iieess`̀nn`̀ttooaass`̀ vviiiittoorruulluuii uunnuuiittâânn`̀rr.. CCâânndd,, \\nnss`̀,, aacceeaasstt`̀ssttrruuccttuurr`̀ eessttee ddeezzoorrggaanniizzaatt`̀,,aappaarr ddiissffuunncc]]iioonnaalliitt`̀]]ii \\nnddeezzvvoollttaarreeaa ccoorreecctt`̀ aa uunnuuiiaaddoolleesscceenntt.. DDiinn pp`̀ccaattee,,ooaammeenniiii lleeggiiii ssee \\nnttââllnneesscc \\nnaaccttiivviittaatteeaa lloorr [[ii ccuu aassttffeell ddeettiinneerrii,, ccaarree [[ii--aauu aalleessrreeppeerreellee \\nn vviiaa]]`̀ ggrree[[iitt..

La \nceputul lunii martie,poli]i[tii bucure[teni au re]inut doi adolescen]i, ambii \n vârst` de 15 ani, care,\n decurs de [ase luni, au comis patru furturi[i alte [apte tentative de furt.

Poli]i[tii Biroului Investiga]ii Criminale alSec]iei 23 au declan[at verific`rile la sfâr[itullunii octombrie 2018, când au fost sesiza]ic` din interiorul unui punct termic, aflat \nsectorul 3, lipsesc mai multe unelte electrice. Acestea fuseser` sustrase \n toiulnop]ii, de persoane necunoscute, carefor]aser` u[a de acces.

La o lun` de la acest caz, pe 26 noiembrie, administratorul unei cofet`rii adepus o plângere, \n care reclama c` i-aufost fura]i 3500 lei din casa de marcat.

Fapta s-a petrecut tot la ad`postul\ntunericului, de asemenea fiind for]at` u[ade acces. Astfel, pân` la prinderea lor, ceidoi tineri sunt subiec]ii principali \n altedou` furturi (dintr-un magazin de optic`medical` [i repara]ii ceasuri [i dintr-o societate, de unde au plecat cu 60 kilograme de materiale neferoase) [i [aptetentative de furt.

Cei doi tineri au fost audia]i, iar dup` expirarea mandatului de re]inere pentru 24ore, procurorul a sesizat judec`torul de

drepturi [i libert`]i, care a dispus m`suraarest`rii preventive.

A intrat cu ma[ina furat` \n trei vehicule parcate

|n diminea]a zilei de 5 martie, agen]i de siguran]` public` ai Sec]iei 15 au prins, \n flagrant delict, un tân`r de 18 ani, la scurt timpdup` ce acesta a spart un magazin din sectorul 4, de unde a furat mai multe bunuri,dar [i o ma[in`, proprietatea firmei, parcat` \napropiere.

Cercetarea la fa]a locului a eviden]iat c`suspectul a spart geamul magazinului, a furatce era mai de pre], apoi a observat cheile de lama[in` [i a decis s` \[i asigure sc`parea „pepatru ro]i“. Totu[i, deoarece nu de]inea permisde conducere, cuno[tin]ele \n ale „[ofatului“ i-au dat b`t`i de cap. La scurt timp, ho]ul aintrat cu ma[ina \n trei autoturisme, parcate regulamentar, [i le-a provocat avarii serioase.

Pus \n aceast` situa]ie, tân`rul a \ncercat s`fug` [i a abandonat cea mai mare parte din cea sustras \n ma[in`. Oamenii legii l-au prins lascurt timp [i au recuperat toate bunurile, pentru a fi \napoiate proprietarului.

Suspectul a ajuns la sediul Sec]iei 15

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

{TIRI

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 7

Drumul oaselor

La sfâr[itul lunii februarie,poli]i[tii Capitalei au re]inutun b`rbat, care a \n[elat zecide persoane, dup` ce apretins c` este medic ortoped.

Anchetatorii au declan[atverific`rile \nc` din luna ianuarie, când la Sec]ia 11 ofemeie a depus o plângere, \ncare a declarat c` a mers laun cabinet medical din sectorul 3, pentru oconsulta]ie de specialitate, iardoctorul i-a dat un buletinmedical, f`r` s` o consultesau s` o conecteze la vreunaparat medical.

Femeia a devenit suspicioas` [i \ngrijorat` demodul cum a fost tratat` [i acerut o alt` opinie unui medicspecialist dintr-un spital dinBucure[ti. Acesta i-a confirmatc` rezultatul primit este unfals.

|n baza acestei situa]ii,anchetatorii au descoperit c`

loca]ia unde func]iona cabinetul era \nchiriat` penumele unui b`rbat de 26ani, chiar a[a-zisul medicortoped. Acesta a fost depistat, iar asupra lui au fostg`site mai multe [tampile, cuinscrip]ii aferente mai multor specializ`ri medicale. Deasemenea, au fost identificate[i ridicate mai multe documente, diplome [i certificate, ce urmeaz` a fiexpertizate, existând suspiciuni c` sunt false.

Oamenii legii au descoperitc` \n eviden]ele institu]iilor cuatribu]ii în domeniul s`n`t`]iinu exist` vreun medic cudatele de identificare ale celuiîn cauz`.

Pe 14 martie, poli]i[tii, subsupravegherea Parchetului depe lâng` Judec`toriaSectorului 3, au efectuat dou`perchezi]ii la adresa b`rbatului [i la sediul

cabinetului medical. Au fost ridicate documente

[i echipamente medicale, dar[i buletine de analize medicale, pe numele a peste70 de persoane. Urmeaz` s`fie contactate toate persoanele care au apelat laserviciile falsului medic, pentru a definitiva \ntreagaactivitate a acestuia.

Prejudiciul estimat se ridic`la 200.000 lei.

Cercet`rile sunt continuatesub supraveghereaParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 3, pentru s`vâr[irea infrac]iunilorde în[el`ciune, exercitare f`r`drept a unei profesii sau activit`]i, falsificare de instrumente oficiale, falsmaterial în înscrisuri oficiale [ifolosire a instrumentelor false.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinnAANNGGHHEELL

pentru audieri, unde i-a fost \ntocmit dosarpenal, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor de furtcalificat, furt în scop de folosin]` [i conducereaunui vehicul f`r` permis de conducere. |ncazul acesta, instan]a a dispus m`sura controlului judiciar.

Minor acuzat de abuz de \ncredere

Tot pe 5 martie, un alt tân`r a ajuns lapoli]ie pentru a fi audiat. De data aceasta,poli]i[tii Sec]iei 2 au re]inut un minor de 16ani, care este suspectul principal \n dou`cazuri de furt (articole vestimentare), comiseanul trecut, \ntr-un centru comercial din sectorul 1. Ceea ce este, \ns`, demn de adus

la cuno[tin]a cititorilor sunt alte dou` fapte, petrecute \n ianuarie [i februarie anul acesta, \ncadrate juridic drept „abuz de\ncredere prin fraudarea creditorilor“.

Concret, \n cele dou` cazuri, minorul acomandat mâncare de la mai multe firme,ce livreaz` la domiciliu, iar când angaja]ii auajuns la adres`, b`iatul a luat produsele [i,pe motiv c` nu are bani la el, a intrat \n cas`[i nu a mai revenit s` pl`teasc`.

Curierii \n[ela]i [i-au anun]at [efii, care audepus plângere la poli]ie.

|n continuare, oamenii legii fac verific`ripentru a identifica dac` au mai fost [i alteasemenea cazuri, \n care a fost implicatminorul.

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI8

ECONOMIC

Respecta]i legea !Miercuri, 6 martie, peste 25

de poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, cu sprijinul Inspectoratului deStat în Construc]ii Bucure[ti,Inspectoratului Teritorial deMunc` [i Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]`Bucure[ti - Ilfov, au desf`[uratcontroale la mai multe[antiere de construc]ii,apar]inând unor ansambluriimobiliare.

