Conflictul sparge increderea sau increderea sparge conflictul? PLANUL RAPORTULUI-ANALIZA A ARTICOLULUI1. Titlul si abstractul2. Introducerea: studii anterioare, ipoteze3. Metoda: subiectii studiului, variabilele independente, etapele cercetarii, operationalizarea4. Rezultatele: analizele statistice5. Discutiile

1. TITLUL: Conflictul sparge increderea sau increderea sparge conflictul?Acest capitol explica interactiunea dintre incredere si conflictul ca antecedent de echipa. Sunt testate doua modele: unul cu 174 de echipe cu diferite tipuri de sarcina in conflict, pentru a observa eficacitatea echipelor, iar cel de-al doilea cu 49 de echipe cu diferite tipuri de sarcina in conflict, pentru a observa interdependenta dintre incredere si conflict.2. Cercetarile din ultimul deceniu au dus la modelul input-proces-output. Se iau in considerare factori de mediere: statele emergente, care descriu interactiunea interpersonal si interactiunile dintre membrii echipei.Studiile anterioare arata ca doua state emergente: increderea si conflictul au primit o atentie considerabila in literature de specialitate. Increderea descrie masura in care membrii echipei se lasa influentati de ceilalti membri. Conflictul se refera la divergentele in ceea ce priveste asteptarile, opiniile si perceptiile intre persoanele implicate.Un al doilea obiectiv al acestui studiu este de a explora impactul de gen si nationalitate privind eficacitatea echipei. O prima ipoteza este aceea ca sarcina si relatia au un impact negativ asupra increderii si conflictului. A doua ipoteza consta in faptul ca increderea influenteaza atat sarcina cat si relatia conflictuala.

Studiul 1Metoda: Eantionul a fost alcatuit din 897 elevi (332 femei) cu o vrst medie de 20,4 ani, de la o universitate olandez. Au fost distribuite peste 174 echipe cu 3-6 membri. Echipele au fost implicate n dou cursuri, datele fiind culese ntr-un interval de 4 ani. Echipele au fost implicate n activiti similare de nvmnt iar orele au fost predate n limba englez. Echipa trebuia sa predea un produs final (proiect de cercetare) care acoper 45% din nota final, la sfritul semestrului din fiecare an. Datele au fost colectate, la sfritul semestrului folosind un chestionar individual.Variabile independenteVariabila independent n acestui studiu (diversitatea echipei) a fost tratat ca un construct bidimensional: diversitatea de gen i naionalitate, ca indici care au fost calculati utiliznd o formul propus de Teachman (1980).Variabile mediane: Increderea a fost evaluat prin intermediul a cinci elemente selectate dintr-un chestionar dezvoltat de Lewis (2003) i evaluat pe o scala de tip likert cu 5 puncte cala Likert de la 1 (deloc de acord) la 5 (acord puternic). Aplpha Cronbach pentru cinci elemente a fost 0,75. Sarcina conflict i relaia conflictuala au fost msurate cu opt articole (patru pentru conflict sarcin i patru pentru conflict relaie) de la o scar inter-team conflict introdus.In acest studiu, echipa poteniala este evaluat prin trei elementele selectate dintr-un chestionar care cuprinde opt elemente poteniale dezvoltate de Guzzo, Yost, Campbell, i Shea (1993). Cei trei indicatori de eficacitate a echipei sunt foarte intercorelati (Coeficienii intervalul 0.46 - 0.62). Prin urmare, se foloseste un singur indicator de eficacitate a echipei obinut prin nsumarea cele trei scoruri.Pentru a justifica agregarea n scorurile de grup pentru variabilele dependente mediene, am folosit procedura instituit de ctre James et al. (1984) de estimare a fiabilitii (indicele de acord). Am efectuat o analiz a varianei (ANOVA), cu echipe individuale ca factori i ncredere, conflictul de activitate, conflict relaie, eficacitatea echipei perceput ca variabile dependente.

