ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPJNIB pUSilCE DÎN fUOETUl ClUJ

8 PAGINI 2 U5l

- / .' ’ • • - J A M :ft CONSILIULUI JliOEfEAN C M

m mmmimt Daoă nşt£?l1 sfâirt tn. p l-

tSoăre ji pufrcp, să [jiiuîlm, sâ staţii» ţi sS frtfâpimm. ca ttaţî-

; «ne UbEr8j . ■dacă poporal iwrj&în n tim us

umilieţa -'.i dacă dutâajtodebnksettş - ffîcă

ştim fc- cum ' «ucazul de a a a e l cişKiej •

daca b s tM ha mţd atyiem ua. stai-g(»I45sieso. oi naist. do dveţitt .-d&pî {p?»co. un padam eniv p jţîsti'^ şi ua fttwetsi dflliîâdita ţ& blia'Rcî ţyJttusxs, .p fţa vrere*• comiîirtf^îttj -,. o •...

- daqjS ,-w*aa ,în.v.3ţăai cp d iep - tont şt e& îaăatavîn swsm )

ţJbucS. tm .m ai îcpcMiinVîtt indi-, îerenţă şt lucrăm 'p o cim ţaxtl;

dacă patera aspira eă fî«i. ce­tăţeni uaiivaesaitr

dacA-{)caitti flasaca i» ® to s -n u desghb pac^fîa fsttotîata» a{o u-

ixel w w ^Snţe rtaţ&nale creatoa­re $J paaKtaH- .

dacâ România „sdsxrta eeorio- rate, pslitic şi Kpîcitasf.

toaie acestea îşi aa opigfnca în DeGoiubrlo i83§ — Luna relti- tefaa, Bumb® ia, '

§, S i Om oa toţii păzttoîiîda- rUi-îiSr RasrMWţiw, poatol câ nU-Ujai aş{i -tom da eroii® el js&*. plată dajjâ /merit şi vreditieie.

Să m j i t o Hlal prejos de ceea oe au. do îa aot. si. raai«m i. •,să. nu cătcâai pe mfetrionla tp » ■ : ■ V- ' -

i . Sţ»yimşaf>8£tatea pentru c « - ' oetiirifo iftevotogai nu s* paste ÎStipdrţi ; laXva BauiftJrilatiş şi n?i» tioriiate* îa îs» partida’ sţta ' în­tru lideri da epiitie. Datoria pre­ţuirii Revoluţiei acte o datorie naţianalt* şl na, de partid. G el carp vor Sutkm eara.ostanaeca oe-

lor care au o icrit ţwutrd uri nou : dejfifii ai Kor»«W>ot vor tâspun- do tn faţa instaurai conştiinţei jtiâţiomrio. Conştiinţa naţ»»naiu

, rorniiaeaseâ c-a Instituţianal:«tţ , îa mod dataocmUo prin parta- WşfUaL gK-romal ţi pneşoşintete RotaţruaL i'înă efiad voia avea o OpiastîtţîţîB, pciaia Ies® 3 cuşb-

; tuiul nsstni oşţtoaai ' eâte ces- {KVîiwrea oaţtuaiî etectocalc a « o - mânilar. Aoutn, nim ic nu este mai pal-erato d ccii vfeioi expri­mat al ţfteSS. ’ ' :

4, /i&oi 03)05 Saoewuoă; sau VQT faaeaoa eă atoateeţ» la Awţocro* ţia staixnmaafl în . România t l w i ' Ravaiuţte, iadffeswit sufe ce SV- Elrică snu patraoaj,. s£t\t, adt*|>yşi • iM irotitei tosrU a coni«iuitaţit T&v®lu%leL - A , tranatonusi ■ sărbă­toarea dia, 352 D ooccibcie &j,£tvan isteric ejjeMaool poîiiio, fiatrrTO

teattţj do stcsdă nourotlo, esto nn prpo3cte{i tipis coeansist. Cel Onre invocă rotnagcRjfl opoziţiei, dtn pacteaont,. demisia xWvarnu- liil -»i a ppeijediafcîiui sint d e ţ - inanU Rovcliiţtei ţ i partizaofi u - nui n&u_ #tat osojrtiniss^^folitiş- twţo 6ţjtemefat po toaoarCv frică, urâ ş i «u^teficno. '

Ji._ I’"î>o!i.tui âaiyâpH Naţionala a coaşttetU că au opoziţia ca

entiixtte, polM cŞ beaefla^ demo* oca le i, e » parttdaie cia eagaaiza- ţ»i poimţto <asiîooto sist fritur©- şDte fti ten stotm fiecessxâ a ta­lii! âae&snlii'tv. bsmiivl S(*lv3rii ETatWaaiB £aaa a «Sfcstfiacţfe tiEtă

C Q N S S J O T . . . C i.m ■ A L 1'KOÎffTWÎ.W &'UWrim H

■ . '-N A î’ÎO N aiifi, . V

{Cojiiinstare in paş. a lî-a»

Acensta-i întrebar-oa. La ua an după, revoluţie avem ea rut tot ce-am avut, plus plurtpartidism, plus paşapoarte, plus libertatea cuvîătultti, pltşţ UlwiS'alizarea: pra- {unloc. De iot .ce, co-aca dont. ■fi n -ava»; î«v^'C 'a«; v iaâ "e aolu- aîa, paie?'», , spna‘ tfflsi;, mmV; for­ţele obscure care. destabilizează,

: spua alţii,' Părâ .crîtâre ţi te» muţcări. Cei , ce, fac politica ştiu mai bine (dia interiorul fe­nomenului • puterii) ciae- poartă mîţa tn sac. Ştiu, dar nu le pa­să. Activişti de partid pînă în măduva oaselor (dq ceia mai di­verse culori şi iatercsa) — suto ciasc^ de spartiîi, apolitici, in­dependenţi — fac politică fără nici ua ’ şerupai. Pe de. o parte, unii nu văd neputinţa puterii de a Etăpîni iucrurite ţi nemulţu­mirile crescînds ale populaţiei, iar pe de altă part», opoziţia — cu presa ei ca tot — preferă să privească ' lucrurila dia cei mai avantajos (şi propagandistic) ptmet- de vedere. Personal, sint surprinsă cîad vă»l senatori F.S.N. foşti deţinuţi de drept comun

căra au fafrat îa , prima linio politică si se menţin, în pofida oricărui nefiresc. ,■ Dar, îa aceeaşi ,'măsura, mă p e r ie i mulţi dintre antiţotaiitarii, atiticommiijtii etc. ce se lansează din diverse zone geografica. îfu ;d b : alta,- dar b la -

Ie cai încape opezţţia, cam este garanţia democratizării politice şt ce fac unii din leaderii ei?, tu p te le politice, ca la 'Al, au re­actualizat. lorlnca buiecanoscută: „C ino nu-i c a , noi,, e împotriva «joastrăl* , Şi dacă n-avem chdî.

g!3gaaa5ag!gsee;^.'g|.g

Dincotro- bate vvî&iiil?Srafîa m ultor revoluţionari, a- fiaţi de o parte sau de alta a tron ţâM ţ- presintă •' ; similitudini, supărătoare'iu cele a le /erou lu i diri Seorniceşti.

Acam , şi unii ţi alţii snă vor acuza de intenţii calomnioase. Dar, pentru Dumnezeu, chiar na pot fi văzute lucrurile aşa cum sînt? ; Parlanrteatarii se indignea­ză, uitând că la 20 mai electo­ratul a votat partide, iar nu per­sonalităţi politice. Presa d e opo-, zi ţie, pardon — independentă de oporiţie,chiar nu vocie pe m îini-

domnilor, să facem politică ,' sâ • ne aliniem, sâ aplaudăna, să na Implicăm, ce ne veţi face?. Dacă nu vrem sA ne orientăm dinco­tro bate viatul cn na . veţi face?.; Natural, vom fi duşmani ai voş­tri:. fesesîîşti, liberali, peneţişti/ ecologişti ş .a m d .? Politica m ai; presus de toatei Mitinguri, vizi­te, aplause, demonstraţii, fluie­rături, şedinţe, audienţe, procş-

, se, propagandă, revoluţionari — 1000 pe km patrat în urban, as­ta avem, la un anM upă revolu­ţie. în . rest, nu lipseşte: dem o­ralizarea, ipocrizia,, lipsa (fuga) ;

de răspundere, aviditatea'' pato­lo g ic i' după putere. Ilataţii; pri>- feslenal i „se afînnă“ , promovea- i& d e p e urma; dia ce în ce mai tristei Revoluţii dia Decembrie 1989. Cum triste, cred că . sînt swftetele celor care şi-au dat via­ta eu iluzia eă-'va f i . mai bine.

. CVdî-.câ. atunci.; i n : acele, ;eKtra-. andinas'e ~ sile, r.ici kîla

- rm s-a g înd it Ia direcţia viatu­lui, ei-şi doreau libertatea cu orice preţ. Un răstimp,' în pro­vizorat, am avut privilegiul de-a ne simţi liberi ş i demni. A u avut, însă, politicienii grijă să ne adu­că cu picioarele pe pămînt. Şl unii, şi alţii au conştiinţa îm­păcată. Ferice de ei şi vai de poporul care a schimbat porun­ca muncii; ca cea a polîticiL

■ ' ■ ; Maria SANGEOIîZAN

P.S. Resemnarea nu e o soluţie, luciditatea, în schimb, este. Şi-ar trebui s i o dovedească cu toţii: putere ş i . conferaputere. Poporul însuşi nu poate Q de vinii, el poată fi doar tras pe sfoară.

C O M U N IC A TL Conducerea Universităţii J3abeş-B6-,

lyaî“ din Cluj-Napoea, recunoscînd drep­tul la opţiunea .politică individuală a f i - : ecărul cetăţean, în acord cu principiul autonomiei universitaro şi caracterul apo­litic al învâţSmtntului, considcră. că U al- vccsitatea n».t trebuie să devină tereaul de desfăşurare al unor acţiuni politica.

-2. Potrivit acestui principia, dcclarăm că greva declanşată de ua grup de stu­denţi, cu caracter pronunţat politic, în­calcă norm ele-dem ocraţiei universitare şi desfăşurarea acastcia în spaţiul Univer­sităţii nu este acceptabilă.

3. Ne exprim ăm dezacordul cu utiliza­rea oricăror form e- de propagandă eu ca­racter politic în, universitate şi solicităm participanţilor la. grevă să îndepărteze toate materialele de propagandă din in­stituţie., 4. CSonstatînd. că se îm piedică desfăşu­rarea normală a procesului de învăţămînt şi cercetare ştiinţifică, cerem respectarea

. normelor de conduită universitară în spa­ţiul instituţiei.

5. Conduccrea Universităţii se declară deschisă oricărui d ia log privind revendi­cările legate do viaţa universitară şi com ­petenţele po care le deţine. .

SEMNEAZĂ: RECTORUX, riîO K lîC - TORIl, DECANII (PRODECANM) FA­CULTĂŢILOR

A P E L L A Z iM B E TOlnfcrvctiţia d-!u3 Şlofaa CAZIMÎH îa Adunnevo Deputaţilor d ia după-amiaza

zilei de 10 dccom brlo 1930) în îriUmpInarea primei aniversări a Re­

voluţiei din Decembrie, grupul parlamen­tar libor-schim bist şl pluriparttt, consti­tuit pe ba?ă de afinităţi spontane şi a cărui componenţă se schimbă de la o zi, la alta, adresează ţării următorul apoi: '

Trăitori al uce3tui pâmlnt, avem, pa deasupra oricăror deosebiri, un trecu t'a - păsat de aceleaşi suferinţe, un prezent bîn- tuit de aceleaşi neltniştt, ua viitor lumi­nat do acetcaţi nădejdii

Perioada do tranziţie pe care o stră­batem cer-a şi un timp al redresării mo­rale.

Puterea noastră dc a zîmbi, care ne-a fijutat să supravieţuim în anii „epocii de nur“ , trebuie pusă astăzi în serviciul u- nei noi cjxv.iunl, a l con cord ie i' şi al pro- pişIriL

Qmul nu e un- locatar al grădinii zoo­logia?, cl doar un vizitator al ei. Liberă e fiinţa caro poate zîm bi. * :

Insul care surîde scapă . cuţitul dintre, diaţl şl devine un posibil partener.de dia­log. ,

Conflictele dintre oam eni, idei şl par­tide nu sint niciodată ireconciliabile; tim­pul le rezolvă, rîsul le absolvă.

Cei care aţi zîm bit la lectura apelului aţi aderat prin aceasta la Ideile Iui. Du- ceţl-k* mal departe, adîncindu-le ş l . îm - bogăţindn-îei

UN ZÎMBET PENTRU FIECJAUEI

tn pagina a Il-a j A L T A COMISIE, IN .CĂU TAREA A L T .. . ADEVĂR - (dialog cu domnul JUKCAN, reprcrejiiâat al P.N.L.)

UNUIPetre

—.. . şl sS nu-ţl tnrhlpol cS nu tot cu min® ncgoclcxi ful .-

Doscn dc Miliai BACOCIII

Cr o n i c a p a r l a s i e n t a k a 1

Joi după-amiază, la Palatul Piirlamentului din Bucureşti a avut loc şedinţa comună a Să- natului şl Adunării Deputaţiloc.

Deschizlnd şedinţa, domnul Ş an Marţian; pre-şedinteto Adu­nării Beputaţiion a diaiatit că poporni noiU-« se pregSisjtâ pentru aniversarea unul ait d o la victoria Revoluţiei din decea&- brie liiS'J ale revoltelor populzare în Timişoara şi extinderea . lor treptată şi îa alte localităţi. A - ceastă aniversaro — 'a spus vor-

,t Mtorc£ — Gvto aşteptată in fei- treaga ţară . cu deosebit intorefl, dar ş* pn preoooporo ţ i în ^ J o * jeara, Acarto Idei şi sjsnliitiomta aa fost eiKţMoJmMo şl îii Pacbt-* mentul lîţjraâclei. Am In t o & - m aneim IwiM do poeiţto ia St5« Bfit, Itt ■ Aduatuioa. Dof>ahrrf/l<jr. Quodţsat — a eoiUianat vatiti/îi* rul. —* aS paaUnaenhal ţâ«U, eu '. far lefiistaisw, oo swwiftţfco 6»oaa- Ud $t Ad«aasea DopuiaVlar, ai ofy:ar m om iri au p m «ft autado- taî dA» partea fcarpniul etecbj» m l al ţSivii, trefcuie să attjă o Ini- ţttUivă, câ esta feino sâ adopta o- P*x>ckimaţî& a Parlamentului îa caro să exprime poziţia naas- , tnă foţă do î&voinţfej ?î de e ii- ' rnfl<Vîl la care ar ttoliiti să sflr- bătoeîiU an/vsTE(ir«a el, e w a i- rutvît important îa Istoria - Bcn mâiiiei. i m avut — a continuat dom nul Dan Marţian întăniîi, îa pcbpenîaatola eiîa, cu liderii g n f - purŞor paclamoataro din -amOgf", ’ lo m m ccv. După co s-a tSosctfat n « eonsoas în fcsa a ră cu anor-*. taaiiatea . ptsochjtaa^tel, a tes.'ţ prn«ătft tu» profeci co a fostidig* caitat cu lîaW s grupurilor par- lamentare îsi ţftava şediaţe s«o* eestwx rpned — a.conoJjîs preşe- db ik da ' Acî«nfin3 Doputs^ilor — că Parfaifâeatal ţfiefi trebaio «ă -ş p cwtprîntu puactul de -ssedeca în îb-< Siihiri <m tftmălwl la cocs va fi sărbătorită .prima aniversara * 8 ’ ■ victoriei Revoluţiei din Decem­brie 1983.

în continuare, deputatul Em il . Stoica, din -circumscripţia elec­torală Braşov, a prezentat Pro elamaţîa Parlamentului Rom â- niei.,- -

"• î « c'jvtn(.«l .său, depuiatul îba Diacortesou, din grupai p a ria »; m attf’r al .Partidului N a ţion a l' Ţărănesc-creştia ş f - democrat, a exprim at uaeie rexerve privind oportunitatea adoptării unei pro­clamaţii. Mai mult, a arătat v or- ■ biterul, Întrucît partidul săa aa înţelege să subscrie nici Ia idei-, le proclamaţiei, grupul . parla­mentar ţărănist se va abţine de la vot... A a luat cuvÎRtal, în continua--- re, domnii Cazi mir I-oaescu, de­putat, Ionel Roman, ..deputat. Ştefan ‘ Cazimir, deputat. Adrian Pilea, deputat, Sergfu N icolaes- cu, senater.-" Constantin Topli- ceann, deputat. Silviu SorrJca, -. deputat. Dumitru Mareşî, depa - tat, Mihai Maacaş, deputat, care aa sprijinit atît ideia oportotti- tăţil adoptării unei Proclam aţii,, c ît şi proiectul prezantat

Ca u n d e amendamente rezul­tate din dezbateri. Proclamaţia ; Parlamentului României a fost adoptată eu majoritate de voturi; s-au înregistrat şase abţineri.

(Romprcs), ~ ' k ' . \

In ni;mărul noslra de mîine cotn publica textul intcâcal al PROCLAJVÎAŢIKI PARLAM EN­TULU I ROMÂNIEI. .

O M A G IU TiPOGRAFILOR

Tipografii, aceşti mintenefi oa ­meni care ne oferii rf de zi ro - dul muncii lor, materializat In cărţi de operă, artă ţi ştiinţă, manuale, ziare şi rcviîtc, au săr­bătorit, ieri.. giua tor.

Omagtindu-lc ntunca Ie adre­sant, din acest colţ de pagină, stima noas£r<3 o tuturora, redac­tori şl cititori, mulţumindu-ls. din inimă, pentru dăruirea _ fi abnegafia ăe care dau dovadă tn nobila lor profesiune.

