DIN ELITA ARTILERIEI

Col. prof. univ. dr. Adrian STROEA Col.(r) Marin GHINOIU

DIN ELITA ARTILERIEI

Editura Centrului Tehnic-Editorial al ArmateiBucure ti – 2012

Col. prof. univ. dr.Adrian STROEA

Col. (r)Marin GHINOIU

Din elita artileriei

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a RomânieiSTROEA, ADRIANDin elita artileriei/col. prof. univ. dr. Adrian STROEA, col.(r) Marin GHINOIU – Bucure ti: Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2012ISBN 978-606-524-122-0I. Ghinoiu, Marin358.1 (498)

Editur recunoscut de c tre CNCS/CNATDCU - Panel 4 -„Domeniul tiin e militare, informa ii i ordine public “

Corectori: Elena CO OFANEleonora DINCJenica NICOLAE

Tehnoredactare computerizat : dr. Olga D NIL Irina R DUCAN

3


C U P R I N S

INTRODUCERE ..........................................................................................................5

CAPITOLUL I – PERSONALIT I ALE ARTILERIEI ........................................... 9

CAPITOLUL II – OMAGIU ARTILERI TILOR - Altarele eroilor artileri ti: monumente,

statui, obeliscuri i busturi.......................................................................................... 359

ANEXE ..................................................................................................................... 381

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................... 437

5


INTRODUCERE

Aceast lucrare, izvorât deopotriv din pasiunea pentru istorie i din dragostea profund fa de artilerie, reprezint onorul pe care-l aducem cu condeiul gratitudinii elitelor acestei arme, ca expresie a recuno tin ei ce le-o purt m pentru modul str lucit în care s-au a rmat ca ,,servan i’’ ai artileriei, ai o tirii i ai na iunii române. Prin aceast contribu ie la dezvoltarea istoriogra ei artileriei române am dorit s oferim în principal camarazilor de ast zi i mai ales celor ce vor îmbr i a peste ani arta de a mânui traiectoriile, un cuprinz tor i util îndrumar în cunoa terea celor ce au scris cu în elepciune, dragoste, suferin , sânge i uneori chiar cu pre ul vie ii istoria artileriei, a armatei i a rii. Prin demersul nostru am dorit s nu l s m colbul uit rii s se a tearn peste numele corifeilor artileriei, al eroilor patrio i, al celor ce au manifestat excelen profesional i pentru care artileria a fost nu numai o meserie ci o stare de spirit. În lele acestei c r i am cuprins i bibliogra ile unor artileri ti ce s-au a rmat i au dobândit notorietate în alte arme sau domenii de activitate extra-militare. Dorim s men ion m c artileri tii au nu numai meritul de a dat str lucire acestei arme speciale, care este artileria, ci de a i „p rin ii” altor arme tehnice: tancurile, artileria i rachetele antiaeriene. Apari ia i a rmarea acestor arme sunt legate în mod ineluctabil de numele colonelului Pandele Predescu, generalului de divizie Nicolae Scarlat Stoenescu, respectiv al generalilor de divizie tefan Burileanu, Popescu I. Gheorghe, Marinescu Gheorghe, Pârvulescu Gheorghe, al generalilor de brigad Ion Bungescu, Nicolae Z g nescu i Gheorghe Vasilescu, pentru a exempli ca foarte succint acest aspect. De asemenea, dorim s relev m faptul c , datorit preg tirii tehnice temeinice i a cuno tin elor topogeodezice, artileri tii au reprezentat în perioada de început a

avia iei militare o important i valoroas pepinier pentru selec ia i formarea pilo ilor militari.

Între aspectele importante pe care dorim s le aducem la cuno tin a cititorilor este i acela c , în demersul nostru de reunire în paginile prezentei lucr ri a celor mai valoroase personalit i ale artileriei, am prezentat numai biogra ile acelor minuna i camarazi de arm a a i în împ r ia cerului. Nu am inclus în aceast lucrare pe acei bravi artileri ti ce merit s e situa i în galeria spiritelor alese ale artileriei, care înc au posibilitatea i ansa de a se închina Bunului Dumnezeu, pentru c tiindu-le modestia ce-i caracterizeaz s-ar jena v zându- i numele înscris într-o carte cu acest titlu, al turi de eminen e deja consacrate în istoria armei.

6


De asemenea, dorim s -i inform m pe cititori c epitetele pe care le-am folosit adesea pentru relevarea corect i deplin a personalit ii celor prezenta i în carte nu sunt gratuite. Apreciem c uneori am fost prea s raci în inspira ia de a g si cele mai frumoase i potrivite cuvinte, pe m sura meritelor celor în cauz ce au f urit istoria artileriei, unii contribuind substan ial la ,,scrierea’’ istoriei neamului românesc. În acest sens men ion m c artileria a dat rii un membru al locotenen ei domne ti din anul 1866 (colonelul Nicolae Haralambie), 2 pre edin i ai Consiliului de Mini tri (generalii Gheorghe Manu i Constantin Coand ), numero i mini tri, între care 11 au de inut aceast func ie la Ministerul de R zboi/Ministerul Ap r rii (generalii Nicolae Haralambie, Tobias Gherghely, Gheorghe Manu, Nicolae Dabija, Alexandru Anghelescu, Iacob Lahovary, Eremia Grigorescu, Ion R canu, Paul Angelescu, Emil Bodn ra , Victor St nculescu. Al turi de ace tia îi amintim pe al i 11 artileri ti care au avut privilegiul de a îndeplini onoranta func ie de ef al Marelui Stat Major/Statului Major General (generalii Iacob Lahovary, Constantin Christescu, Alexandru Lupescu, Ioan Sichitiu, Florea enescu, Alexandru Ioani iu, Costin Iona cu, Constantin Popescu, Vasile Ionel i Mihail Popescu). De asemenea, reamintim c 19 artileri ti au îndeplinit func ia de secretar al ministerului, al i 12 au comandat coala Superioar de R zboi/Academia Militar , iar alte zeci de artileri ti au fost e ai Statului Major al For elor Terestre, comandan i de armat , corp de armat i divizie etc., mul i dintre ei ind p rta i la scrierea celor mai glorioase pagini de istorie pentru armata român , pe câmpurile de lupt .

Pe lâng cei ce au performat la cel mai înalt nivel în institu ia militar , un num r mare de artileri ti au de inut func ii importante în via a civil ca mini tri, senatori i deputa i, prefec i, primari, ambasadori etc. Galeria spiritelor alese ale artileriei este întregit în mod onorant cu o pleiad de eminen i oameni de tiin , academicieni, profesori universitari, cercet tori, inventatori, litera i i arti ti, cu o contribu ie remarcabil la dezvoltarea culturii i spiritualit ii române ti.

Prezentarea biogra ilor am realizat-o într-o manier unitar , din perspectiva con inerii elementelor biogra ce de nitorii pentru perceperea corect a vie ii i carierei militare a celor în cauz : datele de na tere i deces, studiile efectuate, gradele i func iile militare de inute. De asemenea, am urm rit ca la ecare abordare s prezent m sintetic aspectele de nitorii pentru notorietatea celui în cauz .

Biogra ile acestora am încercat s e esen ializate, s e mai degrab schi e biogra ce, pentru a putea reuni i prezenta cât mai multe dintre personalit ile artileriei, de i opin m c meritele excep ionale i notorietatea celor prezen i în lucrare impuneau, pentru cei mai mul i dintre ei, nu o schi biogra c ci cel pu in o carte pentru ecare dintre ei.

De i prin structura ec rei biogra i am fost consecven i principiului de abordare unitar a acestora, dezvoltarea lor din perspectiva con inutului este diferit . Acest aspect se datoreaz unor determin ri multiple: pozi ia diferit a subiec ilor lucr rii în ierarhia militar , contribu ia speci c a acestora în dezvoltarea anumitor domenii, nevoia de relevare a unor merite insu cient cunoscute pân în prezent etc.

7


Am urm rit ca aceast lucrare s e cât mai cuprinz toare în ceea ce prive te reunirea între coper ile sale a celor cu adev rat reprezentativi prin activitatea, crea ia i opera lor. Am fost convin i de la început c acest lucru nu va posibil, dar ne-am

dat toat str dania s m cât mai aproape cu putin de acest deziderat. Nerealizarea sa integral a fost cauzat atât de limitele noastre cognitive, pe care ni le asum m, cât i de imposibilitatea intr rii în posesia tuturor surselor documentare necesare.

De asemenea, în semn de pioas recuno tin purtat înainta ilor am încercat, în cel de-al doilea capitol s eviden iem în premier , evident dintr-o perspectiv non- exhaustiv , câteva monumente reprezentative pentru modalitatea artistic prin care na iunea, armata în general i artileri tii în special, au cinstit de-a lungul anilor memoria marilor artileri ti, a eroilor ce s-au jert t pentru realizarea idealurilor na ionale. Pentru a cât mai persuasivi în transmiterea mesajelor dorite c tre cititori, am folosit un bogat i uneori inedit material ilustrativ.

Convin i c pentru mult timp aceast carte va reprezenta una din principalele surse documentare în ceea ce prive te personalit ile artileriei, ca urmare a num rului mare de biogra i, reunite f r precedent, ca volum, între coper ile aceleia i c r i, nutrim speran e c aceasta va reprezenta o util i agreabil lectur pentru mai multe genera ii de cititori.

În nal, dorim s exprim m întreaga recuno tin i s mul umim tuturor celor care, într-o form sau alta, ne-au sprijinit în realizarea prezentei lucr ri. Gândul bun al recuno tin ei noastre se îndreapt în mod special c tre comandorul Marian Mo neagu, eful Serviciului Istoric al Armatei, c tre locotenent-colonelul Florin Barbu, maistrul

militar principal Mihai Voica i mai ales c tre distinsa doamn doctor Olga Octavia D nil .

i nu în ultimul rând, aducem cele mai alese mul umiri familiilor noastre, care au în eles, determinarea demersului nostru de a participa la scrierea istoriei artileriei i care au dovedit în elegere i sprijin pentru timpul, nu pu in, alocat document rii i elabor rii acestei c r i.

Încheiem aceast introducere, cu exprimarea deplinei împliniri su ete ti pe care o tr im pentru c am reu it s naliz m acest proiect generos ce i-a propus s adune între coper ile c r ii ,, oarea artileriei’’, ad perpetuum rei memoriam (spre ve nic aducere aminte).

8


9


CAPITOLUL IPERSONALITĂŢI ALE ARTILERIEI

10


11


General de corp de armat Aurel ALDEAGeneral de divizie Nicolae ALEVRAGeneral de divizie Paul ALEXIUColonel Mihail ALGIUGeneral de divizie Mihail ANDRONESCUGeneral de corp de armat Paul ANGELESCU General de divizie Alexandru ANGHELESCUComandor aviator Marin ANTONGeneral de brigad Petre ANTONESCUGeneral de divizie Ioan ARBOREGeneral de divizie Eracle ARIONGeneral de brigad Constantin ATANASIUGeneral de armat Vasile ATANASIUGeneral de brigad dr. Victor ATANASIU

Regimentul 12 Artilerie – Boto ani – 1902. Regimentul de Artilerie al Diviziei 8 Infanterie

eral de corp de armat Aurel ALDEAeral de divizie Nicolae ALEVRAeral de divizie Paul ALEXIUnel Mihail ALGIU

eral de divizie Mihail ANDRONESCUeral de corp de armat Paul ANGELESCUeral de divizie Alexandru ANGHELESCU

A

12


General de corp de armat Aurel ALDEA N scut: 28 martie 1887, în Slatina, jude ul Olt.

Decedat: 17 octombrie 1949, în penitenciarul Aiud.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1906-1907), coala Preg titoare de O eri-Hanovra i Academia Militar Tehnic -Charlottenburg, Germania (1907-1912), coala Superioar de R zboi (1913-1914).Grade militare: sublocotenent-1907, locotenent-1911, c pitan-1916, maior-1917, locotenent-colonel-1923, colonel-1928, general de brigad -1936, general de divizie- 1940, general de corp de armat -1944.Func ii militare: comandant de sec ie i baterie în Regimentul 14 Artilerie (1908-1916); ajutor al comandantului Corpului

Ap r rii Antiaeriene (1917); func ii în Marele Stat Major (1918-1922); ef de stat major al Diviziei 11 Infanterie (1922-1926, 1928-1930); loc iitor al comandantului Regimentului 21 Artilerie (1926-1928); comandant al Regimentului 21 Artilerie (1930-1932); ef de stat major al Corpului 1 Armat (1932-1935); comandant al Brig zii 3 Artilerie (1935-1938); secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale (1938); comandant al Diviziilor 11 Infanterie (1938) i 4 Infanterie (1939); comandant al Corpului 2 Armat (1940); comandant al Comandamentului General al Teritoriului (1944-1945). A fost trecut în rezerv la 21 iulie 1941, rechemat în armat la 23 august 1944 i trecut din nou în rezerv la 25 martie 1945.

A fost ministru de interne în anul 1944.În anul 1907, dup absolvirea colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin ,

sublocotenentul Aurel Aldea a fost trimis pentru perfec ionarea preg tirii în Germania, unde a urmat cursurile colii Preg titoare de O eri din Hanovra i ale Academiei Militare Tehnice de la Charlottenburg. Cuno tin ele teoretice acumulate în aceste institu ii au fost consolidate pe timpul stagiului efectuat la Regimentul 23 Artilerie din Koblentz. Pe timpul studiilor din Germania a c l torit în Fran a i Anglia, ceea ce a reprezentat o alt oportunitate de a cunoa te civiliza ia occidental .

Reîntors în ar în anul 1912, locotenentul Aurel Aldea a participat în anul urm tor la cel de-al doilea r zboi balcanic. În acela i an a fost admis la coala Superioar de R zboi din Bucure ti pe care a absolvit-o în anul 1914.

În timpul Primului R zboi Mondial, în calitate de comandant de baterie, în cadrul Regimentului 14 Artilerie, a participat la luptele din Dobrogea, de pe v ile Neajlovului i Arge ului. Dup încheierea r zboiului i-a desf urat activitatea timp de 4 ani în Marele Stat Major, în cadrul Sec iei Transporturi, respectiv Serviciului Istoric. Ulterior a avut o continu ascensiune în carier , îndeplinind o serie de func ii de conducere extrem de importante, men ionate detaliat mai sus, care l-au impus în prim-planul evenimentelor militare i politice din perioada 1940-1945.

13


Ca recunoa tere a calit ilor personale de excep ie a fost numit eful delega iei României pentru reglementarea cu Uniunea Sovietic a problemelor generate de ocuparea de c tre aceasta, în anul 1940 a Basarabiei i a nordului Bucovinei. Ca urmare a diploma iei sale, delega ia român a ob inut prelungirea cu 24 de ore a termenului de evacuare i încheierea unei conven ii referitoare la repatrierea militarilor români i a familiilor acestora, a func ionarilor statului i a altor români ce au dorit acest lucru. În acest fel a contribuit la repatrierea a 13750 de persoane, între care majoritatea militari i persoane din administra ie, precum i la aducerea în ar a echipamentelor militare ale armatei române, estimate la 1,5 miliarde de lei.

Autorit ile statului, apreciind probitatea sa moral , i-au încredin at în prim vara anului 1941 misiunea de a cerceta “ac iunile nelegale” ale fo tilor mini tri legionari. Ancheta generalului Aurel Aldea s-a soldat cu un fundamentat material de trimitere în judecat a celor vinova i i cu un raport con den ial, adresat lui Ion Antonescu, în care, în esen îl învinov ea pentru sl biciunea manifestat în timpul derul rii rebeliunii legionare i în acceptarea ascensiunii la putere a legionarilor.

