dincolo de

VIZE

il*h Edhua ATMANlnLJAil Mi,itu...

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RominieiLUNGU, MARIUS MIHAI

Dincolo de vise / Marius Mihai Lungu. - Bucureqti :

2017

ISBN 978-606-87 s8-47 -3

821.135.1

Atman,

eBook disponibil alcl:

EI

Copyright @ 2017 Marius Mihai LunguCopyright @ 2017 Editura AIMAN. Reproducerea oriciruifragment din lucrarea de fa{6 este posibili numai cu acordulscris al editurii.

Contravaloarea timbrului literar se depune in contulUniunii Scriitorilor din RominiaNr. RO44RNCB5101000001710001 BCR Unirea

Editura AIMAN, Bucuregti, 2017Tel: 0733.084.450Web: http://www.editura-atman.roE-mail: offi ce@editura-atman.ro

Cuprins

1. Un final apoteotic. Dar cine moare de fapt? I2. Aparenta intoarcere l03. O cirticici neobignuiti L74. Virsta? Doar o presupunere neverificabil5 295. Ce este atenfia? 366. Cine sunt eu? 407. O veche iubire: marea 618. Obiectele sim(urilor qi conqtientizarea lor 789. Bitrin qi {icnit 9110. Me trezesc in aceeagi lume in care am adormit? 9811. Un vis obsesiv 10912. Unde este lumea in lipsS memoriei? 12213. Rugiciunea gi abandonarea 13414. ,,Socoteala de-acasi nu se potriveqte

cu cea din tirg"15. Deprimarea? O stare ca oricare alta16. Din ce apar gi in ce dispar lucrurile?

Despre neant sau vacuitate 17617. Un exerciliu simplu 18718. Despre identificiri 19419. O noulpasiune 21220.De unde se face conqtientizarea? 2332l.Un nou prieten 24122.DemascareafalsitI{iiconvingerilorprofunde 24823. Responsabilitatea? O simplI credinld 26524. Visele 27L25. O alte activitate; o noue posibilitate 29426. Decizia 30727 . Despre acliune gi echilibru, samsara gi karma 3 l528. O excursie cu chef 32529.Unvis se termini; incepe un altul 336

148160

CAPITOLUL i

UN FINAT APOTEOTIC.

DAR CINE MOARE DE FAPT?

Ne apropiam cu o vitezd. incredibilS. de unfel de magnet imposibil de observat, din atracgiaciruia ne stri.duiam si scipi"m de aproape o luni.Nu figura pe nicio harti astrali gi pAni acum nua putut fi detectat de niciunul din instrumentelede bord. Colegii nogtri care rimiseserS. acasi s-austriduit si-l detecteze prin toate mijloacele de caredispuneau, dar flri succes. Nu reu;eau si giseascinicio explicaEie pentru ceea ce se petrecea in acelpunct din Univers. Cu toati tehnologia de caredispuneau, nu reusiseri. si.-gi faci nicio idee despreacest fenomen. Urmiriseri si-l ffansforme intr-unmodel ciruia si-i giseasci. o rezolvare, dar ftriSUCCCS.

La inceput il trataseri ca pe o gauri neagrideosebiti, presupunAnd ci nu putea fi detectatidin cauza densitigii ei uriage, dar particularitigilefenomenului nu corespundeau deloc cu cele aleunui astfel de corp astral. Presupuseseri apoi ca

era o anomalie antimaterie, dar dupi ce am trimisun fascicul de aceasti naturS. citre el, acesta a fostabsorbit complet de acel ,,ceyi' . Aceasta ne-a ari,tat

tuturor ci nu se punea problema ca acel ,,cevd' sifie antimaterie, pentru ci altfel fasciculul trimis denoi s-ar fi reflectat, cel pugin pargial.

Ciudigenia era ci. puterea de atracgie nu eraconstant5., pentru cd, forga cu care eram atragifuctua, de multe ori foarte brusc. incercaseri.mde mai multe ori si iegim din aceasti atracgie, insiflri succes. Dupi citeva incerciri de acest fel, a

trebuit si oprim complet motoarele, pentru ciriscau si explodeze din cauzasuprasolicitLrii. Daciincercirile noastre ar fi avut vreo inffuengi, vitezade atracEie s-ar fi redus, dar acest lucru nu s-a

Petrecut.In tot acest timp comportamentul nostru s-a

modificat permanent, incepAnd cu entuziasmulincercirii, continuefld cu fervoarea acfiunii gi

terminAnd cu disperarea esecului. Urma o nouiperioadi de ciutiri, insogiti de dispute, acuze 9iincerciri de impunere a unor puncte de vederediferite, care ne mentineau in acelasi cerc vicios..