întregul colectiv redacţional exprimă cu accst prilej, cole­gilor tipografi, recunoştinţa pen­tru nepreţuita lor contribuţie ta aiHtiiţia ziarului nostru.

„Adevărul în Libertate*

Citiţi în ziarul nostru de mii*! no:„D IALOG ÎN ZÎO-ZAO CU DOMNUIi CORNELIU COPO^IT

A D E V Ă R U L IN LIBERTATE P A G I N A t

ALTĂ COMISIE,In c ă u t a r e a unui a l t ... a d e v ă r

fn data «io 31 octombrie 1990 s-a luat o hotărîrc privind de- tcmnarea reprezentanţilor Senatului tntr-o comisie parlamentară dc audiere t persoanelor care, de la 22 decembrie 15S9 încoace, bu tost nevoite iă-ţi părăsească locnl de muncă şl domiciliul din judeţele Harghita ţl Covasna. Mai multe date despre această comisie am aflat din dialogul purtat cu d l Petre JUItCAN, se­cretarul comisiei, reprezentant ai l'N L.

nu toate materialele .care ne par­vin privesc cazurile care ne in­teresează pe noi, ci se referă la cu totul altceva. N-au nimic cu problema pe care o cercetăm noi. Unii oameni au fost daţi afară efectiv pentru abuzuri. De exem­plu, a venit un poliţist, miliţian pe vremea aceea, care a fost dat afară pentru nenumărate abuzuri.

— Ne puteţi prezenta un caz mai deosebit?

— Deocamdată adunăm mate­riale. Urmează să mergem sâ fa­cem audieri In judeţele din care oamenii au plecat şi in Judeţele In care s-au stabilit Ne-am pro­pus să fim absolut obiectivi, să servim cauzele reale. Sint foarte multe persoane care au plecat din învăţămînt Am primit nişte liste de ia Inspectoratul şcolar cu cadrele didactice transferate din Harghita, Covasna şi Mureş tn Judeţul Neamţ. Urmează sâ aflăm care au plecat pentru că an vrut şl care au lost obligaţi să ' plece. Persoanele... trecute pe aceste liste încă nu s-au adresat comisiei noastre. Pînă cînd nu-i vom audia, este greu să mă pro­nunţ.

— Din cîte ştiu, la Parlament există « mulţime de sesizări tă­cute anterior.

— Da, se poate. Această com i­sie s-a înfiinţat destul de tîrziu. dar sesizări au fost încă de pe vremea CPUN-ului. Oamenii au

— Cine face . parte d in . a- ceaslă comisie?

— Ciţiva reprezentanţi al FSN, PNL, PUNR, UDMR şi Vatra Ro­mânească. 7

— După ce criterii s-au ales reprezentanţii acestor formaţiuni politice?

— ‘ în general s-a pus problema să fie cineva din fiecare grop parlamentar. AUR nu este un grup parlamentar, dar era nor­mal sâ fie cineva şi de la e t Pentru că de obicei extremele sînt subiective, nici reprezentantul .Vetrei*, n ld al UDMR-iilui, nu sînt nici preşedinte, nici secretar al comisiei. Noi dorim să păs­trăm obiectivitatea.

— Bănuiesc că na doriţi doar sâ faceţi o evidenţă a persoane­lor care an fost nevoite să plcce din aceste judeţe.

— Noi sîntem o comisie sena­torială. Na avem puterea de a judeca, nu ne putem substitui nici procuraturii, nu ne putem substitui nici organelor care tre­buie să ia măsuri. Prin raportul nostru, dorim să prezentăm mo­tivele eare i-su determinat pe «ceşti cetăţeni să plece.

• i— fii ee stadiu vă aflaţi ca ancheta?

— Deocamdată slntem în sta­diul de adunafe dedate.

" — Cîte persoane s-au prezentat pînă acum?

■ — 12—15 persoane. De' fapt,'

dus atunci chiar documente ori-, ginale care au fost apoi uitate sau pierdute de către foţtii mem­bri ai CPUN. Practic, e imposibil de găsit vechile sesizări, indife­rent că e vorba de Harghita şi Covasna sau <le alte nedreptăţi. care s-au făcut oamenilor. Aşa că trebuie sâ luăm totul de la,, început. ,

— Stind de vorbă cn alţi domni senatori sau deputaţi/ am înţe­les că flecare dintre dinşii deţino măcar o sesizare, o p r o b ă .. .

— Noi am făcut apel la dlnşil, Ne-au promis câ o să ne,aducă, dar deocamdată nu ne-au .adus nimic.

— Există o colaborare între comisia din care fiiceţi parte „ şi comisia care s-a ocupat de Tg. Mureş? . ■

Nu, nu a existat, pentru că noi foarte tîrziu ne-am constituit şi am -im presia câ cetăţenii nici nu prea ştiu de noi; Există b i­rourile senatoriale ' din flecare judeţ.unde oamenii se pot pre­zenta pentru a face sesizări, Iar colegii senatori o să vadă care sînt întemeiate şi care nu, pentru a nc scuti pe noi de tJn efort suplimentar.. Nu văd de ce le-ar mai fi teamă, de vreme ce el au deja domiciliul în altă parte. Nimeni n u -i va obliga să se în­toarcă înapoi, împotriva voinţei lor, iar dacă vor dori totuşi să se întoarcă. noi vom face tot po­sibilul pentru a-i ajuta, pentru că vom colabora cu Procuratura, Poliţia şi Judecătoria.

— Pînă acum s-a deplasat ci­neva în Judeţele respective pen­tru a audia persoanele care aa tăcut deja sesizări?

— în că n u ., Săptămînă aceasta

ered câ ne vom deplasa fa» Mol­dova, unde se pare că s-au sta­bilit majoritatea od or care aa plecat âln Covasna şi Harghita şî vom Încerca totodată să-i au­diem pe cei care' au domiciliul în Bucureşti. ■

— Aveţi , cumva tn vedere ţl Liceul 33?

— Nu, pentru că de acest lucru sc ocupă deja Ministerul; Invâţă- mîntului ţi Ştiinţei.

— Din sesizările care vl s-an făcut pînă acum, există vreun caz de maghiar alungat de ro­mâni?

— Nu, nu au fost asemenea cazuri.

— Există canari de familii mixte, în care s-au exercitat pre­siuni să se divorţeze.,

. - N a am cunoştinţă de aşa ceva. ' Nu a reclamat nimeni aşa eeva. Noi trebuie să vedem de ce anumite persoane au fost date afară: pe motive etnice sau din motive de incapacitate.

— Dacă sînt doi directori, tmul român şi altul .maghiar, amîndoi la fel de incapabili, şi cel român este dat - afară pe motiv de in­capacitate, întrebarea care ţi-o pui este de ce rămîne cel ma­ghiar, care este la fel de inca­pabil? Este o chestie de nuanţă.

— Noi vrem să luăm în consi­derare şi nuanţele. Toate nuan­ţele, pentru a avea un punct de vedere cît se poate de obiectiv. Insă, într-o asemenea anchetă nu se poate obţine, sutâ la sută, a- devărul.

— Ca reprezentant al PNL, dumneavoastră credeţi în exis­tenţa unei probleme a Transil­vaniei?

— O problemă etnică în Tran­silvania a fost dintotdeauna, nu numai de-acum. Şl aceste ten­

siuni, aceste conflicte, u n eori at1 mocnit, alteori au izbucnit. I » regimul trecut n-au putut Iz b u c n i aceste conflicte pentru eă tr ă ia m toţi Ja fel de prost şî n e e r a la fe l de frică. Cred că acest c o n ­flict este şi alimentat, este în ­treţinut artificial.

— De către cine?— Cred că de către g u v ern u l

maghiar, de fostul guvern m a ­ghiar. Poate vâ amintiţi d e cam ­pania electorală a lui SurSs, ca re era ultimul reprezentant al P arti­dului Muncitoresc. Unul din p u n c­tele din platforma Jui S iiros a fost această pretenţie teritorială nu num ai asupra A rdealului, ci asupra unei zone din C eh oslova­cia şi asupra unei zone d in Iu ­goslavia. Deci, era o prom isiune clară, posibil de rea lizat - N ici Iugoslavia, nici Cehoslovacia, n ici noi n-am fi cedat niciodată te­ritoriile, dar declaraţiile date de Siiros In. presă la vrem ea res­pectivă au alimentat orgo liu l unor cetăţeni de naţionalitate maghiară de aici, erezînd că In ­tr-adevăr acest lucru este p o ­sibil, necunoscînd argum entele noastre istorice ' sau ign orîn d punctul de vedere chiar ş î a l UDMR-ului. Aceste conflicte m a i sînt alimentate şi de o parte a presei noastre, ceea ce este tr ist! Presa asta naţlonalisfc-şovlnă n u cred că face bine.

— Estimativ, - Cît credcţi că va dura această anchetă?

— N-aş putea spune, pentru câ sîntem .abia la început. N a ştiu cîte sesizări var mai veni. S p e r ca oamenii să afle de noi şi sâ aibă curajul să vină.

— Unde vi Sc Tst adresa?— Aici, la Senat, sau la te le fon

14.59.54 sau I5.02.00/int. 117.K. T O M A

©ECLARAŢIA CÂTUE ŢARĂi...• (Urmare din pag. I) ,

Intre partidele politice şl unele persoane sau grupuri de presiune' îmbătate de fanatismul puterii sau fanatismul etnic, care vor să folosească opoziţia onestă şi con­structivă din parlament ca on

. instrument al Împlinirii intere­selor lor egoiste, nepăşîndu-le dacă partidele lor suferă şi, Im­plicit, dacă -ţara este în suferin­ţă. ..

6.' în mod aberant şi nefructu- os, astfel de persoane îţi asu­mă identităţi împrumutate din recuzita istoriei mai îndepărtate sau mai recente şi exprimă Idei patologice de tipul .Eu am fă­cut revoluţia- şi o vot face şi pe a doua*. Pentru astfel de „li­deri” , adevărata Revoluţie din decembrie 1989 este Uoarun fun­dal care le alimentează închi­puirea bolnăvicioasă.

7. Posedate de astfel de idei, «ceste ^personalităţi* se angajea­ză în lupte imaginare^ sînt veşnic pe p icior de război, avînd o a - titudine> suspicioasă, ameninţă­toare şl ostilă faţă de interesele comunităţii. In felul acesta ele nu aduc decît deşervicii parti­delor, organizaţiilor sindicaliste, culturale, . etnice, civice în nu-; mele cărora îşi perm it să acţio­neze. Cn excepţia extremismu­lui fascist şi comunist, agresivi­tatea nu caracterizează partide­le politice, ci este o trăsătură de caracter, a tsnor persoane din si­nul partidelor, persoane care. ris­că sâ diminuez» şi chiar să anu­leze calitatea partidelor de or­ganizaţii politice oneste, decen­te şi valoroase.

8. M ai ales în luna decembrie, fiecare partid, organizaţie sau personalitate v o r -fi apreciate, e - valuate şi preţuite de comuni­

tate după faptele şi reacţiile lor.i Cine, este agresiv rămîne agre-

' “ siv, ceea ce este - incom patibil eu ■„ democraţia.

9. Sîntem la un an de la Re­voluţie. Evident că viaţa p oli­tică din România nd a ajuns la seninătatea confruntării de idei. Sărbătorirea lui 22 Decem brie es­te însâ" un prilej de creaţie po­litică, de decantare, de autodefi­nire de. sine a fiecărui partid şi a fiecărei organizaţii. 22 Decem ­brie este ziua regenerării, a des­chiderii spre noi orizonturi po - litice.-10. Frontul Salvării Naţionale

consideră că de ziua Revoluţiei trebuie sâ punem lntr-un înţe­lept cîntar Întreaga evoluţie a anului 1£K>0, să ne judecăm pe

, noi înşine în tăcere, fără încor­dare şi ameninţare, fără crispa­re şi agresivitate. Această jude­care de sine ne " poate conduce spre „NOI*. De Crăciun să fim

• la NOI acasă. In tihna zilei de Crăciun vom îhţelege că In NOI este CEVA mai adine decît noi înşine.

TĂIEM BRAZH, TĂIEM POMII

In locul focului clasic de paie, putem folosi talaj, rumeguş, car­toane sau resturi-de materiale plastice; foc r i fie.

De regulă îl facem în fundul curţii. Acum n-avem curte şi ea urmare ieşim în stradă. Cu ieşitul In stradâ n* obişnuim tot mai mult. După ce totul este pregă­tit, se aduce porcul. Acesta, spre surprindere, nu este hotârît: darâ pe trotuar sau în strada. Măce­larul tî vine îa ajutor. El stabi­leşte ca evenimentul sâ aibă loc tntre orele 4—5 dimineaţa. Nu ştim din care anurae motive (ora «^potrivita sau măcelarul neîn- âemlnatie), dar porcul urlă ca-n .filmele iul Tarzan. Mai întîi se trezesc copiii, dar mama le spn-

ră nu-1 „Bau-bau*, a fost nu­mai un vis urît. Dupâ aceea ytnc n)pn" printre balcoane m i- •nstil. Mulţi dintre noi reuşim sâ rendormim; fac excepţie «vmr.ij carp dewtrnză ctirînd mi- iKttiiJ sorinului. Beneficiarii-şterg urmele. Sîngele se sp.i)ă at naibi d c greu iar peste două . zile lo­

curile in cnre s-a poticnit prind miros. In curînd ninsoarea va acoperi şi vatra focului. Fiecare este liber să-şi tale porcul cînd vrea, cm » vrea şi nnde vrea.

Cu brazii: povestea se petrece tot pe întuneric, dar nu dim i­neaţa d seara după orele 21. Apar pe la colţuri bine ştiut-’ şl In anume cartiere, braconierii silvici. Statul vinde aproape în exclusivitate m olizi Jar noi vren» brazi. Ca urmare, oferta privată va fi primită cu braţele şi punga deschise. Cu ani în urmă, s-a în­cercat vinderea brazilor de plm - tic; lucru pe care l-am văzut şi în alte ţări. Nu e ieftin un brad de plastic, dar ţine mai mulţi ani. In Elveţia fiecare brad, viu son tăiat, are un anume număr dc ordine, ca un adevărat bule­tin de identitate. Necazul e atunci cind oferta e mai mare derît ce­rerea şi brazii rămîn spre vîn­

zare de îa 24 Decembrie spre noaptea Anului Nou; ptaă mal teri, unii abia atunci aveau cu­rajul să-şi faeâ Pomul. Brazii ne- vînduţl »e dau copiilor străzii, care se vor Juca cu ei de-a fo ­cul. In anul 1900 numărul bra­zilor vînduţi Ia negru pe piaţa Clujului â fost estimat Ia peste12.000 exemplare. Nu există o sărbătoare mai frumoasă decît Crăciunul. Vom fi din nou atît de mulţumiţi şl fericiţi în ssnra sfintei sărbători Incit nu ne va rămine răgaz să ne punem odată întrebarea; „Oaro eîţi brazi, Ia noi sau oriunde în altă parte, abia născuţi sau )a început de tinereţi, se taie din verdele în­veliş dătător de vlaţft care se nu­meşte pădure?*

Flecare este liber să-şi tal» porcul cînd vrea, cum vrea şi unde <sj»pa.

Iosif VIIW MANNMIŞCARF.A ECOLOGISTA, 1-71.1 A.I,A CLUJ, anunţă adunarea

(•encrriia carc va avea loc luai, 17 decembrie, ora 17, la Univer­sitatea Liberă. In program: dr. V. Sorrtn, F-cologia între milenii; I. Vichmann, Ocrotirea naluril in Israel.

Iată câ şi echipele masculine . de baschet se pregătesc să intre -în binemeritata vacanţă de iarnă, după un încărcat sezon intern şi internaţional. Acest moment va fi precedat Insă de jocurile ultimei etape, programate sîm­bătă; a căror cap de afiş este indiscutabil întîlnirea de la Cluj, dintre „U “ Metalul roşu (locul 1) şi Steaua (2), care va desemna' campioana turului. Se anunţă un Joe de mare luptă, titlul de campi­oană naţională fiind obiectiv • de­clarat al ambelor combatante, şi un spectacol sportiv de excepţie,

t supoxtuî anticipaţiei fiind valo­rile incontestabile ale baschetului românesc pe care le includ pro­tagonistele. Bruno Roşnavschi, Mihai Sineviei, Mircea Cristescu, Horîa Rotaru, Gheorghe Mureşan, pe (le o parte, Anton Netoliţchi,

Mîine în Sala sporturilor,

' ; ,U “ - ste a u a / DERBYUL BASCHETULUI

MASCULINPetre Brănişteânu,. Căpuşan, p e d e . alta, sînt nume de rezonanţă în sportul cn mingea la coş, ce le ale clujenilor în plină ascensiune, ale buctireştenii or ele acum con ­sacrate. Prima şansă o acordăm gazdelor, eu uri lot m ai om ogen valoric, c u . internaţionali tineri, dornici de afirmare. Oricum se a-, nunţă un spectacol sportiv, de gală, la reuşita căruia, sîntem convinşi, o contribuţie m a joră va avea • avizatul public de bas­chet clujean, pe care~l aşteptăm îri număr cît- mai mare, sim bătă, ora II, In Sala sporturilor. A rb i­trii întilnirii vor fi .orăden iiD. Oprea şi D. Roşea, experim en­taţi şi .obiectivi cavaleri ai flu ­ierului.

(3VI.I.B.)

PROGRAM COMPKTITIONAI.•BASCHET. înaintea m cciu ld „U“ — Stcafia de simbătă, de la

ora 9,30, sc va desfăşura partida divizionarelor II feminine „ î i " II C.S.S. Viitorul — JP.T.T. Bucureşti.