Adev rurile incomode relevate de generalul Aurel Aldea au determinat trecerea sa în rezerv la data de 21 iulie 1941, ceea ce i-a ampli cat aversiunea fa de generalul Ion Antonescu. Dup trecerea în rezerv , de i interesat de via a politic a rii nu a luat parte la aceasta, pân la sfâr itul lunii iulie 1944, când a fost contactat de colonelul Emilian Ionescu, aghiotantul regelui Mihai, pentru a reveni în capital i a se implica în ie irea României din r zboiul dus al turi de Germania. Ca urmare a f cut parte din grupul care a organizat i desf urat arestarea mare alului Ion Antonescu. Ulterior, la solicitarea regelui a acceptat func ia de ministru de interne, hot rât s asigure lini tea cet enilor, ordinea i autoritatea statului. Ca urmare a form rii noului guvern, la începutul lunii noiembrie 1944, a fost eliberat din func ia de ministru de interne i numit comandant al Comandamentului General al Teritoriului. În aceast func ie a r mas pân în luna martie 1945 când, datorit constituirii guvernului doctor Petru Groza a fost trecut în rezerv . Trecerea în rezerv l-a nemul umit profund. Extrem de relevant în acest sens este aprecierea sa: “N-am urm rit m riri, ascensiuni politice sau recompense na ionale, ci numai binele Patriei i al Coroanei. Dovada este c ast zi, în iunie 1946, nu posed o decora ie, fotogra e sau autograf din partea regelui Mihai pentru ac iunea de la 23 august 1944. Ca situa ie politic sunt aruncat la co , iar regimul de la 6 martie 1945 a g sit cu cale s m scoat de nitiv din cadrele armatei”1. În urma crizei produse în august 1945 de refuzul doctorului Petru Groza de a r spunde solicit rii regelui de a demisiona, generalul Aurel Aldea a apreciat c se impun m suri de organizare a unei mi c ri de rezisten . În acest scop generalul a colaborat cu o serie de lideri militari între care îi amintim pe generalii Constantin Eftimiu, Ion Mih escu i amiralul Horia M cellariu, cu reprezentan i ai organiza iei “Haiducii lui Avram Iancu”, ai partidelor politice promonarhiste i nu în ultimul rând cu regele Mihai.1 Du u, Al., dr., Dobre, F. – Drama generalilor români (1944-1964) -, Editura Enciclopedic , Bucure ti, 1997, p. 29

14


Ac iunile sale nu au r mas necunoscute noii conduceri a statului, conducând la arestarea sa la data de 27 mai 1946 sub acuza ia de complotare la distrugerea unit ii statului. La 16 noiembrie 1946 a fost judecat i condamnat la munc silnic pe via . În ultimul cuvânt înaintea pronun rii sentin ei, generalul Aldea r mânând drept, vertical, a spus: “O via întreag am tr it modest. ... nu am nici un fel de vin , c între c ma a verde i steagul ro u i cel românesc am preferat tricolorul i, consecvent cu ceea ce a rm, da i-mi voie s a rm c -mi iubesc ara, neamul i doresc s în oreasc i s capete aureola la care are dreptul în viitor”.

Pedeapsa a executat-o în penitenciarele V c re ti i Aiud în condi ii extrem de dure, denun ate de altfel de general în 12 iunie 1947 i 29 octombrie 1947 în impresionantele memorii adresate inspectorului general al Direc iei Generale a Penitenciarelor. Coleg de celul i de suferin la penitenciarul Aiud l-a avut pe amiralul M cellariu. Ca urmare a rapidei degrad ri a st rii de s n tate a încetat din via în penitenciarul Aiud la 17 decembrie 1949.

Generalul de corp de armat Aurel Aldea a fost un remarcabil militar român, care pentru implicarea în evenimentele politice din anii 1944-1946 a pl tit, în mod nedrept, cu via a.

General de divizie Nicolae ALEVRA

N scut: 21 ianuarie 1871.Decedat: în anul 1936.Studii militare: coala Militar de Artilerie i Geniu (1890-1892), coala

Superioar de R zboi (1904-1906).Grade militare: sublocotenent - 15 iulie 1892, locotenent – 10 iulie 1895, c pitan –

7 aprilie 1902, maior – 10 mai 1910, locotenent-colonel – 1 aprilie 1914, colonel – 1 aprilie 1916, general de brigad – 1 septembrie 1917, general de divizie – 1 ianuarie 1932.

Func ii militare: comandant subunitate de artilerie; ef sec ie mobilizare i ef sec ie de stat major în Marele Stat Major; profesor la coala Superioar de R zboi (1912-1914, 1919); sub ef al Marelui Stat Major (1916-1918).

Generalul Alevra Nicolae a fost o persoan cu calit i alese, excelent militar i distins om politic. În scopul argument rii acestei a rma ii amintim c în timpul Primului R zboi Mondial în calitate de sub ef al Marelui Stat Major i ajutor al generalului Prezan Constantin a participat la elaborarea planurilor de opera ii ale armatei, iar ca om politic a de inut portofoliul de ministru al comunica iilor în guvernul Iuliu Maniu, în perioada 10 noiembrie 1928 -15 octombrie 1929.

15


Generalul Alevra Nicolae s-a remarcat nu numai ca un foarte bun comandant i renumit cadru didactic, ci i ca unul dintre marii teoreticieni militari români din prima jum tate a secolului XX. Între lucr rile sale de referin amintim:

- “Câteva cuvinte asupra legii de înaintare” – 1908;- “Necesitatea unei noi legi de recrutare” – 1912;- “Armata de rezerv ” – 1913;- “Caracteristicile generale ale unora dintre institu iile noastre militare” –

1913;- “Noi probleme de organizare” – 1913;- “Modi carea constitu iei i Armata” – 1914;- “Câteva observa iuni asupra unora dintre regulamentele noastre” – 1915;- “Stabilirea r spunderilor asupra preg tirii armatei pentru r zboi” – 1918;- “Minorit ile i serviciul militar” – 1924;- “Opera generalului M rd rescu” – 1925;- “Birocra ia în armat ” – 1927;- “Legile militare” – 1928;- “Reducerea serviciului militar” – 1928;- “Organizarea armatei” – 1930;- “Oamenii politici i ap rarea na ional ” – 1931;- “Noi concepte de organizare militar ” – 1934;- “Omogenitatea armatei” – 1936;- “Problema efectivelor armatei” – 1934;- “Imponderabili la r zboi. Studiu social militar” – 1936.

În po da diversit ii abord rilor sale teoretice este evident c un loc central l-au ocupat cele subscrise domeniului organiz rii armatei.

Profunzimea studiilor sale l-a impus ca str lucit reprezentant al doctrinei i artei militare române ti. Înc din anul 1913, pe baza unor argumente temeinic fundamentate eviden ia nevoia acut de transformare a organismului militar na ional pentru a în m sur s asigure deplina uni care statal a tuturor românilor, având în vedere c sunt na iunea european cu „cel mai mare num r de cona ionali str ini sub domina iuni str ine”. Generalul Alevra Nicolae a apreciat c doctrina militar na ional trebuie dezvoltat prin a rmarea principiului „na iunii înarmate”. În acest sens considera c legea de organizare a armatei din 1908, care includea „to i tinerii ap i s poarte arm ” într-o form de preg tire militar , reprezenta o aplicare realist a principiului „na iunii înarmate”. Mai mult decât atât, considera c legea favoriza crearea capacit ilor de ap rare na ional cu for e proprii. A fost adeptul conceptului denumit mai târziu „r zboiul întregului popor”, insistând asupra necesit ii ca preg tirea pentru r zboi s nu vizeze numai armata ci „s se extind la întreaga Na iune”2. Apreciind c dup realizarea Marii Uniri, România va continua s aib du mani, considera c singurul 2 Otu, P., col. dr., Oroianu, T., col. dr., Ion, E., lt. col., - Personalit i ale gândirii militare române ti – vol. I, Editura A.I.S.M., Bucure ti, 1997, p. 61

16


r zboi acceptat i preconizat era r zboiul de ap rare. A identi cat corect c disciplina armatei este in uen at de starea de disciplin a na iunii i c poten ialul de ap rare armat a rii este dependent de capacitatea industriei de a sus ine acest demers. În acest sens a reiterat rolul i necesitatea dezvolt rii unei industrii de ap rare proprii, în m sur s asigure armamentul i muni iile necesare unui r zboi de durat , de uzur . De aceea opina c „toat for a economic a rii, toat capacitatea ei industrial , toat puterea ei nanciar , tot geniul rasei de a crea…noi mijloace de lupt ” ce trebuie subscrise efortului na ional de înt rire a capacit ii de ap rare a rii.

În viziunea sa doctrinar armata era considerat , în mod just, elementul principal al men inerii statalit ii. De aici, porneau direc iile de ac iune pentru dezvoltarea i modernizarea sa. A insistat nu numai asupra necesit ii reform rii structurale a

armatei, ci i a reform rii sale morale. Un loc aparte în acest demers îl avea combaterea birocra iei, a determin rilor sale istorico-sociale. Între solu iile identi cate de general, pentru combaterea birocra iei în institu ia militar amintim: reducerea num rului de comisii, comitete i consilii, dezvoltarea ini iativei pe toate treptele ierarhice, cre terea r spunderii personale etc.

Judec ile de valoare ale generalului Nicolae Alevra, contribu ia sa substan ial la dezvoltarea gândirii i practicii militare române ti au fost apreciate corect de societatea româneasc . Recunoa terea meritelor sale a fost încununat de acordarea titlului de membru titular al Academiei de tiin e a României, la data de 21 decembrie 1935.

General de divizie Paul ALEXIU

N scut: 8 aprilie 1893, la Bucure ti.Decedat: 30 septembrie 1963, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913), coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent-1913, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1923, locotenent-colonel-1933, colonel-1938, general de brigad -1943, general de divizie- 1945.Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 3 Artilerie (1941-1942); comandant al artileriei Diviziei 10 Infanterie (1942-1943), al artileriei Armatei 1 (1944-1945); comandant al Diviziei 18 Infanterie (1945-1946); inspector al artileriei

(1946-1947); comandant al Regiunii 2 Militare (1947-1949); comandant al Ap r rii Antiaeriene (1949-1950).

S-a remarcat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, în timpul încerc rilor sovietice de debarcare de la Durande i Eltigen (iulie 1942), în luptele de la est de Vah-Slovacia (aprilie 1945).

A fost trecut în rezerv la 1 iunie 1943, reactivat la 1 decembrie 1944 i trecut de nitiv în rezerv la 20 martie 1950.

17


A fost arestat în perioada 21 ianuarie 1954-21 septembrie 1955, ind acuzat, pe nedrept, de m suri luate împotriva popula iei civile din zona Odessa din octombrie 1941.

Generalul de divizie Paul Alexiu a fost un eminent o er, devotat pe deplin armatei i rii.

Colonel Mihail ALGIU

N scut: 13 mai 1843Decedat: 20 aprilie 1901Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1861-1863).Grade militare: sergent-1857, sublocotenent-1863, locotenent-1865, c pitan-

1868, maior-1878, locotenent-colonel-1889, colonel-18953.Func ii militare: comandant al Regimentului 6 Artilerie (1889-1895), comandant

al Regimentului 4 Artilerie (1895-1897).A participat la R zboiul de Independen , având gradul de c pitan i func ia de

comandant al Batalionului 6 din Regimentul 2 Artilerie. Ulterior a urcat treptele ierarhiei militare, devenind comandant al Regimentului 6 Artilerie i al Regimentului 4 Artilerie.

A demisionat din armat la 15 martie 1897.În necrologul publicat de Revista Armatei se arat : „În cursul campaniei el a tiut

s se disting între to i prin bravura i priceperea sa; la atacul redutei Grivi a în zilele de 27-30 august bateria sa se purt în mod str lucit i avu onoarea s e cea dintâi, dintre cele 8 comandate de colonelul Herkt, care ocup reduta Grivi a în noaptea de 30-31 august, tocmai în momentul unei întoarceri ofensive din partea turcilor” 4.

General de divizie Mihail ANDRONESCU

N scut: 20 martie 1895, Râmnicu-VâlceaDecedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915); coala Superioar de R zboi din Paris (1924-1926).Grade militare: sublocotenent – 1915, locotenent – 1917, c pitan – 1919, maior – 1927, locotenent-colonel – 1934, colonel – 1939, general de brigad – 1944, general de divizie – 1946.

Func ii militare: comandant de baterie în Regimentul 2 Obuziere U oare (1916-1919); ajutor al ata atului militar din Fran a (1919 - 1920); membru în comisia de r zboi din Polonia

3 Anuarul o cial al Armatei Române pe anul 1895 – p. 3074 Revista Armatei – aprilie 1901, p. 282

18


(1923-1924); comandant de divizion în Regimentul 2 Artilerie Grea (1927-1928); o er de stat major în Marele Stat Major; profesor la coala Superioar de R zboi (1930-1938); profesor i comandant secund la coala Superioar de R zboi (1943-1944); ef de stat major al Armatei I (1944); comandant secund la coala Superioar de R zboi

(1945); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (1943-1946); comandant secund la Corpul 6 Teritorial (1946-1947).

Analizând succint func iile îndeplinite se constat c în po da diversit ii speci cului func iilor îndeplinite, generalul Mihail Andronescu s-a remarcat în principal ca un foarte bun artilerist, la diferite niveluri i ca un remarcabil teoretician. Între lucr rile sale de referin din publicistica militar interbelic men ion m: “Studiu critic asupra luptei i manevrei defensive” – 1928; “Probleme tactice artileristice în lumina r zboiului de mi care” – 1934; “Studii critice. Problema comandantului. Comandantul i Statul Major. Ac iune i democratism. Tactica i Regulamentele” – 1934; “Tactica

artileriei: principii i aplica iuni în cadrul brig zii i grup rii” – 1935 (împreun cu maiorul tef nescu C.); “Studii tactice. Lupta de întâlnire” – 1937; “Contribu ia artileriei în r zboaiele României pân în 1919 inclusiv” – 1943 (împreun cu c pitanul Vintil Teodorescu)5.

Generalul Mihail Andronescu a relevat în studiile sale importan a artileriei i focului acesteia în Primul R zboi Mondial i insu cienta percepere a rolului acestora în perioada premerg toare r zboiului. Pornind de la aceast trist constatare, generalul Andronescu Mihail a eviden iat c în viitor astfel de subevalu ri de rol trebuie înl turate cu des vâr ire.

Un loc aparte în studiile sale l-a ocupat relevarea importan ei “dinamicii” ac iunilor militare în câmpul de lupt . A sesizat corect c timpul r zboiului static, pe pozi ii a trecut, c “nu putem studia r zboiul probabil de mâine – r zboiul de mi care, cu spiritul i mentalitatea r zboiului trecut....”. De aceea, a apreciat c demersurile viitoare ale

studiilor artei militare române ti trebuie s vizeze în principal dezvoltarea, aprofundarea i implementarea conceptului de “r zboi în mi care”. Între preocup rile sale s-au situat i cele legate de clari carea modului de func ionare a binomului “comandant-stat

major” i de optimizare a acestuia.Între abord rile sale publicistice un loc aparte l-au ocupat i cele menite a spori

e cien a ac ional a artileriei. Multe din abord rile sale au vizat artileria din perspectiva conceptului de „r zboi în mi care”. Astfel, a relevat importan a manevrei de material de artilerie i a manevrei focului acesteia în r zboiul în mi care. De asemenea, a fost preocupat de dezvoltarea teoretic a modalit ilor de executare a focului de artilerie: „preg tirea de artilerie”, „contrapreg tirea de artilerie”, „sprijinul de artilerie”, inclusiv din perspectiva efectului la int , neutralizare, nimicire i distrugere. A relevat în mod just c efectul de nimicire este determinat în bun m sur de reu ita concentr rii focului unui num r ridicat de guri de foc de artilerie. A subliniat rolul ineluctabil al preg tirii de artilerie în debutul ac iunilor ofensive împotriva unor ap r ri puternice.5 Otu, P., col. dr., Oroianu, T., col. dr., Ion, E., lt. col., - Personalit i ale gândirii militare române ti – vol. I, Editura A.I.S.M., Bucure ti, 1997, p. 75

19


A prezentat rolul acesteia în surprinderea adversarului, în afectarea profund a acestuia, inclusiv din punct de vedere moral. A relevat, inclusiv din perspectiva acestui deziderat, rolul preg tirii de artilerie pe timp de noapte, denumit „prepara iuni de noapte”. De asemenea, a eviden iat în lucr rile sale de specialitate i importan a „contrapreg tirii de artilerie”, ca modalitate de contracarare a „preg tirii de artilerie” a adversarului, de exprimare a suprema iei în câmpul tactic al artileriei proprii.

A abordat în studiile sale nu numai aspecte menite a optimiza întrebuin area artileriei ci i subiecte speci ce tacticii generale. Între acestea se num r i cele ce vizau „lupta de întâlnire”. Desigur i abordarea acestui subiect era subscris temei principale, de nitorii a crea iei sale teoretice „r zboiul în mi care”.

Generalul Andronescu Mihail a fost un valoros artilerist, un remarcabil profesor i un mare teoretician militar.

