dip curs 5 - 11.11.2013

4
Dip curs 5 – 11.11.2013 www.titulescu.eu Principiul nerecurgerii la forta Are la baza pactul Briand-Kellogg din 1928. Inainte, prin pactul ligii natiunilor, razboiul nu era interzis (1918), el era proceduralizat (daca exista un conflict international, era nevoie de o anumita procedura precum notificari etc.). Dupa 10 ani, in 1928 razboiul a fost considerat ca fiind un instrument nelegitim, ilicit de politica externa pentru state. Lucrurile au evoluat si in 1933 a fost adoptata Conventia privind definitia agresiunii: era considerata doar sub forma militara(utilizarea unor trupe, echipamente etc): va fi recunoscut ca agresor intr-un conflict statul care va fi comis: declaratiune de razboi unui alt stat, invaziune prin fortele armate, atac prin forte terestre navale sau aeriene, blocus naval, etc. Dupa al II RM, formele de agresiune s-au modificat: pot avea si forma economica, politica prin presiuni. Declaratia din 1970 este textul de referinta pentru ceea ce inseamna principiile de DIP si in acest text este intreaga filozofie a Natiunilor Unite. Presiunea a fost exercitata de tarile din rasarit si cele in curs de dezvoltare. Tarile din est si sud erau in favoarea codificarii acestor principii. Referitor la folosirea fortei, dupa 2001, toate filozofia referitoare la forta s-a schimbat atunci cand agresiunea de tip militar nu avea doar forma clasica (agresiunea militara cu forte de interventie, trecerea frontierei etc.). In 2001, a aparut o ipoteza noua: agresiunea s-a realizat prin utilizarea avioanelor civile deturnate care au fost folosite pentru a distruge turnurile gemene de la New York. Toata teoria referitoare la utilizarea fortei (raspunderea la alta forta) s-a schimbat prin doctrina Bush care a incercat sa impuna dreptul SUA de a folosi preventiv forta impotriva unor eventuali agresori. Asa a inceput razboiul impotriva terorismului si au inceput bombardarea unor zone de antrenament, impotriva unor centre de comanda si de aici tot mai multe complicatii si neclaritati in legatura cu utilizarea fortei. De exemplu, americanii au bombardat un centru in Irak unde credeau ca exista comandanti ai trupelor teroriste si , din greseala, au omorat un numar de copii. Dronele pot fi un mijloc de terorism sau

description

nb n

Transcript of dip curs 5 - 11.11.2013

Page 1: dip curs 5 - 11.11.2013

Dip curs 5 – 11.11.2013 www.titulescu.eu

Principiul nerecurgerii la forta

Are la baza pactul Briand-Kellogg din 1928. Inainte, prin pactul ligii natiunilor, razboiul nu era interzis (1918), el era proceduralizat (daca exista un conflict international, era nevoie de o anumita procedura precum notificari etc.). Dupa 10 ani, in 1928 razboiul a fost considerat ca fiind un instrument nelegitim, ilicit de politica externa pentru state. Lucrurile au evoluat si in 1933 a fost adoptata Conventia privind definitia agresiunii: era considerata doar sub forma militara(utilizarea unor trupe, echipamente etc): va fi recunoscut ca agresor intr-un conflict statul care va fi comis: declaratiune de razboi unui alt stat, invaziune prin fortele armate, atac prin forte terestre navale sau aeriene, blocus naval, etc. Dupa al II RM, formele de agresiune s-au modificat: pot avea si forma economica, politica prin presiuni.

Declaratia din 1970 este textul de referinta pentru ceea ce inseamna principiile de DIP si in acest text este intreaga filozofie a Natiunilor Unite. Presiunea a fost exercitata de tarile din rasarit si cele in curs de dezvoltare. Tarile din est si sud erau in favoarea codificarii acestor principii.

Referitor la folosirea fortei, dupa 2001, toate filozofia referitoare la forta s-a schimbat atunci cand agresiunea de tip militar nu avea doar forma clasica (agresiunea militara cu forte de interventie, trecerea frontierei etc.). In 2001, a aparut o ipoteza noua: agresiunea s-a realizat prin utilizarea avioanelor civile deturnate care au fost folosite pentru a distruge turnurile gemene de la New York. Toata teoria referitoare la utilizarea fortei (raspunderea la alta forta) s-a schimbat prin doctrina Bush care a incercat sa impuna dreptul SUA de a folosi preventiv forta impotriva unor eventuali agresori. Asa a inceput razboiul impotriva terorismului si au inceput bombardarea unor zone de antrenament, impotriva unor centre de comanda si de aici tot mai multe complicatii si neclaritati in legatura cu utilizarea fortei.