• VOLEI. Duminică, dc Ia ora 10,30, tot în Sala sporturilor vdr evolua, în cadrul diviziei B, echipele masculine „U " Explorări şi ’ Cîiinjica Zalău.

COiMUNICARI

Centrul pcntni Studierea De­mocraţiei şi Societăţilor Post- Totaniare al Facultăţii «Ic Istorie şl Fjlosofie (Universitatea din Ciuj-Napoca), organizează astăzi, Ja ora 12, prima reuniune, la Fa­cultatea de Istorie-Filosofic. Pro­fesori şi cercetători ştiinţifici de Ja Universitatea clujeană vor pre­zenta comunic3rî la tema „Re­formele actuale In România şi Europa Central-Răsăriteanâ*.

VERNISAJ

Inspectoratul pentru cultură al judeţului Cluj şi Filiala Cluj a Uniunii artiştilor plastici anun­ţă că vernisajul expoziţiei partl- cJ-pasvţUor In priraa Tabără de picturâ de la Sfînta Mănăstire Nicula va avea loc miercuri 39 decembrie 199.0, ora J2, la Ga­leria mică din Com plexul expo- ziţional din strada Iuliu Maniu nr. 2 (focită G Martie).

F IL A R M O N IC A

FILARM ONICA DE ST A T pre­zintă azi, ora 18,30 la Casa Uni­versitarilor: M ARŢIAN NEGREA, REQUIEM — PARASTAS prim ă audiţie.Orchestra simfonVeâ şi C o­rul Filarmonicii. D irijor: ION BAClU. Solişti: r AMONA E llE- MIA, M ONICA MATEI. FLQlUN DIACONESCU, IULIAN JURSA. Dirijorul corului: CORNKL GRO­ZA. Preţul biletelor: 37, 32, 27.24 lei. Abonament 13-

AN SAM BLU L ŢIGĂNESC, „DRAGO* CHIŞINAU, AN SAM ­BLUL ŢIGANKSC .ŞA T R A *

B A IA MARE

prezintă duminică 16 decembrie 1990, ora 17, In Sala Sporturilor» SPECTACOLUL EXTRAORDI­NAR „TREC ŢIGANII. TR E C .. . * cu formaţia „Dor*, tnlerpreţi al Ulmului „Şatra*.

Biletele se găsesc la Caia U - nlversilarilor între orele 12— 17 şi la Sala Sporturilor în ziua spectacolului.

(«ăst»)

PAGINA' 3 ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE

U n o r a ş î ş i Mcnlililcâr Interlocutorul nostru, inginer Zenu Vasile Ci cea, tste primarul munipiului Dej de două- luni da iile. '

— Cu ce se confruntă astăzi, Dejul?— Aspectele cu care ne confruntăm sînt com­

plexe. Dorinţa, firească este să rezolvăm cît mal multe dintre acestea. Dar nu e simplu. S-au acu­mulat numeroase probleme pentru a le • rezolva ln două-trel luni. Oamenii n-au răbdare. De ase­menea, problemele cu care ne confruntăm noi nu , suferă aminare.

Folosim condiţiile oferite de cadrul legislativ actual, precum şi pe cele subiective pentru stabi­lirea unor soluţii optime. Este evident eă parcur­gem. o perioadă diîicilă, marcată de o criză eco­nomică ţi, mal ales, morală ale cărei consecinţe *e resimt şi asupra Dejului! ,

Este îmbucurător faptul că primăria, s-a reîn- ■ tors la atribuţiile tradiţionale, adică administra­rea treburilor gospodăreşti, asigurarea unui sistem eficient de servicii, rezolvarea eficientă a dolean­ţelor cetăţenilor.

— Ce avcti în vedere în plan Imediat?Ne confruntăm cu probleme multiple, pe plan

imediat fiind comerţul, .locuinţele, aprovizionarea - în toată complexitatea ei, curăţenia oraşului, ali­mentarea cu apă, refacerea drumurilor şl multe altele. •

— Cum se' desfăşoară pregătirile pentru larnS?— S-au . încheiat lucrările In termocentralele din

oraş. Am reuşit, în cele din urmă, cu mari efor­turi, să racordăm la gaz metan centrala din cen­trul oraşului care funcţiona pe cărbune. Avem acum căldură ,1a'un preţ de cost mai scăzţit.

— Locuinţele constit<i\s o problemă în Dej?— Din păcate, dai A î n r e g i s t r a t e peste 1009

de cereri pentru acorfVwe » de spaţiu locativ, iar în acest an s-au repartizat abia 60 de apartamen- ! te. Pentru anul v iilor avem amplasamente certo pentru 309 de apartamente care se vor construi . din fondurile statului ţi 120 de apartamente din fondurile Unor unităţi economice. Acestea vor fi ridicate in spaţii libere. Pun ciul nostru de vede­re este sâ nu mai demolăm. în situaţii cu totul deosebite, vom domola niîmai cu acordul proprie­tarilor în condiţiile noilor reglementări pe care Ie aşteptăm. ,

— Municipiul D el a fost supus. In ultimii ani, unui accentuat grad de poluare. Care este situa­ţia în prezent?

— Principala sursă de poluare a atmosferei — Fabrica d e . sulf ură de carbon — a fost închisă. C.C.H se află în tratative cu o firmă din Germa­nia pentru instalarea unor filtre. Rămîne nere- zolvată alimentarea cu apă atlt cantitativ, cît şi calitativ. Uneori, ş f a est» Improprie - consumului - uman. '.' /

— Ce sol ii ţi i a veţi în studiu? ' Y-— Avem, în Vedere două variante. Prima se

referă la prelungirea conductei de la Gherle, lu­crare care poate începe îri anul viitor. Apoi, a fost- depistata o sursă de apă subterană la Căţei, cu un debit m are.'Este mai la îndemlnă ţ i lucrarea ar

fi mai ieftină,, în cazul în. care apa ^corespunde calitativ. .

— Cum decurge acţiunea do privatizare?— Din 332 de cereri înregistrate, au fost apro­

bate 312, iar din 107 solicitări de spaţii au fost rezolvate favorabil, pînă acum, 68. Este vorba de asociaţii fam iliale şi activităţi independente, ln afara acestora, -funcţionează deja întreprinderi mici şl asociaţii cu scop lucrativ. In general, a- cestea 5>tnt unităţi comerciale, cojocSrii, ateliere de reparaţii auto, o întreprindere mare de trans­port. . . .

— Aţi fost mult timp director Ia M M -U F. Mun­ca de primar v i ms pare mai d ificilă? ■

—' Aş apela la un fapt concret, pentru a fi în­ţelese ni^te lucruri. In două luni peste 700 de oa­meni m i-a u - solicitat audienţă. Dar n-am putut rezolva problem ele la nici măcar o stită. Este mai mult decît' neplăcut pentru un primar. Oainenii vin la tine cu încredere, ctt speranţă. Dar prima­rul este legat de , m îini şi , de picioare. Practic, multe problem e nu le putem, rezolva din lipsă de autoritate. Este un vid de competenţă a puterii. Este nevoie de legi pe care noi încă nu le avem; Existenţa acestora ne-ar oferi alte posibilităţi de acţiune. A r fi, apoi, nevoie ca unele servicii de utilitate publică să fie subordonate direct primă­riei. Această instituţie a r putea acţiona, astfel, eficient, cu competenţa necesară.

' fo » BUS

PROCEDEELE IM M ATICil fo SPRIJINULEOTGMSI

Constituită în luna august a' acestui , an, Firma T.D.B. (Tran- saction * DataBase Systems) a organizat, recent, în colaborare eu I.T.C., "Filiala Cluj-Napoca, Laboratorul „Medii di.1 programa-, re pentru baze-dc dato şl sisteme tranzacţionale* ţi catedra de In­formatică economică a Facultăţii de ştiinţe economice a Univer­sităţii, „A. XV-a Consfătuire _ în 'domeniul bazelor-dc date, siste­me tranzacţionale şi informatică cconotr.îcă". Pentru a oferi citi­torilor amănunte legate de ac­tivitatea firmei şi desfăşurarea consfătuirii amintite, am solici­tat cîteva preevzări din partea directorului acestei;*, domnul dr. Ştefan Niţrîii, s^ful Laboratorului „Medii de programare pentru baze de date şi sisteme tranzac­ţionale" din cadrul l.T.C. — Fi­liala Cluj-Napoca.

Rep.: Care sînt, dnrrm’ iîc di­rector, scoprarile activităţii firmei, realizările şi perspccMvcie în deB- voltaro ale acesteia?

-- — Firma noastră îş i , concen­trează activitatea în direcţia sa­tisfacerii tuturor activităţilor tn domeniul informaticii, înţelegînd aici asistenţă tehnică, consultan­ţă, editarea de documentaţii şî ofertă . de produse . informntice. Concret, ne ocupăm de cumpăra­rea, prin intermediul institutului, a calculatoarelor tip P.C. Comi­sia Naţională de Informatică a ajuns la concluzia'că în România este. nevoie de citsva sute de mii de astfel de calculatoare, econo­mia noastră neputînd evolua fără sprijinul informaticii. Iată de ce s-a pus problema înfiinţării, pe lîngă I.T.C., a unor firm ? , care să manifeste o mai m are elasti­citate în acţiune. Am considerat câ, în condiţiile în care dispunem de un 'colectiv valoros, ne putem -permite un efort; în plus, !n afara activităţii de cercetare,-: pe care să-l valorificăm în sfera servi­ciilor inform atice. Ne-am bucu­rat, de la început, de succes, da­torită reţelei întinse de benefi­ciari din întreaga ţară. datorită activităţii noastră anterioare şi ca rezultat al unor manifestări directe ale firm ei. Să-menţionăm.

J O C U L D E - A P R I V A T I Z A R E ADe mai multă vrem e cabana

„Ardeleana", amplasată într-un minunat decar Ia cîţiva kilome­tri de Călăţele, spre Be!i.ş se a flă în plia proces de moderni­zare. Acţiunea se va Încheia pînă la sfîrşitul acestui an. Am vizi­tat -o în urmă cu cîteva zile şl a m rămas profund .impresionat d e tot ce s-a făcut aici cu spri­jin u l direct al conducerii U.J.C.C. ş l a l cooperativei „Progresul" din H uedin , precum şi a responsa­b ilu lu i unităţii Viorel Şusu, cu im aginaţie, trudă efectivă şi fo a r te mulţi bani. Aşa cum ara­tă acum cabana „Ardeleana" — c u încălzire centrală — nu ştiu d a că are concurent în judeţul n ostru . Dar nu. ne-am propus să s c r ie m un re;> *taj publicitar ci d e s p r e unele aspecte care ni se p a r anormale.

î n lunile august, septembrie şi o c to m b r ie cabana a funcţionat ln regim de mandat. Treburile a u m ers bine, paralel cu lucră­r i le d o renovare desfăşiirindu-se ş i - activitatea specifică. Toţi sa­la r ia t H n» pus umărul iar res- p 6 n sa 1; i! ul, cu ' portmoneul pl in. a u m b la t în ţară după marfă. Şi a a d u s , far clienţii au fost 'mul­ţu m iţi- Dnr a venii bom ba: re­tra g e re a cnntractulrtf de mandat, £ărft n ici o explicaţie.-

N u vrom să facem teoria pri­v a t iz ă r ii , nu vrem să invocăm d e se le insistenţe ale Guvernului p e n t r u trecerea Ia privatizare în- p r i itm l rind in comerţ, turism şi a l t e sectoare din doj»enfile ser­v ic i i l o r . Dar cineva — şi nu de. p e p la n loca] — îşi bagă coada p e n t r u ca atunci cînd ceva este b i n e sâ nu mai fie.

O Lscutfnd cu d-1 Viorel Rusu « m aflat multe din gîndurile s a l e $i »ie colectivului pentru ca u n it a t e a să / meargă din co in

ee mal bine, să se înscrie în noile, tendinţe ale turismului. Sint intenţii de a realiza cooperări cu diverse asociaţii agricole, c u , ţărani individuali în scopul unei bune aprovizionări cu - ce le ne­cesare. \

Sperăm că • doi inimoşi pre­şedinţi. Ton Neşu de la U.J.C.C., şi Peter Francîsc, de la coopera­tiva ' „Progresul* din Huedin, vor descurca iţele pentru ca această r e - ' prezentativă cabană din Apuseni să fie ceea ce vrea şî oe a dovedit deja că poate fl. :>i

Ion GOIA

NESS. Cititorul Andrei , Ştefan n e scrie (Incercind să prevină pe

'a lţi fraieri) câ în ziua de 16 no­iem brie i-a cumpărat cadou ma­m ei sale un Ness cu 200 de lei, de Ia P-ţa Mihai^ Viteazul furni­zor fiindu-i o doam nă cu fuste multe şi creţe. înăuntru era o surpriză, neplăcută de astă dată. Cînd a desfăcut staniolul a dat de „Nechezol sau ceva asemănă­tor". . Lucruri asemănătoare (în­şelătoria) ii s-a mai întîmplat şi altora. In ce priveşte ness-ul, acesta e mai puţin ca înainte. Ironică soartă aceasta a noastră! Inventatorul ness-ului. este, de fapt, un român: Procopiu. Un alt

român în vîaţă aici. In Cluj, are brevetată o reţetă de cafea- so­lubilă asemănătoare cu ness-ul, mai Ieftină şi Ia îndemîria noastră. Invenţia, brevetată la Haga, race în • sertare.

BECURI N u mai e un secret pentru nim eni că nu fJnt becuri în magazine, iar cele da acasă, ca un făcut, se ard mult nsai repede. Am ajuns să ne plimbăm becul din bucătărie în baie şi-apoi în dormitor. In această stare de lu­cruri sînt perfect îndreptăţite mulţumirile asociaţiei locatarilor din Aleea’ Bălţa nr. 7 adresate

'plutonierului Dragomir Oros şi sg. maj. Emilian Sucea care au prins In noaptea de • 17/18 no­iembrie patru hoţi de becuri care operau pe casa scărilor, trei' din­tre cei patru fiind elevi.

Maria SÂNGEORZAN

spre exemplu, faptul că la TIB *90 prezenţa noastră a fost re­marcată şi apreciată, atlt la ni­vel guvernamental ctt şi de per­soane particulare. Printre altele, am prezentat o reţea de calcula­toare, implementate deja* Ia „E - lectroc?ramica“ Turda, şi un alt set . de calculatoare, in nivelul celor prezentate de firme străine. Modul nostru de taeru .este avan­tajos pentru beneficiari. între­prinderile manifestă tendinţa cumpf'rărH masive de calcu­latoare fSră a şti ce vor face , cu ele, iar importatorii aduc cal­culatoare'rit mai ieftine, care nu sntisfac întotdeauna standardul elf fiabilitate cerut.

Rezultatele noastre financiare pot fi apreciate ca fiind bune, Sîntem solicitaţi şi sperăm sâ fie astfel şi în viitor. Ne-am Ş* orientat tn sensul sprijinirii v ie­ţii cultural-ştiinţifîce a Clujului. Conştienţi de faptul- că valoare* sc poate cultiva prin competiţie, am Iniţiat acordarea unor prenril speciale lunare pentru studenţi, în valoare de 1000 de lei, prin care recompensăm realizări d eo ­sebite ale unor tineri din U ni­versitate sau de la Institutul p o ­litehnic. De anul viitor intenţio­năm să organl-răm un concurs d » programe şi pentru elevi, ca pre­miere trimestrială. -

Iîep.: Vorbiţi-ne despre mani­festarea recent în ch e ia tă ...

-— A fost cea de a IV-a mani­festare de acest gen, organizata de noi în colaborare cu factorii amintiţi. Acum, poate mai m ult decît în alte împrejurări, a apă­rut evidenta necesitatea ca lumea informaticii să sprijine reform ei» economice. P e de altă parte, insa, persistă o anume dezorientare, mai ales în sfera inform aticii economice, datorată şi lipsei le ­gislaţiei economice adecvate. In

- cadru l’ conferinţei au fost ridi­cate -o serie de probleme legate şl de lipsa de informare (urmare a procesului de descentralizare in sector) la nivele inferioare. Sa impune informarea ofic iilor '' da calcul asupra posibilităţilor exis­tente în acest moment In infor­matică, a modalităţilor de coope­rare în acest dom eniu,'la noi.

Ana realizat în cadrul consfă­tuirii o legătură ca in form atici-' eni dîn Basarabia, invitînd spe­cialişti de la Universitatea d in Chişinău, Institutul politehnic şi Centrul de calcul al Ministerului . învăţămîntului şi Ştiinţei d in Re­publica Moldova. Schimbul do experienţă s-a dovedit extrem d o util, oaspeţii arătlndu-se intere­saţi de cooperare în cadrul unor firme mixte. Am invitat şi un copil din Galaţi, Aurelian L a- vric ,.o certă speranţă a informa­ticii româneştii distins cu num e­roase prem ii' naţionale şi inter­naţionale. Sperăm ca prin tot • ceea ce vom. întreprinde să fin i de folos In~ redresarea econom iei, sporind roiul informaticii în cît m a i: multe domenii.