Ac]iunea a vizat verificarealegalit`]ii func]ion`rii acestorsociet`]i comerciale, legalitatea actelor de comer],existen]a autoriza]iilor necesare func]ion`rii [i modulde asigurare a pazei bunurilor[i valorilor.

Pentru neregulile constatateau fost aplicate nou` sanc]iunicontraven]ionale, în domeniulsistemelor de securitate, învaloare total` de peste 30.000de lei.

Cu ocazia verific`rilor efectuate la un obiectiv, a fostdispus` sistarea activit`]ii constructorului pentru nerespectarea cerin]elor desecuritate, în ceea ce prive[telucr`rile la în`l]ime. Totodat`,au fost constatate deficien]e înîndeplinirea atribu]iilor, dec`tre personalul de securitate.De asemenea, în perioadaurm`toare, reprezentan]ii maimultor societ`]i comerciale vorprezenta documentele, carenu au fost g`site la punctelede lucru.

În func]ie de datele rezultate, în urma acestor verific`ri, documentele vor fiprezentate Inspectoratului

Teritorial de Munc`,Inspectoratului pentru Situa]iide Urgen]` Bucure[ti Ilfov [iServiciilor de Investigare aCriminalit`]ii Economice [i deOrdine Public` din Poli]iaCapitalei.

** ** **** ** **

|n ziua de 13 martie,poli]i[ti ai Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti - Serviciile deInvestigare a Criminalit`]iiEconomice, cu sprijinulpoli]i[tilor de la Serviciul deOrdine Public` - Sisteme dePaz`, au ac]ionat la mai multecentre de colectare, reciclare [i valorificare a de[eurilor. Aufost efectuate controale la[ase centre de colectare ade[eurilor, situate pe razamunicipiului Bucure[ti,ac]iunile având ca obiect verificarea respect`rii legisla]ieiîn vigoare în domeniul

colect`rii, recicl`rii [i valorific`rii de[eurilor feroase[i neferoase.

Cu ocazia verific`rilor, aufost constatate o serie denereguli, pentru care au fostaplicate [apte sanc]iuni contraven]ionale, în valoaretotal` de peste 59.000 lei. Deasemenea, a fost confiscat` [isuma de 3600 lei.

Ac]iunea a beneficiat desprijinul speciali[tilor dincadrul Administra]iei pentruFondul de Mediu, precum [ispeciali[ti ai Direc]ieiRegionale Antifraud`Bucure[ti. Verific`rile sunt continuate cu privire la activitatea desf`[urat` de societ`]ile comerciale, pentru stabilirea \ntregii situa]iide fapt.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUULLiilliiaannaa CC~~}}EESSCCUU

Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 9

JUDICIAR

Vineri, 28 septembrie2018, am fost anun]a]i prinDispeceratul „112“, c` înAgen]ia BCR din BulevardulBasarabiei, Sectorul 2, ap`truns un individ mascat,ce avea asupra lui un cu]it,pe care l-a folosit pentru aamenin]a angaja]ii b`nciis`-i dea o sum` de bani.

Imediat dup` p`trunderea agresorului înbanc`, fiind alarmat destrig`tele colegelor sale,directorul agen]iei a intervenit în for]`, încercând s` imobilizezeautorul, iar dup` oîmbrânceal` ce a avut locîntre ace[tia, autorul areu[it s` fug` din agen]ieîntr-o direc]ie necunoscut`,f`r` a putea s` sustrag`vreo sum` de bani.

Poli]i[tii din cadrulServiciului de Investiga]iiCriminale au ajuns în celmai scurt timp la fa]a locului [i au începutcercet`rile.

În urma investiga]iilor efectuate au fost stabilitetraseele posibile pe care agresorul le-ar fi pututurma, un rol important înacest sens avându-l [icâinele de urm`, folosit depoli]i[ti în astfel de cazuri,care a indicat o posibil`direc]ie urmat` de autor.

Pentru efectuarea deurgen]` a tuturoractivit`]ilor impuse pentrusolu]ionarea dosarului, aufost stabilite grupuri delucru, în vedereaidentific`rii camerelor de

supraveghere, montate înproximitatea locului comiterii faptei, cu scopulde a stabili traseul parcursde autor, precum [i pentruaudierea persoanelorv`t`mate, dar [i a martorilor.

În acest sens, au fost efectuate investiga]ii cuprivire la traseul urmat de

autor, ocazie cu care aufost identificate mai multe sisteme de supravegherevideo.

Dup` vizionarea acestora, s-a stabilit faptulc` dup` comiterea faptei,autorul s-a deplasat de laacea adres` cu mijloace detransport în comun, cu

scopul de a-[i pierde urma[i de a nu fi g`sit depoli]i[ti.

Organele de poli]ie aureu[it s` stabileasc` traseul parcurs de autor, de lalocul comiterii faptei pân`pe o strad` din Sectorul 3,sens în care, în urma unui complex de activit`]i informativ-operative

desf`[urate în zona respectiv`, poli]i[tii aureu[it s` stabileasc` adresa unde autorullocuie[te f`r` forme legale,acesta fiind observat chiarîn momentul în care sepreg`tea s` p`r`seasc` incinta imobilului în cauz`.

Întrucât toate celelalte

Caz rezolvat \n mai pu]in de opt ore

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI10

probe, administrate pân` laacel moment, au oferitorganelor de poli]ie certitudinea c` acea persoan` este autorul tentativei de jaf din Agen]iaBCR din BulevardulBasarabiei, Sector 2, s-aprocedat la legitimarea [iidentificarea autorului în persoana numitului P.Radu. |n aproximativ optore de la comiterea faptei,poli]i[tii din cadrulServiciului de Investiga]iiCriminale au reu[itprindereaagresorului.

Cu ocaziacercet`rilorefectuate încursulurm`ririipenale, s-astabilit faptulc` autoruleste de profesie tâmplar, f`r`loc demunc`, originar dinjude]ul Satu-Mare,locuind înBucure[ti de aproape dou`s`pt`mâni. De asemenea, s-a stabilit [i faptul c`autorul a luat decizia de acomite jaful pe fondul unor presupuse dificult`]i financiare, generate de existen]a unor datorii avutela fratele s`u, rezultate dinjocurile la bursa valutar`(on-line), practicate deautor.

|n baza unui plan binedeterminat, în ceea ceprive[te modalitatea

concret` în care urma s`ac]ioneze, dup` ce anteriora observat topografiazonei, acesta a decis ca îndiminea]a zilei de 28 septembrie, s` ia de acas`un rucsac, în care a pus uncu]it, o pereche de m`nu[i[i un fular, un hanorac cuglug`, pe care urma s` opun` pe cap, pentru a nu firecunoscut de poli]i[ti saude angaja]ii b`ncii, [i as`vâr[it infrac]iunea.

Organele de poli]ie au

dispus luarea m`surii preventive a re]inerii, pentru o perioad` de 24de ore, fa]` de numitul P.Radu, iar judec`torul dedrepturi [i libert`]i dincadrul TribunaluluiBucure[ti a dispusarestarea preventiv` pentruo perioad` de 30 de zile.

|n luna noiembrie,dosarul în cauz` a fostînaintat Parchetului de pelâng` Judec`toriaSectorului 2, cu propunerea de terminare aurm`ririi penale.

Unitatea de parchet asesizat instan]a de judecat`, autorul fiind condamnat la pedeapsa cuînchisoarea de 1 an [i 6luni, pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de tentativ` latâlh`rie calificat`, prev`zut`de art. 32 alin. 1 CodulPenal, raportat la art. 233 -234 alin. 1 lit. a, c [i f dinCodul Penal.