General de corp de armat Paul ANGELESCUN scut: 10 octombrie 1872, la Ia i.Decedat: 4 februarie 1949.Studii militare: coala Militar de Artilerie i Geniu (1890-1892), coala Superioar de R zboi (1901-1903).Grade militare: sublocotenent - 1892, locotenent - 1895, c pitan – 1901, maior -1909, locotenent-colonel - 1913, colonel - 1916, general de brigad - 1917, general de divizie - 1919, general de corp de armat -1932.Func ii militare: comandant de subunitate (…); o er de stat major în Marele Stat Major (…);inspector de studii i profesor la coala Superioar de R zboi (1907-1914); ef al sec iei opera ii a Marelui Cartier General (1916); comandant al colii Militare de Artilerie i Geniu (1916); comandant al Diviziei 8 Infanterie (1916-1917); comandant al Diviziei 15

Infanterie (1917); adjutant regal i ef al Casei Militare Regale (1920-1921); inspector general de armat (...); ministru de r zboi (1927-1928, 1936-1937); ministru de stat (1933, 1934-1936).

Generalul de corp de armat Paul Angelescu a avut o carier militar de excep ie. A urcat în ierarhia militar de la comandant de subunitate pân la cea mai înalt demnitate, ministru de r zboi. A îndeplinit o diversitate de func ii: o er de stat major, profesor, comandant de mari unit i i al colii Militare de Artilerie, inspector general, ef al Casei Militare Regale, ministru. Aceast din urm demnitate a îndeplinit-o în

guvernele conduse de Barbu tirbei, Ion I.C. Br tianu i Vintil Br tianu.De men ionat faptul c în calitate de comandant al Diviziei 15 Infanterie a participat

la memorabila b t lie de la M r e ti. Dup Primul R zboi Mondial prin func iile de inute a colaborat cu elita armatei române i a politicii autohtone din prima jum ttae a secolului XX. În acest sens amintim c în calitate de ministru de r zboi l-a audiat i ulterior desemnat pe viitorul mare al Antonescu ca ata at militar în Fran a.

20


Generalul Paul Angelescu a r mas în con tiin a posterit ii nu numai prin func iile de mare r spundere pe care le-a îndeplinit, ci i prin contribu ia sa la dezvoltarea gândirii militare române ti. Între lucr rile sale reprezentative amintim:

- „Considera ii asupra situa iei actuale din Extremul Orient” – 1904;- “Tehnica i efectele armelor de foc în general” – curs la coala Superioar de

R zboi – 1909-1911;- „Studiu critic al înaint rilor din armata noastr ” – 1910;- „ coala noastr superioar de r zboi” – 1911;- „Studiu critic al avangardelor tactice i al avangardelor strategice” – 1912;- „Întrebuin area artileriei pe câmpul de lupt ”, curs la coala Superioar de

R zboi – 1914.Abord rile sale au vizat pe de-o parte artileria, iar pe de alt parte evolu ia politico-

militar din perioada de dinainte de debutul primei con agra ii militare mondiale. Analizând critic colile de gândire militar , german i francez , a sus inut ideea c un rol hot râtor în culegerea informa iilor despre partea advers îl are „avangarda tactic ”. Aceasta, în viziunea sa avea rolul ca în situa ia întâlnirii adversarului s creeze condi iile optime desf ur rii unit ilor i marilor unit i în dispozitiv ofensiv. O cu totul alt p rere avea despre rolul „avang rzii strategice” care nu mai avea obligatoriu rolul de a crea condi ii de dezvoltare ulterioar a ofensivei.

Un loc aparte în studiile sale l-a ocupat manevra. Aceasta, în viziunea generalului, trebuia preg tit atât înainte de declan area ac iunilor de lupt , în condi iile unui curs favorabil al acestora, dar i pe timpul luptei ca urmare a evolu iei, altfel decât a fost conceput ini ial. Despre aceast din urm manevr , generalul considera c este mai ra ional , mai temeinic fundamentat pe cunoa terea situa iei reale din teren.

În studiile sale despre artilerie a relevat între altele, urm toarele: artileria are rolul de a sus ine ac iunile for elor de manevr ; principalele sale atuuri sunt b taia mare, puterea i precizia focului s u; valoarea artileriei pe câmpul de lupt este mult diminuat pe timpul manevrei; este singurul mijloc de lovire la mare distan a inamicului.

Toate aceste adev ruri sus inute în lucr rile sale au fost fundamentate în mare m sur pe valoroasa sa experien de artilerist i pe participarea la Primul R zboi Mondial.

Generalul de corp de armat Angelescu Paul împreun cu Regele Ferdinand

21


Generalul de divizie Alexandru ANGHELESCUN scut: 4 septembrie 1836, în Bucure ti.Decedat: 9 septembrie 1911.Studii militare: coala de O eri din Bucure ti (1854-1856).Grade militare: sublocotenent-1856, locotenent-1858, c pitan-1860, maior-1865, locotenent-colonel-1868, colonel-1871, general de brigad -1881, general de divizie- ......

Func ii militare: diferite func ii de comand i stat major în prima baterie i în primul regiment ale artileriei române (1856-1871); func ii în Marele Cartier General (1871-1876); comandant al Rezervei de artilerie i a Marelui parc (1876-1877); comandant al Regimentelor 2 i 4 Artilerie (1877); comandant al Diviziilor 2 i 4 Infanterie

(1877); comandant al artileriei Armatei de Opera ii (1877); Comandant al Diviziei de Rezerv (1877-1878); ministru de r zboi (27.02.1886-05.11.1887); comandant al Corpului 3 Armat (1887-1888).

Generalul Anghelescu Alexandru a fost una din personalit ile militare de referin a celei de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea. i-a început cariera militar în prima baterie de artilerie, în in at la 10 noiembrie 1843. Ulterior, dup ce a fost încadrat în primul regiment de artilerie a activat în Marele Cartier General. Consacrarea sa în istoria militar na ional s-a produs odat cu participarea la R zboiul de Independen . A fost comandantul Regimentelor 2 i 4 Artilerie, al artileriei Armatei de Opera ii, al Diviziilor 2 i 4 Infanterie i al Diviziei de Rezerv . Are meritele incontestabile de

a comandat Divizia 4 Infanterie în atacul redutei Grivi a 1 i în primul atac al redutei Grivi a 2. Men ion m c în R zboiul de Independen a participat i fratele s u generalul Gheorghe Anghelescu, comandant al Diviziei 3

Infanterie. Ca urmare a experien ei dobândite în mai bine de 30 de ani de carier militar i a calit ilor probate din plin în R zboiul de Independen a fost numit în data de

27 februarie 1886 în func ia de ministru de r zboi. Ulterior acestei func ii a fost comandant al Corpului 3 Armat , pân la data de 8 februarie 1888, când a demisionat. Acest fapt s-a produs ca urmare a acuza iei ce i-a fost adus de “mituire i violare de lege” în calitate de ministru. Men ion m c prin Înaltul Decret nr. 3793 din 21 decembrie 1888 i s-a retras gradul i a fost ters din “Controalele armatei”, iar instan a judec toreasc l-a condamnat în data de 7 decembrie 1888 la 3 luni închisoare corec ional .

În po da acestui nal nefericit i dramatic de carier militar , generalul Alexandru Anghelescu a r mas în con tiin a o tirii, îndeosebi pentru participarea remarcabil la R zboiul de Independen .

22


Comandor aviator Marin ANTONN scut: 19 octombrie 1898, în localitatea Ive ti, jude ul Gala i.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1918-1919); coala Superioar de R zboi (1932-1934).Grade militare: sublocotenent – 1 iunie 1919.Func ii militare: comandant subunitate de artilerie în Regimentul 39 Artilerie; diferite func ii în Grupul 5 Avia ie, Inspectoratul General Aero, Regimentul 1 Aero i Centrul de Instruc ie General Aero (1920-1923); profesor în înv mântul militar de avia ie i cavalerie (1924-1934); ef de stat major al Regiunii Aeriane de la Cluj (1937-1939); profesor la coala Superioar de R zboi i director de studii

pentru Sec ia de Aeronautic (1939-1941); ef de stat major al Comandamentului Aero din cadrul Armatei a IV-a (1941); comandant al Centrului de Instruc ie al Aeronauticii (1941-1944); ef al Sec iei a V-a studii la Statul Major al Corpului Aerian Român pe frontul antihitlerist (1945-1946).

Comandorul aviator Anton Marin i-a început activitatea militar ca artilerist i s-a consacrat ca unul dintre marii aviatori români ai primei jum t i a secolului

al XX-lea.A participat la ambele r zboaie mondiale: la primul ca artilerist, la cel de-al doilea

ca aviator. Elev ind, în perioada de preg tire pentru coala de O eri de Artilerie a participat efectiv la 10 ac iuni de lupt în perioada august-octombrie 1917. Pentru aceast participare a fost decorat cu “Crucea Comemorativ ” cu baretele “M r ti” i “Târgu Ocna”.

Dup absolvirea colii, la data de 1 iunie 1919, a fost repartizat la Regimentul 39 Artilerie cu care a participat la Campania din Ungaria pân la data de 22 martie 1920. Ulterior, ca mul i artileri ti, ca urmare a preg tirii de “observator” a activat în unit i de avia ie. Astfel, în perioada 1920-1923 a activat în Grupul 5 Avia ie, Inspectoratul General Aero, Regimentul 1 Aero i Centrul de Instruc ie al Aeronauticii. De men ionat c trecerea în arma avia ie, ca personal navigant s-a produs în data de 1 aprilie 1923.

i-a desf urat activitatea, pân în anul 1934 când a fost declarat admis în coala Superioar de R zboi, ca profesor în coli de avia ie i în coala de cavalerie de la Sibiu. La doi ani dup absolvirea colii Superioare de R zboi, la 1 aprilie 1937 a fost numit în func ia de ef de stat major al Regiunii a II-a Aerian cu sediul la Cluj.

Comandorul Anton Marin a fost nu numai un excelent pilot, ci i un str lucit profesor la coala Superioar de R zboi, unde i-a desf urat activitatea în perioada (1939-1941).

A participat la Campania din Est, în perioada aprilie-noiembrie 1941 ca ef de stat major al Comandamentului Aero al Armatei a IV-a. Ca urmare a experien ei didactice i aeronautice, în data de 4 martie 1945, a fost numit la conducerea Centrului de Instruc ie al Aeronauticii. Cu personalul acestui centru, inclusiv elevii, a participat la luptele pentru ap rarea capitalei, începând cu data de 24 august 1944. A participat timp de 5 zile efectiv, uneori din proprie ini iativ la luptele de la Otopeni, B neasa i Pipera6.

6 Arhivele Militare Române, Fond 948, Dosar nr. 838, ff. 34-39

23


De men ionat c Deta amentul comandorului aviator Marin Anton a fost transformat ulterior în Gruparea comandor aviator Marin Anton.

De la data de 1 aprilie 1945, pân la terminarea r zboiului, în calitate de ef de Stat Major al Corpului Aerian Român a participat la Campania din Vest.

Pentru modul exemplar în care i-a îndeplinit îndatoririle în timpul r zboiului a fost decorat cu Ordinele “Coroana României” clasa a III-a, “Steaua României” în grad de comandor, “Coroana României” în grad de comandor, “Virtutea Aeronauticii” clasa cavaler cu dou barete i decora ia “Victoria”.

În anul 1946 comandorul Anton Marin a fost trecut în rezerv . Din nefericire pentru el nu a fost înaintat la gradul de general a a cum ar meritat. Dar nu aceasta a fost marea sa nemul umire, ci faptul c în anul 1948, de i nu a f cut niciodat politic , a fost acuzat de uneltiri împotriva securit ii statului. În urma procesului a fost condamnat la 20 de ani de munc silnic i la 10 ani de degradare civic . A fost eliberat din închisoare în anul 1964, dup executarea a 16 ani de deten ie i i-au fost recunoscute par ial drepturile de pensie.

Om cu alese calit i profesionale i morale a avut puterea de a scrie dou lucr ri memorialistice, extrem de interesante i valoroase: “Aripi în furtun ” – 1979 i “Sub cupola de Azur”-1984.

Comandorul aviator Anton Marin este un exemplu de referi pentru în elegerea faptului c de-a lungul timpului artileria a fost o surs valoroas de personal pentru alte arme i specialit i militare.

General de brigad Petre ANTONESCUN scut: 25 octombrie 1891, la Pite ti.Decedat: 8 noiembrie 1957, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913),

coala Superioar de R zboi (1921-1923).Grade militare: sublocotenent-1913, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1923,

locotenent-colonel-1933, colonel-1938, general de brigad -1943.Func ii militare: (…); eful Secretariatului General al Ministerului Ap r rii

Na ionale (1941-1943); ef de stat major al Armatei a 4-a (1943-1944); comandant al Diviziei Gard (1944); comandant al artileriei Armatei a 4-a (1944); comandant al Diviziei 21 Infanterie (1944-1945).

S-a remarcat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, în b t lia din Moldova (1944) i în opera iile ofensive din Slovacia de pe valea Slatina (1945)7.

A fost trecut în rezerv la 27 martie 1945.A fost decorat între altele cu “Coroana României” cls. a IV-a i cls. a II-a, “Vulturul

German” etc. Generalul de brigad Petre Antonescu a fost un militar destoinic, cu o onorant

participare la cele dou r zboaie mondiale.

7 Du u, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r) dr., - Armata român în al doilea r zboi mondial (1941-1945). Dic ionar enciclopedic – Editura Enciclopedic , Bucure ti, 1999, p. 26

24


General de divizie Ioan ARBORE

N scut: 23 februarie 1892, la Ia i.Decedat: 25 decembrie 1954, în închisoarea V c re ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1909-1911),

coala Superioar de R zboi-Paris (1919-1921). Grade militare: sublocotenent-1911, locotenent-1914, c pitan-1917, maior-1920,

locotenent-colonel-1929, colonel-1935, general de brigad -1941, general de divizie-1943.Func ii militare: comandant de baterie tunuri de câmp (1916-1917); diferite

func ii de comand i stat major în regimente de artilerie (1921-1941); comandant al Brig zii 2(3) forti ca ii (1941-1942); ef de stat major al Armatei 3 (1942-1943); sub ef al Marelui Stat Major (1943).

Alte func ii: subsecretar de stat pentru aprovizionarea armatei i popula iei (1943-1944).

Generalul de divizie Ioan Arbore a avut o carier militar str lucit . A participat la ambele r zboaie mondiale. În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a participat la for area Prutului (1941) i la marile b t lii de la Stalingrad i Cotul Donului.

A fost arestat la 05.09.1945, judecat i condamnat la 10 ani temni grea, pentru vina de a f cut parte din guvernul Antonescu. În mod nedrept „recuno tin a” statului pentru devotamentul s u excep ional fa de valorile na ionale a constat în ani grei de temni .

General de divizie Eracle ARION

N scut: 24 februarie 1838, în Bucure ti.Decedat: 7 septembrie 1903, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri Bucure ti (1855-1857),

coala Politehnic din Paris i coala de Artilerie i Geniu - Metz (1857-1861).Grade militare: sublocotenent-1857, locotenent-1861, c pitan-1864, maior-1868, locotenent-colonel-1870, colonel-1875, general de brigad -1883, general de divizie - 1892.Func ii militare: comandant de sec ie i alte func ii în primul regiment de artilerie al armatei române (1861-1863 i 1866-1868); o er de stat major în Direc ia Artilerie din

Ministerul de R zboi (1863-1864 i 1868-1870); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1870-1875); ef al Serviciului Artilerie din Marele Stat Major (1875-1877); ata at militar al Marelui Cartier General pe lâng marele duce Nicolae (1877-1878); comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu, (1881-1882); inspector general al artileriei (1883-1892); comandant al Corpului 2 Armat (1892-1892 i 1898-1902) i al cet ii Bucure ti (1895-1898).

25


Eracle Arion s-a n scut în data 24 februarie 1838, în capital . A avut o copil rie nu tocmai u oar având în vedere c p rin ii s i au avut 16 copii. Iubitor de carte, extrem de inteligent a reu it s - i dep easc condi ia material prin dobândirea calit ii de o er în anul 1857. Ca urmare a intelectului remarcabil a absolvit dou institu ii de înv mânt de prestigiu din str in tate: coala Politehnic din Paris i coala de Artilerie i Geniu din Metz.

La vârsta de 28 de ani s-a c s torit cu Sevastia (Vatica), ica înst ritului Nicolae Alexandrescu poreclit Cafegiba a (de la func ia de cafegiu exercitat la curtea domnitorului Grigore Ghica), care mo tenise o mo ie de 1623 de hectare la Fierbin i-Ialomi a. A avut patru copii – 3 fete i un b iat. Acesta din urm , Nicolae Arion a îmbr i at i el meseria armelor, ajungând pân la gradul de colonel.