Interviu realizat do Michaela BOCU

/RADIO,\ \DUMINICA, 16 DECEMBRIE:

8.00 — Universul creştin; 8,30 — O poveste muzicală; 8,50 — E- venimentul săptăminii: 9,00 — Top Transilvania — clasamente de muzică populară: 12,00 — Ra- diodum lnica: 13,00 — Top 10 — muzică uşoară; lTi.OO — Ocolul Pămîntului: 16,20 — Tutti Frutti— magazin muzical (reluare):17.00 — Unda pentru m inte,'Ini­mă şl literatură (reluare): 17,30— M iracolul sunetelor; 20.00 — Din grădina cu flori multe —- muzică populară la cerere; 20,30— Lumea sporturilor;

LUNI, 17 DECEMBRIE: 6,00— 8,00t „Bună dimineaţa* — actua­lităţi şi muzică; 10,00 — Inter­pelări; 10,20 — „Eu doinesc, co­dru răsună" •— muzică populară; 10.50 — Cîntec şoptit — mom ent poetic: 11,00 — Radiomagazin ştiinţific; 11,30 — Globul muzi­

cal — muzică din film e; 12,00 — Bursa ideilor; 12,20 — Muzica secolului nostru; 16,00 — Meri­diane şl paralele^ în lumea de azi; ,16,30 — Reprize muzicale; 17,00 — Buletin de ştiri; 17,10 — Biblioteca din Alexandria (re­luare); 17,30 — Din culisele O- perei: 20,00 — Top 10 (reluare);

MARŢI, ÎS DECEMBRIE; 6,00— 8,00r „Bună dimineaţa* — ac­tualităţi şi muzică; 10,00 — Pa­sărea măiastră — revistă de etnografie şi folclor; 10,39 — Di­vertisment orchestral: 11,00 — Curierul prefecturilor; 11,20 - — Piese instrumentale; 11,30 — Sa­lonul artelor; 12,00 — Concert de prînz — Arii celebre din opere; 12,30 — -Ateliere muzicale: 16,00— Radiomagazin ştiinţific (re­luare); 16,30 — Varietăţi muzi­cale; 17,00 — Buletin de ştiri; 17,10 — Virstele şlagărului; 17.30— Interpelări (reluare); 20,00 — Recturi literare: 20,30 — La fîn - tîna dorului;

MIERCURI, 19 DECEMBRIE: 6,00— 8,0Ot „BunA dimineaţa* — actualităţi şl muzicâ; 10,00 — A m ­

bient 2000; 10,30 — La fîntîna dorului (reluare); 11,00 — Che­marea pămîntului; 11,30 — Ano­timpuri muzicale; 12,00 — Re­porter '90; 16,00 Agora; 16,30 — Supersound — muzică uşoară;17.00 — Buletin de ştiri ;17,10 — Globul muzical (reluare); 17,40 — Reali ta ten econom ică; 20;00 — Sa­lonul artelor (reluare); 20,30 — Pasărea măiastră (reluare):

JOI 20 DECEMBRIE: ^.00— 8,00: „Bună dimineaţa* — actua­lităţi’ şl m uzică; 10,00'— Dialogul muzelor; 10,30 — U n da ' pentru minte, inimă şi literatură; 11,00— Tutti Frutti — magazin mu­zical; 11,10 — Popasuri turistice:12.00 — Clubul gazetarilor; 16,00— File de istorie; 16,30 — Eseu Jazz; 17,00. — Buletin de ştiri; 17,10 — Student Maga7in; 20,00— Fonoteca de aur; 20,30 — Un­da preferinţelor — muzica uşoa­ră la cerere;

VINERI, 21 DECEMBRIE: 6.00— 8,00: „Bună dimineaţa* — ac­tualităţi şi m uzică; 10,09 — Unda preferinţelor (reluanţ); 10,30 — jgrumuri spre mi'.eniul III; 11,00

— Cantus Mundi; 11,30 — P ro­gram de lieduri; 11,40 — De se­nectute: 12.00 — Concert do

, prînz; 16,00 — Un milion de prie­teni; 17,00— Buletin de ştiri; 17,15 — Mtizic Shop — revistă muzicală radioJ 20,00 — Chema­rea pămîntului (reluare): 20,30 —- Dialogul muzelor (reluare): '

SIM BATA. 22 DECEMBRIE! 6,00— 8,00: „Btină dimineaţa* — actualităţi şi muzică; 10,00 — Solstiţiul Libertăţii Noastre; 11,00— Revista revistelor: 11,15 — Music Shop (reluare); 12,00 — Breviar cultural; 12,20 — Doino şi cîntece populare; 12,f>0 — Glo­se lirice; 16.00 — Clubul gazeta­rilor (reluare); 17,00 — Trenul m elodiilor: 17,30 — Liceenii; 20,00— Top Transilvania — muzică populară la cerere.

i cProgramul TV Ia Studioul « a j . .

este transmis după cum urmeneSiLUNI: 10,30—11,45 In limba

maghiară; Î1.4S—13,35 în limba română; M ABŢI, MIERCURI, V I- ‘ NEIÎI: 8,00—8,45 In limba română; JOI: 0,00—8,45 ln Umba maghiară.

ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE P A G IN A - 4

SE-AUDE IAR CHEMAREA; »

©O©Nc-npropie/n, laîă, de sfîr^îSul nrnri aa al marilor

frămîntîîri, al încercărilor do toi felul, al speranţelor ţi, pe ici pe colo, al realizărilor, mai mari «au m a i ' m ic i . inlr-o ramară dc cea mai maro importanţă dia economia României, agricultura.

Se afirmă că lucrurile ar fl mers mult mal bine, dacă, Imediat după Revoluţia din Decembrie 1S89, s-arII îndreptat nedreptăţile la care ţărănimea- a fost su­pusă mal multe deecnii. Există 'şi p ăreri' «ave sţtsţin

ca o Jege ăo o'insenurâtate aşa de marc, nn poate ii elaborată îiţ grabă. Că este;nevoie să sc analizeze te­meinic ficcare. aspeet, pentru ca legea să fie , înajnte de ori r e, o lege dreaptă, T>e*aeum însă, hicnwile par a sc cristaliza: proiectul legii pămîntului urmează să iic supus in scurt t>mp, sc-audc că In cîteva Kilo, dczbaîerii Parlnmeriinlui. IM# posibil deci, ca do Cră­ciun," sau poats doar d c Anul Nea, ţăranului român tă i sc iai-ă cel mai maro cadou cu putinţă: sU-i Îie

legiferai dreptul asupra' {tămininlai lui, asupra ogo ­rului de care, dc altfel, a fosţ «lerea legat.. .

Cum văd partidele $ forrreaţHinil# politico p rob le ­ma ţăranului, în această-perioadfâ^ dc răscruce? P ro­blem a'ţăranului şi problema pămîntului. Sînt între­bări de strictă nctnaîiîale, la .care ea avut am abilita­tea sa răspundă azi. pentru cititorii „Adevărului în libertate" cîţiya reprezentanţi ai vieţii politico f ta ja c . . , ’ '

Ing. NICOLAE GOI A N — FTNX. «— organizaţia judeţeană Cluj — JS3 . consolidăm 'fiospodărîile par­ticularo”

Ba vefîoE e J2arîidtflui ţjîy jsa l pri-uiud noul jxrt

a Jtendniui funciar al IJo- inâniei se prevede ca p jopriekr tea asupj*a fondului funciar s6 .ae împartă in două cuftogorii< o categorie a prqpriefăţii particu­lare openţîaînd persoanelor fjai- ce saa Juridica si a doua eateao- ţie a preprieî&ţii de stat, “ tîo- Âcsaittf pt&S*.- jPKejssietatea »a r l.w3ria»a asuprafom b./uî fcatSftr tSn,şi\ iiEtemiian este foamirfiă t$»t

k), jjasc^jaîekitea cuiii'iaitrtlgr de ţerenost agrîestte, ca gospoda­rii in@rri6\vt}<i saa aîte «■a osQjsfi de «c<&ţeni- <•**■*’•'deţin pe bţaşa Orori: ieiaol jm i^ e .&>- 'bîilSft' psia cotbp&kb-'C; jnoşţsnâ-.': iiş s a » dorswţîi, pretam şi asocia-' ţjj ca -se '? poVcFera^p^''-Iîbi^p^t''-' v Jhv fi a unor pwjpriofcnri f»iiS-

■ vatesS. ■■ ' ■ .pscpiAt-taVcn yarpţitviaBă a

pesetemeder JusMiee, fiim ’i.'jţH, 3" fe3zâa&)te'.'.etiKKka«L’o^^tanăate tfc KiaeÎQswe, Rpîta£*ri'iii>' rclig i- 'oase,- E«s«4SjS ',şj dfeie..«fct£t'ij*s.-- li'KUftîic saa OrgaHÎa.iijîDî' âfe std i. ,

J^BerpifeSotca de stat csto îoj^- mntti din terenuri aîe Aeadccîlci . de Ştiinţe Agricole şi ’ ■’ 62vii e Institute dc cercetare. şi siaţiţjoi expeiasseniale, leta ji aesaenstra’ ,. tive didactice ' ale fectffi&aţSo», EtaK, licee agrkeîe, pentru pr*)-. deecroa de sorranţe. m otciini-găr

«ti aoin: tie îeprotkicâtease C S »,

In v cd cr ite TaT.fâdivVrt Baţkmaî O oen a î nn se rect*a«,aş,1* menf»- nerea îa ecortiaiica-c a pâwântar îui în proprietatea deplină a sta­tului, a organizaţiilor aferente acesteia san .a sistemului eoope- : ratist, aşa sura su fost cseote dc ; regimul totalitar eemunist. ’

In acest sens se pievcde des­fiinţarea tntnror JoriaaţiBmlor 2 - parţinlnd cooperaţiei ngrieoio d« producţie, precum ţi a 'tvrturoar Unităţilor agricole de siat create prin legislaţia : statului tot-ilHar c®Rptmist Imtrcprlnderi agricole tio stat, gospodăria partididiri co ­munist român, a M.A.I. sa-u MJL.N.) proeum şi toate celclalte

âe e î

uniţii ţi evidenţiate in ratiasfnd funciar pînă la data de 1 ianua- id« 1396. _

Terenurile Intravilane ţi «£ - trafilono ce vor rezulta In urma desfiinţării patrinioniului agricol

s ţrtis* şi de Stat crăteit mai su\ vor reveni în depţing pre-crtsrtîrt» net;-;«m dor » w e sdu Jnr/dico cărora l£> -au ppai ţînut san mQ-'/icMtOi ilOT legali ai aces- tCK\. ■ ;

S'exenwJîe Inţsa’uSane ?1 eos^r trneţHle cewpate obnzW de căfre pow.oiiio part^oshire în ttuipol Ic;rtt3lGi regim, vor fi fedabîndi- te de citre afeştoWpe «oî»a aefîunlî Jiyjtscwtoişîi.

Oftate t«aR©3îK®» fişies '^sîîjîndeşe lescBţndi • ajfrtepSp îrvljui s& peeesteze aţlNÎ?a|i kS - jfe*ă Sta mft'iaai waraw.

Consta,JB«C!® c :î?wDdRe®?e şi ne-,■. p*g£uei>ve p ia fan i şî ţSlanfeţ^le ,^e ■jfrM-'itowttfcft- vffie1. şl'....-;teî«E»nîS<i ftlaveBt*- a#G3i»H>

■ Sa cQgjpo&afl^âer agat-::..«dSs de-pA daepaf şl - asosteţiftw^ >

Interceepcratiste«SiMstlVaîe bnaragi alc ift;.-iK.or co- npeyâtwi ’ ca jp*opi>ieţ5*îe m & i*- sftbtiă t e - 'r a » d e -.fs^prfetatc 3 ' lie^âm i nieBnfeOT* eo- s; qpereAoe sa v a ştdbSBI' ţş o şo i1 )« r . no} cii s^profejţa d& tca^a eejisrei-

• '8 ii® .'phgwieâanr ja coanta tarea.--- ’ ' eoq^eKwrai' san-cgiârtsA'oeesItita ■

îtrcîoperatryă. , ■_■ ■•fâsote aebaie *îoî3n sc vcx-epns-

tittii în ti-o sos-k’Scfe priifcită a loşL%or inemhri eotw s^îttai./. CtonsteueţSie,.. m a ji-n ăe ,şi •. teaetoctueîs {r e e m s ‘ţi ,tfe- v

'**G«ui3fe'.! . « l e v a t e : ce ku . nut fcţttter sA»ţ'>mîl «fâ.-HKSssajî»-

; m e ' â,- bgfktiUarit'" &ŞSHJQt "T-ecr' tecte Ja preşsrieiaiea . p a rtk n k j-.; »ă a «leţ»î&ior&0r <-® terensu^ în

■»8»a:.*BWB»:s«» g&jssss ş j vesr . m r . w ® i eu -participare' Jn ';neţkinl î»îe projatefesBo* « s p e t -'■uvi.- Pînă la dotarea proprieterHor fle teresTOi cn ntilajele neceswe, MferlMerol A grkiâturii va men- ţlae Jn funcţie staţiunile d c mar şîaj agricole care au obligaţia de - a ajt&a prepriotarii ogrknîtejri pe bss& de contract. Ulterior s e ' v e i transforma bi centre de rc- paraţU, întreţinere ţi lernixare de soaţinj ţl utilaje egrlcole cu vtmxire către proprietarii paî'ti- oidaii, după caz, la preţuri Sn rate. Procurarea acestor utilaje

•ea ţi a pieselor de schimb se v o i '

face prin intermediul camerelor agricole Judeţene sau direct âe la furnizor.

.Aţa cum sia arătat, terenurile agricole care au aparţinut soo- tcrnlui de stat (I.Ă.S.), gospodă- lîHor p.ont, cic. Tffl-' A tocseotc la cCTere- in prepitetetc pîFţism a©.-„e r e - în prepitetetc Se v o j conetiUri iesajis #ne«iel î » suprafaţă de 100—5QQ ha pentru aplicarea ieîjnoîogiiîor osrieofe âvansgte a«hrtŞaVst*ate de Epcaikr

' îîştl ifin «aaă5td n w l sfina ivvbau.JSsmţ^'aor Qaore, * j o ^ r K cv.o-

îqţici diji fâceemiferie ®DSi0, t-a re Var e& luej?«sîe ţl_ să înVeSteaseS ţn iactftî£ Ftrral, pEceem şi ior Hjembs’i Atepantead eare mi nu aT®ă piVfijifjM. i i îsteîKoa !»• t-(>- Qţîv'n’.SS’Ki, î» eo vas fAtlipj

K)

&l)gaţ)3 âe a p a i pt&ea (îf£ît te p â osjdî«siea ini?]'' rcrV-

ŞÂe de 5 ttnî de »«ti-ite â&Si-îtv. agricodd. , ,

h\. toalo eastnfJîe sxipKt£'t-,ţ«îe iifisnm indIVidfeîîD. ' ■

& b â oşe , -pe vciritasife-’seafcSsate ;■ , :

•,'.r CtO!âv«to«S, - ÂasA Iffiews lo r v a iîî$ Î>SÎ vetr paf&a «?n*asa; ta - sentHÎle a^Kijsîote. - 1

î ia . obţîseiea prtn rooştenbre a- IeremirSor din extravilan se ,va fcvîta făîStt^Ua'ea suprafeţei.

: î^ritrâ seH i^ ierea ecUviîăţn , de p reâ m ţie ; sta ta l. v a «co a d a credite pe i«iiri-îct.e lungi ş l ea dob în zi m t e s b i ;.. , ^ , i .,,.

îrttr^agş : poputaţje agrica® ea acto'î'jfrio 't'feetivft în seetearelfi afese/fk; ofjrremîtetrS, va bca*e&- eia <te Ţpeifsâi ţi ajat«a^e »striale.

în scopul «cnsolldara proprie' tăţE imUridiWle, a sOisijiăril

jproprietăţii particular, statiq va promova inlţiatvcle de înfiinţare a «nor societăţi de asfetenţă so­cială, formate din specialişti, teh­nicieni, cconomiştt, s»cfa logi-$ persoane recrutate c^n gospodarii satelor, avînd ca seep organiza­rea gospodăriilor Individuale şi difmarea Jn nvxîVul cSteec a cul­turii ’proîeslonote.

Ing. FARKAŞ ZOLTAN — U-B. M.R. — filiala Ctaj — : .„Să fin» atenţi la pîînca ţării"

■ Spcciali^tK agricoli din cadrul U.DJtLH.-ului, .e u consultarea hirgfr a turaitiioy »i -cn mare sfe- piBîdere, qu «tezliiUut c s rogi ihuîţe .aeqztir preistfM âo tegp psî- vind fcudtîi ftiarfsr. P a r c ş l proponerjle nu fost înaintate grupul^} de partenmartari pentra ta occ?t>a e& poafâ «»>-ţiai*a în Jn- toreţui M a i D ^ .

GofiţS«?sam câ cdaŞostp'ea icg-ft fnxiclffra « u rksî p oa ie ' sîrferi ntci o - «rotoare, se iropajjo iţit- pciios ctariiieeaK'Q ţîî<*a^d ţ j l i» - «»prt>pS;c'tCîrjiva ps%diî- .Iţit-^rilar îa ecă. stal sotart ţin®, «*3 cstktffi pa- 3n.«cwiR\’a aoatei aa tt&G&rfi sâ cîfiUvat c u ’, cea isx(i mm>; r&iptKistefe. Aitxi ua se poette a i fflaa pSt-aea âe toata sîifâe aafenwssoR .&0&i1h5 de

a©y«j«*£iB&. Iii .a®e»Ş egr«- ' fem txt'n\m\ tie pas%wa«nia;--i ŞiLB_ şN> :ţavaca»ett pnţfaaa@/e-. în ceaoiisâa pariajMeaiarS e a « dezbată acest ; pvcac-rt- «te' ilei?®. ^eesfe jurcpuRerf . au fosţ 'puWr ciîtc şi & pw©să siî?) teir^ i de.