EElleennaa AAddrriiaannaaRR~~VVAA{{

JUDICIAR

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 11

ecuritatea intern` aUniunii Europenereprezint` unul din

elementele de interes prioritaratât pentru statele membre,cât [i pentru Uniune în ansamblul s`u.

Lupta împotriva terorismului r`mâne o prioritate, Pre[edin]iaRomâniei la Consiliul UniuniiEuropene propunându-[i s`impulsioneze schimbul debune practici între statelemembre pe aceast` component`, ca parte a eforturilor de consolidare a securit`]ii interne a UE. Oaten]ie deosebit` va fi acordat` prevenirii [i combaterii radicaliz`rii, inclusiva celei online. Pre[edin]iaRomâniei la Consiliul UniuniiEuropene va continua [i vaîncerca s` finalizeze demersurile de negociereasupra propunerii deRegulament referitoare la prevenirea disemin`rii con]inutului terorist online.

Pre[edin]ia României laConsiliul Uniunii Europene vaeviden]ia rezultatele la nivelulUE [i bunele practici la nivelna]ional în asigurarea securit`]ii cet`]eanului îndomenii, precum consolidareaprotec]iei spa]iilor publice,inclusiv prin valorizareaproiectelor cu finan]are european`. Pre[edin]iaRomâniei la Consiliul UniuniiEuropene va promova expertizele privind cooperareaîntre autorit`]ile na]ionalecompetente în domeniulluptei împotriva terorismului.

Pe acelea[i repere ale

urm`ririi implement`rii corespunz`toare a cadruluistrategic formulat la nivel UE,Pre[edin]ia României laConsiliul Uniunii Europene î[ipropune s` asigure monitorizarea progreselor înregistrate în privin]a Cicluluide Politici UE 2018-2021,privind formele grave de criminalitate interna]ional` [icriminalitatea organizat` [i s`participe activ la demarareaac]iunilor prev`zute în cadrulPlanurilor Opera]ionale deAc]iuni 2019.

Pre[edin]ia României laConsiliul Uniunii Europeneinten]ioneaz` s` promovezedou` ini]iative în domeniulcooper`rii poli]iene[ti, avândîn vedere importan]a sporit` aacestui domeniu în ansamblum`surilor de înt`rire a cooper`rii între statele membre în sfera afacerilorinterne.

Prima dintre acesteavizeaz` un concept inovator îndesf`[urarea activit`]ilorpoli]iene[ti - Policing in a connected world - Novel actionable information - axatpe 3 dimensiuni: tehnologie, mobilitate [i analizainforma]iilor pentru a putea fifolosit atât în strategii de prevenire, cât [i în combatereacriminalit`]ii, adaptat la dezvolt`rile tehnologiceprezente [i viitoare. Conceptulvizeaz` armonizarea roluluiunit`]ilor de analiz` în arhitectura institu]ional` de aplicare a legii, identificarea derepere comune pentrudefinirea rolului produseloranalitice, promovarea

poten]ialului acestora, formarea personalului de analiz` a informa]iilor [i ametodelor de analiz`.

Cea de-a doua ini]iativ` serefer` la adaptarea r`spunsuluipoli]ienesc la particularit`]ilemulticulturale alecomunit`]ilor emergente lanivelul statelor membre,respectiv extinderea valen]elorini]iale ale ofi]erilor de suportoperativ (prev`zute în„Deciziile PRM“) c`tre o dimensiune preventiv`, centrat` pe apropierea decomunitate. Prin prezen]adirect` [i pentru perioade maiextinse de timp a ofi]erilor desuport operativ pe teritoriilestatelor membre se va aduceo contribu]ie substan]ial` înceea ce prive[te politicadiverselor comunit`]i, precum[i dezvoltarea activit`]ilor de prevenire [i combatere ainfrac]iunilor [i a victimiz`rii.

Referitor la politica UE îndomeniul combaterii traficuluide droguri, Pre[edin]iaRomâniei la Consiliul UniuniiEuropene va monitoriza progresele înregistrate în contextul implement`riiPlanului de ac]iune 2017-2020 aferent Strategiei UE înmaterie de droguri.Combaterea traficului demigran]i/smuggling este un altsubiect în aten]ia Pre[edin]ieiRomâniei la Consiliul UniuniiEuropene, în contextulm`surilor mai ample vizândgestionarea migra]iei.

SSuurrssaa:: wwwwww..rroommaanniiaa22001199..eeuu

-- vvaa uurrmmaa --

SS

Dimensiunea Afaceri InterneConsolidarea securit`]ii interne a UE

Hipnoza cu bucluc

Cu ochii fixa]i \n ochii victimelor, cumâinile desenând \n aer obi[nuitele „pase“,cu vocea modulat` obsesiv: „Te rog bancnotele … te rog … prive[te-m`, prive[te-m` …“ {i casierii \[i deschideau fascina]i seifurile, negustorii deveneau ni[temarionete, [i, cu to]ii, le \ntindeau una câteuna toate hârtiile de 10, 50 [i 100 de mii delire.

De ceva vreme, operau astfel prin Italia ceitrei hipnotizatori pachistanezi, care au fostcaptura]i pe 7 octombrie 1993,la Cosenza, de poli]i[tii„Echipei mobile“. Cert este c`„fachirii“ - Aman [i FalsalHuslen, tat` [i fiu, asista]i deZorha, so]ia celui din urm` - audemonstrat pe viu c` vecheaart` a magicienilor hindu[i nus-a stins [i nu e vorb` goal`.

Oricum, primele investiga]iiau stabilit c` cei trei au operatastfel, \n Italia, cel pu]in dintoamna lui ‘92, reu[ind s`-[iasigure un trai pe picior mare, f`r` efort [i f`r`riscuri. Exceptând situa]ia care a condus laprinderea lor, când intrarea inopinat` a unuimu[teriu, \n timp ce d`deau o asemenea lovitur` \ntr-o pr`v`lie de la margineaCosenzei, a f`cut s` se rup` vraja [i, de[i aureu[it s` fug` ini]ial, s` fie prin[i, \n cele dinurm`, pe baza num`rului de \nmatriculare aautomobilului lor, re]inut de un trec`tor.

A luat foc \n timp ce \ncerca s` jefuiasc` o banc`

Toraki Miterato, 55 ani, din Omiya, Japonia,a e[uat la prima lui \ncercare de a jefui obanc`. Fiind [omer [i ajungând la limitar`bd`rii, el a pl`nuit s` jefuiasc` o banc`local`, de unde s` fure o sum` rezonabil`.Pentru a nu-i speria prea tare pe func]ionariibancari, a apelat la o metod` mai pu]in

folosit`: cocteilul Molotov.B`rbatul a p`truns \n banc` având fa]a

acoperit` [i a aruncat pe cel mai apropiatghi[eu o geant` diplomat. „Umple]i-o cu bani,dac` vre]i s` nu v` dau foc!“ - a amenin]atMiterato [i a scos din buzunar o sticl` de benzin` [i o brichet`. La \nceput, lucr`toriib`ncii l-au privit pe ho] cu uimire, crezând c`este vorba de o glum` proast`. Dar, v`zând c`individul aprinde bricheta, trei func]ionari bancari s-au repezit asupra ho]ului, care nu sea[tepta la o asemenea reac]ie din partea lor.Atunci a vrut s` fug` [i s` arunce din merscocteilul Molotov, care avea fitilul aprins.Figura nu i-a reu[it. Toraki Miterato s-a

\mpiedicat [i a c`zut, sc`pândsticla din mân`. Aceasta s-aspart, iar fl`c`rile l-au cuprinsatât pe sp`rg`tor, cât [i pe doidintre urm`torii care tocmai searuncaser` asupra lui [i \ncercau s`-l imobilizeze.