La inceput urmirisem si mi implic in aceastiactivitate de cercetare punAndu-mi in valoaretoate cunostingele pe care le aveam, dar mi-amdat seama ci experienfa mea de specialist interraformare nu era de niciun folos in acest caz.

lga ci am ales si mi retrag gi si analizez cit mailucid gi deta;at problemele care api.reau. Ayeamcunostin[e destul de avansate de psihologie, fiindun domeniu care mi pasionase inc5. de pe bincileliceului. Am urmirit si intervin in toate situagiiledelicate, pentru a-mi ajuta colegii si isi recapeteoptimismul si linistea sufleteasci, insi mI. loveamde forja fantastici a stirii de disperare pe care le-oproducea frica de moarte. Nici micar psihologul

2

echipajului nu reutea si se detaseze de aceastineguri paralizanti, care-i acaparase mintea, pentrua-gi gisi luciditatea si a putea si gAndeasci limpede.

Colegii de la bazi inEelegeau perfect suferingapsihici pe care o triiau membrii echipajului, 9iurmireau sd.-i invege tot felul de metode de linistirea minEii gi de inducere a stirii de relaxare. Vazdndci eu nu eram atAt de afectat de ceea ce se petrecea,imi trimiteau diverse tehnici de programare a

subcon;tientului prin intermediul cirora si-miajut colegii aflaEi in suferingi. Urmi.ream si leinfuengez in mod benefic subcongtientul mai ales

atunci cAnd se aflua in starea de somn. Le puneamdiscursuri motivagionale sau tehnici ghidate deprogramare mentali in sistemele audio, dar pAni 9iacestea s-au dovedit a fi inutile. OricAt de mult a9 fiurmi.rit si-i linigtesc, somnul lor era in continuareagitat, trezindu-se mai mereu lnfricogagi gi plini desudoare.

VizAnd ci nu-i pot ajuta in niciun fel, mi-amindreptat atengia citre propria minte, care, incet-incet, intra in aceeasi vrie in care intraseri" gi

minlile celorlaltri. Practici care in alte situatiimi-ar fi linistit mintea in cAteva minute, erauacum aproape ineficiente. in scurtele momentede claritate pe care le percepeam in meditagiileghidate, lmi apirea insistent tn minte ideea cimingile noastre rezonau gi ci, mai devreme sau

mai tArziu, gi mintea mea avea si" fie invaluiti deaceea;i picli a disperirii.

Vedeam prea bine ce insemna aceasta dincomportamentul celorlalgi gi gtiam cu certirudineci, odati ajunsi in aceasti stare, mintea imiva fi permanent agitati in incercarea de a gisi

solugii pentru rezolvarea sau evitarea situagiei.In momentele in care mintea imi era limpede Eilinigtiti, imi dideam seama ci situagia noastri. avea

un deznodS"mint inevitabil, aga ci singura calerezonabili era sI mi. obisnuiesc cu gAndul morgii gi

si accept acest eveniment ca pe oricare altul.

$tiam, de cAnd eram copil, ci la un momentdat voi muri, dar proiectam acel evenimentintr-un viitor indepirtat gi-l priveam ca pe otrecere fireasci. {.Jitasem ci unii dintre cunoscutiimei muriseri in accidente, unele chiar stupide,alunecAnd in baie, sau impiedicAndu-se de unbanal obiect din casi. Refectam cAt mai concentratla experienla mortii prin care au trecut fo$tiprieteni si, chiar daci mi simteam inspiimAntatpentru o clipi, imi reveneam repede, glndindu-mici moartea era o parte inevitabili a vieEii si ci eraaceeagi pentru togi, indiferent de imprejuririle incare s-ar fi produs.

Cu toate ci. disperarea inci nu pusese stipAnirepe mine, aga cum se petrecuse cu ceilalgi, viseleincepuseri si-mi fie bAntuite de aceeagi obsesiea mor[ii gi a ciutirii unor solugii pentru evitareaei. Intr-una din perioadele de somn, visasem ciinotam in apele unei mlri linistite si limpezi, cAnd,dintr-o dati, m-am trezit prins de turbulengeleunui virtej, apirut de nu stiu unde. Mi zbiteamdin risputeri si ies din curent, dar prin orice gestpe care il frceam eram din ce in ce mai atras in el,apropiindu-mi vertiginos de conul lui de aspiraEie.