: eţasEEsS»^;, .etwe' mmifrmQ aravătes- sC»îiSs,., i . RwkttiJîU-ea p w ş iâ c îiîP fo&- ' dnîni fa>-si;k»r — ccîoi- cere Sîwt prqpjiiGlsfâBa de dpept este r c ir âmra da bas^ a îneiimfe>a stesto- lîd da ârept.- - •

2. Canside»fnn *«eesa»5 ţi W - j»Cn45 rcyiUib2i*ca ângitalni de proprietate a-cîeştei esoţira tare- . nnriltr caRposescaTîte şi a p(xkt~ îOlor cora8Eia>î, preeaso gawKjSa- n a ţxiîi fege a‘. oafeas»miei e&- m\jf/iiăţ3or săleşii Sn rcxofpartrn problem elor eeoaossiee.; S. Bedois*«lfe>ea âr«pt»ln i - de pTOprbeiate as®p®a tereniSni a- . gricoi să se feg-ă pe beza rocoHî- tîtoirH situt^ied âeeeonîM-ie-o annîwi 1947 p e b o z a evi> «adastrsAe indifeiesat âe ţi dom icffiaî actual ai eelor în tXtept. La solicitare să fie împro- prfetăriţi cu teren în apropiere de domiciliul attuaL

■4. Respingenci c rk * tendfeiţă ad- Hihsistrativă eare in cesrcă .m en - ţfeierea struetro-ilor econom ica' şi proprietatea asupra terenului îa îorană actuală, urmaoe a măsuri­lo r de constrîngere din anii âis~ tătuţă itomnvtiA».

G. EV.-eptu] de psropi-fetQte s i- i reţin?, fieeănii propriofetr sau ur­m aşilor legali.. 6. ImpropriotSîirea «u pfimînt

ol celor care nu a a posedat te­

ren şi dores« sS*l muncească să se Iacă din suprafeţele din r e ­zerva de stat. Terenurile - ee n u au puiuţ fi reprivatizate, să rîi- mînă în administrarea tem porară a obştei e&teţti. - •

7. Să se icatitesie toate teres^U* rXrE eare an fcni <wfsroniâi»tcipr.ln . n ^ C a ţg sis-gafe tţ, en îerţă, prO - • practai-4ior îa timpi, s -

8. Osanfeifle comurtale ţâ s^toş- ti, peatem raetefcŞirea dMBţîilirîlCT tfe ^roin-letote iwapa-a Sattăv&w SoBCîaB sS #b p o ba?®- • (JptBowyiJ-ee, i%. derbo*e£« p tib îi- eiL C}3 as>coâ*d efoţîtej. ' . - *

3. PitjţiKîetoruî sâ aQâi âţeptu l &{■> a âe4iiîle aeapra ferea ta dfe c :t - ■ Ej^affire a t«K ffla la ifieîa g€^pt>- ' â^r-S - gatfioflara, feme® im tufra- tâ ., M m aspidert âe sgsia- fîe - . itftrittâ şi g rp fe âe .«88*^ie»Uate âifsaaiuB.

M. A v e jce , e««ooe -. eţjnpSjt«jie aşa *a»al „Sti»i iiwitvfeifciî" ' in . uzinei oşnw/îdi'b'Bsa- (ie-« hfC5.{ul tvfciVi? Ae fs&icfe coepniwQtee ft- gMoeîo i - a asoeJaţittor 'fe tessa - ‘ VfSrirHste, .vn il »dj«rteiia4«rfa pe fossa eeeptÎE&ul' î)»ta-e ioţi etBiţ-fe- Tîii obţâ«ă f£Uc.vîi, din carc poate fi î^oasfi asm 'wlai-îîitMîî.5 gprtea .. ssrâaîă |a -Js«IŞ£hâgrea ' ‘«sife&roi J '

- î i . î\'e înspsfe'ivâan teikv&ntsic a - ’ C stţpva jîr>c5?tiâ*Ti. dia pr«®0S*fauie’O. :etritwUt! ţK-ţţjira teaeserBctir e S r i- '..coiş.

18. Cw fi«vAa Kni5<7ţTs>ieiivfî W 'i- tienţei Şun&aşe să nn îie *5s,1j"ir se c& 'fîle fttaei«re, â&>Ee<xe fărS • atjeste ^seranen-ta ele bsî® mu fie uoaiv reoîfea rcprivatiaarea te ts - jatirfîor_ & c i se impune păstrarea Vor în contiaîjare, şi fnîietionjflâ- taleâ Jor la teote easanţie n ece- sane. ( 'V; '

îâ €îot3»stnii cJRcîal respec­tiv cătate JfTO^kiîv tăfti ud în s- tFiasîenî 3i JsKtfţîei şi el ncrim i»' V>Ior &c Ptat, deşi nu an ritm ic TO»VAn cu activîtatoQ oricdiilor de teod ta n cîia '.; ; ...

ConsîderSsBi e>2 aceste propuneri reflectfi părerea şi nfizninţa ţă­ranilor cm Arckal şi pot fi ao- ccptate ea principii fle. b s a î în rezoîwjrea «aaorabM a reeobside- rării şi a reabilitării'' ţărănimii batjocorite în .epoca de aur“ . ^

Interesele ţăranilor români şi maglilari sânt aceleaşi, de a rede­veni proprietari de . teren, de s cultiva piiiiaartiil cu , cît mai jnuliii e fic ie n ţi "

Padina «sifiîizai'ă de Piifil LtMTA

C on f d». BWM5XITO ZAILU U A. : — îMî:WJ3n FUIata Cluj — „ S 5 recocitH u îcn ptcprltioteo p i M a su p ra pâmtntufuM *Paj’tâthVl TJivirîS|ii N aţionale.

R o»ftne propune spre . analiză . suprafeţele «ic teccn ejâstente in evidenţele codostrahii functotph» ;

■data de .1 ianuarie.P.U.ÎT.R. se praannţă pon tm .

recoastltuireu - proprietăţii priva­te arupra p,Vntot»h)i, avîad la boză v«*-iKîa props’ietate dia pe- rionţla ec4eci!vi2ării. Snprafoţa de„ icr-en ec se va primi in pro­prietate nn Ta c)cp;V/i 5 . l»a ife pc-wfKmă aptfi tie mun«A. ,

Beeoa.ţtitcii'ea proiuietăţii pri­vate se va fcvcc după dvrrfilnţa-' rea C.A.l\-rtriîar, iar proj>rictî>- r i i . pariicnlori pat oj^ta f>eo.tra lucrarea iEKUvkiUiV.l a p.'fmurUl-r lui sau pentru nţock'ro.

P .lJJî.n. eotw.Wicră « i este co- j>ect şi n«î<Knr să ne (worda tlcs- păiSnWrl, 3—5 lei pe metrw pă­trat, in funcţie de. Isrtilitatc şi relief, -foştilor proprietari ■ ' san descrwlenţilav (iireeţi, care OU \ cciliH sau diawu păiiîiot pre-

shmea c&WfcvijrSrH şi e.’mv<îin antttBite *»otive, un pot sau no cierose să rceowiUtuio gospodă­ria >iirft!>r!ască. DespăgUbircft rru ra depuşi 5 hn d « fam ilie şi va ii eo^dHionată şi de dom iiiljnl stiihll Jn Roaarfmia, fiind supor­tata «io cei cc devin p*opapi^k»ri5 »«»!>ar icrcMeci.

-P.XUN.H. spriJ&nS aoerdaiîea dc crodUe pe te jw :n le*»* ţi Sn con­diţii avtusta)oa-ţe, «clor cane nu an odus pămînt Jn C.A.P., dar ttoesc să-şi for^iituie o proptifi- tate privată -avînd dom iellicl în s a l

: Acest rac;i de reconititnire a pi'opriot'iţii ar conlribtJi la in - tărtreu Oespod&riiio» ţTri'iin.y.ii şi nr AH «m in a . urtenaul; projn'ic- tîjrilor pt>ntru buriiulle din Horv

■podirie. In nccUv-ji sens, P.U.N.H. consideră 'că ar iK.-ţiorta şl inter-' dieţia de vin7aie .a păcitiniulul tsnip de & ani, precum şi im po-

sibiîiUrteo de a deveni tari cei ee nn ag domiciliral sta­bil în nooîfmia. Aceştia din ur­mă s5 iie despăsnijiţi cn valoa- r«a ptiMurUiijU In tui «le moţte- nicc. ' • '

P.U.W.R. eoBriidc*’! eă steini romfui trebnie să aibă . dreptul de psTîcaoţhme asnpro tut»ror iarmţâor de irist'râvWry, a tore- ntnSîor a^weoic- ' ■- Pînă Ja detnrea en tchmcă x»o- dem ă şî odecvwtS, gfeim eă este nccosară menţinerea S.lA.A^-wil- lor ea nnit.'Vţi prestatoaro de ser­vicii pentru ţăranii individuali sau asociaţi şi caro vor ac-bita cenln*-vaioarea m\meiă proatate.

Dnvvi desfilaţarea C.A.P.-“Uri­lor, ţi'irnnii pensionari vor primi

.pcrwii socWvio ele in stat, cu re- mnonşteren muneîi deptise ta (XA.V. •• ronttu ioţi satnlHi(proîcfiori, înetlicl, f«ncţion/»ri

iThi administraţia cte.) *ocoraan- dăna să se acorde o s«p»trfnţă tis tcsxm de pJnă ia 0,5 in a en «rept de leVpsbîţă pe perioada cît în­treacă în sat. Aparte trebuie tra­taţi spctrkiîlşlii a p ico li carc , sc stabilesc la sat, pentru ca»® sns- ţinexn să IV sc r^rii/nie (dopă po- sihi}rt.’rfi) sirpraltiţe m;«i mari fio teren care Să •otr-rtitsie leisiio »i«xSeI.

©IieeiaJlştii nir/icoT» var fi în- eadrriţi la prirafirii sl vor con;rti- tui factorii do Înalt3 k-liruciţa'coi aîjricwiturii, dofdTişiii'înil o t;ty m !i largă <îe ncţiim i,.de la 1«sf>- tuireo şi jo;R;l.u«li2îu eo eviden­ţei funciare j>înă la aji^msarea proprie tarilor partierJ.n'i eu teh­nică ncricoil, pertieide, ingrăfâ- minte chimiste, reiaţii cu ciâtvi, cu eomerţKl etc. ;

P.U.NJl. so- pwramnţă pentra mcnţinei-oa pn»priet-ăţii de < stat. în agricultuwi (I.A.a~uriie, sta­

ţiunile dMacSee şi de ecorceiare, Krnaele prodErătoarc do 'jnate- rîal biologie superior cta.). cu comlaţia adţiisAito’irii acestora de ciitare instiiBtiile de profD. ÎJl.C.-B)‘ik; îşi vor mări autono­mia prin trawrfanîMrea tar în

aelcntene t;an intreprrtaderi m isie. ' ;

r.UJ^.R. aoţits»«»*ă pentru în­fiinţare*! nnei rc-'fi.'lo de bftnei ca- » si- fwitfujv aeoninreo de cre­dite «u pricr'rfe»te pentru fiosi^o- tkaiii« ţĂpăseşti.

P.tlJSfJî. se piwMimta p^întru ştorV.’eren datoriilor Xdeute d>: CA.J'.-B-ri, dar susţine ea toato î^eofiărlie «Hn «mvirtwali'ie v în- xârl de c*oj>:rlroeţil, niilaje etc. afl fie viuîso.t»* in băncile de aKit pentru a dkrn»isa neeste datco’il. ■ Suprafeţele de pîimînt primiţa în prop>krtate nu trebuie Să îie în nlei un cao SnsoţUe de aeecto datorii.

j^GIM A I A D E V Ă R U L m LIBERTATE

IN ATENTIATUTUROR

Credem că na mai este ne­voie sâ subliniem importanţa pe care o acordă ţările dezvol­tate activităţilor de valorifica­re şi răfolosire a materialelor recuperabile. Neîndoielnic că ţi noi va trebui să faeem mai mult pentru ca, daoă e .posibil, nimic dîn ceea ce -se poale re-

S8 ku se pfcwdjî. Sper5 ■ dom&itfui ■ ■ccjmomis.ij Etaiil,

>CA, âlreetonjl îftîteprJjiâe- riî eonliîaiîâ pe dc/lTin această fdee: . - ; ■ ■ . , -

— Heeujseararea njaţerfalelor iefalosSbîle este - O «c i i ’sitate m i- jd a ’ă de şup*alhţă, cu eostuiâ reduse şl dirnoifl roiahuă de re­aducere în cireu lM " economi*. Şi, c2văsVl-xn&, ntr-4 « ic i o raa- gttdT* te eeea ce am affcraat. Am perfectat eoBti-Şetele eep- nomiee cu ptSneîpaMi furnizori, gpreapo în tofo'îîifrt©, şftîifcKind aeesto»a o ' iselctiare ţi prelu­

crare primară, prec.um şi pre­darea Jn totalitate la depoai- tele noastre1 pentru a fi recir- euitate de urgenţă. In acţiunile sale, IJRVM B utilizeasă achizi­tori şi strîngătorl care, p r i» a c­tivitatea lor, vin In ajutorul cetăţenilor de ' unde £e colec­tează cantităţi apretiabBe - de materteJe reîokfiiîiMe, rezaîterte fei m od curent dîn .^sfoâQchs. peseonaTă. a acoştoa. în jefcţţi- ile ' cu şcolile sîntem receptivi

'tn a" le ' trtmite' nâjloafte de ■ trawspdrt..şi. :în .'p las,. H ;'se, a~ chită. în numsear eo& te“wa£ea“ : rea materMtelcr rcîoktJîbile • psedata ' ,deîc{’3ttflui ncSţîUj ^ : preţKrBe eugenie. -J

AVtM tetea nţţâstEă' '• trebuie icor necesitate îriibBBâtăŞîtă, fee şi numai pentru faptul «ă dez­voltare® pearaanentâ a ECCieiS- tii rerfan>3 un m ii roaic® V&- Ium de rauEffi ti r p t f j noas­

tră. In acest sens aş precisa -c3k. investiţia, care cuprinde linia de" garaj te Incintă pentra li­vrări de materiale ««folosibile la marii beneficiari (vagona- bil), macara portal ta r» va în­cărca materialele direct în va­goane şi .va descărca m ijloacele' noastre d » transport, precum şi presa de : balotat tabM, pen* tru retîueerea aîmptopxe a vo- ItininlTîî, asigtufod utîHzarea ia capacitate a m îjloaaeloî de transport aatQ şi CFÎ4, va fi finalizata iii 1991 Da asemenea Sînt tn curs de ame»a3are îft centdhier* fvoţstte eeresfjanaă- tojr.J case vor fi amplasai» tn , cartienil Ploailc», urzisSnd ţa, nu peste saună vreme, munici­palitatea să se ocupe de £ene’ râMîasoa a*«stei aeţiuni dc .rar,' «•upawrea materialelor reîoîo-

Este necesar să lin se repete greşelile de pînă acum, dn d diferite materiale au ajuns în amestec cu altele, fiind prac­tic Beutiiizabile. Bunăoară. în­treprinderea, mai bine de doi ani, a încercat să orienteze ce­tăţenii din str. Rakpczi bloc 1 şi 3 In sensul recuperării roate* ga le lor xefbla<4ffî£e ftică ' din locul de depozitare a gwie&i»-

Îor menajare. Aceasta 5-a »oa- izat, vop&a vine, pfin ifustator rea a 3. conteinere, unul pen­

tru hîrtie, unul pentru cioburi Stiţlă şî ursul pentru metal, îns- crfeiţiMnate corespuiMStor. Sa - tesrra unor cetăţeni rău iatsn* ţîoaafi, faJiţtaiîva a deganapat, fiind pKiefic, coinpicm kă în- tseaga acţînne. ' .-' Jnfs/Miăta cititorii ră a<i«as4ă . aet^ttate n a este âeloe oţ&ară. ■

, SJovalS."câTus'confruntăm ■ cu

mari greutăţi datorate lipsei â« mijloace de transport auto. Lipsesfl piesele âe schimb, an­velopele, acunmlstorii, făr-ă de care materialele refclosihile un jxit ajunge în depozitele Roas- tre. Oamenii noştri, insă, fac tot posibilul sa focă funcţiona­bil sistemul de eclectarea aecs- for jnaterfaJa aîll de riecvsare eegnomiei • ofrilonalc. (Tcrcan fc&ă sprîjln şi eeî&îenSlorf' peir tru a înţ«3ege roîcl bnpoyia-rrt ce le regine în direcţia eoiecfâ- ' rii matcrioăctor ţhând eorrt şî ap iîjptul că ta’ aeest fel ctţĂ- gâ anrfeeJe ptSrţl. PopaVcrţia, {3i5n Cliţ^ieKwunor vcKltuil deloe ncţJl^aMte (vă rcCÎSra neîfe preţuri la unele maîcrîd- Ic) şi esoaernia naţională priii rsântessaraa în - eireiiiîul . pio- fJcttiv al aciitt}? irtiportarrîa sc?,rwf«. ■ . .

feiîrspsîndprea - ciRimfâ celSfenii din ' Itfdeţtil- -.Cluj eă" îneeptad ca 0: ’dfeeembrîe..' i8®& y a u • tW DM ^-'pi^th.. rHe d e G « h ^ i ţ f e ! a 'u s n fito a r e !© m a t e r i s b r e f d l& s ib U ^ t

f> « i t î - B .e a t ' ml » w t (Id&g}

1 O td ţj l c i ! « ■ : ' :■J. r - •; .'

1,0Q ’S. Cupru {bueăţi şi iA izufitia)} 40,00 .3. CsUşiui-^S-eom<foct«Krâin supru 4,0.04. € e » «ş i, capra 'v 2,00S. Alarefi 25,G0 . ^6. StranJîtBri j»3am5 ' ÎS.CS7. Hfcrvi - 36,03 ;8. Stnhfgetiui bronz ■ lEiOO 4;-V /S. Aiunibiia • ' ^ f»,CD

'10. A liaje âe aluminiu .(bucăţi-$î ştriujjituri)* ÎL Zitrt ■ ' •' ' ' 15,0C

12. PJnmb ' ■ ' OM ' ... -13. Acumulatoare aut® {golite. ătTspîă) . . ' ’ • 5,00 •;14. Doze spray indigene flei/buaj * ■ ' 2,00 ...15. Hirtie şi rartonsia 3,eo36. TextEe vechi din linJi ţî b 'cratoc C.6B .37. Cioburi stkK ' 0,3038. Anvelope uzate de autoturisme 0,05.19.;M ase plastice curate

Drumul metalului începe • şi de aici

M ateriale ie fo îos îb lle se po* preda la punctele de ctslectare ale întreprinderii d'.ipâ pregra- «nul afişat îa aceoiea. ■

Pentru a veni în ajutorul populaţiei redăm 1 real Joa adre­sele panctolfcr de colectare din mimic.iplkd GisrJ-îlspiBco:8. Str. Fabwcfi nr.-42. Str, WahricE nr. 03—053. Pîaţa Qparfcj, t » .4. Str. KntîncSe ur. 75. Str. W»£i^eî n». 126. Str. S. BaTlnt nr. 2 î . St*>.. rtcjwiblieii, i a .8. Str. Pasteur nr. 74 5. Str. Tulgheş nr. 10

10. GoMtpJcK M eirur1 1 . CcEiţplcx rierra12. Şî--. l>r»wnr«jR nr.' 17*3. AVx<o Bi'âţ'oaara, î.n.SA. Pt»Va 14 M & y f.u.

în c îk h î «Ind t-cViţeal} etk»»ă materiale leAîlosiW lc Sn eantiîrăiî moi m ori-se pot ndi^esa dispece-' taU ior Întreprinderii ia tirifrSr to a n ic numeys tic KiV’ic a j

. «L T O -N A P Q rA : . telefon: 3-C7-S7 — metale "

telefon 4-51-16 — nenectale

; T O SD A : telefon 1-66-39— ne- ■ metale

f f t f f t t T M l Z ii:6*83-68 — Jnefeîu .