Dup` o spitalizare deaproape o lun`, Toraki Miteratoa fost trimis \n judecat` pentrutentativ` de jaf [i v`t`mareacorporal` a celor doifunc]ionari, care s-au ales cu

arsuri u[oare…

{i-a denun]at so]ul,fiindc` n-a adus acas` banii fura]i

Deborah Elliot-Binns [i-a denun]at so]ul,care furase 14.000 de lire sterline dintr-obanc`, dup` ce l-a recunoscut \n \nregistrareaf`cut` de camera de luat vederi a institu]ieirespective, \n care lucra femeia. Aceast` \nregistrare fusese f`cut` \n urm` cu dou`s`pt`mâni, iar Cristopher Elliot-Binns nu adusese acas` banii fura]i. Dup` vizionareadesf`[ur`rii jafului, Deborah s-a dus la poli]iadin Northhampton (Anglia) [i a declarat c`autorul furtului era chiar so]ul ei, care e unalcoolic \nveterat. „Nu [tiu ce a f`cut cu banii,dar acas` n-a adus nici o le]caie! Probabil, i-ab`ut cu prietenii lui de pahar“ - li s-a plâns eapoli]i[tilor.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Dup` ce au rostit o serie de

incanta]ii rituale, ele au auzit pa[i

deasupra capetelor lor.«Spirite, e[ti aici?» - a

\ntrebat una dintre ele.

”

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

Sp`rg`torul s-a pr`bu[it prin tavan,\n mijlocul unei [edin]e de spiritism

Jessie Howard, Cindy Heston [i HeatherBeaumont, trei tinere din Santa Fe (NewMexico, SUA), organizau, din când \n când,[edin]e de spiritism. Toate sperau s` sem`rite cât mai curând [i doreau s` afle, cu unceas mai devreme, cum avea s` arate cel carele va deveni so].

|n seara de 11 martie 1995, ele se strânseser`, ca de obicei, \n locuin]a lui Jessie,situat` la periferia ora[ului, [i se preg`teau cufebrilitate pentru o nou` [edin]`. De aceast`dat`, hot`râser` s` invoce spiritul buniculuigazdei, care fusese un judec`tor celebru. |ncamera drapat` \n negru, tinerele luaser` loc\n jurul unei mese, \n mijlocul c`reia pâlpâiao lumânare. Dup` ce au rostit o serie de incanta]ii rituale, ele au auzit pa[i deasupracapetelor lor. „Spirite, e[ti aici?“ - a \ntrebatuna dintre ele.

|n acela[i moment, plafonul \nc`perii s-asf`râmat [i un b`rbat a c`zut pe mas`,\ngrozindu-le pe cele trei fete. V`ic`relileintrusului le-a adus, \ns`, la realitate, ele realizând c` nu era vorba de spiritul invocat,ci de o fiin]` \n carne [i oase. Aprinzând lumina, fetele au constatat c` aveau de-a facecu un ho].

Profitând de pozi]ia izolat` a locuin]ei luiJessie [i de faptul c` luminile erau stinse,Oswald Newman s-a gândit s` dea o

spargere. {i-a tras un ciorap pe fa]` [i intrândpe un chepeng de pe acoperi[, care eradeschis, a p`truns \n podul casei. Numai c`imobilul era foarte vechi, iar plafonul [ubred s-a rupt sub picioarele lui. Acesta s-a pr`bu[it\n mijlocul [edin]ei de spiritism, scrântindu-[io glezn` [i um`rul unui bra].

Jessie a anun]at poli]ia, care l-a arestat peintrus. „Cred c` spiritul bunicului meu a f`cutdreptate, [i de aceast` dat`!“ - le-a m`rturisitea poli]i[tilor.

|n timpul anchetei care a urmat, OswaldNewman a declarat: „Dac` [tiam c` voi aveade-a face cu spiritul unui judec`tor, m` l`samp`guba[! Niciodat` nu mi-au pl`cut fantomele, fiindc` nu [tii la ce s` te a[tep]i dela ele!“

Tâlharul paguba[

Louis Tietierre, un francez din Dijon, tâlharde ocazie, s-a prezentat \ntr-o sear` de martiela sediul unei sec]ii de poli]ie, pentru a reclama faptul c` locuin]a i-a fost spart` depersoane necunoscute [i c` i s-au furatobiecte de valoare de peste 300.000 de francifrancezi [i o mare sum` de bani.

|n timp ce completa formularele, \nmânatede ofi]erul de serviciu, a auzit ]ipetele uneifemei care striga: „El e cel care m-a jefuit [i m-a b`tut!“ {i-a \n`l]at capul [i, v`zând-o, s-aridicat [i a \ncercat s` fug`, apoi [i-a datseama c` f`cuse o grav` gre[eal`. Dar, era

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 15

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

16

prea târziu. A fost nevoit, astfel, s` recunoasc` otâlh`rie, pe care o s`vâr[isecu trei zile mai \nainte [i ac`rei victim` fusese chiarfemeia aflat` cu treburi \nsec]ia de poli]ie.

Cuptoarele cu microunde nu audoar efecte negative

Pe data de 17 iunie 1994,\ntr-un restaurant din ora[ulamerican Portland, ziua \n amiaza mare, au dat buznadoi indivizi, care, subamenin]area pistoalelor, le-aucerut clien]ilor s` se \ntind`pe podea, iar vânz`torilor s` deschid` caselede bani. Cum \n ora[ tocmai se desf`[ura untradi]ional festival al t`ietorilor de lemne,\ncas`rile pe ziua respectiv` erau foarte mari,a[a c` ho]ii au avut serios de lucru la \ndesarea bancnotelor \n saci. Doar c` atuncicând mai aveau pu]in [i-[i duceau la bunsfâr[it treaba, s-a auzit un [uierat ascu]it:„Alarma!“ - a strigat unul dintre clien]ii \ntin[ipe jos [i a fost de-ajuns: panica]i, bandi]ii aul`sat balt` sacii [i du[i au fost. Du[i, dar nufoarte departe, c`ci o patrul` de poli]ie i-aprins, dup` o scurt` urm`rire cu ma[inile. |ncele din urm`, [i misterul „alarmei“ s-a rezolvat. De fapt, nu ap`sase nimeni pebutonul de alarm`, ci se declan[ase soneriade avertizare a unui cuptor cu microunde,anun]ând c` sandvi[urile introduse \n cuptorse \nc`lziser` …

Voiau s` fure un bancomat,dar au plecat cu toat` cabana

Trei ho]i din sta]iunea francez` Metabief au\ncercat s` fure un automat de bani, instalat \nperetele exterior al unei cabane. |ntr-o noapte,infractorii au legat un cablu de o]el de bancomat, apoi au prins cablul de un camion,cu care au demarat \n tromb`. Spre surprizaho]ilor, automatul de bani i-a urmat cu tot cucaban`. Dup` ce au târât-o dup` ei aproape

100 de metri, infractorii au verificat dac` potfura banii din bancomat. Numai c` seiful \ncare erau ]inu]i banii n-a suferit nici ostric`ciune, iar ho]ii au fugit de la locul fapteicu mâna goal`.

Autorit`]ile din Metabief au declarat c`pagubele produse de cei trei sunt \nsemnate,cabana \n care era bancomatul fiind completdistrus`. |n plus, panourile rutiere [i stâlpii aufost doborâ]i la p`mânt pe distan]a pe carecamionul a tras cabana dup` el.

Ho]ul s-a predat pentru c` n-a avut ce s` fure

Un b`rbat de 41 ani din Dusseldorf,Germania, s-a predat la Poli]ie, dup` ce a\ncercat s` jefuiasc` o farmacie. El intrase \narmat cu un pistol [i le ceruse angaja]ilor s`-i dea toate \ncas`rile din acea zi. Dinp`cate pentru ho], \n toat` farmacia nu seg`sea decât modesta sum` de 250 euro.