De exemplu, americanii au bombardat un centru in Irak unde credeau ca exista comandanti ai trupelor teroriste si , din greseala, au omorat un numar de copii. Dronele pot fi un mijloc de terorism sau de aparare fara pierderi omenesti si tocmai de aici rezulta caracterul diferit al utilizarii fortei.

Principiul neamestecului in treburile interne

Acum, acest porincipiu ma ales in Europa, este destul de rar invocat pentru ca zonele rezervate suveranitatii s-au limitat foarte mult: cand statul este membru unei constructii, prerogativele statului sunt trasnferate catre interesele la care tinde constructia respectiva. De exemplu, disparitia unor monede prorpii fiind inlocuite cu moneda unica (euro). UE impune reguli si referitoare la taxele vamale de exemplu, masuri economice, politice etc. Problema zonelor rezervate suveranitatii( drepturile omului, justitie etc), existe prerogative centrale dar sunt si zone in care exista un anumit tip de presiune care este primordial acceptat.

Principiul cooperarii

Lucrurile sunt mai complicate pentru ca Carta a vorbit de acest principiu in masura in care buna credinta este importanta pentru ceea ce trebuie sa insemne nu doar cooperare dar si indeplinirea obligatiilor. Esentiale sunt domeniile: pacea si securitatea internationale si o zona distincta: principiul cooperarii in materia drepturilor omului.

Page 2: dip curs 5 - 11.11.2013

Principiul potrivit caruia statul trebuie sa indeplineasca cu buna credinta a obligatiilor asumate

Este important in DIP tocmai pentru ca nu exista mecanisme de verificare, de control, de sanctionare a nerespectarii obligatiilor, statele au fixat acest principiu de comun acord, autoaceptat.

Exista si ratiuni pentru reziliere care functioneaza si nu neaparat sub forma impreviziunii: forta majora, cazul fortuit, depinzand foarte multe de sfera domeniului la care ne referim pentru statele mai mici au probleme cu respectarea principiilor, pe cand statele mari pot considera tratatele doar petice de hartie.

Actul final de la Helsinki,Decalogul de la Helsinki:

Romania a avut in rol extrem de important in stabilirea procedurilor pentru luarea deciziilor la reuniunea Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, transformata in Organizatia pentru Securitate si Cooperare din Europa. Adeseori pe structura unui acord international se ajunge la o anumita organizatie: intai acordul care devine un act constitutiv care poate fi direct, apoi o conferinta internationala si apoi se construieste o organizatie internationala.

Romania a avut o importanta in primul rand dpdv al desfasurarii, care se ghida dupa principiul rotatiei la conducerea reuniunii care a fost impus de Romania si principiul consensului.

Deosebirea dintre consens si unanimitate!!! Unanimitatea se manifesta prin felul in care se formuleaza intrebarea inlegatura cu o anumita decizie: sunteti de acor d ca statele trebuie sa perticipe toate la kluarea deciziilor? La consens: este cineva impotriva ca toate statele sa participe la luarea deciziilor?

Statele occidentale erau interesate de drepturile omului si de cooperarea in domeniul umanitar iar urss era interesata de confirmarea granitelor de dupa al II RM.

Principiul inviolabilitatii frontierelor

In mod normal ar fi trebuit sa fie inclus in cel a nefolosirii fortei. A aparut un elmenet care pentru noi este relativ deranjant: frontierele pot fi modificate in conformitate cu DIP prin mijloace pasnice si prin acorduri. El ar permite ca in anumite situatii sa dicteze redesenarea teritoriului.

Principiul integritatii teritoriale este tot o preluare a pr nefolosirii fortei

Nici un fel de fapt implinit prin utilizarea fortei nu poate fi acceptat si o astfel de ocupatie nu va fi recunoscuta ca fiind legala.

Principiile de DIP, chiar daca sunt considerate ca o dimensiune formala, se transforma in permanenta!

STATUL CA SUBIECT DE DREPT INTERNATIONAL

In primul rand, elementele esentiale pentru ca o entitate sa aibe calitatea de subiect de drept international, sunt: polulatia, teritoriul si un guvern suveran, eventual capacitatea de a intra in relatii cu alte state. Dreptul la autodeterminare al popoarelor poate avea intre optiuni si crearea unui stat nou. Aici, cuvantul cheie este popoare!

Page 3: dip curs 5 - 11.11.2013