DE.ÎI telefon 1-21-35 şi jocmetale •

tîîîE R t < telefon 14'12-îO — ucm etaletelefan 'd -lfl-04— • metale

HUEDIN : tel ulmi 5-17-CtC — siemetaîe

ick ’Jcrn 5-J6-4S — metale.

eeWţenii kS reţină a_ dresele şi 'r/onsereVe de telefoane manţionate, la eare să apeleze la mod permanent pentru r e cu p o sarea iaitegraM a twtiiror m ate­rialelor refoloîâbUe atît de n ece ­sare economKii ixtţicrtufc.

. Pagina »ca2faata de Glicfjrgbe iLAiZANU

?1 Radu VMJA Fotoffrjifiîle: N. nSTCU

•tSSXSSSSSJSSSSXKC

. AHRESE IN JÎTDEŢ

Manietpiuj T orda:

1. M icro n : ss -2. M iero HI3. Str Fabrieii nr. 414. Str.' Bihorului n r.. 1 6. Str. Gelu nr. 3 .6. Str. Bariţiu nr. 391. Str. Simion Bărnuţiu.nr, 188. Str. Punţii nr. 1

Graţal 6b etla :9. Turda — Poiana10. Gîrnpia Turzii — Obor11. €lm pia Turzii — Str. Cojis-, 1. Piaţa Agroâlimentarătructorilor nr. 23

M unicipiul Dej:

1. Piaţa Agroalimentară2. Gart. Dealul Florilor3. Ocna Dejului — Str. Veveri­

ţei as. 164. lîrişor nr. 206

2. fiaat. Bîoruîi3. Taga

. Oraşul H ucdlrt:-

1. Budai ÎI. Antal nr. 282. Str. V ioletelor nr 153. Ciucea 317^A - •4. Găpraşu M io 042

Prin bajoiare, so cîjU3a spajid

A D E V A R U L IN LIBERTATE P A G I N A 6

ÎNTREPRINDEREA „UNIREA" CLUJ-NAPOCA

Piaţa 1 Mal nr. 1 -2angajeazâ ' • '

•rin transfer sau repartizare de la Oficiul foijşi de ’uncă următoarele categorii de personal:® TURMATOR1-FORMATORI• MUNCITORI NSCALIFÎCAŢI (bărbaţi) pentru :ţivitâ}î îa turnatorie /Ss beneficiază de tarife majorate cu 15 la sută

• salariu, spor de nocivitate 125—200 lei, o masă ’dă zilnic gratuită şi un concediu de odihnă a- al de 3 4 -35 zile lucrătoare. -De asemenea angajează:» STRUNGAR!, caleg. 3 -5 ® FREZORI MAŞiNS UNIVERSALE, categ. 3 -5 9 FREZORI MASiMJ DE DANTURAT, categ. 3 -5 » BOHRWGRKIŞTI, categ. 3 -5 » GĂURITOR! MAŞINI COORDONATE, categ. -5 - ■%'o OPERATORI CULEGERE DATE ® OPERATORI CALCULATOR ® PAZNIC!Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii

sau la telefon -3-62-88, interior 221, 108, 171.(1819)

„AGENCOM* CLUJ AGENŢIA COMERCIALA DE STAT PENTRU

TRANSPORTURI AUTOStr. Dorobanţilor nr. 38 (I.T.A:)

' ’ . , rezolvă9 COMENZI DE TRANSPORT AUTO, în trafic

Interjudeţean, interurban şi internaţional ' , asigură

• UTILIZAREA autovehiculelor disponibile de transport marfă sau călători, indiferent deţinătorul

Depunerea comenzilor se face-personal de că ­tre expeditor sau prin TELEX (31345).

Informaţii: la telefon 1-22-86, 7, 8 şl 1-73-51,2, 3. (1827)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE PRESTĂRI SERVICII CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Eroilor nr. 9 ' oferă' > “

unităţilor de stat şî particulare:• DOPURI din material plastic peniru imbutelie-

rea produselor spirtoase şi răcoritoare/la preţul d e 9,69 lei bucata

Uvrare promptă din str. Olăneşti nr. 11, pe bază de com andă. Plata prin virament in contul 305670201, C.E.C. sau numerar la caseria unităţii., Informaţii la teiefon 1-51-60. (1825)

SIGMA ELECTRONIC S.A.ÎNTREPRINDEREA DE ELECTRONICA

INDUSTRIALA Şl DS AUTOMATIZĂRI CLUJ-NAPOCA. /

,Str. Republicii nr. 109, telefon 1-34-41/201, telex 31391

vă oferăurmătoarele categorii de produse:

® clemente şi echipamente de automatizare ® microcalculatoare ® tnedemuri• echipamente de telemecanică şi comutaţie

statică• sune de alimentare industriale® echipamente de electronică medicală• electronică de larg consumSe primesc comenzi de la întreprinderi de stat

sau particulare.Se oferă condiţii avantajoase pentru distribui­

tori. (1793'A) ,

CONSIGNAŢIA „SELECT"

Piaţa Flora f.n.. telefon 7-27-57

angajeazâ «i v

4 .• PAZNIC

(39955). i* » \ '

SIGMA ELECTRONIC S.A. ÎNTREPRINDEREA DE ELECTRONICĂ INDUSTRIALA

. ' Şl. AUTOMATIZĂRI CLUJ-NAPOCA

Str. Republicii nr. 109, telefon 1-34-41/201, telex 31391

propuneîntreprinderilor particulare realizarea următoarelor produse şi servicii pe liniile tehnologice ale între­prinderii: . .

® Circuite imprimate simplu placat şi dublu pla­cat

® Piăci electronice echipate ® Etichete din aluminiu• Inscripţionări prin serigrafiere şi fotolmprimareVeţi avea garanţia calităţii unei linii tehnologi­

ce industriale şi veţi scăpa de grija aprovizionării materiale. "

SOL1CITAŢI-NE CU ÎNCREDERE! (1793)

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ

roagă unităţile de stat cît şi particulare care şl-au schimbat numărul de cont sau denumirea întreprin deriLsă se prezinte pînă~la data de 15 ianuarie 1991 Ia biroul Abonaţi din B-dul 22 Decembrie nr. 79, in vederea modificării contractelor.

In caz contrar se va sista furnizarea de energie '.termică.;.’- ■ j / : 1 • ■■ ' ■'

Totodată rugăm toate asociaţiile de locatari ca pînă la data de 25 decembrie 1^90 să ne com unice numărul mediu de persoane pe anul 1990. (1855)

ÎNTREPRINDEREA, „S1NTEROM* CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 12

încadrează prin transfer sau Oficiul Forţei de M uncă; -

• ELECTRICIENI, categoria H-V.Program foc continuu.

Sporuri: _ /• 25 a sută spor de noaph»® 5 la sută sper d e foc continua• 12 Ia sută spor pentru periculozitate .Solicitanţii trebuie sâ aibă experienţă în_dom e­

niu! com presoarelor, respectiv în electronică.Salarizarea se face în reţeaua siderurgie.• un econom isi sau un econom ist principal

pentru compartimentul costuri-preţuri, cu experien­ţă în domeniu.

Relaţii suplimentare la Biroul PIS, între orele7 - 8 şi 13-15. (1850)

FIRMA „LUCA-LUX"f ' . . .

str. Ion Meşter 12, cartier Mănăştur

vă oferă:® cele mai variate modele de poşete din piele ® preia comenzi din materialul clientului• execută reparaţii de raarochinării în termen

scurt şi da calitate. (39962)

T.C.I. ORADEA ; .

prinLABORATORUL din Şoseaua Borşului nr. 7

execută '• ÎNCERCĂRI pe cimenturi, agregate, betoane,

oţeluri, suduri şi alte materiale de construcţii• ÎNCERCĂRI la:— gelivitate (îngheţ-dezgheţ)— permeabilitate— încercări nedistructive— extrageri şi încercări carote— verificări suduri cu raxe X şi GAMMA Telefon: 4*37-38 şi 5-50-59. (1824)

ANUNŢ

întreprinderi de stat, întreprinderi particulare, oameni de afaceri care doresc să Intre in legături com erciale cu o întreprindere maghiară, doresc să înfiinţeze întreprinderi mixte sau doresc informaţii despre piaţa maghiară, rog să scrieţi la a d re sa : Biharî Sandor, 1137 — Budapest, Katona Jozsef U.3. Fsz. 4. (39946)

%J»/i VV>/\/>AA/V\Ai/VVV\AAA/S/VVsAAA/V'AA»nAAAA/vS A /^ »^ J

I.J.T.L. CLUJ

face cunoscut publicului călător că datorită unor lucrări Ia calea de-rulare tramvaie, din zona Sălii Sjsorturilor, în zilele de 15 — 16 decem brie 1990, transportul în comun se v a desfăşura astfel:. © începînd cu data de 15 decembrie 1990, ora8 şi pirsă în 17 decembrie 1990, orele 4,30, circu ­laţia tramvaielor pe linii!® 101 şi 102 se suspenda.

® Sîmbătă, 15 decem brie 1990, fiind zi lucră­toare circulaţia tramvaielor se va desfăşura intra orele 4,45 - 3 pe liniile 100, 101, 102, după p ro ­gramul unei zile lucrătoare, asigurînd ducerea c ă ­lătorilor la lucru. La ieşirea din schimbul I orele 14 — 14,15 se va forma un convoi de tramvaie, c a ­re va asigura deplasarea > călătorilor din zona Bu­levardul Muncii la Sala Sporturilor.

• Autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele (de p e linia 100) vor circula în ziua de 15 decem brie 1990, între orele 4,45 — 23,30 cu program de zi lucră­toare, iar în ziua ds 16 decem brie ,1990 între orele6 — 23 cu program de sărbători.

• Legătura între cartierul Mănăştur şi Piaţa G ă ­rii va fi asigurată de linia de troleibuz 9 cu ca p a ­cităţi sporite, iar relaţia dintre zona Bulevardul 22 Decembrie şi Piaţa Mihai Viteazul cu linia 23, d s asem enea cu capacităţi sporite. (1861)

. STIMAŢI CUMPĂRĂTORI ;. \

Societăţile Comerciale pe Acţiuni „METALO — CHIMICE® şi „TEXTILE—ÎNCĂLŢĂMINTE- eă fac cu­noscut că in ziua de 15 decem brie a .c. m agazine­le de desfacere din sectorul nealimentar vor fun- cţîona conform programului unei zile normale d e lucru. (1852) jW > y W ‘v / 'w v -. . v

ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJ

Calea Dorobanţilor nr. 38

încadrează pentru activitatea Service-Auto, orga­nizată la sediul unităţii următorul personal: '

® MECANICI ,• VULCANIZATORI• TINICHIGII® VOPSITORI AUTO, categoriile 2 -4 Relaţii suplimentare la telefon 1-22-86. (1,853)

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA-CLUJ

anunţă că la secţia Autoservite de pe Calea Ro-’ reşti s-a redeschis atelierul pentru reglat direcţii, caro funcţionează în condiţii optime. (1863)

ÎNTREPRINDEREA „ARMĂTURA" CLUJ-NAPOCA

str. Gării nr 19

încadrează urgent prin Oficiul Forţei de Muncă sau prin transfer

• 8 PAZNICI (bărbaţi)® 4 MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi)ConcUţile de încadrare sînt cele prevăzute în Le-'

gea 12'1971. Candidaţii să aibă domiciliul stabil in municipiul Cluj-Napoca, precum -şl stagiul mi­litar satisfăcut.

De asfemenea, organizează concurs în data de 7 ianuarie, ora 8, pentru ocuparea următoarelor p os ­turi:

® INGINER T.C.M. sau .economist (bărbat) la serviciul Aprovizionare

• INGINER MECANIC sau economist (bărbat), şef birou Desfacere

Informaţii suplimentare la telefon 3-27-37, lnL‘ 148.(1860)

PAGINA 7 A D E V A R U L IN LIBERTATE

TEATRUL NATIONAL CLUJ

orgoniieaiâ in data de 28 decembrie, orele 10, concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

• PICTOR EXECUTANT

•TfMPLAR

•CROITOR '

• CIZMAR •BUTAFOR• BOIANGER• MODISTĂ *• lACATUŞ-MECANIC -

•FOTOGRAF

• TAPIŢER 'v' ; ' ■ , 'Cererile se depun la biroul-Plan, personal, Juri-

dic pînă în data de 27 decem brie a.c», orele 14.

Relaţii suplimentare la telefon 1 -23-46.

Angajările în posturile sus menţionate se vor fa­ce in cursiii anului 1991. (1857) ,

FIRMA DE IMFORT-EXPORT „ATLAS-

vă oferă• CALCULATOARE COMPATIBIL IBM-AÎ Plata se poate face prin virament sau numerar. Informaţii ziln ic/intre orele 17-21, la telefon

3-69-21. (39927) l '

SINDICATUL „CITY-TAXr CLUJ-NAPOCA

a n g a j e a z ă © 4 (patru) DISPECERE (femei). Cererile se vor depune pînă in data de 20 de­

cem brie 1990, la sediul I.I.R.U.C. Cluj, din str. Cim- peni nr. 26. Informaţii: telefon 3-09-56; 3-62-75.

(39866)

OPERA MAGHIARA DE STAT O.UJ

organizează concurs în data de 21 decembrie 1990, ora 9 la sedîul instituţiei pentru ocuparea posturi­lor d e : .

®' TIMPLAR • ACHIZITOR (1858)

I.F.E.T. CLUJ

vinde prin licitaţie publică

• CAI DE MUNCÂ, în următoarele puncte: -• 30 eai în data de 17 decembrie 1999 Ia tîrgul

dfn Huedin• 17 cai în data de 20 decembrie 1990 Ia caba­

na forestieră „Poic", corn. Vînâtori, judeţul Sălaj. (1854)

TEATRUL NAŢIONAL CLUJ

organizează concurs pentru ocuparea unui post de

• SECRETAR LITERARCererile se vor depune la biroul Plan, salarizare,

juridic, pînă in 26 decem brie 1990, ora 1 4 Condiţiile de angajare şi salarizare conform Le­

gii nr. 12'1971 ţ i Legii 57/1974. Informaţii suplimentare la secretariatul literar şi

la biroul Plan, salarizare, juridic, telefon 1-17-99; 1-23-46. (1856)

EXPOZIŢIE

Cu ocazia Crăciunului şi a telorlalte- sărbători de iarnă. Asociaţi» artiştilor plastici ama­tori din Judeţul Cluj organl- ziâzS o expoziţie colectivă cu

vînzare. Membrii sînt invitaţi să-şi prezinte lucrările plnă la 20 decembrie şi, de asemenea,

. să-şi ochite cotizaţia restantăpînă lo 31 decerabrie 1890.

• Vlnd sau schimb receptor satelit pentru convertor. Telefon 8-77-62. (39960) .