Descump`nit, b`rbatul s-a a[ezat pe unscaun [i le-a spus angaja]ilor s` cheme Poli]ia.

Infractorul a fost arestat f`r` probleme, eldeclarând, ulterior, c` nu merita s` ri[te anigrei de pu[c`rie, pentru doar 250 de euro. Separe c` b`rbatul s-a gândit bine, deoarece,pân` la urm`, n-a fost acuzat decât de port ilegal de arm`.

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: Corbis.com

M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

O nou` specie: poli]istul democrat. Propaganda [i cazul mor]ii comisarului Cernov

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 17

Uciga[ul de la Interne [i reeducarea

rezent la un miting laOradea, \n mai 1945,Teohari a declarat:

„Poporul român va convie]uiprietene[te cu poporul magiar.Vrem [i noi [i dvs [ipopula]iile conlocuitoare [iguvernul, ca jandarmeria deast`zi s` fie creat` pe altebaze, s` fie \nconjurat` dedragoste [i apropiat` depopor.

Condi]iunile noui createdup` retragerea administra]ieiromâne[ti din Ardealul deNord au pus necesitateacre`rii unui organ demen]inere a ordinei. A[a a luatna[tere poli]ia popular`. S-acreat poli]ia popular`, este unmerit al acelora care au creat-o. La organizarea jandarmeriei vor fi \nglobate [ielemente cinstite [i democratice. La Cluj [i TârguMure[, ministrul declara „MAfI va trece imediat la reorganizarea [i democratizarea aparatului destat \n Ardealul de Nord, aorganelor poli]iene[ti, chemate s` asigure lini[tea,via]a [i avutul cet`]enilor“.

|ntr-o inspec]ie administrativ` \n Ia[i,Boto[ani, Dorohoi [i F`lticeni,ministrul a prezidat [edin]e cuprimarii, jandarmii, [efii

poli]iilor, reprezentan]iiBisericii, justi]iei. |n Moldova,Teohari a spus c` „jandarmeria va fi reorganizat`, cuprinzând atâtpoli]ia popular` din Ardeal, cât[i poli]ia rural` din Moldova“.Revenind la „problemaepura]iei“, el informa „c` \nchiar s`pt`mâna asta se vorprimi instruc]iuni“, iar „r`spunderea acesteiopera]iuni va c`dea efectiv

asupra prefectului. Problemaepura]iei nu este atât desimpl` [i MAfI nu \n]elege s`r`mân` un organ de represiune. El se consider`dator s` aib` grij` [i de reeducarea elementelor careau \n]eles ast`zi c` au gre[it“.Iat` de la cine ([i de când!) apornit reeducarea.

Teohari \ncepuse „democratizarea [i transformarea \ntr-un serviciuutil statului, a celui de-altreilea resort de poli]ie,

cunoscut sub denumirea deDirec]ia Poli]iei Judiciare“.Aceast` direc]ie era condus`de C. I. Dianu, care „a [tiut s`\mbine experien]a vechilorfunc]ionari cu cuno[tin]eleteoretice [i elanul de lupt` alnoilor poli]i[ti“. De pild`,comisarul Vasile Firea [icolegii s`i, Radu Fechete,Vasile Spandu, Ilie Gaza [iConstantin Nica au cercetat ore]ea de falsificatori de timbre.Conduc`torul bandei eraovreiul Hary Weismann, inginer de 45 de ani, din str.Biserica Enei nr. 14, care maif`cuse trei luni arest \naintede 1944. Complice, polonezulIosif Busiek. Ambii au fugit cumotocicletele pe ValeaPrahovei, dar au fost prin[i.Urmau s` scoat` pe pia]` timbre de 200 de milioane.Al]i complici, Milu [i BercuBercovici. Potrivit oficiosuluide partid, Teohari „a \n]eles s`utilizeze numai oamenipotrivi]i pentru a asigura bunafunc]ionare a acestui important aparat de stat“ [i „a[tiut s` re\mprosp`teze rândurile poli]i[tilor cu al]i valoro[i func]ionari cari \ntr-untimp record a (sic!) reu[it s`\nregistreze succese soldate cutrimitere \n fa]a justi]iei ainfractorilor de toate categoriile, fie ei legionari, hitleri[ti, falsificatori sau excroci“.

...Direc]iunea OrdiniiPublice a fost desfiin]at`prin ordin al ministrului,

«devenit` odioas` opinieipublice române[ti,

datorit` opera]iunilor necinstite...

” ”PP

Poli]ia democrat` l-a arestat pe inginerul VirgilIonescu de la CFR care eraacuzat c` a creat un serviciude informa]ii \mpotriva muncitorilor ceferi[ti. A fostarestat [i {trul Froim zis„Stroe“, din Bac`u, fost agental cercului de recrutare, care adenun]at poli]iei mai mul]icet`]eni condamna]i la munc`silnic`. Serviciul Siguran]ei dinPPC a fost informat c` ElenaGhin`raru, sora „criminaluluide r`zboi“ sl. Florin Ghin`raru(condamnat la moarte) [i fiicagl. Ghin`raru (arestat), transporta valize \n str. MironCostin nr. 31 la locuin]a col.Panait B`l`nu]`. ChestorulPompiliu Dumitrescu, [efulBrig`zii Speciale [i doi comisari au f`cut o perchezi]iedomiciliar`, descoperindobiecte de argint, bro[uri subversive, materiale interzise.Toat` familia a fost arestat`.

„Ac]iunea criminal` a elementelor fasciste continu`\n cazuri izolate, \ns` poli]iademocrat`, prin unitatea eicentral`, Corpul Detectivilor, \[iface datoria f`r` cru]are \n ceice \n nebunia lor nu \n]eleg c`\ntreaga omenire tr`ie[te unveac nou“. Era vorba de „organiza]ii teroriste“, sau„a[a-zisele centre de rezisten]`“. De pild`, la domiciliul legionarului NicolaeDobrin, poli]i[tii democra]i aug`sit revolvere [i documente.

|n mai 1945, D. Bodn`ra[,inspector de Siguran]` alRegionalei Suceava, a arestatpe Lorian, [eful Siguran]eiCâmpulung, acuzat c` ar fijefuit popula]ia [i ar fi f`cutarest`ri abuzive de comuni[ti.La 27 mai 1945, \ntr-o razie\mpotriva bursei negre,

chestorul sectorului IIIAlbastru, Ion Canciu [i oechip` de 8 comisari de circumscrip]ie [i membrii aig`rzilor cet`]ene[ti, au ridicatpeste 200 de indivizi, dintrecare au fost re]inu]i 47. TudorPetruc, prefectul PPC a arestat3 legionari, care „au c`utat s`atenteze la prestigiulArmatelor Ro[ii, \ncercare perfid` de umbrire a dragosteide care se bucur` la noi victorio[ii osta[i ai popoarelorsovietice“. E vorba de IonG`in`, Gh. Arma[u [i Gh.Giumu[liu, care au jefuit pe dr.L`z`rescu, fiind aresta]i desolda]ii sovietice. Prefectulpoli]iei „ne-a asigurat c` \nscurt timp va nimici r`m`[i]efasciste“ [i nici o autoritate nupoate face perchezi]ie f`r`PPC.