La un moment dat, gi-a flcut aparigia o orc5.,

care s-a apropiat de mine, ca 9i cum ar fi incercat si.

mi scoati din curentul puternic. M-a atins usor cubotul, scolend nigte sunete linistitoare si profunde,

4

dar s-a retras brusc, ca gi cum s-ar fi lovit de ceva

care nu-i pl5.cea. S-a oprit la cAEiva metri de mine,privindu-mi. insistent, cAntAndu-gi ln continuaremuzica gravl gi pi.trunzS.toare.

i., acel moment am aYut o sclipire deluciditate! Mi-am adus aminte ci unele mamiferemarine nu suportau materialele artificiale gi

mi-am dat seama ci orca se retrisese din cauzacostumului meu flcut din neopren. Firi si maiincerc si ies din torent, mi-am dezbricat cudificultate costumul lipit de piele 9i l-am aruncatin centrul vArtejului, dupi care m-am lisat in voiacurentului, abandonAndu-mi sorgii. Daci trebuiasi mor aici, micar si fiu corytient pe deplin de ce

insemna moartea si in ce consta ea. in fond mipregitisem inci de la nagtere pentru asta, nu-i aga?

GAndul mi-a fost intrerupt de orci, care m-aimpins cu hotirAre, indepirtAndu-mi. de vArtej,in timp ce mi-a vArAt sub nas o aripioari lateralS".

M-am agigat de ea ca de un colac de salvare

gi m-am lisat purtat pe ape. M-a dus pAni lnapropierea malului, intr-un golfuleg mai adi.postitsi, dupi. ce m-a inconjurat bucuroasi de cAteva oriimproscAnd apa cu coada, s-a oprit la cAgiva metride mine. Mi fixa cu privirea gi igi cAnta muzica cuo intensitate atat de mare, incit simgeam vibragiilecum imi furnici pielea;i cum fac apa si rezoneze.I-am zAmbit, mulgumindu-i in gind. in acelmoment, ca ;i cind ar fi gtiut ce gAndesc, a frcuto tumbi, aruncAndu-se in apa cu spatele, m-a maiinconjurat o dati, dupi care s-a indepirtat iute,frri si mai priveasci in urmi.

Atunci nu didusem atenfie visului, dar pemisuri ce ne apropiam de obiectul care ne atrigea

cu atata putere, imi reyenea din ce in ce mai desin minte. Dintotdeauna acordasem atenfie viselor,considerind ci ele sunt o alti viagi pe care otriiam in paralel cu cea obignuiti. AveaE adesea

vise constiente, pe care mi le reaminteam perfectla ffezke, dar niciodati nu fusesem preocupatsi le aflu ingelesul sau si le interpretez. De dataaceasta insi, ceva liuntric mi indemna sI nu treccu vederea acest vis, intuind ci in el sti. rezolvareasituagiei. Am inceput si caut in bibliotecileelectronice ci4i despre vise si interpretarea lor, darnu am gisit nimic care si-mi fie de ajutor.

Tiebuia si afu cit mai repede ce voia si-mispuni visul, pentru ci timpul pe care il mai aveala dispozigie misiunea noastri... cam intrase insac. Ne apropiam cu o vitezl inimaginabili de acelloc in care urma sI ne gisim sfhr;itul si, cum nuintrevedeam nicio posibilitate de evitare a lui, inscurt timp urma si" dispirem din aceasti lume.Chiar daci mi abandonasem sor[ii, mintea tot maiciuta solugii, agitindu-mi. inutil si ftcAndu-misi-mi pierd linistea. Intr-un momenr de clariratementali am reintrat in visul cu orca si mi-amdat seama ci imi focalizasem gresit atengia citresalvatoarea mea. Ca o strifulgerare, mi-am datseama cd. era suficient si imi amintesc condigia pecare a fost necesar sI o indeplinesc, pentru ca orcasi mi ajute, gi anume si inlitur din jurul meu rorce era artificial si creat de om.

Aga ci, Ilri si mai stau prea mult pe gAnduri,mi-am aruncat costumul si, gol-pugci, m-am dusdirect in seri, unde m-am arezat pe iarbi. Gestulmeu i-a flcut pe colegi si treaci de la starea dedisperare in faga iminentei morfi la o stare total

6

opusi, in care rideau isteric, comentand ironicacliunea mea nebuneasci. Am inceput Ei eu si rid,dar nu aveam de gAnd si le dau nicio explicagie.Le-am sugerat insi ci ar fi mai bine si. imi urmezeexemplul:

- Ce avegi de pierdut? Finalul este acelagi

- imbricagi sau dezbricafi, pe iarba din seri sau

pe podeaua de titan a navei. Nici nu stigi cAt depitrunzitoare gi de lini;titoare este ri"coarea ierbii.

Psihologul grupului m-a fixat cu privireaciteva clipe gi a tras o concluzie total nepotriviti:

- Adevirul este ci cel mai potrivit mod de amuri ar fi intr-o orgie sexuali intr-un simulacrude naturi. CAt de plicuti ar fi o astfel de moarte, acontinuat hohotind de-i curgeau lacrimile.