Generalul Eracle Arion, artilerist de legend , i-a început cariera militar în primul regiment al artileriei române, în in at de domnitorul Ioan Cuza la data de 21 decembrie 1860. S-a preocupat de înzestrarea artileriei cu tehnic modern . Astfel, în perioada dintre cele dou mandate de ef al serviciului Artilerie a fost reprezentantul Ministerului de R zboi la Fabrica de armament din Nantes. Ca urmare a demersurilor sale au fost achizi ionate i introduse în dotare tunurile “Krupp” calibru 87, model 1875.

Preocup rile sale au vizat atât îmbun t irea organiz rii artileriei, cât i valori carea superioar a performan elor acesteia. Ca urmare a raportului s u num rul 550 din 5 februarie 1877, ministrul de r zboi a aprobat în in area a înc 2 regimente de artilerie, câte unul pentru ecare divizie. De asemenea, a fost cel care a ini iat în in area structurilor artileriei teritoriale.

Colonelul (la acea vreme) Eracle Arion nu s-a preocupat numai de îmbun t irea înzestr rii i organiz rii artileriei, ci i de instruirea acesteia. În acest sens men ion m c a elaborat “Instruc iunile asupra artileriei în lupt ”, extrem de necesare la acel moment.

Un loc aparte în biogra a sa l-a ocupat participarea la R zboiul de Independen . A condus activitatea de preg tire i realizare a dispozitivului de lupt al bateriilor “Mircea” i “Elisabeta” pentru ap rarea ora ului Calafat. A coordonat realizarea podului peste Dun re de la Sili tioara-M gura i a condus preg tirea artileriei pentru asediul Plevnei. Nu în ultimul rând trebuie men ionat c în perioada 1877-1878, ca urmare a recunoa terii calit ilor profesionale, a fost numit ata at militar al marelui cartier General pe lâng marele duce Nicolae i c a participat al turi de al i camarazi la capitularea lui Osman-pa a.În aceea i calitate de ata at militar pe lâng marele duce Nicolae, dar i a personalit ii sale remarcabile a reprezentat România la tratativele de pace de la San Stefano.

Un loc aparte în con tiin a afectiv a artileri tilor îl ocup i datorit faptului c a fost primul comandant al primei institu ii de înv mânt militar de artilerie,

coala Special de Artilerie i Geniu, în perioada 1881-1882. De re inut faptul c datorit recunoa terii meritelor în în in area i conducerea institu iei de înv mânt mai sus-men ionate, în anul 1882 a fost numit director al colii Superioare de R zboi care, din nefericire atât pentru el cât i pentru o tirea român , din lipsa fondurilor i a unei loca ii adecvate, nu s-a mai în in at în acel an, ci apte ani mai târziu.

26


Generalul Eracle Arion i-a dovedit din plin calit ile de militar de elit la comanda Corpului 2 Armat i cet ii Bucure ti. Între îns rcin rile importante ce i-au fost atribuite men ion m preg tirea activit ilor din luna mai 1902 prilejuite de aniversarea proclam rii independen ei din urm cu 25 de ani, al urc rii pe tron a principelui Carol în anul 1866 i al încoron rii sale ca rege în anul 1881.

În cadrul anivers rii independen ei, colonelul Eracle Arion a organizat

“S rb toarea Întâiului Tun” în amintirea memorabilei zile de 15 mai 1877, când un tun al bateriei “Carol” de la Calafat a tras primul proiectil, în prezen a principelui, marcând declan area ac iunilor de cons n ire pe câmpul de lupt a independen ei proclamat în parlament. Cu mult inspira ie, în prezen a aceluia i Carol, devenit între timp rege, colonelul Eracle Arion a transmis o alt comand memorabil artileri tilor prezen i la osp : “Tunari la posturi!,/ Înc rca i paharele!,/ Face i din bra ul vostru pârghie de ochire!,/ Duce i-l la retez tura gurii!,/ Tunari: FOC!”8. Cu prilejul acestei s rb tori, Regele Carol I, artilerist colit la Berlin, un apropiat afectiv al artileriei românne, prin discursul s u onorant a gratulat înc o dat brava artilerie român : „Artileria poate mândr de falnicul s u trecut i ara, împreun cu Mine, ne putem rezema cu încredere pe aceast arm care i-a biruit un loc de c petenie în armat . (...) Ridic paharul Meu în onoarea Artileriei, urându-i un viitor tot a a de str lucit ca trecutul s u i ca dânsa s r mâie de-a pururi podoaba iubitei Mele armate”.

Mult vreme, fastul, ra namentul i bunul gust al “osp urilor artileri tilor” a r mas etalon în organizarea unor astfel de activit i, aproape de su etul militarilor.

Generalul de divizie Eracle Arion a decedat la vârsta de 65 de ani, în data de 7 septembrie 1903 în Bucure ti. Funerariile organizate au fost pe m sura meritelor sale excep ionale. Astfel, în data de 9 septembrie sicriul cu corpul neînsu e it a fost transportat de la impun toarea sa re edin din strada Roman nr. 17 la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Sicriul a fost transportat pe afetul unui tun calibru 105 mm, tractat

8 Colectiv, 165 de ani de existen a artileriei române moderne, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure ti, 2008, p. 314

În mijloc, rândul din fa , generalul Eracle Arion

27


de 3 atelaje, apar inând Regimentului 10 Artilerie. Cortegiul funerar a fost constituit dintr-o companie a Regimentului Mihai Viteazul, cu drapelul de lupt i to i o erii din Bucure ti. În fruntea acestora s-au a at generalii Bor nescu, Carcale eanu, Warthiade i Angelescu, purt tori ai panglicilor decora iilor primite de-a lungul timpului.

A doua zi, 10 septembrie, la biseric a avut loc serviciul religios desf urat de un sobor format din 12 preo i, condus de p.s.s. p rintele Nifon, vicarul S ntei Mitropolii. Extrem de interesante au fost discursurile rostite la c p tâiul bravului o tean, dintre care men ion m:

“Crescut la coala îndeplinirii datoriei i a iubirii de Patrie, generalul Arion forma idealul nostru militar (...) era o podoab a armatei noastre, era o pild pentru noi to i.” - generalul Bor nescu, comandantul artileriei Corpului 2 Artilerie;

“Armata plânge un ef experimentat. Artileria un Luceaf r.”- generalul Popescu Mihail, comandantul Corpului 1 Armat i inspector general al artileriei;

“Aceasta este înf i area generalului Eracle Arion – osta vrednic de toat lauda – servitor devotat al statului – servitor credincios al Regelui – b rbat al muncii i al datoriei – patriot încercat i om de bine.” D. A Sturdza, prim-ministru i ministru de r zboi.

Un impresionant cortegiu funerar l-a condus pe ultimul drum de la biserica Sf. Gheorghe Nou la cimitirul erban Vod . Convoiul format din marea mul ime de militari, dar i civili a fost urmat de o tr sur de gal a Cur ii Regale, ca o distinc ie acordat generalului, fapt inedit, expresie a considera iei pe care Regele Carol I i-a purtat-o. De altfel, aprecierea acestuia este pe deplin re ectat în con inutul telegramei adresat so iei generalului: “Moartea nea teptat a prea iubitului vostru so , a unuia dintre servitorii mei cei mai devota i, a umplut inima Mea de cea mai adânc durere. Primi i expresiunea acestei vii i sincere dureri pentru marea nenorocire ce v love te pe Domnia voastr i pe iubita voastr familie. Aducerea aminte a generalului Arion va r mâne totdeauna adânc s pat în analele armatei Mele care poate mândr de a num rat în rândurile sale un soldat atât de vrednic. În ce M prive te voi p stra pentru r posat o recuno tin ve nic pentru eminentele sale servicii i pentru caracterul s u cavaleresc”.

În num rul din septembrie al aceluia i an al Revistei Artileriei, al c rui membru fondator a fost, s-a scris: „A tr it muncind, iar munca i-a fost rodnic i rodul îmbel ugat. A fost dasc lul neîntrecut al artileri tilor români. A fost o teanul credincios i devotat Patriei i Tronului”.

Ulterior, so ia, care a trecut la cele ve nice 20 de ani mai târziu, a mutat trupul generalului la mo ia de la Fierbin i, jude ul Ialomi a, în cavoul familiei.

Consider m c generalul de divizie Eracle Arion este una dintre cele mai importante personalit i ale artileriei. „Luceaf rul” acesteia, „dasc lul” artileri tilor, menit s r mân pe veci în con tiin a afectiv a artileri tilor. De asemenea, opin m c pentru meritele sale excep ionale în dezvoltarea armei, inclusiv a înv mântului artileristic ar normal, cu tot respectul pentru actualul patron spiritual „Ioan Vod ”, ca institu ia de înv mânt a artileriei s -i poarte numele.

28


General de brigad Constantin ATANASIU

N scut: 31 ianuarie 1897, la Br ila.Decedat: 11 aprilie 1988, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din Bucure ti (1914-1916), coala Special de Artilerie (1920), coala Superioar de R zboi (1923-1925), Facultatea de lozo e-ps ihologie- Cern u i (1929-1933), doctor în lozo e al Universit ii Cern u i (1935).Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-1917, c pitan-1920, maior-1931, locotenent-colonel-1937, colonel-1941, general de brigad -1946 ( ind în rezerv ).Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 3 Artilerie (1916-1923); func ii în comandamentul Diviziei 8 Infanterie (1928-1935); func ii în Marele Stat Major (1935-

1937); comandant al Regimentului 39 Artilerie (1937-1944); comandant al Brig zii 9 Artilerie; comandant al Diviziei 9 Infanterie (1944-1946).

Generalul Constantin Atanasiu a fost o personalitate de excep ie a vie ii ost e ti. A fost un “lupt tor” autentic în toate domeniile în care i-a desf urat activitatea, un patriot des vâr it. La vârsta de 17 ani s-a înrolat ca voluntar în arm i a urmat cursurile

colii de O eri de Artilerie i Geniu. A participat la luptele din zona Bran i la b t liile de la M r ti i M r e ti din Primul R zboi Mondial, în cadrul Regimentului 70 Doroban i. Pentru faptele sale de arme a primit ordinul „Coroana României” în grad de cavaler cu panglic de Virtute Militar i frunz de stejar. Dup terminarea r zboiului a urmat coala Special de Artilerie din Timi oara i Facultatea de lozo e-psihologie din Cern u i. De remarcat faptul c la aceast facultate a ob inut în anul 1935 titlul de doctor „magna cum laude”.

Constantin Atanasiu i-a completat studiile în cadrul unui stagiu de 6 luni în armata polon , în anul 1937 i pe timpul specializ rii din Germania, efectuat cu profesorul universitar H.Rupp, pre edintele Asocia iei Mondiale de Psihotehnic .

Spirit enciclopedic, Constantin Atanasiu a studiat, pe lâng tiin ele militare, matematica, loso a, psihologia, pedagogia, sociologia, istoria, muzica, artele plastice, literatura etc. Consacrarea tiin i c deplin a dobândit-o în domeniile militare ale sociologiei, psihologiei i pedagogiei. Valoarea sa intelectual i-a permis s cunoasc o mul ime de spirite alese ale timpului între care îi men ion m pe Nicolae Iorga, Ion Jalea, Panait Istrati, George Enescu, tefan Odobleja etc. Impresiile sale puternice despre ace tia au fost publicate în revista „Via a armatei” i „Almanahul o tirii”. De men ionat faptul c a publicat articole i studii în numeroase publica ii între care men ion m: Revista Funda iei Regale, Revista Român Militar i Revista Artileriei i în ultima parte a vie ii Flac ra i România literar .

Înainte de cel de-al Doilea R zboi Mondial a func ionat ca director al Sec iei de Preg tire Militar de pe lâng Politehnic i a fost profesor la O ciul Na ional de Educa ie Fizic .

Între cele mai însemnate lucr ri ale generalului Constantin Atanasiu men ion m: ”Ra ionalizarea serviciului militar” (1934); „Mic dic ionar tactic” (1934), în limbile român , rus i polon ; “Na iunea armat i armata de profesioni ti. Contribu ii ale psihologiei aplicate” (1935), “Psihotehnica în armatele str ine” (1936), “Psihotehnica

29


în armata român ” (1938), “Patriotism i ideal” (1939), “Psihologia i pedagogia ordinului” (1940) – edi ia a doua, republicat a fost premiat de Academia Român , “Ideologie i r zboi” (1940), “Elan r zboinic” (1942), “Sânger ri transilvane” (1943), „Recrutul” (1944, propus pentru premiere la Academia Român de c tre academicianul Radu Rosetti); „Con tiin a militar ” (1946); “Incursiuni în psihologia luptei” (1974), “Eseu despre educa ia ost easc ” (1979), “Umanismul-dimensiune în lupt ” (1981) etc. De remarcat i crea iile literare, în majoritate cu tematic ost easc : „Strofe de lupte” (1972); „În ritmul ost imii” (1974); „Poeme din Cetatea Br ilei” (1976); „Veghea soldatului poet” (1985).

Inspira ia sa literar a fost alimentat i de participarea sa la cel de-al Doilea R zboi Mondial, atât la Campania din est pân la Stalingrad, cât i campania din vest la for area râurilor Hron, Nitra, Vah i Morava.

Un loc aparte în biogra a sa îl ocup în in area din ini iativa sa a Institutului Psihotehnic Militar, în anul 1937 i a revistei „Spirit militar modern” în anul urm tor.În cei patru ani de func ionare a acestei reviste a avut colaboratori de notorietate din str in tate i din ar între care îi amintim pe tefan Odobleja, tef nescu Goang , Constantin R dulescu-Motru i Nicolae Iorga.

Schimb rile sociale produse dup data de 6 martie 1945 au determinat trecerea sa în rezerv la data de 30 august 1945, la numai 48 de ani, invocându-se starea de s n tate. Lipsit de surse de venit, generalul Constantin Atanasiu a fost nevoit s presteze munci zice, ocazionale, incompatibile cu statutul s u de intelectual str lucit. Abia dup 5 ani de zile a reu it s se angajeze ca „inginer hotarnic” la Lehliu. Ulterior a lucrat ca inginer pe mai multe antiere.

Calit ile sale excep ionale profesionale i morale au fost men ionate laudativ în aprecierile anuale ale tuturor e lor s i între care îi amintim pe generalii Petre Dumitrescu, Ioan Sichitiu, Nicolae Samsonovici, Florea enescu, Constantin S r tescu.

Generalul de brigad Constantin Atanasiu a fost unul dintre cei mai str luci i intelectuali români din secolul trecut.

General de armat Vasile ATANASIU

N scut: 26 aprilie 1886, la Târgovi te.Decedat: 6 iunie 1964.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1905-1907), coala Special de Artilerie i Geniu (1909-1911), coala Superioar de R zboi (1918-

1920).Grade militare: sublocotenent-1907, locotenent-1910, c pitan-1915, maior-1917, locotenent-colonel-1918, colonel-1928, general de brigad -1935, general de divizie-1940, general de corp de armat -1942, general de armat -1945.

Func ii militare: comandant de pluton la Regimentul 4 Artilerie Grea (1907-1909), comandant baterie la Regimentul 2 Artilerie Cetate (1911-1913), la Regimentul 1 Artilerie Cetate (1913-1915) i la Regimentul 3 Artilerie Grea (1915-1917); comandant divizion la Regimentul 4 Artilerie Grea (1917-1918); ef de birou în Marele Cartier

30


General (1917-1918); ef sec ie în Direc ia Artilerie din Ministerul de R zboi (1918); ef al Biroului opera ii (1921-1926) i al sec iei 4-servicii (1926-1928) din Marele

Stat Major; ajutor al Inspectorului general al artileriei (1928-1929); comandant al Regimentului Artilerie al Centrului de Instruc ie al Artileriei (1929-1931); secretar al Consiliului Superior al Ap r rii (1931-1934); adjunct al comandantului i director de studii la Centrul de Instruc ie al Artileriei (1934); comandant al Brig zii 19 Artileriei (1934-1935); ef al secretariatului Consiliului Superior al Ap r rii rii (1935-1937); comandant al Diviziei 12 Infanterie (1937-1940); comandant al Corpului 3 Armat (1940-1943); ef al Direc iei Superioare a Artileriei (1943-13.02.1945); comandant al Armatei 1 (13.02.1945-20.05.1946); inspector general de armat (1946-1948).

Generalul de armat Vasile Atanasiu fost c s torit cu pictori a Eugenia Filotti (1880-1968), ica marei actri e Maria Filotti.

A slujit cu devotament arma artilerie, îndeplinind pe rând func iile de comandant de pluton, baterie i divizion în cadrul Regimentului 3 Artilerie i apoi în Regimentul 4 Artilerie cu care a i participat la campania din anul 1916. În R zboiul de Întregire a participat cu bateria sa de tunuri 105 mm la luptele de la Giurgiu, din Dobrogea (Cu gun i Caceamac, de la Pralea ), iar la M r e ti a comandat un divizion al Regimentului 4

Artilerie Grea. În plin campanie, în anul urm tor a fost numit ef de birou în Marele Cartier General. Ulterior în perioada 1921-1928 a fost ef al Biroul Opera ii din Marele Stat Major.