Acuzatorul public DumitruS`racu a dispus arestareacomisarului de poli]ie NicolaeMarinescu, din Direc]iaJudiciar`, acuzat de crime der`zboi, fost pretor \n comunaCrosolovo, jud. Tiraspol, acumpretor al jud. Muscel. TrandafirNiculescu de la uzinele„Mociorni]a“ a descoperitbicromat de potasiu stocat

pentru specul`. Avoca]iiHeinric Haimovici [i CarolGossman urmau s` fie intermediarii. Depozitul era \nstr. Muzelor nr. 5, la LucianLazarovici. Niculescu a anun]atpe Nichifor, [eful Siguran]eidin PPC [i pe chestorulPompiliu Dumitrescu. Totacum, chestorul SacheDavidescu de la Sectorul IINegru [i muncitori din gardacivic` au capturat ]ig`ri \n valoare de 160000 de lei.

|n iunie 1945, Teohari a\nfiin]at la PPC un organ decontrol al cet`]enilor, cu scopul de a combate specula[i sabotajul economic. |nora[e, acest oficiu func]ionape lâng` prefectur`. Eraunumi]i prin decizie a MAfI, dintre reprezentan]ii nominaliza]i de comuni[ti.Supravegheau distribu]ia produselor na]ionalizate, constatau sabot`rile [i descopereau cazurile, confiscau, \n prezen]a unuipoli]ist. Nu [tim dac` esteaceea[i forma]iune pe care og`sim la PPC la 4 septembrie1947, Brigada Economic`(germenele mili]iei economice), din care f`ceau

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

18

parte comisarii AnatolMândrescu [i VladimirTeodorof [i agentul DumitruGheorghe, care efectuau odescindere \n localul„Ceptura“ din Calea Mo[ilornr. 179. Prin Ordonan]a PPCnr. 374 din 2 iunie 1945, to]ibucure[tenii care \mpliniser`14 ani erau obliga]i s` seprezinte la circumscrip]iile depoli]ie pentru a-[i justificar`mânerea \n Capital` [i aprimi „dovada“ de r`mânere.Tot \n iunie, prefectul Poli]ieiCapitalei, Teodor Petruc a datun comunicat prin care to]i ceicare au primit aparate deradio de la PPC s` le restituiela etajul 5, camera 12.Opera]iunea de vizare abuletinelor de popula]ie \ncepuse la circumscrip]ii \niunie 1945, sub coordonareanoului chestor AlexandruRoman, [eful ServiciuluiMi[c`rii Popula]iei din PPC.

La 23 iunie 1945,Direc]iunea Ordinii Publice afost desfiin]at` prin ordin alministrului, „devenit` odioas`opiniei publice române[ti,datorit` opera]iunilor necinstite dinainte [i sub

regimul antonescian“. Demen]ionat c`, inducerea \neroare a PPC \n leg`tur` cuordonan]a de descongestionare a Capitaleise sanc]iona cu introducerea\n lag`rele de munc` pân` la2-3 ani. Pentru decongestionarea Capitalei „eclar c` noile elemente angajate \n noua poli]ie \[i\ndeplinesc \n mod exemplarmisiunea f`când s` se \ntrevad` viitorul solid alpoli]iei democrate. Oare cumar fi decurs lucr`rile de decongestionare sub poli]iadictaturii?“ Pentru exemplificare, se d`dea cazulfostului comisar \n ChesturaPoli]iei Ia[i, Zenovie Popescu,care, la 6 martie 1945 fusesecomprimat. „|ns` \n fostulpoli]ist, n`ravul r`u a r`masadânc \nr`d`cinat. A[a c` avenit pe la Bucure[ti. A tras lahotelul Marna. A intrat \n traficul cu dovezi der`mânere \n Capital`“. S-a dusla Circumscrip]ia 38 cerând 5dovezi \n alb. |ntâlnirea urmas` aib` loc a doua zi la obodeg` din [os. Giule[ti. Avenit comisarul Socaciu, [eful

circii. Popescuavea la el 75000lei. „Dle comisar,\n numele legii,e[ti arestat“, i-aspus Socaciu,luându-l la PPC.Tot \ntr-o combina]ie deacest fel a intratfostul comisar-[efMihail Teodorescu,care, abuzând demisiunea de [efde echip`, i-a eliberat o dovad`lui Mihail Pavliuc,

jocheu, contra sumei de10000 lei. Pentru decongestionare s-au deta[at408 func]ionari de poli]ie,care, dup` o lun` de munc`,au eliberat 420081 dovezi der`mânere \n Bucure[ti.Aproximativ 400000 decet`]eni urmau s` p`r`seasc`Bucure[tii, incluzând \ntregafamilie. „Modul exemplar \ncare a decurs vasta opera]iuneeste \nc` o dovad` c` nouanoastr` poli]ie democrat`, format` din oameni integri,\n]elege s` stea cu cinste \nslujba cet`]enilor [i a ]`rii“.

|n iulie 1945, Teohari numai avea loc \n sediul MAfI [ia mutat Casa de Credit [iDirec]iunea MONT \n bd Carolnr. 78, fostul local alSiguran]ei. |n noaptea de 4/5iulie, Brigada „S“ din PPC, princhestor L`z`rescu, prefectulpoli]iei [i secretarul PPC,\nso]i]i de cet`]eni, au executat razii la toate brut`riileCapitalei, \n num`r de 128.Poli]ia comunal`, prin directorul Emil Mitulescu, executa inspec]ii vizând legeade combatere a sabotajului [ia speculei, la gr`dinile de var`[i restaurantele Capitalei. {i \nteritoriu era febra muncii.„Poli]ia din Arad, expresie anoii poli]ii democrate a ]`rii, apurces la o intens` ac]iune delichidare a tuturor elementelorfasciste, care din umbr` continu` [i ast`zi activitatealor criminal`, \ndreptat`\mpotriva poporului“. Astfel,Siguran]a Arad (comisariiBinder [i Vr`bete) au arestat oband` de legionari, care falsificaser` buletine de identitate.

-- vvaa uurrmmaa --

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 19

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI20

MONDO POLICE

Picturi de milioane furate de „Spiderman“

|n noaptea de 19-20 mai 2010, cincitablouri deosebit de valoroase (de aproape100 milioane euro), apar]inând unor pictori prestigio[i, au fost furate din MuzeulMetropolitan de Art` Modern` din Paris.Este vorba de „Le Pigeon aux petits pois“,pictur` în ulei, realizat în 1911 de PabloRuiz Picasso, „La Pastorale“, realizat în 1906de Henri Matisse, „L'Olivier près del'Estaque“, realizat în 1906 de GeorgesBraque, „La Femme à l'éventail“, realizat în1919 de Amedeo Modigliani [i „Naturemorte aux chandeliers“, realizat în 1922 deJules Fernand Henri Léger.

Directorul muzeului, Fabrice Hergott, adeclarat c` „ho]ii au spart o fereastr` [i audistrus mai multe lac`te“. Muzeul aveamontate 30 de camere video [i trei agen]ide paz` asigurau securitatea pe timpulnop]ii.

În octombrie 2011, au fost aresta]i doisuspec]i, Vjéran Tomic (francez de originecroat`) [i Jean-Michel Corvez (anticar parizian). Franco-croatul (supranumit deanchetatori „Spiderman“), a intrat în muzeupe o fereastr` ce avea un defect deînchidere [i a profitat de faptul c` sistemulde securitate nu func]iona.

Stabilit la Montreuil (Métropole du GrandParis), Tomic a f`cut parte dintr-un grup de

r`uf`c`tori din fosta Iugoslavie, care înc` dinanii ‘70 se specializaser` în furturi deobiecte de art` în regiunea parizian`. Deexemplu, \n 1999 a fost arestat dup` ce acomis mai multe furturi în regiuneaMarseille, sustr`gând atunci o pânz` în uleiapar]inând lui Bernard Buffet (1928-1999,cunoscut acuarelist [i pictor expresionist),mai multe pasteluri ale lui Camille Pissarro(1830-1903), dar [i o pictur` semnat` deYves Brayer (1907-1990).