• Vînd,urgent T V color Saba, eu telecomandă, cu diagonala 67 cm. Complex studenţesc Haşdeu: cămin A 2, cam. 68, intre orele

< 8— 18. (400X0) ^© Gumpăr rafturi sau bib lio­

tecă cu rafturi la preţ convena­bil. Telefon : G-42-10. (40015)

• Vînd CEG înscriere Dacia 1300, octombrie 1939 Telefon: 1-59-06. (40019)

■ '.-© Schimb apartament 4 came­re ICRAL. cu două garsoniere. Telefon 5*18-79. (39916)

© Schimb CE<3 A ro 243 ridica- . , bil cu CES Dacia ridicabilă. In­

formaţii telefon Zalău 3-21-63 sau Cluj — 5-76-97. (39920)

• Schimb Dacia Break nouă cu apartament 2—3 camere sau casă particulară. Telefon : 4-80;ll, după ora 16. (39936)

• Intelectuală 52 ani, serioasă, bună gospodină, stare materială bună, doresc cunoştinţă cu domn situaţie asemănătoare In vederea căsătoriei. Oficiul poştal 9, căsu­ţa poştală 516. (39768)

• Agenţia M atrimonială „IlE - RA“ vă oferă partenerul dorit pentru prietenie şi căsătorie. Ser­viciu discret, persoane sigure. Informaţii şi form ulare C luj-N a- poca. Piaţa Victoriei nr. 11, orele 17—20. telefon 1-60-92. (39728)

• VJnd bibliotecă şi birou. Str. Plopilor- nr. 79, b loc P 17, sc. I. ’ ap- 8. (39999)

• Vlnd clăpari Lange 43. Te­lefon 4-63-84. (39998)

• Predau număr actual televi­zor color. Telefon 1*07-46, orele 17—22. (40001)

• Vlnd cărucior nou tip lan­dou. Telefon 1-51-41. (40002)

• Vînd carnet CEG autoturism Dacia 1300 anul 1986. Informaţii Gherla, M efon 4-13-58, prefix 952. (39987)

• Vlnd CE6 maşină din Iulie 1988. Telefon 5-22-71. după ora l«. (39912)

© Vînd A ro 10 eu m otor de*' t>'cl Telefon 4-12*28. (39353)

• Vînd GEC Dacia ianuarieTelefon 990^1-37-27. (39661)

• Vlnd Trabant 601. Telefon SOlO-Ol-Sl. (39703)

• Vtnd camionul Mercedes 710 basculantă şl m otor cti cutie şi oşt de Renault 20. Telefon: 4-18-95, după ora 14. (39715)

• Vlnd televizor .Diamant* 264. Cumpăr telecolor nou. Tele­fon 3-55-51, după ora 18. (39973)

• Vînd televizor colbr Electron 6001 cu monitorizare pentru vi­deo. Telefon 1-53-97. (39950.

• Vlnd T V color sport marca .Colibri-, Telefon 1-20-99.(39723) .

• Vînd TV alb-negru. Telefon 3*77-21, după ora l i . (39919) .

• VJnd i ’V alb-negru. Telefon 8-54-32, orele 15— 17. (39813)

© Vlnd vioară 3'4 nefolosită, tapet import, TV sport cu jo ­curi. m ixer, uscător păr. Strada M uncitorilor nr. 30. ap. 9, tele­fon 5-35-61. (39722) \ /

i • V înd frigider Lux. Str. M e­hedinţi nr. .42— i i , ap. 121, b loc D i , sc. II, etaj 9. (39595) ţ

© Vînd urgent corpuri biblio­tecă, garnitură tineret „Tiberiu", canapea, sufragerie „B eezdV fri* gider „A rctic- , aragaz cu 2 o- chiuri. Inform aţii str. M . K ogăl- niceaiiu nr. 7, ap. 2. (39582)

© V î n d - Arteparon. Telefon : 8-93-44. (39761)

• Vînd calorifere. Str. M ălinu­lui nr. 37, familia Nagy. (39867)

© Vînd fereastră excepţională i,80X2,00 ra. Telefon 6-27-91, o - rele 17— 19. (39967^) -

© Vînd garsonieră cartier Mă­năştur. Relaţii la telefon 8-42-00, între orele 9—12. (39704)

• Vînd covor persan 2'3. Tele­fon 5-37-30, zilnic. (39710)

© Vînd forinţi şi cumpăr . TV , cotor sigilat, diagonala 65—68 cm. ; Inform aţii telefon 5-36-39. (39714).© Cumpăr scurtă blană vulpe

. roşcată nouă,: mărimea 46. Tele* fon 4-63-54. (39717)

• Gumpăr amplituner „Delia". Tetefon 2-12-50'. (39702)

• Cumpăr Urgent maşină de spălat automată, congelator, as­pirator. Telefon 8-14-97. (39701)

• Cumpăr televizor alb-negru. Telefon 1-31-43. (39903)

• Cumpăr pianină în stare bu* . nâ Telefon 6-69-68. (390D2)

• Cumpăr apartament 2 came­re sau garsonieră zona Grigores­cu. O fer In schimb Dacia 1320 nouă sau alte variante. Telefon 8-36-87. (39798)

• Gumpăr televizor color. Te­lefon 4-45-20, după ora 18.(39578)

• Cumpăr ambela} sau motor de „Trabant1. Telefon 6-76-74. (39982)

© C u m p ăr vldeo-player. Nu neapărat nou. Telefon 3-06-70, după ora 16. (39730)

e Schimb apartament TCRAL 3 camere confort, str. M ogoşoaia ; nr. 3, Mănăştur, telefon 7-81-62, zilnic între orele 19—22. Cer 2 sau 3 camere central. Suport toa­te cheltuielile. (39590) A

© Schimb apartament ICRAL 2 camere; confort sporit pe Calea , Dorobanţilor şi o garsonieră ’ cu2—3 camere sau variante în zona centrală. Informaţii telefon: ’3-45-57. (39882)

© Schimb garsonieră confort I, etaj II, cartier Mănăştur lîngă com plexul *Someş“ cu aparta­ment de două camere. Telefon: 7-94-18. (39764). • Schimb apartament cu 3 ca­mere, central, b loc din cărămi­dă din Alba. Iulia cu apartament de 3 sau 2 câmere în Cluj. Infor­maţii la telefon 5-26-77. (39823)

© Schimb garsonieră confort I cu apartament 2 camere. Suport cheltuieli. Telefon 5*83-00.(39666) - I

© Ofer apartament proprietate, cu posibilităţi de adaptare şl la privatizare (cabinet m edical): trei camere, confort, central, sobă te*

-racotă, plus, separat, o garsonieră confort mărit, central, de stat, teracotă. Doresc apartament trei camere, central. Telefon 4-46-09. (39613) .

• Schimb apartament IGRAL 2 camere. Cer 3—4 camere. Su­

port cheltuielile. Inform aţii zil­n ic după ora !5 la telefon:' 7-61-01. (39476)

• Schimb 3 camere ICRAI. tn Zorilor cu 4 camere. ■ Telefon : 2-10-20. (39480)

© Schimb apartament 2 came­re, proprietate cu 3 camere tn GriRorescu sau Plopilor. Telefon 7-90-38, după ora 17. (39455)

• Schimb înscriere Dacia Ia­nuarie 1988 şl apartament 2 ca­mere de stat semteentra! cu a- partament proprietate 3— 4 came­re sau schimb apartament 2 ca­m ere de stat cu apartament 3— 4 camere. Transmiteţi oferte tele­fon 1-44-06. după ora 16. (39770)

© Dau în chirie pentru studen­te sau eleve nefumătoare două cam ere cu acces apă caldă şi căldură permanent. Cartierul An­drei Mureşanu. Pot fi Şi străine. Inform aţii telefon 4-60-81. (39550)

© Dau în chirie, pentru tineri căsătoriţi, un apartament nemo­bilat, com pus din două camere, dependinţe, în cartierul Mănăş­tu r Inform aţii telefon ’ 16-58-16. (39757)

® Dau In chirie apartament ul­tracentral, 2 camere confort, te­lefon, încălzire cu gaz. plata în valută. Telefon 1-13*36, după o - ra 18. (39876) * ■ '

• Gaut garsonieră mobilată Mănăştur. Telefon 7-47-80.(39935) "

© Dau în chirie cameră cu in­trare separată pe valută. Infor­maţii str. Daciei nr. 4, ap. 4. (39870)

9 Gaut garsonieră sau aparta­ment două camere de închiriat mobilate cu frigider, telefon, a* ragaz în zona Gheorgheni sau Zorilor. Plata în valută de ur­genţă. Telefon 8-00-72 între orele 18—21.(39872) -

© Tineri căsătoriţi dorim sâ în­chiriem apartament 2 camere. Telefon 5-18-79. (39916)

© Tineri căsătoriţi străini cău­tăm un apartament cu 3 camere nemobilat, cu telefon şi eventual cu garaj. Telefonaţi la 2-82-52, după ora 15. (39974)

• Studenţi români, căutăm pentru închiriere pe termen lung apartament sau garsonieră Pla­ta în lei. T elefon 6-13-54. (39979)

• M edic şl farmacist căutăm apartament m obilat pentru în­chiriat. T elefon 5-37-67. (39727)

• O fer recompensă unei p e r soane care pleacă In străinătate, contra trecerii In contract, pen­tru locuinţă 2—3 camere, zona Gheorgheni Pata. Zorilor. Tele­fon 5-11-03.' după ora 17. (39535)

• închiriez o cameră şi arres. Telefon 8-62-87, după ora 17. (39340'A)

© închiriez la pererhc studenţi apartament casă familială, liniş­te, grădină, curte parcat macină. Telefon 3-19-31; 8-70-61, seara. (39414)

© închiriez garsonieră ultra­central pe valută. Telefon 1-64-75. <39431)

• UOMTURIST, str. E. lsac nr. 9, telefon 1-16-49, organizea­ză excursie la 1STANBUL, cu ' autocarul, în data de 26 decem ­brie. Plata In lei, eu asigurare de cazare şi masă. Firma obţine vize turistice. (39735) - V *

• Angajăm fem eie de serviciu la bloc. Str. Pata nr. 23, telefon - 5*20-35.(39959) ;

• Electronist autorizat - montez . pe autoturism Oltcit radio-case- tofon. O fer radio-casetofon ja po-

. nez stereo cu garanţiei T elefon : 8-06-57. (39492) ;

© Grup de. tineri sportivi cau­tă partenere ; pentru petrecerea revelionului Ia o cabană din munţi. Relaţii la telefon 5-55-00, între orele 19—22, zilnic. (39593)

© C O N SIG N A Ţ IA ANTICHI­TĂŢI „VJCHY“, str. Em il R aco- v iţă . nr. 20 (Ungă Casa albă) vă oferă prin specialiştii biroului de primire serviciile de valorificare la preţuri actuale a bunurilor tiv. Orar 11—17. Telefon 3-61-19 - (39569) - . , ' - ■ ;

• Cu ocazia sărbătorilor de Iarnă se deschide magazinul - „TEST* pe s t r . , Garibaldi nr. 5, care vă aşteaptă. Prim im oferte pentru vînzare de felicitări şi al­te produse ale artiştilor p 'astici, amatori şi profesionişti.

© M ică Întreprindere JPETI B A R- organizează concurs pen­tru ocuparea a 2 posturi de bar­man (fete) azi, vineri, 14 decem ­brie 1990. Str Tribunul Vlădu- ţiu 16 lîngă Autogara Mărăşti (39910)

© M embrii fam iliei celei care a fost preoteasa Alexandrina Şendrea mulţumesc cu toată con­sideraţia domnului profesor d oc­tor ION ZÂGREAN1J şi întregu­lui corp medjcal, doctori, asis­tenţi, infirmiere, ai C linicii M e­dicale V . care au fost alături de mama noastră în marea ei sufe­rinţă, cu mintea, cu fapta, cu glndul şl cu vorba bună. Fami­liile Ing. Şendrea, Beu, Popa. (39486'A) 1

• Profesor specialist predau Intensiv stenodactilografia. Tele­fon 6-46-22. (39374)

• Execut obiecte din nuiele scăunaşe prntru copii, măsuţe ete., str. Gheorghenl nr. 52, te­lefon 4-61-86. (39871)

© Doamnă serioasă, bunâ gos­podină, 53 ani doresc angajare temporară pentru menaj sau în­grijire copil în fjtrăinătat«. Ofi* ciul poştal 9. căsuţa poştală 516. (39768'Â)

A D E V Ă R U L IN LIBERTATE p a g in a fi

! A N V N T .m irO K T A im

în perioada 14—13 decem bric 1990, pubHcul iaterosat poate Contracta abonamente la presa GXtcrnă (est?, la Oficiul PTTtt C3«i-ătopaca I , , Turda. Cîmpia ţfwraii I, Gherla I, Dej I şl H ue­din. Infprinăra cititoră câ preţţr ptlo d o cbonomciU aa ctwicut £a- ţi» de *qnl treept <Jo oca. 0—0 ort.. o n u ic 'jt fX jw d . o a r a s i s t

CBWJ

® Rjşta&ţfa pufctioa^ator _Fco Ewsoptf* araunţă ;jîccd er«a ttWton- Meouiul cu nr. P X «0X 53G (lO i— £8$I îi Jî deciaM auL (39429)

« VeSsa Îîflia&o plcedat carnet membru coaperativa de ocedit „Q soral" Rfocia. î i doctor nul;ism tsi

® Srg&s. Frvmefca. nfeîsrfat can, ţffaot <fculo£a%j3 aîifoerst' de J.C..UJO*.(69.î02i

dttsiiip nul.

O Balars Arpnd pierdut carnet de student. î l dcclar nul. (30103)

® Pierdut d in e vînătoaie, brac german, moscul, culoare maro şi alb. In cartierul Gheorgheni. Gă­sitorului recompensă, Teiefc.n 5-57-84. (30821) „ , .

• Popovici Iu lius1 pierdut con­tract de închiriere nr. 53049, I.G. l^AJU. II dociar- nuL (3$5£4)

• Sha pierdut 9 «april gJitii. GiU $U»c<*ktf rocompcesA. Siaadâ cfţnuIfU kt. tO. {8931?*

• Irth^rtaiftoBoa .BStawnHta* Bwwroţti, secţia carioca Vî^tea, ptesdat ştampilă patertâ. O d s - otar 9 «yu p z r m

• Găsit htuu. 7 dccertihrlA sca­ra ţ i D docontiurîe^ sear<i, n j ta - Zîmet&u M U T A X . Stma^ teiofţm •5-&0-5S, eilatc. ora 10— 17. (39333)

• Btordut legătură chel în bre­loc „EtoctroeiiHces1*. SocompcaSă. r ^ i e a 8-3B-00. (39835)

» Carpfuo Luoia pierdut con­tract $o fnchirksre eliberat de Kî UAS» (XuJ. £1 declar nifi.(33&m . - .

® lofftoltSu Gîvcorgîie pierdut contract fwchiriore tw> ‘JŞiviys

® rB*>can\ţ STagfSe p fa o feţ <500' ‘ ';â eîib&rat de LCtiî.’ trsct

A.L. Ctaj.

tyacfc ____«Sar mâ. (39-îfe)

«pţtfamljrfo £873, aEberat de G'J. OQ.L. Gtuj. tl f

declar £uuf. (39103)eon­

i i de-

teot îC R i__

o &tecău£ c&msţ d e stodent p o raimeto Bfcil Borfrj. b âccliur nul. <3334iJ) ■ • - .

» A dispărut cîsne doar gor- aaaa grl-Ticgru. Se oferă recom ­pensă. Telefon 2-04-72; (35S94)

© Pierdut bivoii{ă fa seara t î - tei de 9 decembrie. Găsitorul es- la « îg a t să anunţe pa numitul Gbforeaa Ioan, sat Gădfiltn. c o - atafta Ju ca Bună recompensă. . (2S8m ;

® Pierdut căţeiu jâ , Setfcr ir* JandEes - maroa roşcat R â e o a r - peasă. Tele/on 2-41-34. (39361)

• în «Hmineaţa zilei de ÎS de- oentbrtOi ora 6,10, am uitat co joc

nea, maro, pe peronul Autogării ar. ‘ l.. ,'Gfislfon4lul mare recom - peasâ pînă la contravaloare, e - Venbiai şi în dolari. Anunţaţî la telefon 5-99-58,; zilnic latre orele ’t t —sa C99SS) ■, ® SîunScanu Angsla, S îotoc O -

vfditî. Zamfir Daniela. Corotan Alexaodru pierdut carnato de student Jy» declarăm nule.

® Creţiu ; Silvestru ,. Petrilor Stelian. Podor Ana, Cuîcer A n - 90la, Zahane Ioan, Pop Viorica, WrcSfe Kis Arpad, Daroczi Lăcră­mioarei, Banca Istrati, Pin-tilie Warta Ezita, Szabo Toth G îieor- Ste, Mooan Dan Cernea Ana, CSmpiaa Lenuţa, Kallo Iuliu Mi­nai. Pop Alexandru, Pop Maria, Gb&ca Maria, Mălai Gheorghe, pierdut legitimaţiile de serviciu. L e declarăm nula.

9 Pierdut flasc faţă dreapta „Ford Taunus* po traseul str. B&ivadlnţi — Gîmpului — M oţi­lor, — Î0 Deceinbrlo. Găsitorului cecompensă. Telefon 0-5D-13. (Î9925)

• .Făflcoş Simion pîerdut con ' tatet de locuinţă eliberat de 1.0. ELA.L, Cluj. II dcclar nul. (3342T)

® Crţţaîn Aurel pierdut con-« tefflct de toeuinţă seria 43542, c li- >eratâ de ICOAIi CTuJ. H declar nul. (39341)

• Brădean Marinela pierdut Camst permise GFS. ' î l dcclar nul. (39408)

« ÎMWdovan Glisabeta pierdut stampilă rotundă „Baza sportfvă KFR Gluj-Hapoca*4. O declar nu­lă. (KT5Î2)

» Duoa Warfa pierdut con­tract locuinţă eliberat de ICRAIi Gluj. ÎI dcclar nul. (39514)

• Gligor Gheorghe plerdat con­tract de locuinţă eliberat da I.& R.A.L. Gluj. î l ded ar nuL

dîsAaiî1 juă.(33C1T); • Lăţifiepate-ezjk i& lA I , nr Uo IflŞă. î l ueâîar nuL

• ’itip o a Ro<lu piotx1ţ*t ooir tftiţi cte îada’s t e s eliberat, de rcîîiAIi. îl d edar nul. (396S8J

© Bales îbjxh piSKlat coateae» tul «ia loouiaţâ de L & ftA,ft. M dwViir aui, 03683) ■

• &IîrJea‘ Aa.Cfislm. leaa Bîfer- dut, antarteaţlo pentru tricotat o a maşînS manuală serii» C nr. 068313 — 72. eliberată de Primă- - rin municipiului Dej O declar nulă. (39642) "

• îîrse-k Martin pierdut con­tract de locuinţă eliberat de I.G. R-A.L. îl declar nul. (S9154)

Szandai A lexandru pierdut contractul de închiriere eliberat de ICItAL Gluj. î l d ed a r nuL (33151) ■ ' ..