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a comandat Corpul 3 Armat în luptele pentru eliberarea Basarabiei (for area Prutului la Albi a i luptele de pe Dealul Corne tilor), în luptele de la Karpovo din zona Odessa i de pe Bug (masivul Helnik).

Ca urmare a modului irepro abil de exercitare a actului de comand în aceste dure încle t ri, la data de 12 iulie 1942 a fost înaintat la gradul de general de corp de armat . În cea de-a doua parte a r zboiului, în perioada 20 martie 1943 – 12 februarie 1945, a îndeplinit func ia de inspector general al artileriei. În partea nal a r zboiului a fost numit la comanda Armatei 1. A exercitat aceast func ie în perioada 13 februarie 1945-13 aprilie 1943, conducând ac iunile Armatei 1 pentru cucerirea mun ilor Javorina i Nitra, pentru for area râurilor Hron, Nitra, Vah i Morava i eliberarea ora elor Onersky-Ostroh, Vesely Kromeriz i Kojetin.

Referitor la aceste glorioase ac iuni militare, generalul Vasile Atanasiu men iona în ordinul de zi al armatei: “Osta i ai Armatei 1! În apte s pt mâni de iarn aspr , prin atacurile voastre n valnice de zi i noapte, a i cucerit masivul Javorina i dup o înaintare de 40 kilometri, a i ajuns la Hron, la vest de Zvolen. B t liile de la Oremov Laz, cotele 1044-1027-777, Senohrad, Sása, Pli sovice, Dobra-Niva, constituie pagini de glorie nepieritoare, sunt frunzele cununilor de lauri ce împodobesc frun ile eroilor. Cu toate greut ile de care v-a i lovit în mun i i p duri, pe viscole n praznice, ger i z pad mare, a i luptat neîntrerupt, neobosi i, s dând moartea i f când eforturi

supraomene ti, a i învins un inamic dârz i perfect înarmat, îndeplinindu-v gloria, datoria ... Str lucitoarele voastre fapte de arme vor r mâne de-a pururea pild în

31


istoria poporului român. Pentru binele rii, care se bizuie pe voi, duce i mai departe gloria ne tirbit pân la înfrângerea complet a inamicului”.

Înaintarea la gradul de general de armat s-a produs în data de 11 aprilie 1945, tot pe front, ca i în cazul anterioarei înaint ri în grad. În ultima perioad a carierei sale a îndeplinit func ia de inspector general de armat (1946-1948).

Pentru meritele sale excep ionale a fost decorat cu mai multe ordine i medalii. Între acestea le men ion m doar pe cele ob inute în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial: “Steaua României” cls. a IV-a i a III-a, “Mihai Viteazul” cls. a III-a i cls. a II-a cu spade, “Coroana României” cls. a III-a cu spade, Ordinele “Leul alb” al Cehoslovaciei, “Suvorov” al URSS, “Medalia Pentru Victoria împotriva Germaniei în Marele R zboi Patriotic din 1941-1945” al URSS.

Distinsul general a fost trecut în rezerv în anul 1948 i s-a stins din via la 6 iunie 1964.

Generalul de Armat Vasile Atanasiu a fost unul dintre marii comandan i militari români, înscris cu litere de aur în istoria neamului.

Dedica ia generalului V. Atanasiu, lupt torilor Armatei 1 c zu i pe câmpul de lupt .

32


General de brigad dr. Victor ATANASIU

N scut: 27 noiembrie 1920, în comuna Surdila-Greci, jude ul Br ila.Decedat: septembrie 2011, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1939-1941), Academia Militar (1948-1950). Grade militare: sublocotenent-1941, locotenent-1944, c pitan-1947, maior-19.., locotenent-colonel-1956, colonel-1965, general de brigad (r)-19979.Func ii militare: o er observator i comandant de baterie în R. 3 Art. (1941-1945); o er în R. 2 I. “Tudor Vladimirescu” (1945-1948); cadru didactic în Academia Militar (1950-1968); redactor în Sec ia de Istorie a Editurii Militare (1968-1970), cercet tor principal la

Centrul de studii istorice i teorie militar (1970-1976), ef al Catedrei de Istoria Artei Militare (1976-1981) din Academia Militar .

A fost un str lucit militar, care are meritul de a participat, pe ambele fronturi, în Est i în Vest, ca o er observator i comandant de baterie, în cadrul R. 3 Art.

A absolvit în anul 1948 Facultatea de drept-Bucure ti, în anul 1955 Institutul de Geodezie-Gala i, iar 4 ani mai târziu Facultatea de istorie-Bucure ti. În anul 1975, a ob inut titlul de doctor în istorie.

Generalul Victor Atanasiu a fost un intelectual de marc . A publicat, în calitate de autor sau coautor, peste 30 de lucr ri de mare valoare tiin i c , ind distins, între altele i cu dou premii ale Academiei Române i a avut o contribu ie de seam , al turi de al i doi bravi artileri ti, generalii Vasile B rboi i Gheorghe Ioni , la elaborarea monumentalei lucr ri, în zece volume, Veteranii pe drumul onoarei i jertfei.

A fost distins cu importante ordine i medalii de r zboi române ti i str ine.

9 Apostol Vasile, Ucrain Constantin – Personalit i militare br ilene – Editura Pro Transilvania, Bucu-re ti, 2003, pp. 61-70

33


Colonel Gheorghe BARACGeneral de brigad Constantin BARCAColonel Gheorghe BARTOLOMEUGeneral de brigad Nicolae BATÂRGeneral de brigad Ioan BASARABESCUGeneral de brigad Ioan B DICEANUMaior Mihail B NULESCUGeneral de armat Emil BODN RAGeneral de corp de armat Ion BOI EANUC pitan Ioan BOROGeneral de brigad Romulus BOTEANUGeneral de brigad Mircea BOTEZMaior (r) Ion I.C. BR TIANUMaior Gheorghe BR TIANUGeneral de brigad Romulus BR TUIANUGeneral de brigad Alexandru BUDIC pitan Vasile BUESCUColonel Octavian BUGEANUGeneral de brigad Gheorghe BUICLIUGeneral de brigad Ion BUNGESCUGeneral-colonel Ioan-Traian BURDULOIUGeneral de divizie dr. tefan BURILEANUGeneral-colonel Iosif Bucur BUTOIGeneral de brigad Andrei BUTUNOIUGeneral de brigad Ion C. BUSUIOCColonel Emil BUZESCU

ACtantin BARCA

TOLOMEUlae BATÂRBASARABESCUB DICEANU

B

34


Colonel Gheorghe BARAC

N scut: 31 martie 1929, la Bac u.Decedat: 10 august 2000, la Ploie ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1947-1949); Academia Militar din U.R.S.S. (1951-1956); curs de specializare în U.R.S.S. (1963).Grade militare: locotenent-1949; locotenent-major – 1952; c pitan – 1955; maior – 1956; locotenent-colonel – 1961; colonel – 1968.Func ii militare: comandant pluton în Regimentul 2 Artilerie Grea (30 decembrie -28 aprilie 1951); comandant de baterie în Brigada 26 Artilerie Grea Independent (28 aprilie – 5 iunie 1951); loc iitor al comandantului Regimentului 85 Tunuri Antitanc (26 mai -11 august 1956); comandant al Regimentului 264 Artilerie Grea

(11 august 1956 – 13 mai 1959); ef de stat major al artileriei Brig zii 20 Tancuri (29 mai – 17 septembrie 1960); loc iitor al comandantului Regimentului 13 Artilerie (17 septembrie 1960 – 19 iunie 1961); trecut în rezerv (19 iunie 1961 – 6 noiembrie 1962); loc iitor al comandantului Regimentului 25 Artilerie (6 noiembrie 1962 – 4 octombrie 1963); ef ciclu tactic i trageri în Centrul de Instruc ie al Artileriei (4 octombrie 1963 – 30 august 1964); ef ciclu tactic în Centrul de Instruc ie al Artileriei (30 august 1964 – 22 septembrie 1966); eful Centrului de Instruc ie al Comandamentului Artileriei al For elor Armate (22 septembrie 1966 – 1 noiembrie 1969); comandant al Centrului de Instruc ie Artileriei i Rachetelor (1970 – 1988).

Colonelul Gheorghe Barac s-a n scut la 31 martie 1929 în ora ul Bac u. Întrucât p rin ii s i tefan i Sanda au divor at când avea vârsta de 10 ani, iar mama s-a rec s torit în anul 1940, nu a avut o copil rie pe deplin fericit .

A urmat clasele primare în comuna Su e ti, jude ul Br ila i ulterior clasele de liceu în Bucure ti. A fost, timp de un an, elev al colii de O eri de Artilerie, în perioada 20 noiembrie 1948 – 30 decembrie 1949. La aceast din urm dat a fost înaintat la gradul de locotenent i repartizat comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie Grea.

În perioada 17 septembrie 1951 – 26 mai 1956 a fost o er elev al Academiei Militare din Moscova. Not rile anuale consemneaz rezultatele superioare ob inute, precum i aprecierea personalului didactic. Spre exempli care men ion m c în „caracterizarea de serviciu” din anul IV de studii aprobat de generalul-locotenent de artilerie de gard Kulikov este înscris urm toarea apreciere: „Este exigent fa de sine. Este principial i perseverent. Munce te sistematic...”10.

Acelea i aprecieri elogioase se reg sesc i în „notarea” întregii sale activit i de studii: „pe timpul cât a urmat academia a studiat con tiincios i cu asiduitate materia predat ... este un o er disciplinat, con tiincios i drept... Este exigent cu el însu i, are

10 Arhiva M.Ap.N., Dosarul colonelului Barac Gheorghe, DCI/1991, nr. 61, pag.19

35


voin , ini iativ i este energic în ac iuni. Este st pân pe sine, a fost insistent, greut ile le suport u or”11. Notarea a fost semnat de eful facult ii – generalul-locotenent de artilerie de gard Kulikov i de eful academiei – prim-mare alul de artilerie Voronov.

La întoarcerea de la studii a fost numit pentru câteva luni loc iitor al comandantului Regimentului 85 Tunuri Antitanc, iar apoi comandant al Regimentului 264 Artilerie Grea (11 august 1956 – 13 mai 1959).

Un moment trist în cariera sa l-a reprezentat trecerea în rezerv la 19 iunie 1961, dat pân la care exercitase func ia de loc iitor al Regimentului 13 Artilerie. Cauza trecerii în rezerv nu i se datoreaz i a fost determinat , conform regulilor vremii, de condamnarea corec ional a unei rude de gradul întâi la 1 an i dou luni. La data de 6 noiembrie 1962 a fost reactivat i numit loc iitor al Regimentului 25 Artilerie.

Ca urmare a faptului c era un foarte bun artilerist i un temeinic cunosc tor al limbii ruse, în perioada 15.02 – 10.10. 1963 a fost trimis la un curs de specializare în domeniul rachetelor în U.R.S.S., în perspectiva dot rii armatei române cu aceast nou categorie de tehnic . La revenirea de la curs, a fost numit ef ciclu tactic i trageri la Centrul de Instruc ie al Artileriei de la Ploie ti. La aceast institu ie i-a desf urat activitatea timp de un sfert de veac. Din 22 septembrie 1966 pân în anul 1988 a fost comandantul acestei institu ii de înv mânt. A avut o contribu ie excep ional la dezvoltarea centrului, sub toate aspectele i implicit a înv mântului artileristic. De i timp de 22 de ani a fost încadrat pe func ie prev zut cu gradul de general i a avut o exprimare profesional admirabil , nu a cunoscut împlinirea înaint rii la acest grad. A fost trecut în rezerv la 1 ianuarie 1990, dup ce în prealabil fusese pus la dispozi ia Comandamentului Artileriei.

A fost c s torit din octombrie 1956 cu Spi Domnica, cu care a avut o ic , Otilia.

Colonelul Gheorghe Barac, personalitate emblematic a artileriei în cea de-a doua jum tate a secolului XX, a decedat la 10 august 2000. A fost înhumat cu onoruri militare în Cimitirul Vii oara din Ploie ti.

General de brigad Constantin BARCA

N scut: 9 octombrie 1870, la Foc ani, jude ul Putna.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu (1890-1892).Grade militare: sublocotenent-1892, locotenent-1895, c pitan-1902, maior-1911,

locotenent-colonel-1915, colonel-1917, general de brigad (r)-1929.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 11 Artilerie, Regimentul 1 Artilerie

Cetate, Regimentele 18 i 16 Artilerie, (1892-1913); (…); comandant al Regimentului 1 Artilerie Munte (1917-1918), Brigada Artilerie Munte (1919-1921), Brigada 2 Artilerie Grea (1921-1923), Brigada 6 Artilerie (1923-1928).11 Idem, pag. 21

36


A participat la campania din anul 1913 cu Regimentul 16 Artilerie. În Primul R zboi Mondial a luptat în Transilvania, comandând Divizionul 1 din Regimentul 11 Artilerie, la Pralea i Divizionul 1 din Regimentul 5 Artilerie la Varni a. De asemenea, a participat la luptele de la M r ti, Târgu Ocna i D rm ne ti, precum i la campania din 1919 din Transilvania.

A fost trecut în rezerv la 1 martie 1928.Generalul Constantin Barca a fost un excelent o er care i-a desf urat

întreaga activitate numai în unit i i mari unit i de artilerie.

Colonel Gheorghe BARTOLOMEU

N scut: 10 ianuarie 1897, la Bucure ti.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1914-1916).Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-1917, c pitan-1920, maior-1930,

locotenent-colonel-1938, colonel-1941.Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 70 Artilerie (1941); prefect al

jude ului Prahova (1941-1943); comandant al Grupului 2 Artilerie Munte (1943-1945); comandant al Diviziei 2 Munte (1944), comandant al Brig zii 10 Artilerie (1945).

A fost trecut în rezerv la 9 septembrie 1945.Colonelul Gheorghe Bartolomeu a fost un o er valoros, cu un dezvoltat sim al

datoriei. A participat la ambele con agra ii mondiale.S-a remarcat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, în luptele duse de D. 2 Munte în

Transilvania (1944).

General de brigad Nicolae BATÂR

N scut: 16 decembrie 1874, în ora ul Vaslui.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i, coala Militar de O eri Artilerie

i Geniu (1892-1894), coala Special de Artilerie, coala Superioar de R zboi (1910-1912, clasat al 3-lea din promo ie).

Grade militare: sublocotenent-1894, locotenent-1897, c pitan-1905, maior-1912, locotenent-colonel-1916, colonel-1917, general de brigad -1919.

Func ii militare: instructor la coala Regimentar (1894-1897), comandant al Bateriei 4 din Regimentul 3 Artilerie Br ila (1897-1899); comandant al Sec iei de Pompieri din Br ila (1899-1901); comandant al Bateriei 2 din Regimentul 3 Artilerie (1901-1905); comandant al Divizionului 1 din Regimentul 20 Artilerie (1912-1913); comandant al Divizionului 1 Obuziere din Corpul 1 Armat (1913-1914); stagiu la Marele Stat Major (1914-1915); comandant al Regimentului 5 Obuziere (1915-1916); sub ef de stat major la Corpul 4 Armat (1916), sub ef al statului major al Armatei de Nord

37


(1916), sub ef de stat major la Armata 1 (1916-1917); comandant al Regimentului 29 din Brigada 4 Obuziere (1917-1918), comandant al Regimentului 3 Artilerie Br ila (1918-1919); comandant al Brig zii 17 Artilerie (1919); comandant al artileriei Comandamentului Militar al Basarabiei (1919-1923); inspector la Inspectoratul Armatei (1923-1926); ef de stat major la Corpul 6 Armat (1926-1928); pensionat în anul 1928.

Generalul de brigad Nicolae Batâr a fost unul dintre artileri tii de seam ai primelor 3 decenii ale secolului trecut. Tat l s u, Nicolae Batâr, a participat la R zboiul de Independen cu Regimentul 13 Doroban i Vaslui, a rmându-se în luptele de la Plevna. La rândul s u a luat parte la R zboiul de Reîntregire. A îndeplinit func ii de stat major, contribuind direct la elaborarea planurilor de ac iune ale Armatei 1 pentru luptele de la M r e ti, din vara anului 1917.

A fost decorat cu: ordinul „Steaua României”, clasa a V-a, în grad de cavaler, ordinul „Coroana României”, clasa a IV-a, cu panglic de virtute militar , medalia jubiliar „Carol I”, medalia „Avântul rii”, medalia „Crucea Comemorativ a R zboiului 1916-1919”, medalia „Victoria”, medalia „Semnul Onori c de Aur” pentru 25 de ani de serviciu.