Tomic a comis majoritatea furturilor (careîi aduc „celebritatea“) prin escaladare (ceeace necesit` o condi]ie fizic` deosebit` [i unechipament adecvat).

Jaful de la Muzeul Metropolitan de Art`Modern` a fost comis în numai 17 minute.Tomic a p`truns în cl`dire în jurul orei03.30, dup` patru minute a g`sit tabloul luiLéger („Nature morte aux chandeliers“),apoi au urmat cele ale lui Picasso, Braque,Matisse [i Modigliani. La ora 03.51 (conformcamerelor de luat vederi), Tomic a p`r`sitlocul faptei.

Anchetatorii au transmis fotografii aletablourilor disp`rute tuturor poli]iilor dinlume, prin intermediul Interpolului, iar acestea sunt înregistrate [i în baza de dateTREIMA („Thésaurus de RechercheElectronique et d'Imagerie en Matière

Artistique“ - carecon]ine 80.000 deimagini ale obiectelorde art` disp`rute) aOficiului Central deLupt` contraTraficului de BunuriCulturale, structur`specializat` a Poli]ieiJudiciare.

La perchezi]iaefectuat` la domiciliul lui Tomic,poli]i[tii au descoperit patrutablouri furate

Credit foto: thedailybeast.com

dintr-un alt muzeu, ceasuri de lux, bijuterii [iechipamente specifice pentru escaladare. Anticarul Jean-Michel Corvez, care comandase jaful [i era interesat doar detaboul lui Fernand Léger, a fost [i el arestat. Un alt suspect, Yonathan Birn (specializat în evaluarea obiectelor de art`),care avea ascunse tablourile în atelierul lui,va fi audiat [i inculpat ulterior. Birn le-adeclarat autorit`]ilorc` dup` arestareacelor doi complici, aaruncat tablourile într-o pubel` ecologic` din fa]acasei.

Cei trei inculpa]ivor fi trimi[i îninstan]`, pentrus`vâr[irea infrac]iuniide „asociere \n scopul comiterii unuijaf în grup organizat“,iar procesul a avutprimul termen \n ianuarie 2017, laTribunalul Corec]ionaldin Paris.

Pe 20 februarie 2017, inculpa]ii vor primipedepse cuprinse între 6 [i 8 ani dedeten]ie: Birn la 6 ani de închisoare [i150.000 euro amend` penal`, Corvez a fostcondamnat la 7 ani de închisoare [i150.000 euro amend` penal`, iar Tomic aprimit 8 ani de închisoare [i 200.000 euroamend` penal`.

Vjéran Tomic î[i execut` pedeapsa înCentrul Penitenciar din Fresnes. Conformlegisla]iei în vigoare, Tomic, fiind recidivist,poate fi eliberat condi]ionat, sub controljudiciar, dup` efectuarea a cel pu]in dou`treimi din pedeaps`.

Ho]ii „cârti]e“

Poli]i[tii germani de la BKA-Bundeskriminalamt (Biroul Federal deInvestiga]ii Criminale al Germaniei - agen]iefederal` de investiga]ii, subordonat` directMinisterului Federal de Interne) s-au confruntat, \n 2013, cu un caz aparte. O

filial` a b`ncii „Berliner Volksbank“ a fostjefuit`, dup` ce ho]ii au s`pat un tunel de45 metri [i au p`truns \n seiful unit`]ii bancare, de unde au furat bunuri \n valoarede 10 milioane euro din casetele de valori,\nchiriate de clien]i.

Algoritmul jafului a fost urm`torul: unuldintre ho]i, sub identitate fals`, a \nchiriat ocaset` de valori \n 2011, pentru a putea s`

observe m`surile desiguran]` ale b`ncii. |naceast` perioad`, gruparea a \nchiriatpatru locuri de parcareîntr-un parking subteran dinapropierea institu]iei,unde au s`pat tunelul(înalt de 1,5 metri, latde 1 metru [i lung de45 metri).

Cei 234 de clien]ip`gubi]i, au primitdrept desp`gubiri aproximativ 30% dinvaloarea prejudiciuluimaterial declarat,

ast`zi 90% dintre cei afecta]i au acceptat„solu]ii convenabile“, propuse de conducerea b`ncii.

Banca [i compania de asigur`ri au oferito recompens` de 50.000 euro pentru oriceinforma]ie, ce ar putea conduce la recuperarea prejudiciului material, dar aceasta n-a fost „\ncasat`“ nici pân` azi.

Jaful de la Berliner Volksbank neaminte[te de un alt jaf, asem`n`tor, comisîn Berlin, în 1995, la „Commerzbank“.Atunci, ho]ii au pr`dat banca, ajuta]i dearme, [i au reu[it s` fug` printr-un tunels`pat.

Indiciile [i urmele l`sate de autori \ncazul spargerii de la „Berliner Volksbank“, prelucrate cu aparatur` de ultim` genera]ie[i tehnici moderne de investiga]ie, n-au condus, pân` acum, la prinderea autorilor.

Tunelul („SoKo Tunnel“) s`pat de ho]i, deo manier` surprinz`toare, a fost transformat \n obiectiv de atrac]ie, subnumele de „Berliner Unterwelten“.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 21

MONDO POLICE

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI22

JURIDIC

Structuri [i re]ele paralele \n economia subteran`

ornind de la premiza conformc`reia economia

subteran` func]ioneaz` înmod paralel cu economiana]ional`, respectiv cu ceamondial`, putem observa faptul c`, în timp, au luatna[tere adev`rate structuriparalele. Astfel, dac` studiemproblematica din perspectivaformelor pe care economiasubteran` le îmbrac`,ajungem la concluzia c` acestea se manifest` din ce înce mai pregnant [i al`turi deactivit`]ile economiceconsiderate normale [i eficiente din punct de vedereeconomic. Observ`m c` lanivelul economiei na]ionaleiau na[tere structuri [i re]ele,asemenea unei pânze dep`ianjen care se întinde întoate ungherele unei camerepr`fuite.

În cazul economiilor din Ests-a ar`tat c` regimurile comuniste cu economii planificate au cunoscut oeconomie paralel` ilegal`,greu de m`surat din cauzamuta]iilor economice suferitede aceste ]`ri [i a incertitudinilor legislative.

Înainte de 1989, economiacaracterizat` de penurie, precum [i de a[a-numitadepersonalizare a propriet`]iiindividuale prin colectivizare, a condus la apari]ia uneieconomii subterane particular`.

Activit`]ile caracteristiceeconomiei subterane au prosperat la umbra economiei

planificate sub o form` ilegal`,neoficial` sau tolerat`. Uniispeciali[ti consider` c` economia subteran` a avut unrol regulator al penuriei produselor, un num`r marede activit`]i reprimate bucurându-se deconsim]`mântul social.

Aceast` economie secundar` a transferat factoride produc]ie din sectorul

planificat în cel neoficial, dândna[tere la [omajul deghizat înal doilea loc de munc`. Astfel,activit`]i din întreprinderile destat s-au combinat în economia subteran`, dezvoltându-se ca un parazital celei oficiale. Dac` economia subteran` a fost destinat` s` produc`, în special, pentru autoconsumsau schimb pe pie]ele paralele, activit`]ile subteraneau cunoscut diferite variante.

Au ap`rut economii private familiale [i informale,de tipul producerii de bunurira]ionalizate, servicii medicale,construc]ii, transport sauschimburi de astfel de servicii.În opozi]ie cu economia

planificat`, economia secundar` a fost orientat`spre cererea pie]ei la nivellocal, dar, uneori, [iinterna]ional din cauzarestric]iilor la produsele deimport.