Rezultate

Am testat trei modele folosind probabilitatea procedur. Statisticile descriptive i corelaiile au fost calculate pentru toate variabile .Primul model testat a fost ca un antecedent att pentru sarcin cat si pentru relaia-conflict. Acest model, de asemenea, a inclus interaciunea dintre conflict, sarcin i ncredere si s-a vazut dac rezultatele raportate de Simons, Peterson (2000), i Behfar (2003) pot fi replicate n eantioanele noastre. Dou categorii de indici se potrivesc si au fost utilizati n analiza noastr: indicii absoluti, ei ilustreaz ca se potrivesc in general ntre modelele teoretice care compara modelul testat cu un model nul. Modelul presupune c nul-ul variabilei n model este reciproc independent i nu produce covariana ntre toate variabile manifeste.Modelul A arat c nu poate fi imbunatatit in mod semnificativ i nu reflect in numr semnificativ creterea peste modelul nul; ncrederea c eficacitatea echipei influeneaz prin reducerea sarcinii i conflictele si relaiile. Mai mult dect att, studiul nostru reproduce pe deplin rezultatele raportate de ctre Simons i Peterson (2000) i Behfar (2003) i arat c ncrederea moderata reduce impactul sarcinii cu privire la conflictul relaiei.Al doilea model testat (Model B) a fost bazat pe argumentul c sarcina i relaia distrug ncrederea si conflictul. Modelul A arat o uorara potrivire mai buna cu datele, nu este n mod semnificativ mai bun decat modelul B. Acest lucru nseamn c rolul de mediator de ncredere pentru efectul de sarcin i relatie conflict privind eficiena echipei este de asemenea, este sprijinit de dou tipuri de impact: conflict, eficacitatea echipei de spargere a ncrederii n cadrul echipelor.

Discuii:

Unul dintre obiectivele acestui articol empiric a fost de a testa impactul genului i naionalitatea, diversitate in eficacitatea echipei, deoarece este mediat de conflictul din interiorul grupului de ncredere.ncrederea, pare s influeneze doar perceptia eficacitatii echipei i impactul asupra performanei ei. Acest rezultat este n concordan cu argumentul c ncrederea va avea un impact asupra performanei echipei. Conflictul sarcinii are un efect pozitiv semnificativ cu un impact asupra performanei echipei. Dezacorduri cu privire la sarcina par a fi benefice pentru performana echipei.Al doilea obiectiv al acestui articol a fost de a testa dou modele aparent opuse cu privire la interaciunea dintre ncredere i conflicte. Analiza noastr de date, cu toate acestea, nu poate fi folosita pentru a trage concluzii definitive datorit faptului c studiul a fost unul transversal. Dinamica relaiei ntre ncrederea i conflictul dintre echipe, poate fi explorat mai bine ntr-un design longitudinal, care este scopul studiului nostru al doilea.

Studiul 2Procedur:Participanii, 253 elevi (118 femei) cu o vrst medie de 19.22, de la o universitate olandeza. Au fost distribuite peste 49 de echipe cu 3-6 membri. Similare cu echipele n Studiul 1, aceste echipe au fost implicate n activiti similare de nvmnt i au fost necesare pentru a livra un produs final de echipa (de exemplu, proiect de cercetare) la sfritul semestrului. Datele au fost colectate la sfritul primei sptmni i la sfritul semestrului cu ajutorul chestionarelor aceleai descrise n Studiu 1.Rezultate:Datele au fost agregate la nivel de echip prin utilizarea medie a punctajelor individuale. Noi am realizat apoi mai multe regresii liniare pentru a testa impactul de ncredere, sarcina, i relaia conflict. n scopul de a explora mai departe dac ncrederea prezice conflictul sau conflictul prezice apariia ncrederii, am realizat trei regresii liniare analize cu ncredere, sarcina, conflict i relaie . Limite i direcii viitoare de cercetaren studiul nostru, sexul i naionalitatea sunt conceptualizate ca varietate. Cu toate acestea, mai mult cercetarea ar trebui s ia n considerare faptul c diferena i varietatea pot fi definite numai n raport cu sarcina i contextul general n care echipa funcioneaz. Un atribut utilizat pentru a defini varietatea echipei ntr-o situaie poate fi ilustrativ pentru o diferen ntr-un altul, de exemplu, ntr-un stereotip sarcin de sex masculin, diversitatea de gen este foarte probabil sa fie asociata cu diferena, deoarece femeia contribuie la sarcina care va fi luat n considerare.O alt limitare a studiului nostrum este c am folosit probe pe studenti. Acest studiu ar trebui s fie reprodus i n alte organizatii i grupuri folosind efectuarea unei mai mari varietati de sarcini.