Întreaga sa carier militar a fost un exemplu de devotament fa de armat i ar .

General de brigad Ioan BASARABESCU

N scut: 15 februarie 1861, în comuna Topisceni, în fostul jude Râmnicu S rat.Decedat: -Studii militare: coala Militar de Infanterie i Cavalerie (1878-1880); coala

Special de Artilerie i Geniu (1881-1883).Grade militare: sublocotenent (1 iulie 1880); locotenent (8 aprilie 1884); c pitan

(30 august 1889); maior (1 februarie 1896); locotenent-colonel (28 noiembrie 1902); colonel (1907); general de brigad (1912).

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 2 Artilerie (1880-1881); comandant sec ie în Regimentul 1 Artilerie (1881-1883); comandant subunitate în Regimentul 6 Artilerie (1883-1884); o er la Arsenalul Armatei (1884-1885); o er în Regimentul 2 Artilerie (1885); o er în Batalionul de Asediu (1885-1888); diferite func ii în Regimentul 6 Artilerie (1889-1892); o er în Regimentul 10 Artilerie (1892-1896); o er în Regimentul 5 Artilerie (1896-1898); o er în Regimentul 2 Cetate (1898-1900); o er în Regimentul 10 Artilerie (1900-1902); o er de stat major în Regimentul 12 Artilerie (1902); o er în Regimentul 10 Artilerie (1903-1905); o er în Regimentul 2 Artilerie (1905-1907); comandant al Regimentului 1 Artilerie (1907-1909); director al artileriei în Ministerul de R zboi (1909-1910); eful Comenduirii Pie ei Bucure ti (1910); comandant al Brig zii 9 Artilerie (1911-1914); comandant al Diviziei 9 Infanterie (1914-...).

Generalul de brigad Ioan Basarabescu, ul lui Mihail i al Mariei, s-a remarcat înc din primii ani de carier ca un o er valoros, promi tor. În prima sa „foaie cali cativ ”,

38


inspectorul general, celebrul general Gheorghe Manu, men iona „are toate calit ile cerute pentru a deveni un bun o er”12.

Cu prilejul inspec iei generale din toamna anului 1887, inspectorul general, legendarul Eracle Arion, îl caracteriza pe tân rul locotenent Basarabescu astfel: „este inteligent, îi place a studia i a se ine în curent cu cuno tin ele teoretice i practice ale armei”13. La fel de onorant l-a apreciat o alt mare personalitate a artileriei, generalul N sturel: „o er superior cu calit i reale i distinse... s-a achitat în mod elogios de sarcinile sale. Acest o cer poate spera la înalte comandamente în o tire i de aceea men in cu pl cere propunerea de înaintare la alegere”14.

Pe parcursul întregii cariere militare s-a remarcat ca profesionist autentic, apreciat deopotriv de superiori i subordona i. Ca o recunoa tere a calit ilor sale profesionale i morale a fost trimis în Germania în anul 1890 pentru achizi ionarea cupolelor destinate forti ca iilor Cet ii Bucure tiului i aliniamentului Foc ani-N moloasa i în Fran a, în anul 1906, pentru achizi ionarea tunurilor Hotchkiss, calibru 57mm.

Temeinicele cuno tin e de specialitate i-au permis s de in func iile de comandament al Regimentului 1 Artilerie, al Brig zii 9 Artilerie i al Diviziei 9 Infanterie. Exprimarea profesional de excep ie l-a impus în mod ineluctabil în galeria spiritelor alese ale artileriei.

Meritele i-au fost recunoscute i prin atribuirea de onorante medalii i ordine, între care amintim:

- „Coroana României” clasa a IV-a;- „Tezaurul sacru în grad de o er”, oferit de împ ratul Japoniei în 1898;- „Steaua României” clasa a V-a (1904);- Medalia jubiliar „Carol I” (1906);- Semnul onori c „Serviciu 25 ani”;- „Steaua României” clasa a IV-a (1912).

General de brigad Ioan B DICEANU

N scut: 16 octombrie 1897, la Comarnic. Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu (1916-1918);

coala de Aplica ie pentru Artilerie (1923-1924); Cursul de preg tire pentru gradul de maior (1935); Cursul de preg tire pentru gradul de general maior (1941).

Grade militare: sublocotenent – 15 noiembrie 1917; locotenent – 1 aprilie 1920; c pitan – 1 iulie 1927; maior – 10 mai 1938; locotenent-colonel – 18 februarie 1940; colonel – 14 iulie 1945; general-maior – 23 august 1949.12 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Fondul Memorii b trâni generali, Memoriul generalului de bri-gad Basarabescu Ioan, la 1013 Idem, la 1114 Idem, la 30

39


Func ii militare: comandant sec ie artilerie în Regimentul 7 Artilerie Buz u (1917-1919); comandant de sec ie în Regimentul 33 Artilerie din Oradea Mare (1919); o er cu aprovizionarea în Regimentul 38 Obuziere din Ghimbav (noiembrie 1923 – aprilie 1924); o er în coala Militar de O eri de Artilerie (octombrie 1927 – octombrie 1928); comandant divizion, ef Birou Mobilizare i ef Birou Instruc ie (1928-mai 1938);

ef Grup Artilerie la Pirotehnia Armatei (noiembrie 1938 – iulie 1941); comandant de divizion i ajutor comandant Regiment de Artilerie (1941-1944); ef al spatelui în Divizia “Horia, Clo ca i Cri an” (aprilie-noiembrie 1945); membru în Comisia de Armisti iu în jude ul Cara -Severin (1 noiembrie 1945 – 27 martie 1946); comandant al Centrului Teritorial Timi (27 martie – 31 august 1946); comandant al Regimentului 1 Artilerie C l rea (1 septembrie 1946-21 august 1947); comandant al Corpului 47 Tancuri (15 mai 1949 – 15 octombrie 1950); comandant al Corpului 5 Tancuri (1950 - ...)15.

Generalul de brigad Ioan B diceanu, dup ce a absolvit coala primar în localitatea natal , a urmat liceul “S n ii Petru i Pavel” din Ploie ti. Ulterior s-a înscris la coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu, dislocat la Ia i, pe care a absolvit-o în anul 1918. i-a început cariera militar în Regimentul 7 Artilerie din Buz u. A avut o evolu ie normal în carier .

În perioada iulie 1941 – 25 august 1944 a participat la Campania din Est, la luptele de la Odessa, Kubanka, Krivoi Rog, Mariopol, Natalievka, Tigu a, Zaza etc.

În data de 25 august 1944 a fost luat prizonier de c tre sovietici în zona Buhu i i internat în lag rele de la Roman, B l i i Oranki-M n stârca. Odat cu constituirea

Diviziei “Horia, Clo ca i Cri an” s-a înscris “ca voluntar” în aceasta. Pân la pensionare a îndeplinit func ii de r spundere în armat .

Maior Mihail B NULESCU

N scut: la 25 martie 1899, la Gura Foii, jude ul Dâmbovi a.Decedat: 23 august 1941, la Vacarjani-Odessa.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1919-1921).Grade militare: sublocotenent-1921, locotenent-..., c pitan-..., maior-1940.Func ii militare: comandant de baterie i de divizion în Regimentul 1 Artilerie

Gr niceri (1921-1941).A participat în cel de al Doilea R zboi Mondial la luptele de eliberare a Basarabiei,

precum i la luptele de la Odessa. A decedat la 23 august 1941, la Vacarjani-Odessa, conducând focul divizionului

s u pentru respingerea unui contraatac, ind omorât pe loc de explozia unui proiectil inamic.

Maiorul Mihail B nulescu a fost unul dintre mul ii artileri ti ce au contribuit la scrierea cu sânge a istoriei na ionale.15 Sandu Marinescu, Bravi comandan i de brig zi i regimente de artilerie, Editura ProTransilvania, Bucure ti, 2006, p.96

40


General de armat Emil BODN RA

N scut: 1904, la Iaslov , jude ul Suceava.Decedat: 24 ianuarie 1976, la Bucure ti.Studii militare: Liceul Militar din Cern u i, coala de O eri de Artilerie (1923-1925, al patrulea din 74 absolven i), coala de Aplica ie de Artilerie (1925-1927, ef de promo ie), coala Special din Moscova (1936), devenind agent N.K.V.D.Grade militare: sublocotenent-1925, locotenent-1927, c pitan-..., maior-1946, avansat direct general-colonel-1947, general de armat -1951.Func ii militare: func ii în coala de O eri de Artilerie (1928-1930), R.12 Art. (1930-1932); ministru al Ap r rii Na ionale (1947-1955). Alte func ii: eful biroului militar al C.C. al P.C.R.

(1944-1945); subsecretar de stat la Pre edin ia Consiliului de Mini tri (1946-1947); vicepre edinte (1954-1955), prim-vicepre edinte (1955-1967) al Consiliului de Mini tri; vicepre edinte al Consiliului de Stat (…).

A fost un artilerist cu o preg tire de specialitate temeinic . A absolvit al patrulea în promo ie coala de O eri de Artilerie i primul coala Special de Artilerie. De asemenea, a absolvit i Facultatea de drept din Ia i.

A dezertat din armata român în anul 1932 i a emigrat în U.R.S.S.. Revenit în România cu misiuni speciale în 1936, a fost arestat i condamnat la 10 ani deten ie. Eliberat în 1942, a f cut parte din conduc torii insurec iei din România de la 23 august 1944.

Este considerat ca o persoan cu o contribu ie important în procesul de comunizare a României i de satelizarea rii fa de Moscova, dar i cu rol esen ial în plecarea armatei sovietice din 1958.

În ceea ce prive te armata, are merite incontestabile. Între acestea amintim c a reîn in at în anul 1949 fostul Liceu Militar „Nicolae Filipescu” (în prezent „Dimitrie Cantemir”) la Roman i a în in at Liceul Militar „ tefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc. De asemenea, are recuno tin a peste ani a o tirii pentru emiterea celebrului Ordin 50, menit a ridica nivelul de trai al armatei i pentru faptul c s-a preocupat constant de asigurarea unui statut social respectabil cadrelor militare.

A fost c s torit cu Florica Munzer, n scut Glanzstein, cu care a avut o feti , moart de

41


leucemie. So ia sa a fost anterior c s torit cu Radu Munzer (M nescu), fost adjunct al ministrului nan elor (1952-1970), emigrat, cu familia, în Israel în 1985.

O excelent caracterizare a omului Emil Bodn ra îi apar ine lui Ion Cernat, care în articolul Destine sub vremi: Emil Bodn ra (1904-1976), prezint calit ile acestuia. Men ioneaz c în închisoarea de la Gala i s-a remarcat a „deosebit de ceilal i prin inteligen , clarviziune, ordine în gândire i disciplin , se vedea clar c era militar. … i s-a încredin at munca de birou, administra ia i contabilitatea închisorii, era de o corectitudine care impunea respect, meticulos i exact, dar i cu o viziune larg asupra fenomenelor social-politice. … Orientarea lui Emil Bodn ra spre stânga comunist o a m în dezam girea care a cuprins tineretul studios, intelectualitatea, dup r zboiul din 1916-1918. … Gestul lui Emil Bodn ra de a- i în ge sabia în p mânt, cascheta de o er în mânerul s biei a fost explicat în urm torii termeni : <<Într-o ar în care n-ai cu ce- i înmormânta p rin ii (îi murise tat l), ceva trebuie schimbat>>. În ochii celor care au tr it atunci, alternan a liberali- r ni ti era privit ca o mascarad politic i se punea problema schimb rii din temelii a regimului din perspectiva dreptei i a stângii. … El a ac ionat ca român i române te într-un cadru strâmt, încorsetat ideologic, economic i militar. Cred c n-ar trebui s se uite c el este cel care a avut curajul de a spune ru ilor ce-au spus chinezii: c ei, ru ii ne-au luat Basarabia! N-ar trebui uitat c el, Emil Bodn ra , i-a spus lui Hru ciov s retrag trupele sovietice din România, ceea ce s-a întâmplat în 1958”.

Presa de dup 1989 a mai scris c în func ia de ministru al ap r rii a ap rat drepturile b ne ti ale militarilor spunându-le unor „tovar i nemul umi i”: “ Dup ce ve i sta 20 sau 30 de ani cu centura pe burt , s veni i i s cere i mic orarea soldelor sau a pensiilor militare“.

Referitor la dezertarea din armat din anul 1932 în „Portretul unui spion” Stelian T nase, arat : „S provocat dezertarea ambi iosului o er nemul umirea fa de cali cativul primit la notarea anual pentru anul 1931? I se repro a “lipsa de tact, be iile si frecventarea unor persoane lipsite de patriotism”. Sau, cum se plânge chiar Bodn ra într-un memoriu, la 7 februarie, cu numai o s pt mân înainte de a trece Nistrul: <<sunt în erat dintr-odat i ca be iv i ca lipsit de iubire de patrie>>. Ca r spuns, dou zile mai târziu, colonelul Ioan Rizescu, comandantul Regimentului 12 Artilerie, în raportul s u c tre superiori noteaz slabiciunea pentru b utur , minciunile în diverse situa ii, faptul ca l-a dat afara din birou. “O erul este bucovinean, mama este de origine german i ind sus la clasi ca ia din coal , este cam încrezut”, “judecata sa este înc pu in copil reasc , iar ac iunile fa de cei mari sunt violente”, “temperament recalcitrant”. Observa, de asemenea, valoarea de o er a lui Bodn ra i dorin a sa

42


de a face carier . A adar, Bodn ra , frustrat, a cerut s ias la raport la comandantul unit ii, colonelul Ioan Rizescu, pentru a i se explica motivele not rii. La 11 februarie Bodn ra apare în fa a comandantului brig zii. Concluzia este c dac locotenentul î i va schimba comportamentul i se va da un cali cativ mai bun. Bodn ra putea mul umit. Pe 13 februarie cere o permisie. Dou zile mai târziu, în noaptea de 15 februarie, la Hotin, dispare. Acestea sunt faptele”.

Florin perlea, într-un dialog purtat cu Ion Cristoiu i publicat de acesta, acrediteaz alt variant : „Bodn ra , o er str lucit, începe s aib probleme în clipa când la conducerea Unit ii de la Cern u i vine un nou comandant. De aceea dezerteaz ”. Ion Cristoiu aduce i varianta lui Ion Pârvulescu din cartea Prizonier 12 ani: „Emil Bodn ra era o er de artilerie

la Sadogura, 12 kilometri distan de Cern u i. La barul „Pajura neagr “ a cunoscut o dansatoare. Dansatoarea s-a recomandat a a cum era cunoscut la bar, ca refugiat polonez (în realitate era spioan rus )“. Emil Bodn ra îndeplinea în garnizoana Sadogura func ia de ef al mobilizarii. Avea i rela ii la Statul Major. Cuno tea rusa (tat l lui era rutean din nordul Sucevei), germana (maica-sa era nem oaic ). Între cei doi s-a în ripat un amor. Rusoaica r mânea în apartament i-i fotogra a „tot ce o interesa din dosarele secrete la care lucra“. i-a mai f cut ceva a a-zisa dansatoare: „L-a mai îmbrobodit cu povestea unui v r care nu se poate descurca, rugându-l pe Bodn ra s-o ajute s mearg pe câmpul de instruc ie s vând solda ilor diferite cântece patriotice pe care le scria chiar el, ind foarte talentat. În realitate, permisese intrarea pe câmpul de instruc ie a unui spion“. Recrutarea a urmat calea clasic . Într-o zi dansatoarea i-a cerut rela ii la care el nu avea acces, ar tându-i ce ob inuse între timp. El s-a înfuriat, ea s-a deconspirat i l-a luat cu ma ina peste Nistru, antajându-l c -l va da în gât”. La aceast relatare Florin perlea adaug : „Emil Bodn ra i-a p strat în seif dosarul de la Siguran ”.