• Segartău VasHe pierdut con­tract de Inclilriere K2RA3U î l de-^ clar nuL (39494)

9 Galancea Gheor^ha pierdut contract de închiriere /nr. 24912 eliberat de ICKAL, î l declar nuL (38492) . , ,

© Dr: B&za Cs. Gabriela pier­dut parafa de: medic. O declar nnlă. (38487) ■ . ,

• Tarcea Liviu pierdut f i ţ i suprafeţe dia contract ICRAI* nr. 56291. O declar aulă. (38485)' ■- « Gandarian Eva pierdut con­tra ct 'd e închiriere nr. 126550^19 noiembrie 1986, pentru aparta­ment, eliberat de ICRALGluJ. î l dedar nul. (39195)

© Costa Ana pi ord ut contract închiriere ICRAL Ciul nr. 61347' I93Î îl dcclar nul. (39347)

• Tămaş Andrei pierdut bon de porumb num erele: 21119 (407 kg), 21118 (593 kg). 21116 (592 kg). 21100 (190 kg), 20297 (250 kg), « - liberate de I.I.C. Turda. La d edar nulei. (39348) .

• Moldovan Vnrv'ara • pierdut contract de’ locuinţă eliberat de ICRAL Sluj. î j declar nuL (39441)

/ ' ' ' ■ " .

• Sincere condo!«an|e ccl^gntut 'nostru viorel G&dileaa. ColcgU da Ia I.C.S.I.T.E.E. (3λ6J)

9 Condoleanţe ţi compasiune eotegal nostru slns. loaa v .

Top to decesul fratelui, colegi din T.C.C. — Cazare. (3MW)

0 Bialem alături tfe coleg» MMlrl Biriaai Oliţa tn marea durere, pricinuita de moartea ta- t*lul el. sincere condoleanţe. Co- iMllnd «ervlclulnl Desfacrro- Erport, întreprindere* „Tchao- ttig*. (»H |

O Merea «u lacrimi ia ochi fl Aoren tn tcflst annnţam trece­re* a (ase ftSpt&mfol jrel* da ciad ne-a pârislt labilul nostrn sof, tatft, «ocru ţl bonte IOAN r.EÎ’EDE din ApsSiMju OdUmft vcşniîS, Familia. (SSB53) .

«Dureroasa gludurl $1 drajl amlntlit însoţesc Ui ttemltita Imaginea scumpului nostru soţfl lată, proteaor IOAN COLV Ia ţase luni de la dramatica fl tul- gcc&isares trecere tn ve-şoide. Axalotlrea chipnlol tiu va rimt- np vcţitio ta lutnlls noastre. !»• mlUv (1302S)

~ 5 ^ ^ r —aiălâS»PT F —«oîeSS^ 3 * 0 , aslst^ot Pavai Lu«aciu, >n marea durere ineetxatft la plerdat rea tat&lal drag-, OoîegU din ca­tedra de t i ik i, LP.C.-N. (50553)

4Sl sTnicm îlâSZri----- d3~ iîfu lnostnu Vasile Cuilm.1 la imvr a. (o r ţn pricftiullţ dt plenlereâ inaracl «ale dcaţl. Oolaetlvnl soc~ ţlol a n -» j taVx „latetronitîal».(sssn)

<j‘ ţîA uliloi oinagliJ tOalittni noslru eofocatar îJX'.EFATtf

E.UXI. Asociaţia <J* locaUrl str. Mejisaînţt îî, bloc o 1. p sn o

® to & la de' cf dSti/abtiî *« bnpKneşte ua de cînil a fost «astt mlţtlcţte dintre nftl iubitul nostru 8(4 61 tatS IOAN RÎJSU. iVmîniirţa lui va râmiff» vejnla tn liiSniile noastre nemîn£U»te fl lipsite da dragosto d<S Co-mesnorare^ ţl parastasul vor ar, vea toft în djita de 15 decembrie Ia biserica na^nAşiim SOtin iVIă- rloara; tlifl Knbian, flittiae Geel- lia, Anamarla fi <mnal{a. ($)7<nf)

»• Azi. sa impliaesc C săptămlnl de- lacrimi şl durei» 0s cinul ne-* P&sâalt pentru totdeauna scum- 3»nl şl luî)it»l nostm so}, laţ* ţl bunle 16 JCW STAÎVaOT. . Oλif>Ul lai bum şl bllnd no-i m m uita nlelodats. Parastasul va avea loe dumin<«a, ÎS decembrie, ora 13, la catedrală. Dnraneicn s l- l ier­te fI S&-1 cdlhneaseA. Familia, veţnlo neinlncllati. (IÎ70J), 9 Împărtăşim dnreroa colcg^t,

noastra Iullans Oarbsl In acest» momente când, ae despart» de Iu­bitul ei tatiU Cadrele didactica ale şc. generale or. ÎS Cîuj-Na- poca. (5S€S9)

a Colegiul judeţran al arblirl- lae da tatb&t depllngc moartea timpurie a colegilor BABADAS

ADAUtEBT, IOAN DVLAXJ fl STKittN ALEXANWiîir, traueml-

fma fiimîlltior Întreaga lor com­pasiune. (SÎS57)

ft Un ultim omagiu colocatarii naastra ANA VRIVCEANU ţl sin­ccre condoleanţe (amllicl Intlo- Uata, din partea locatarilor dia Aleea Hsrculane nr. S. (ÎS3K)

9 Comemorat®» nnnl an da «Ind ne-a p&r&slt un -om deasa- t>U prin bun&taia ţi omenie, insti­

tui nostru so) fl UU IOAN ClîXNDMŞ, va avea loe ta Case- dt»la Ortodoxa, duminică, 15 Atr cembrla 1999, ora 12. Cu t^steţa Moaica ţl o«na Irina. (35K8)

• Pi^a oniagin la împlinirea ali ani de la trecerea In n tfil»!! a. scumpului noslru soţ ţl tati, dr. In®. ORIGORK MUNTEANU. I>ucaţa fl DSnuţu. (39693)

• Cdmnnar&ra luni, 1T decem­brie, 15 nai de cind a murit m i­

mica noastră EVDOCMA BAMŢCJn. Tot ce avem mal bun fl frumos tn noi EA ne-a dîtrult. ChlpHl el minunat rămine <3Sl- tult cu tir«-os*.e tn memoria , ţl n llttc li noastre. Lucia paşcaliU fl Mircea, valentin fi rctticADa- rl(chl. (29S1C)

9 Se împlineşte i:n an de cind p&mlntut rece acoperă carpul neînsufleţit al fiului,’ fratelui, lo­godnicului nostru Iubit DOBSt Ct&xriAN, din. Turca. Zadarnic ta aţtept&m. Paşii iii nu ne vot mal trece pragul. Flori fl lacri­mi sint pe mi>rmtntul t&u, Dorel dragi. pArlnfll Ioan ft l.ucrcţta, fratele Florin, logodnica Simona. Dormi In pace suflet bun. (33337)

• Pios orna gin saiAKANDEI NAVOLAN apreciaţi fl Iubita co* leglU Sincere eondoleenţa fami­liei. Nu te voi uita. Kenla.p Ktii

9 3a fcăplinefţs, la l i decsm- tîrle, mi on de cind scumpul soa- tra cot, tata IOAN BOB ne-a pS- (jtsit la virsta' tie SS <3® ani, ti* pus da ^ boală neiertătoare. £»-. ccimiie f l dorul te lcso}cse ta V-sşalcte. So^.a El-sca, cocUl Io»* na, Sorhţ fl Sado. (38S11) _

0 Oamialcâ, 1$ decembrlfc 1$S9> ia tmjsîtasşte oa «a d« Im tre­cerea in etomltaia a scumpului nostru soţ# tati, «ocru fl . bunic VICTOR POP. Nu-1 vom ttits ni­ciodată. Familia. (3319S)

®TCu aoei^i^ii»TO~iurîew*a-' t i anunţ cS &* 13»îs®mc3o s Innl Ap cina soaxgpa şl neultaja me» fiSţS<4 MAatfMîEIA nw» pBrâsU pentru totdeauna, Haţastasni «a VA ţine la Mserica Sub Ia data de 15 d««<MK)tp 1530, oiwte 12. Bauren{iu, s0}ul nefeansote*.TOf3> ■ ■- _

® sSStisre ■ cSSuiStşJfe nfâ ioîeg^l noastre « la » M3affirs? ta decesul tatatut dras, Ssîissşst GE® — Bai alobjgi^iipttisoyyi . ţpVSl}« siuîte - 4»«3bÎI fi "ufesfiişitâ'

durere la trtycsre ta nsfttata la vlrsia da >39 d6 ani A soţului, ta-

tlUui ji buntcuial ocseavian BAI. Soţia MEtia, fiul EH en |3 nepoata dţaniua. bvmormfntjştţea va Avea toa RSt 11 tţe^wnlirl^ itSQ, «rele i3t In cimitirul dls «m ila tiîtşau, 0Î9S3)

<9 ’imii'Rţix tioaiitâ «ifttpasie&'â - prnira ciScaul rioslrp Euşen Bal fa dccesul taţ&luţ tfrag. {Jolecti- v«Ia Sftff» Sfe-Sj Sxpte.s j i intr»» ţlaafe. (§S3J)

^X 'ti siîiwîs duxifB âmmTSm" flSccsul msmH tîp\r;I GBîî®Z2\N VAIDA CMÂSfKEANA (nSacu» aî-îota) tn v îrsii <(a U ani. In- macmftrtanDa ara îac crf, lâ de- ccmîHla' 55S0,"j»ra 15, C« ta c»»el»- maro a clmii'msiat C«nfeal. Fa--miflib 'esawva»' ■/ 1

( Ca dur«iE8 In iraîlet ne des­părţim ds ‘ scumpa noas teri ma-• mâ, soacră f l . bunicS MAEIA ■ LUCACHT, -Ia ViMta do It ani.- Nn va - pieri niciodată din amin­tirea -ft-suîteiul nostru,.'- Copiii Maria fl Radi», _.. ginerele Dumi­tru, nora Uvit ţi nfpota Aurei, Silvia, Ftoreatina, - Eugen, Danie­la, tidia fl Ceti ruja. (29993) .

4 Cu Imaginea ei Ia sultei fiIa ginit tot timpul, cu ocbil plini de laCflznî, niaaăm toata amln- t i A intf-un ; lo i omagiu l î lm- pifeirea a saaa sapt&mini da la durcreaaa despărţiră de } drasa noastră mamă, soacră fl bunieA SIABJA EEBiC. CSipal bllnd fl dragostea ei nu le v « i att> nl- dtxliU. Dumnezea s-o odihneas­că tn pace. Copiii cu ţamllills.ense/A)

gt Azi ae împlinesc t săptămlnlds cind scumpul nostru soţ, ta­tă, socru fi bunic SILVESTRU (PUIU) BUC ne-a pftrâstt pentru totdeauna. Nu te vom uita fflt- clodati. ramilla Indollatfii. Mul­ţumim ceter car* au participat la tmnorraSntara» ţî.MJî)- 9 Au trecut G luni de, durere ft

lacrimi da cind s-a siîas din via- Iubitul i m M soţ, tatii, socru

ţi bunte TASIIK PBES£CAN. Nu te vom uita niciodată. Familia bidureraiA. (tiiit)

O Pios otnasiu f i dmijl adw cri «minte to S aut <tc Ia trccerea tu r.efiin{& s bunului nostru Inginer SORIN ONOJESCV. FamUia.(m m

O Colectivul Instituia!»! Onco­logia Ciuj-Napoca bnp&rt&Teşte durere» domnului eon/ereatlnr dr. Nicolae. Ohliîzan la stinge­rea din viaţa a ' mumei sala ţi traafraite familiei îndurerate sin­cere condoleanţe. (ICOTî)

O Cu durere in stcfîst «tnanţim Încetarea dia \ia;a a scumpului costru soţ, tati ţl bunic NAOT ABPAO, str. Pavlov. Inbumarea va avea l»c marţt, lt decembrie HM, ora 11 d!a capela mare a cimitirului Central, Familia în­durerat». (ITO79»

« l*ios fl indurerat omafilupcu- tru ANA \TbANCEAVU, pensio­nara Tribunal, trecuta In nefiin­ţa. sora Larisa, Elntrela Florin, nepotul Radu, cumnata Ana fi nepoţii. Inmormintarea 07.1, M decembrie, ora 15, cimitirul Cen­trat Familia Îndurerat*. (1*931)

■ 0 Dur<sripa3S(5t (jîmia«S şl Ucagl « - ■RţânUfi dS neuitat tnĂ^ţ«so tn *r tcrnltata limagittej» dragutal tjoartru

CA%VN •ţîO txA . lOSiri^r cJectrontsS, ufcla in z i decctrfflrta 144», ta brctfila ţi besiial» rrp rt- maira a e k î 'O W Ţ îe i . fcmjGBaBS.- • ţ n , Lacrfinlte, florile § 1 Oro gus­te» noastri ii vor vCstiea oom w fl veşnic. ttarâîam prietenii (fi fUnoscuţii la pftrastaaşl 4 e aer* meaira, c s i ( va avea loe la cw- pela bisericii oriotiUKu .^ îin ţ i i EnfpSraţi p^iislahtlu ţ l Elena** -sSf. iMo}jti« njf. S5, dfiasîAîî^, î? aişcembrle 1ŞM,-oreie vi. igasăilf»^ ijfifii'Oj!, .

® "Cu! Aeîtiît^ţ'.i!!* :'du*âă,'J vvjUSvs. stingerea din. vî^fă a-dra-. •gci noasteo soţti> mouie, soacre91 biuoicl ; w n a A c îw m rs , ia vî£3ţ& de SS da ani, Cftipci tău drag ra dîminq veynJc Iu tnftolln noastră fndiJi«e«2it8. înm orm lntâ- cea vi» «vea toc azi,, l i tîecerar Srle, creio 11, da to copaia cl- mltîrclui. Centrd. Soţul vasJîp, copiii Marlneto fi Sile, sinerela Dumitru f l nepuata - namozuu (MWSS) ■..

® "S-aa scurs ţase l^ tS u iia t da Ia decesul draget noastre mame,

-buaiiei!, goasse HABIA FIN TA. sstlLC. Dormi in pace safîet' bua> Marte!» X u e ica ,. f e t o f i rilisi.’

. . : 0 - ^ : V ^« Stetem ' alaiuri .de colegul

noatîa eonf. (Sr. Ghliexan Nicolae In ersleia clipa ale p ie i- derti-marnei - sale. CctoctlTOl aee- ţlei a lru rg ie I V Institutului Oa- cslosic Clui-rfapoca, (4S0Î2/AJ ’ 9 Sintem aU tari. dâ "malstra

noastri &ÎRFÎ3. Oh'jrghel Ia- ma­rea durere prlrinulti d « moartea tM&lul dras. Sincera condolean­ţ e Per»«u3 iul muncitor de la formaţia ,j»rajeari“ d in : BFeleacul*. cia^Nspaca. (îSS®*»

0 La ts decembrie bjx» se &n- pHnese t luni de cind ne-s p i- rlsit pentcn totdeauna dragul nostru soţ. taCâ, -soera ţ i bunic VASILE MĂKCUŞ. Amintirea iul va rămine vcinîs via în inimile noastre.- OdUtueascâ-sa in pacet Famffiia "îndnreraiâ.! (î9*îî) '■ .9 Cu - prefuudâ durere ■ ecm e- raurăm împlinirea a I sSptimfni d«i to dureroasa ditspSrţlre da mult Iubitul nostru soţ, tată, b o ­ule CONSTANTIN FLOKESCU.

Pios omagia, ncştcajrsă amintire» veşnica odilmâ. Comemorarea va aveu io - duminici ia biserica or­todoxa din Piaţa MfirŞşW. Fsm f- lia. (Î051S). ■ ' ' '

fj> Keaţteptat ae repede t-a stlna din viaţi Iubitul nostru sot»

tsiâ, socru fi bunic MEZSi CEÎISTOFOB. ‘ laţnortnintarfc* va ave* loe tei ' i i decembrie lî*#. ora 13 In localitatea OhecU. Cn Inimile îndurerate râmtn soţia Elena, copiii Angcla, fi Tiberiu, nepoţii sianuela, Lorina. Tiberiu cu familiile. (4C011)O Se Împlineşte un an da la dis­

pariţia iubitului nostru soţ, tată fi bunic, plutoniec adjutant tn rezorvă LAZAn FELECAN. Coroetnororea va avea lo^ tn data de 13 dccembtia 1SM, la capela din strada Dortiaaol. Soţia ?l copiii. (ÎÎ5Î2)’ ■

« Sîntom alituri tio familia Lefter ta maraa durere pricinuita d« moar­tea ccle! care a f >st MAtUA SUCIU. rnmfiille Ctaujdoa fl Komjau,(JW4)

COMTGlT/t OS REnAOTlEi Iile CSIIon (redartar ţef). Dan Robreano (redactor $ol adjunct). Tralnn Oara («•- « e ta r eencrat de rcdccţle i Vaier Chlareatio, Emil Laca, I»n Kita, Maria SSogeorzaa. Radu Vida

REDACŢIA: QiuJ, str Napoca nr. 18 TELEFOANE: 1-10-32 (redactor ?ef)i 1-70-07 (redactor se* adjunct şi secretariatul de redacţJOi-J-T4-18 (secţia culturală)! 1-73-07 (secţia problem » «ocial- econom lcc)i 1-74-90 (secţia probleme lietâţeo eşti): 1-73-04 (administraţia r.larulul) Mica publi­

citate se primeşte srilnic. fntre anele 10— 16.*tr Napoca nr. 16 (la parter). S taM ta si duminica închis.

T ir a jS5.741

- I i i

mx

m