Principalele cauze suntlegate de corup]ie, administra]ie necompetent` [iineficient`, precum [i deciziilearbitrare ale autorit`]ilor.Încerc`rile de introducere areformelor ce aveau ca scopsc`derea economiei subteraneprîntr-o mai mare interven]ie astatului nu au avut un efectpozitiv ducând la dezvoltareapie]ei negre.

Nivelul muncii în economiasubteran` este directpropor]ional cu dezvoltareatehnologic` a statelor, cunum`rul firmelor cu randament sc`zut, fiind cunoscut c` numai o parteredus` a fenomenului sereg`se[te în cazul marilorfirme. Firmele de mici dimensiuni [i de for]` economic` redus` se afl` uneori în situa]ia de a apela lamunca la negru datorit` faptului c` ele depind deabilit`]i individuale în domeniieconomice diverse.

Un rol destul de importantîn studiul economiei informale, în ultima perioad`revine fenomenuluiglobaliz`rii. În virtutea acestuia, se poate observa c`o component` principal` asistemului economiei subterane mondiale o constituie corpora]iile,

PP

...La nivel global, imensapia]` american` a atras

cele mai puternice organiza]ii criminale,

care ulterior au exercitat o influen]` din ce în ce mai mare la nivel

mondial.

””

POLI}IA CAPITALEI - Martie 2019 23

JURIDIC

considerate ca fiind cei maiputernici agen]i economici peplan global.

Importan]a acestora încadrul economiei globale estedat` de faptul c` peste 30%din comer]ul desf`[urat lanivel mondial le apar]ine.Acestea speculeaz`, în anumite cazuri, pozi]iile privilegiate pe care le de]in cuscopul ocolirii barierelorvamale, profit`rii de pe urmaratelor na]ionale aledobânzilor sau a fluctua]iilormonetare. Unele din acesteprocedee, îns`, pot sta la bazafenomenelor de evaziune fiscal` interna]ional`, mai ales,în cazul în care se urm`re[teob]inerea de pozi]ii monopoliste, reducereaimpozitelor statelor în careac]ioneaz` sau eludarea controalelor schimburilor valutare.

Unele corpora]ii, în scopulmaximiz`rii profiturilor, subfactureaz` materiile prime,manipuleaz` pre]urile pentrua reduce impozitarea [i transfer` profiturile astfelob]inute în ]`ri în care le suntacordate stimulente fiscaleilicite. De regul`, acestea evit`impozitele prin intermediulpre]urilor de transfer, supraevaluând importurile [isubevaluând exporturile.

În principal, statele în cursde dezvoltare, aflate într-ocurs` continu` de cre[tere a nivelului de trai în condi]iileconcuren]ei accentuate deglobalizare, sunt dispuse maimult ca oricând, la concesii înfavoarea corpora]iilor.

Se pune întrebarea legat`de existen]a unui sistem derela]ii interna]ionale în cadruleconomiei subterane

mondiale [i, în caz afirmativ,dac` acesta se realizeaz` încondi]iile unei pie]e mondialeunice. Pentru a putear`spunde la aceast` întrebaretrebuie avut în vedere faptulc` economia subteran` mondial` poate fi numai estimat` aproximativ, datorit` caracterului ocult alactivit`]ilor de genul traficuluide droguri, evaziunii fiscale,muncii la negru sau traficuluide arme, care uneori pot fireg`site [i la limita legii.

În cadrul economiei mondiale puterea poate fiexercitat` de anumite centrede putere, raportul de for]efiind tributar factorilor economici, sociali, militari etc.

Dac` în cadrul economiei mondiale în prezentdomina]ia este realizat` deSUA ca superputere economic` [i militar`, încadrul economiei subteranemondiale exist` mai multecentre de putere la nivelregional. Totu[i, la nivel globalimensa pia]` american` aatras cele mai puternice organiza]ii criminale, care

ulterior au exercitat o influen]`din ce în ce mai mare la nivelmondial.

Cosa Nostra american`, unprodus ini]ial al mafieisiciliene [i-a extins influen]a [ileg`turile cu alte grupuri decrim` organizat` din diferitestate, impunându-se în primulrând prin for]a financiar`, dar[i prin controlul exercitatasupra unei p`r]i importantedin pia]a american`, dar nu areu[it în final s`-[i extind`domina]ia la nivel mondial. Înacest sens, se poate observaexisten]a unor adev`rate puteri criminale regionale detipul Yacuzei japoneze [iTriadei chineze în Asia, aMafiei siciliene în Europa [imai nou a celei ruse. Acesteprincipale grupuri de crim`organizat`, care î[i disput`suprema]ia mondial`, suntsecondate de grup`ri de maimic` amploare de genul celordin Albania, Ucraina, Cecenia,Kurdistan sau OrientulMijlociu.

MM.. DDIINNUU

Credit foto: Corbis.com

CUTIE ! |N

BAZ~ !

TIMP LIBER

Martie 2019 - POLI}IA CAPITALEI24

|N SCOP !|ncornorat\n p`dure

Frunzi[oaradin corol`

A DABUZNA

M`iestrie

|N AZIU !

Gr`mad` de obiecte

NNuumm`̀rr`̀ttooaarree

VVAASS DDEEBB~~UUTT

||NN OOMM~~TT !!MMEESSEE

SSEEPPAARRAATTCCeell ccee

ttrraaggee uunnffoollooss

CABALIN~

CAN~ !

BALAMAOM

FOARTE|NV~}AT

ORA{|N JUD.ARAD

CUT~ !

|N ZIAR !

CONDEI

BASMA

2-33 }EPE !

2-33 BIBANI !

A ascundeadev`rul

Iarb` cosit`[i uscat`

FFUULLAARR

CCAASSAA

DDOOMMNNUULLUUII

ST~ PE

OAL~

DESCHISLA

CULOARE

2-33 CUIE !

|N LUME !

CUC~ !

** ** **Partitur`scenic`

Petrecere

cu dans

AGRESAT~

TUB GOL !COTAT

LAMIJLOC

EXEMPLIFIC~RIEXEMPLIFIC~RILa ora de psihologie,

profesorul prezint` elevilorcele trei st`ri ale psihiculuiuman: starea de calm, deiritare [i de enervare.

Scoate un telefon, for-meaz` un num`r [i spune:

- Alo, bun` seara, a[dori cu Gic`!, spuse profe-sorul.

- Gic` nu locuie[te aici!spune cu calm persoana.

- Aceasta a fost stareade calm, spune profesorul.

Formeaz` acela[i nu-m`r de telefon [i spune:

- Alo, bun` seara, Gic`este acas`?

- Domnule, v-am maispus, Gic` nu locuie[teaici, spuse aceea[i per-soan` cu iritare.

- Aceasta a fost stareade iritare, spune profeso-

rul. Formeaz` pentru a tre-ia oar` acela[i num`r detelefon [i spuse:

- Alo, bun` seara, Gic`este acas`?

Persoana, de-a dreptulenervat`, \i spune:

- Domnule, fir-ai tu s`fii... nu este nici un Gic`aici!!!

Acestea au fost celetrei st`ri.

Bul`, un elev inteligent,vine din spate [i zice:

- Mai exist` o stare \npsihicul uman. O stare dedisperare.

Ia telefonul, formeaz`acela[i num`r [i spune:

- Alo, sunt Gic`...

- urmarea (4 cuv.) pe coloana 9 -88 99 55 00 CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20

Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21

Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22

Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25

Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

|mputernicit Director General

Comisar [ef de poli]ie Adrian-Ciprian Miron

Telefon: 021.312.23.23Luni, orele 14.00-15.00

|mputernicit

Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ie

Radu Emilian Gavri[Joi, orele 14.30-16.00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88Mar]i, orele 14.30-16.00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82Miercuri, orele 14.30-16.00

Num`r unic :(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21