În cartea lui Larry L. Watts, „Fere te-m , Doamne, de prieteni”, sunt mai multe referiri la activitatea lui Emil Bodn ra din perioada postbelic , i mai ales la rolul pozitiv jucat de acesta în politica na ional . Astfel, începând cu 1949, în cadrul „rebeliunii Gheorghiu-Dej - Bodn ra ”16 s-a implicat în lupta împotriva „Biroului Moscova” din partidul comunist (etnici str ini), a sus inut fac iunea Dej a comuni tilor de origine

16 Larry L. Watts – Fere te-m , Doamne, de prieteni … Editura RAO, Bucure ti, 2011,pp. 175-179

Emil Bodn ra , ministrul For elor Armate i generalul Konstantin Kolganov, consilierul sovietic

pe lâng Marele Stat Major

43


român . De asemenea, istoricul american a remarcat rolul s u în „începerea” 17 i realizarea retragerii trupelor sovietice din ara noastr . Emil Bodn ra , prin prietenia sa cu Kang Seng, pe care îl cunoscuse la coala de spionaj din Uniunea Sovietic , ajuns eful informa iilor i securit ii din China, a facilitat „scoaterea Chinei

din izolare”, asumarea rolului de mediator al României în con ictul sovieto-chinez i spijinul chinez acordat României18. Un rol important l-a jucat Bodn ra i în acivitatea statului român de contracarare a presiunilor externe, îndeosebi sovietice, din vara anului 196819.

De fapt, în cartea lui Larry L. Watts, pornind de la rolul jucat de acesta în ap rarea intereselor na ionale contra dorin elor sovietice i protec ia pe care i-a acordat-o prin esei Ileana (despre care s-a spus c i-ar fost amant ), este acreditat ideea „improbabilit ii tr d rii” lui Bodn ra , dezertarea acestuia ind „acoperirea unei misiuni de spionaj militar care nu a mai avut loc odat cu înfrângerea rii”20. Totu i, enigma Emil Bodn ra ramâne mai departe nedezlegat .

General de corp de armat Ion BOI EANU

N scut: 10 octombrie 1891, la C ciula i, jude ul Ilfov.Decedat: 5 aprilie 1946, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1907-1909), coala Superioar de R zboi

(1920-1922), Centrul de studii tactice de la Metz-Fran a (1929).Grade militare: sublocotenent-1909, locotenent-1912, c pitan-1916, maior-1917, locotenent-colonel-1925, colonel-1931, general de brigad -1938, general de divizie-1942, general de corp de armat -1944. Func ii militare: (…); secretar general al M.Ap.N. (1941-1942); comandant al Diviziei 3 Infanterie (1942-1943), Diviziei 19 Infanterie (1943), Corpului

17 Idem, pp. 190-20118 Idem, pp. 269-27319 Idem, pp. 385-40420 Idem, p. 177

44


de cavalerie (1943), Corpului 1 Armat (1943-1944); director al Direc iei Înv mântului Militar Superior (1944); comandant al Corpului 4 Armat (1944-1945);

Generalul de corp de armat Ion Boi eanu a fost un eminent o er de artilerie. A urcat cu tenacitate i demnitate treptele ierarhiei pân la gradul de general de corp de armat . Ca urmare a temeinicei preg tiri profesionale a îndeplinit func ii importante, de comandant de mari unit i, precum i în conducerea Ministerului Ap r rii Na ionale.

Prin participarea sa la cele dou mari con agra ii mondiale i-a îndeplinit cu prisosin îndatoririle fa de ar . În cel de-al Doilea R zboi Mondial, s-a remarcat, pe frontul din Kuban i în opera iile militare din Ungaria (Mun ii Bukk) i Slovacia (Mun ii Javorina).

A fost trecut în rezerv la 27 martie 1945.Generalul de corp de armat Ion Boi eanu a de inut în anul 1944 func iile onorante

de ministru al Culturii Na ionale i Cultelor i ad-interim la Justi ie21.

C pitan Ioan BORO

N scut: -Decedat: la 29 iunie 1940 , în localitatea Her a.Studii militare: coala de O eri de Artilerie.Grade militare: sublocotenent-…, locotenent-…, c pitan-….Func ii militare: comandant al Batalionului 1 din Regimentul 16 Artilerie din

Divizia 6 Infanterie.A decedat la 29 iunie 1940 , în localitatea Her a, ind omorât de militari sovietici,

pe când încerca s le explice c localitatea Her a nu gura pe harta revendic rilor sovietice. Este considerat primul o er român c zut la datorie chiar în preliminariile particip rii armatei române în al Doilea R zboi Mondial. A fost înmormântat la 1 iulie 1940 în cimitirul ora ului Dorohoi, apoi a fost reînhumat în Cimitirul Central din Bac u.

Era c s torit de numai 10 luni i a tepta un copil pe care nu a mai avut ansa s -l vad . Dup eliberarea nordului Bucovinei în iulie 1941, guvernatorul Bucovinei a dispus ridicarea la Her a a unei troi e în amintirea o erului. La parastasul care a avut loc la coal , la care a participat i so ia c pitanului cu feti a lor, Ioani a, guvernatorul a prins la gâtul feti ei o cruciuli de aur cu dedica ia “De la t ticul t u”.

General de brigad Romulus BOTEANU

21 Du u, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr., - Armata român în al Doilea R zboi Mondial (1941-1945). Dic ionar enciclopedic – Editura Enciclopedic , Bucure ti, 1999, p. 56-57; *** - Secretariatul General. Tradi ie i noutate. 100 ani – Bucure ti , 2000, p. 25;

45


N scut: 7 ianuarie 1848, în Bucure ti.Decedat: 9 ianuarie 1924.

Studii militare: coala de O eri Bucure ti (1865-1868).Grade militare: sublocotenent-1868, locotenent-1872, c pitan-1875, maior-1884, locotenent-colonel-1891, colonel-1897, general de brigad -1906.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 2 Artilerie (1868-1872); comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie (1872-1977); comandant al Bateriei 1 Artilerie C l rea din Regimentul 4 Artilerie (1877-1878); diferite func ii la Arsenalul Armatei-membru i pre edinte al comisiilor de recep ie a armamentului fabricat de Uzinele “Steyr”, Austria (1878-1884); loc iitor al comandantului Regimentului 1 Artilerie (1884-1892); comandant al

Regimentului 2 Artilerie (1892-1897, 1900-1903); pre edinte al comisiei de remont a armatei (1897-1900); comandant al artileriei Corpului 3 Armat i al Regiunii forti cate Foc ani-N moloasa-Gala i (1903-1906); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (1913); comandant al Diviziei 8 Infanterie (1916); pre edinte al Comisiei de remont al armatei (1916-1918).

Generalul de brigad Romulus Boteanu provine dintr-o veche familie din ara Româneasc , men ionat pentru prima dat în documente în prima jum tate a secolului al XVII-lea. Înainta ii s i au îmbr cat cu mult succes haina militar . Astfel, bunicul - colonelul Emanoil Boteanu, în anul 1860, dup unirea principatelor a fost un apropiat colaborator al domnitorului Ioan Cuza. În perioada 22 iulie 1861-1 februarie 1862 acesta l-a numit prefect al Poli iei Capitalei. Dup abdicarea lui Cuza, colonelul Boteanu i-a dat demisia din armat . În anul 1869 a fost rechemat în armat i numit ef al g rzilor na ionale. Tat l generalului Romulus Boteanu, generalul Emanoil C. Boteanu, a fost de asemenea un distins militar care a de inut gradul de general i a avut o str lucit carier . A fost c s torit cu Zoe Panaitescu, descendent dintr-o distins familie boiereasc , care i-a n scut 16 copii din care numai 8 au tr it. Men ion m c to i cei 6 b ie i ai s i au urmat cariera militar . Ca în legenda Vrâncioaiei, familia colonelului Boteanu a dat rii, în R zboiul de Independen ase i i un ginere, to i o teni de frunte, cinci dintre ei ajungând generali ai Armatei Române. Cei cinci fra i ai s i au fost: Emanoil (1836-1897), ef de stat major al Diviziei 4, cea greu încercat în timpul asalturilor de la Plevna; Gheorghe (1837-1902), comandant al Regimentului 16 Doroban i, distins în luptele de la Grivi a i Vidin; Aurelian (1842-1899), comandantul Batalionului 3 vân tori la Plevna, Lom Palanka i Belogradgic; Remus (1851-1926), locotenent în Regimentul 15 Doroban i, a fost r nit la asediul redutei Grivi a nr. 2; Mihail (1853-1928), locotenent; iar cumnatul s u era maiorul Nichita Ignat (1829-1899), comandant al Regimentului 3 Linie.

46


Romulus, cel de-al patrulea u s-a n scut pe 7 ianuarie 1848. A urmat cursurile colii Militare pe care a absolvit-o în anul 1868, al treilea din promo ia de 27 de o eri.

Înaintat la 29 iulie 1868 la gradul de sublocotenent i-a început cariera în Regimentul 2 Artilerie. A participat în prim vara anului 1872 la crearea primei baterii de artilerie c l rea în cadrul acestuia, în garnizoana Giurgiu. În vara aceluia i an a fost mutat în Regimentul 1 Artilerie pentru a contribui la în in area bateriei de artilerie c l rea din cadrul acestuia. Dup ce a lucrat cu gradul de c pitan la Pirotehnia Armatei, a participat la R zboiul de Independen la comanda bateriei de artilerie c l rea din compunerea Regimentului 4 Artilerie. Pentru remarcabile fapte de arme din luptele de la Plevna a fost decorat cu Virtutea Militar de Aur i Steaua României de R zboi în grad de cavaler.

Dup r zboi a fost mutat la Arsenalul Armatei unde a îndeplinit onoranta func ie de pre edinte al Comisiei de recep ie a armamentelor. Ca urmare a aprecierii calit ilor profesionale, în anul 1891 a fost numit comandant al Regimentului 9 Artilerie. De re inut faptul c în anul 1897, ca recunoa tere a temeinicelor sale cuno tin e de cresc tor de cai, de dresor al acestora i de c l re a fost numit pre edinte al Comisiei de remont a cabalinelor din armat . A fost unul dintre marii speciali ti ai timpului, recunoscut i peste hotare unde a sus inut apreciate conferin e de specialitate. Una din lucr rile

sale „C l uza cresc torilor i cump r torilor de cai” a fost extrem de bine primit de speciali ti i apreciat elogios de Academia Român . Men ion m faptul c a avut o contribu ie însemnat nu numai la dezvoltarea acestui tip de publicistic ci i la îmbog irea teoriei artileristice.

Colonel Romulus Boteanu – comandantul Regimentului 2 Artilerie, cu statul s u major (în 1902)

47


În perioada 1900-1906 a de inut comanda Regimentului 2 Artilerie, a artileriei Corpului 3 Armat i a regiunii forti cate Foc ani-N moloasa-Gala i. A fost trecut în rezerv în anul 1906 când a fost i înaintat la gradul de general de brigad . În acela i an, ca urmare a pasiunii sale fa de cai i a temeinicelor sale cuno tin e despre ace tia a fost numit director al Hergheliei Coroanei de la Segarcea.

În anul 1914 a fost numit membru în Comisia hipic na ional , iar în 1915 pre edinte al acesteia, organizând Expozi ia hipic na ional de la Constan a.

Este considerat creatorul colii de dresori i cresc tori de cai a armatei.Pentru a percepe exact personalitatea complex a generalului artilerist

Romulus Boteanu, amintim faptul c acesta a fost membru al Societ ii Astronomice din Paris i al Societ ii de Dare de Semn din Bucure ti.

Generalul a avut doi descenden i, un b iat i o fat . Fiul s u, ce purta numele de Emanoil, atât de drag familiei, conform tradi iei a îmbr i at cariera militar . A participat la campania din 1913 i la Primul R zboi Mondial, unde a i fost r nit.

Generalul Romulus Boteanu, distins personalitate a artileriei a trecut la cele ve nice în anul 1924.

A fost decorat cu: „Virtutea militar de aur”, „Steaua României” în grad de o er, „Coroana României” în grad de o er, „Sf. Stanislav” cls. a III-a de r zboi (Rusia) etc.

General de brigad Mircea BOTEZ

N scut: 19 aprilie 1872Decedat: 25 aprilie 1930Studii militare: coala de o eri (1890-1892).Grade militare: sublocotenent-1892, locotenent-1895, c pitan-1902, maior-1911, locotenent-colonel-1915, colonel-1916, general de brigad -1917.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 4 Artilerie (1892-...); comandant al artileriei c l re e/Divizia Cavalerie (1913-1916); comandant al colii de O eri de Artilerie i Geniu (1917-1918); inspector general al armatei (1920-...).A fost ul generalului Panait Botez .

A participat la campania din 1913. În Primul R zboi Mondial a participat la luptele din Transilvania pe frontul Armatei de Nord i la luptele din Moldova. La 4 octombrie 1916 a fost grav r nit în zona localit ilor Hârja-Groze ti, în timp ce conducea focul unei baterii al c rui comandant fusese grav r nit. Dup spitalizare nu s-a mai putut întoarce pe front.

Pentru faptele sale de vitejie colegii din promo ie l-au numit „VITEAZUL”.Generalul de brigad Mircea BOTEZ a r mas în su etul camarazilor de

arm atât pentru eroismul s u, cât i pentru faptul c s-a num rat printre ilu trii comandan i ai colii de O eri de Artilerie i Geniu.

48


Maior (r) Ion I.C. BR TIANU

N scut: 20 august 1864, în localitatea Florica, jude ul Arge .Decedat: 24 noiembrie 1927, în Bucure ti.Studii: Colegiul „Sfântul Sava” din Bucure ti; coala preparatorie „Saint-Barbe”; coala politehnic ; coala de poduri i osele din Paris. (1883-1889).Grade militare: sublocotenent – 10 mai 1883; locotenent – 10 mai 1891; c pitan – 1 februarie 1897; maior – 1 decembrie 1913.Func ii militare: comandant de subunitate i alte func ii în Regimentul 2 Artilerie; ministru de r zboi (1914-1916; 1922).Ion I.C. Br tianu, valoros inginer, distins om politic, pre edinte

al Consiliului de Mini tri în cinci mandate, pre edinte al Partidului Na ional Liberal, membru de onoare al Academiei Române, face parte din galeria marilor personalit i al c ror destin s-a intersectat în mod fericit cu artileria.

A fost ul cel mare al fostului pre edinte al Consiliului de Mini tri i fondator al Partidului Na ional Liberal, Ion C. Br tianu i al Piei Ple oianu. Dup absolvirea Colegiului „Sfântul Sava” din Bucure ti i-a continuat studiile în inginerie i drept la Paris. Întors în ar s-a impus în via a politic ca una dintre cele mai mari personalit i române. Timp de dou decenii a fost în prim-planul vie ii politice române ti. A avut o puternic in uen pe lâng regele Ferdinand, motiv pentru care era numit i „regele neîncoronat” al României. Reformele ini iate de el pentru dezvoltarea statului i contribu ia deosebit la realizarea României Mari l-au impus pentru totdeauna în galeria celor mai mari oameni politici i de stat ai rii.

Pe cât de tumultos a fost în politic pe atât de imprevizibil sentimental a fost în via a personal . La revenirea din Fran a, lucrând la construc ia c ii ferate Ia i-Pa cani, a avut o idil cu Maria Moruzi. Aceasta s-a c s torit îns cu Alexandru Cuza, ul fostului domnitor Alexandru Ioan Cuza. C s toria a durat numai 6 luni, ca urmare a decesului mult prea timpuriu al tân rului so . Ionel I.C. Br tianu a reluat rela ia cu Maria Moruzi Cuza, în urma c reia a rezultat un u, viitorul mare istoric Gheorghe Br tianu i el o er de artlerie în rezerv , participant la Primul R zboi Mondial în divizionul marelui viitor general de artilerie Nicolae D sc lescu. Acesta a fost recunoscut de tat l s u care, în anul 1897, i-a o cializat rela ia cu Maria, cununându-se pentru scurt timp. Dup un ir de rela ii amoroase s-a rec s torit la data de 4 martie 1907 cu Eliza tirbei, pe care a determinat-o s divor eze de adversarul s u politic, liderul conservator Alexandru Marghiloman.

Primul s u contact cu armata a fost în anul 1877, la numai 13 ani, când i-a înso it tat l pe front. Urm torul a fost la 18 octombrie 1882 când s-a înscris ca voluntar în Regimentul 2 Artilerie din Bucure ti i de-a lungul timpului a participat la unele manevre

49


de instruc ie. Dup intrarea României în cel de-al doilea r zboi balcanic, a demisionat din fruntea Partidului Liberal i, cu gradul de maior, a participat la activit ile militare desf urate în cadrul Statului Major al Artileriei al Corpului II Armat . Despre activitatea sa, generalul Cr iniceanu men iona „Neobosit i însu e it în îndeplinirea serviciului în toate direc iile: informa ii, comunica ii, aprovizion ri i pred ri. A adus mari servicii în îngrijirea trupei care ocupa comandamentul. Merit a decorat i înaintat în grad”22.

Dup participarea la r zboiul balcanic, de i nu a mai fost concentrat sau mobilizat, potrivit reglement rilor din acea vreme a fost notat elogios i propus pentru înaintarea la gradul urm tor, lucru ce îns nu s-a mai întâmplat.