Dupi un moment de stupoare, m-a bufnitgi pe mine risul, dar dintr-un motiv completdiferit. Ori oamenii istia nu mai gAndeau normal,ori era ceva in nereguli cu modul meu de a micomporta. Intr-adevir, faptul ci mi. intinsesem peiarbi. complet dezbricat nu era prea se potrivea cusituagia de crizi in care ne afam cu tolii, dar prince era diferit acest gest de toate celelalte acfiunidisperate ale colegilor mei?

-Asezagi-vi. lingi, mine, lari si. dagi nicioconotafie sexuali acestei acliuni, pentru ci gestulmeu nu implici nimic sexual. Ce vedegi sexual laun nou-nis-ut? Plringii il imbraci; daci ar fi'dupiel, ar rimAne aga cum l-a creat Dumnezeu. Prin ce

diferi ac[iunea mea de acgiunile voastre disperatede a evita moartea? in realitate sunt toate simpleacfiuni, aparent diferite.

Dupi privirea lor, mi-am dat seama ci nuam reu;it si-i conving. Spiritul de turmi era prea

puternic pentru ca vreunul dintre ei si i se poatiopune, chiar daci turma se indrepta cd"tre undezastru pe care il vedeau cAt se putea de limpede9i ci.ruia nu-i gisiserl o solugie de evitare. Mi-auzAmbit, unii cu compasiune, algii cu dispreg, dupicare s-au intors in sala de comandi.

Rimas singur, m-am intins complet pe iarba)ilavd.,lnchizind ochii ;i urmirind si imi linistescmintea, care nu voia si accepte deloc situagia defapt. Mi nipidise o avalansi de ginduri princare imi criticam decizia luati si mi. condamnampentru ceea ce fh.cusem. insi ceva din mine imispunea sS rezist cu orice pre! acestei presiunimentale extraordinare, care imi ripise completatenEia gi linistea sufleteasci", si si las lucrurile asacum sunt.

La un moment dat am simEit ci naya incepesi se invArti ugor, intr-o migcare anormalipentru traiectoria pe care se afla. M-am incordatinstinctiv, pentru ci mi-am dat seama ci erainceputul sfbrgitului. Miscarea de roragie seintegea incontinuu, apisAndu-mi din ce in ce maiputernic de iarba pe care mi lntinsesem. Fricaimi spunea si inchid ochii, dar curiozitatea sidorinta de cunoagtere md" flceau si-i Ein deschi;i,indiferent de tragedia care se petrecea. in afari devdz, toate celelalte simguri dispi.ruseri. Nu maisimgeam atingerea, dispi"ruse 9i senzaEia de guriinclestati., uscati. parci de teama care mi" rascolea,iar lin\tea era desavArgiti.

Plantele din jurul meu pireau 'mult maistrilucitoare decAt la stiam, iar irizagiile carele cuprinseserl deveneau din ce mai intense 9imai vii. Mi-am privit mAinile si, spre uimirea

8

mea, nu am reugit si vid decAt o multitudine defascicule multicolore, care luaseri locul bragelor

9i degetelor, impristiindu-se in roate direcEiile, caun joc feeric de artificii 9i lumini. Tiupul meu se

ffansformase in miliarde de steluge multicolore,dansAnd nebune;te in jurul unor raze de o luminS"orbitoare, care se amestecau cu imaginile din cein ce mai estompare ale obiectelor din jur. Pireaci. razele pornite din mine ft"ceau ca totul in jurulmeu si se topeasci, ca si cind ar fi fost o picturi inulei care se scurgea de pe pAnza care-i era suport,iar dizolvantul era lumina care imi inlocuisetrupul. Stelele gi galaxiile Universului se apropiaude mine, atrase parci de o forgi uriasi, si intrauin jocul luminilor, fbcindu-mi str5.lucirea din cein ce mai puternici..Albul luminii care se inteEeain inima mea de la o clipi la alta ar fi trebuit sitopeasci totul in jur, numai ci eu continuam siexist, ftri ca acea lumini, rnai intensS. decAt cea amiliarde de galaxii, si mi orbeasci".

Spectacolul din jur mi captivase, dar, intr-unmoment de claritate, mi-am dat seama ci tot ce se

petrecea in jur, tot ce se petrecea cu trupul gi cumintea rnea nu avea nicio legituri cu mine, carepriveam totul ca un specraror. in acel momentm-am simEit infinit si de neatins, creatorul sidistrugitorul tuturor universurilor gi al lumilor dinele. Totul murea, iar eu continuam si exist, ftrIsi am vreo legituri nici micar cu filmele menralecare mi paralizaseri prin acea frici intensi, cucAteya clipe mai devreme. Acesra a fost ultimulgind pe care mi-l mai aminresc.