Raport - eveluare:Organizarea si activitatea echipei:Echipa este formata din trei membri: Luca Oana-Roxana, Sabauanu Denis-Rafael si Rebegea Parmena-Elena. Toti membrii echipei ne-am reunit la biblioteca Universitatii pentru a alege impreuna titlul articolului ce urmeaza a fi analizat. Activitatea s-a desfasurat in trei intalniri a celor implicati in realizarea proiectului. Prima intalnire a avut loc la domiciliul lui Denis, unde toti am impartit articolul pe fragmente in parti relative egale, si am inceput traducerea efectiva a acestuia. Traducerea a fost continuata de catre fiecare membru in mod individual. Pana la cea de-a doua intalnire, fiecare dintre noi am terminat traducerea partilor aferente ale articolului si am parcurs textul lui Jordan si Zanna: Cum sa citesti un articol stiintific din domeniul psihologiei sociale?. A doua intrunire a avut loc la domiciliul Oanei, unde am intregit traducerea articolului, pe care l-am finisat, l-am citit si l-am inteles. A urmat etapa in care a avut loc analiza propriu-zisa a articolului, in care fiecare membru al echipei a oferit idei cu privire la parcurgerea etapelor de lucru. Astfel, Oana s-a centrat pe gasirea de idei in ceea ce priveste titlul, abstractul si introducerea articolului, Denis si Parmena au lucrat cu precadere la extragerea din articol a metodei de lucru, rezultate, discutiile fiind analizate de catre toti membrii grupului. Toate datele obtinute de catre cei trei studenti, au fost notate in scris, urmand a fi tehnoredactate in cea de-a treia, si ultima, intalnire a echipei. Ultima intalnire a avut loc la Denis, unde s-au discutat ultimele modificari, completari, si am creat forma finala a intregului proiect. Denis a tehnoredactat , intregul proiect, Oana si Parmena le-a revenit sarcina de a-I dicta pentru a usura intreaga activitate. Tot in aceasta ultima intalnire s-a tehnoredactat si raportul-evaluare a articolului, pe care l-am realizat impreuna. Am salvat totul pe un stick si a urmat sa il printam.Ca dificultati intampinate, amintim neconcordanta stabilirii orelor de intalnire. De asemenea un impediment major pentru fiecare a fost traducerea articolului din engleza in romana, aceasta fiind cea mai consumatoare etapa de timp. O alta problema pe care am identificat-o a fost gradul de oboseala a fiecaruia, dat fiind programul incarcat al membrilor.Ca modalitati de imbunatatire a lucrului in echipa putem sugera conceperea proiectului intr-o atmosfera linistita/degajata, beneficiind de un ambient placut. De asemenea, membrii grupului ar trebui sa fie odihniti, calmi, nestresati, cu un program mai putin solicitant.Ideal ar fi, comunicarea permanenta intre membrii grupului, pastrarea starii de buna dispizitie si controlarea diverselor situatii si reactii care inevitabil se creaza si ingreuneaza activitatea intregului grup.