dip curs 6 - 18.11.2013

4
Curs 6 – 18.11.2013 dip STATUL Statul are o functie politica, normativa. In orice operatiune de interperetare a dreptului tinem seama de ierarhia izvoarelor de drept. Fata interna a statelor o reprezinta relatia statelor cu cetatenii sai, printr-o relatie de drepturi si obligatii, de unde rezulta cetatenia. In DiP, statul apare ca un egal cu celelalte state si trebuie sa se valideze prin cele 3 elemente: teritoriu, populatie si organizarea politica care este din cand in cand modificata prin intermediul votantilor prin referendum, alegeri etc. Problema statului in DIP ne intereseaza prin prisma criteriilor de recunoastere de catre ceilalti. Apare o problema: ce se intampla cu o entitate care se considera un stat nou, cum se raporteaza celelalte state la aceasta noua entitate? Acesta intrebare determina o institutie de DIP: recunoasterea statelor. (de exemplu statul Kosovo, recunoscut de unii si nerecunoscut de altii). Are recunoasterea caracter constitutiv sau declarativ? Cei care considera ca statele sunt recunoscute sau pot fi considerate ca facand parte din comunitatea internationala printr-o recunostere care le atribuie statalitatea se bazeaza pe caracterul constitutiv al recunoasterii. Daca comunitatea internationala nu

description

,mb

Transcript of dip curs 6 - 18.11.2013

Curs 6 18.11.2013 dipSTATULStatul are o functie politica, normativa.In orice operatiune de interperetare a dreptului tinem seama de ierarhia izvoarelor de drept.Fata interna a statelor o reprezinta relatia statelor cu cetatenii sai, printr-o relatie de drepturi si obligatii, de unde rezulta cetatenia.In DiP, statul apare ca un egal cu celelalte state si trebuie sa se valideze prin cele 3 elemente: teritoriu, populatie si organizarea politica care este din cand in cand modificata prin intermediul votantilor prin referendum, alegeri etc.Problema statului in DIP ne intereseaza prin prisma criteriilor de recunoastere de catre ceilalti. Apare o problema: ce se intampla cu o entitate care se considera un stat nou, cum se raporteaza celelalte state la aceasta noua entitate? Acesta intrebare determina o institutie de DIP: recunoasterea statelor. (de exemplu statul Kosovo, recunoscut de unii si nerecunoscut de altii). Are recunoasterea caracter constitutiv sau declarativ? Cei care considera ca statele sunt recunoscute sau pot fi considerate ca facand parte din comunitatea internationala printr-o recunostere care le atribuie statalitatea se bazeaza pe caracterul constitutiv al recunoasterii. Daca comunitatea internationala nu recunoaste un stat, statul acela nu exista dpdv international.Cei care sustin teoria caracterului declarativ pornesc de la ideea ca statul care s-a creat nu poate fi dezinventat. Inseamna doar ca atunci cand recunoasc un stat imi asum si elementul de relationare cu acel stat: ma angajez sa stabilesc relatii diplomatice, comerciale, etc. Recunosterea nu vizeaza statalitatea propriu-zisa. Recunoasterea propriu zisa nu este acelasi lucru cu calitatea de membru si procesul de normativ in care este nevoie de un aviz consultativ(?). Deosebirea intre confederatii si federatii? UE este o uniune, o confederatie. Recunoasterea unui stat este actul prin care un stat admite ca o entitate teoretica indeplineste conditiile specifice unui stat, defapt ia act de aparitia acestui nou subiect de drept si il considera membru al societatii internationale.Elementele pe care UE le-a stabilit pentru a judecat legitimitatea unor cereri pentru asumarea statalitatii grila adoptata in 1991 care cuprinde anumite creiterii.Recunoasterea Guvernului: se pune aceasta problema atunci cand acestea se schimba un urma unor lovituri de stat, revolutii, etc. (asemenea guvernului lui petre roman).Cand se reuseste schimbarea guvernului, situatia se numeste revolutie iar cand nu reuseste lovitura de stat.Sunt diferite doctrine referitoare la recunoasterea guvernelor: estrada(?) etc.Succesiunea statelor Este legata de efectele in timp, de cronologia care tine de forma de organizare statala, prin prisma exercitarii dreputului la autodeterminare.Aceasta problema se mai pune si atunci cand apare fragmentarea sau unirea unor teritorii, cand apar mai multe state dintr-o structura feredala sau confederala.Succesiunea statelor este o substituire a unui stat cu un al stat cu privire la un anumit teritoriu (fiind defapt vorba despre substituirea de suveranitate), in prinvinta tratatelor, intinderea drepturilor si obligatiilor stabilite in mod suveran impreuna cu statul predecesor si ulterior. Organizatiile internationale:Apare o vointa derivata in DIP pornind de la vointa statelor care creeaza organizatii care la randul lor pot avea propria vointa si pot influenta aplicarea normelor.Pot fi guvernamentale sau nonguvernamentale.