Referitor la înaintarea sa la gradul de locotenent-colonel, comandantul Diviziei 4 Infanterie, din care f cea parte Regimentul 2 Artilerie a a rmat: „dac ar s se aprecieze numai dup unele func ii ce a ocupat în serviciul rii i tot ar merita s înainteze excep ional. Dac totu i se ine în seam c maiorul în rezerv Ion I.C. Br tianu a fost i ministrul de R zboi care a preg tit armata pentru aceast campanie, înaintarea sa în

mod excep ional este i mai justi cat . De aceea în acord cu e i s i ierarhici, îl propun pentru înaintare excep ional ”. De re inut c , de i a fost propus pentru înaintare în grad, în po da demnit ilor de inute, nu a fost avansat deoarece nu fusese „concentrat” dup ob inerea gradului de maior, a a cum prevedeau reglement rile din acea vreme. Acest aspect de respectare strict a legalit ii pare aproape incredibil în contextul actualelor realit i.

Ion I.C. Br tianu a de inut portofoliul de ministru de r zboi în perioadele 4 ianuarie 1914 – 15 august 1916 i 19 ianuarie -25 martie 1922.

A fost distins cu:- Medalia „Avântul rii”;- Marea Cruce a Ordinului „Coroana României”;- Marea Cruce a Ordinului „Steaua României”;- Medalia jubiliar „Carol I”.

Maior (r) Gheorghe BR TIANU

N scut: 3 februarie 1898, la Ruginoasa, jude ul Ia i.Decedat: aprilie 1953, la Sighet.Studii militare: coala de O eri de Rezerv de Artilerie (1916-1917). Grade militare: sublocotenent-1917, locotenent-1921, c pitan-1934, maior-1942 (de la 05.09.1941 a fost transferat în arma cavalerie).Func ii militare: comandant de subunit i de artilerie.A fost ul ilustrului om politic Ion I.C. Br tianu i al Mariei Moruzi, fost nor a lui Alexandru Ioan Cuza.

22 Nicolescu Gheorghe, Personalit i în uniform , Calendarul tradi iilor militare – 2011, Editura Cen-trului Tehnic-Editorial al Armatei, p.43

50


Maiorul (r) Gheorghe Br tianu a fost o mare personalitate a societ ii române ti din prima jum tate a secolului al XX-lea, cu o solid preg tire universitar . A urmat Facultatea de drept din Ia i (1917-1919) i a ob inut un doctorat la Universitatea Sorbona (1920-1922), precum i un doctorat în lozo e la Universitatea Cern u i (1923).

A fost membru corespondent (1928-1942) i membru titular (din 28.05.1942) al Academiei Române.

În 1916 s-a înrolat voluntar în Regimentul 2 Artilerie. A participat la luptele de pe Valea Trotu ului i din Bucovina, de ecare dat ind r nit.

A conferen iat la coala Superioar de R zboi în anii 1942-1943 i 1945.Între multele sale lucr ri publicate le amintim pe urm toarele: “O enigm i un

miracol: poporul român”, “Formarea unit ii române ti. Factori istorici”, “Ac iunea politic i militar a României în lumina coresponden ei diplomatice a lui Ion I.C. Br tianu”, „File rupte din cartea r sboiului” etc. În aceast din urm carte a evocat i personalitatea admirabil a viitorului mare general de artilerie, Nicolae D sc lescu,

pe atunci comandant al divizionului din care f cea parte i locotenentul Gheorghe Br tianu.

A decedat în închisoarea de inu ilor politici de la Sighet.

General de brigad Romulus BR TUIANUN scut: 5 iunie 1876, la Române ti, plasa Ocolu, jude ul Gorj.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1894-1896), coala de

Aplica ie de Artilerie i Geniu (1899), coala Superioar de R zboi (1904-1906).Grade militare: sublocotenent-1896, locotenent-1900, c pitan-1907, maior-1914,

locotenent-colonel-1916, colonel-1917, general de brigad -1926.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentele 9 i 1 Artilerie (1896-

1899), 3, 1 i 5 Artilerie (1900-1907); func ii în coala Militar de Artilerie i Geniu (1912-1914; comandant al Regimentului 1 Artilerie Cetate (1918-1920), al colii de Aplica ie de Artilerie (1920-1921); comandant al Brig zii 9 Artilerie (1926-1928), Brig zii 19 Artilerie (1928), Brig zii 17 Artilerie (1928-1931); comandant al Diviziei 5 Infanterie (1931-1935).

A fost un str lucit o er de artilerie. A urcat cu con tiinciozitate treptele ierarhiei militare, de la comandant de subunitate pân la comandant de divizie. A fost trecut în rezerv la 18 iunie 1935.

51


General de brigad Alexandru BUDI

N scut:. 26 iunie 1896, la Pl gine ti, jude ul Vrancea.Decedat: 23 septembrie 1971, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1915-1916), coala Superioar de

R zboi (1924-1926) – al doilea în promo ie.Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-1917, c pitan-1923, maior-1933, locotenent-colonel-1938, colonel-1943, general de brigad -1948, cu vechime din 26 ianuarie 1945.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 23 Artilerie (1916), o er de stat major în Brigada 13 Artilerie (1916-1920); comandant de baterie în Regimentul 18

Artilerie (1920-1924); profesor la colile Militare din Bucure ti i Constan a (1926-1932); profesor la coala Superioar de R zboi (1933-1938); ef al Biroului ata a i militari din Marele Stat Major (1937-1938); ata at militar în Bulgaria (1938-1941); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1941, 1943-1944); comandant al Grupului de Experien Prahova (1941-1943); ef de stat major al Corpului 6 Armat (1943); diferite func ii de comand i ef al unor cursuri de perfec ionare ale Marelui Stat Major (1948-1952).

În cei peste 35 de ani de carier militar a îndeplinit o mare diversitate de func ii în domeniile comand , înv mânt i diploma ie militar . Aprecierea e lor s i, pentru exercitarea tuturor func iilor ocupate, a fost unanim laudativ . De remarcat faptul c a participat la ambele con agra ii mondiale ale secolului trecut. Astfel, în timpul R zboiului de Reîntregire a participat cu Regimentul 23 Artilerie i cu Brigada 13 Artilerie la memorabilele lupte de la N moloasa, M r e ti i Muncelu.

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a condus în calitate de comandant ac iunile de lupt ale Regimentului 1 Artilerie Grea în opera ia de la Odessa (1941). Dup îndeplinirea altor func ii importante, a fost numit din nou la comanda Regimentului 1 Artilerie Grea (1943-1944). Împreun cu întregul regiment, la 24 august 1944 a fost luat prizonier în satul Brad, jude ul Bac u, de trupele sovietice. A fost prizonier în U.R.S.S. mai bine de 3 ani, pân la data de 13 octombrie 1947, când a revenit în ar . De re inut faptul c în timpul prizonieratului, ca urmare a unei îmboln viri grave i-a pierdut ochiul stâng.

Ca recunoa tere a meritelor sale a fost reprimit în armat i avansat la gradul de general de brigad în anul 1948.

Generalul Budi Alexandru a r mas în con tiin a camarazilor ca unul din str luci ii teoreticieni ai perioadei interbelice. Activitatea sa teoretic a fost facilitat i determinat în acela i timp de calitatea sa de cadru didactic într-o serie de institu ii

de înv mânt militar.

52


Lucr rile sale cele mai reprezentative, în ordine cronologic , au fost urm toarele23:

- „Sistematizarea cuno tin elor tactice referitoare la defensiv i ofensiv ” (1928);

- „No iuni de artilerie: material, muni ie, trageri” (1929);- „Conducerea r zboiului de coali iuni” (1931);- „Conducerea ac iunilor. Studiu politico-militar” (1932), prefa a semnat de

marele om politic, profesorul universitar Nae Ionescu;- „Cartea osta ului. Su et i minte” (1933), scris împreun cu c pitanul Filip A.;- „Manevra din pozi ie central . Ruptura frontal . Manevra pe linii interioare”

(1933) – prefa a acesteia a fost scris de un alt mare gânditor militar, generalul Sichitiu I.;- „Aplica iuni tactice i organizarea lor pentru instruc ia de lupt ”, volumele I

i II (1935),- „Manevra i formele ei” (1937);- „R zboiul mondial. Prusia Oriental . August 1914”;- „Bulgaria. Istoric . Geogra c . Politic . Economic . Cultural . Militar .” –

1943.A a cum se poate observa tematica abord rilor sale teoretice a fost extrem de

diversi cat : ap rare na ional , conducere militar – inclusiv a r zboiului de coali ie, art militar , istorie etc. Generalul Budi Alexandru a relevat rolul i importan a armatei na ionale, f r de care „întreaga politic a unui stat i deci fundamentul statului este ubred, cl dit pe nisip i se va n rui la cea dintâi lovitur ”. Identi când corect înv mintele desprinse din desf urarea primului r zboi mondial a contribuit la conturarea teoretic a modului de desf urare a „r zboiului modern” i a cerin elor conducerii for elor armate. În ceea ce prive te acest ultim aspect, a sesizat corect dimensiunea politico-militar a conducerii r zboiului, reliefând necesitatea stabilirii unei foarte bune colabor ri, înc din timp de pace a politicului – guvernul cu componenta militar a binomului anterior amintit, reprezentat de „Înaltul Comandament”. Una din condi iile de succes în viziunea sa o reprezenta reu ita conjug rii „unit ii directivei politice” cu „unitatea de comandament”, pornind de la acceptarea suprema iei politicului în raport cu institu ia militar . Referitor la aceast necesitate de conjugare a eforturilor politice i militare propus de autor, profesorul Nae Ionescu a subscris pe deplin în prefa a lucr rii men ionat anterior, eviden iind juste ea aprecierii c problematica militar trebuie s stea în aten ia oamenilor politici la fel ca i problemele politice ale statului în aten ia liderilor militari.

În concluzie putem a rma, f r teama de a gre i c opera generalului Budi Alexandru a fost subscris convingerii c „lec iile trecutului au costat prea mult sânge pentru a nu scoate i folosi toate înv mintele ce rezult din ele”.

23 Otu, P., col. dr., Oroianu, T., col. dr., Ion, E., lt.-col., - Personalit i ale gândirii militare române ti – vol. I, Editura A.I.S.M., Bucure ti, 1997, pp. 103-109

53


C pitan Vasile BUESCU

N scut: în anul 1846. Decedat: martie 1883, la Bucure ti.Studii militare: coala de o eri din Bucure ti (1865-1867).Grade militare: sublocotenent-1867, c pitan-1874.Func ii militare: sub-director al Arsenalului Armatei (1877-1878), comandant de

baterie /R. 2 Art. (1879-... ), profesor la coala de o eri.A urmat coala de o eri din Bucure ti, ind eful promo iei din anul 1867, iar

în anul 1871 a fost trimis la studii la Liege, Belgia.

În anul 1875 a inventat un sistem de revolver i pu c , cu inc rcarea pe la culat (în fapt o înbun t ire a revolverului belgian Lebeau ), care a fost adoptat pentru armata român (revolverul Buescu). Pentru inven ia sa a fost decorat cu medalia Bene-Merenti clasa I. Se pare c un exemplar de pu c Buescu exist în colec ia de arme a Muzeului Pele .

Colonel Octavian BUGEANU

N scut: -Decedat: 12 decembrie 1938.Studii militare: -Grade militare: sublocotenent-..., locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1919,

locotenent-colonel-..., colonel-... .Func ii militare: (...); comandant al Divizionului Artilerie C l rea (1919-

1920); profesor de matematic la coala Militar de Artilerie (1920-1930); comandant al Divizionului 2 Tunuri Munte (1930-1932); comandant al colii Militare de O eri de Artilerie de Rezerv , Craiova (1932-1935); comandant al Regimentului 19 Artilerie Ploie ti (1935-1937); comandant la Inspectoratul General al Artileriei (1937-1938); trecut în rezerv -1938.

A fost un excelent o er, care i-a desf urat întreaga carier militar numai în structuri de artilerie. A participat, în Primul R zboi Mondial, la luptele din Dobrogea i de la Oituz (comandant de baterie). În anul 1919, comandând Divizionul Artilerie

C l rea , a participat la campania din Ungaria, pân la Budapesta.

54


Colonelul Octavian Bugeanu a fost un str lucit matematician, timp de un deceniu profesor de matematic la coala Militar de Artilerie.

A fost un colaborator constant la Gazeta matematic i la Revista de matematic din Timi oara.

General de brigad Gheorghe BUICLIU

N scut: 8 ianuarie 1883, în comuna Popeiu, jude ul Bra ov.Decedat: 18 octombrie 1966.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1904-1906), coala Special de Artilerie (1906-1908).Grade militare: sublocotenent-1906, locotenent-1910, c pitan-1914, maior-1917, locotenent-colonel-1919, colonel-1926, general de brigad -1935; în 1938 a demisionat din armat .Func ii militare: profesor de matematici superioare la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1908-1916); consilier pe probleme tehnice i de înv mânt militar în Marele Stat

Major (1916-1920); profesor la coala de Aplica ie a Artileriei i profesor suplinitor la catedra de geometrie analitic la Politehnica din Timi oara (1920-1930); comandant al colii de Aplica ie de Artilerie (1926-1928); conferen iar la catedra de balistic a sec iei de armament i muni ii din Institutul Politehnic Bucure ti (1931-1945); secretar general al Ministerului de R zboi (1937); inspector general al artileriei (1937-1938); specialist în întreprinderile de tehnic militar (1945-1952).

Generalul de brigad Gheorghe Buicliu a fost un eminent o er de artilerie, unul dintre marii matematicieni români. A publicat diverse studii de specialitate în “Gazeta matematic ” (462 probleme i 191 articole), în “Revista de matematic ”-Belgia i în alte publica ii.

A fost un remarcabil profesor de matematic la coala de Aplica ie a Artileriei, la Politehnica din Timi oara i la Institutul Politehnic Bucure ti. Temeinica sa preg tire matematic i tehnic l-a impus ca specialist în întreprinderile de tehnic militar , contribuind între anii 1945-1952 la dezvoltarea produc iei autohtone de armament i muni ii.

Cele mai înalte demnit i pe care le-a de inut în institu ia militar au fost cele de secretar general al Ministerului de R zboi i de inspector general al artileriei.

55


General de brigad Ion BUNGESCU

N scut: 16 martie 1898, în satul Retevoie ti, jud. Muscel.Decedat: 19 aprilie 1948.Studii militare: Liceul militar Mân stirea Dealu (1913-1916), coala de O eri

de Artilerie i Geniu (1916-1917), coala de R zboi-Bucure ti (1930-1932), coala de R zboi-Paris (1932-1933).

Grade militare: sublocotenent-1917, locotenent-1918, c pitan-1926, maior-1934, locotenent-colonel -..., colonel-..., general de brigad -1945.

Func ii militare: comandant de subunitate în R. 15 Obuziere (1917-1918); comandant al primei baterii de tunuri antiaeriene “Skoda” cal. 76,2 mm (1926-1930); cadru didactic la coala Superioar de R zboi (1936-1938); comandant al Centrului de Instruc ie pentru Ap rarea Contra Aeronavelor (1938-1939) i al colii de O eri pentru Artileria Antiaerian (1939-1944); ef de stat major al Corpului Blindat (1944); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1944-1946); diferite func ii la Corpul 4 Armat i la Subsecretariatul de Stat al Aerului (1946).

Dup absolvirea colii Militare de Artilerie, Geniu i Marin i înaintarea la gradul de sublocotenent, la data de 1 iunie 1917, a fost trimis pe frontul din Moldova, la comanda

Generalul Buicliu la turnarea canciocului inaugural al Casei Gazetei Matematice (oct.1933)(De la stânga la dreapta: Ion Ionescu, Gh. i eica, C. Busil , Tancred Constantinescu,

Gen.Buicliu, Mihai Manoilescu, Gh. Em. Filipescu).

56


unei subunit i de artilerie din Regimentul 15 Obuziere. Pentru modul în care i-a condus subunitatea în lupt , în anul urm tor a fost înaintat la gradul de locotenent. Dup încheierea Primului R zboi Mondial a solicitat trecerea în arma artilerie antiaerian .

A contribuit la formarea speciali tilor în arm în primii ani de la apari ia acesteia, prin cooptarea în catedra de preg tire militar a colii Politehnice – Polizu din Bucure ti, care asigura preg tirea o erilor de rezerv din aceast arm .

În anul 1925 a fost trimis în Fran a, la un curs de specializare pe linia ap r rii contra aeronavelor. În acela i an a fost înaintat, din nou la excep ional, la gradul de c pitan. Reîntors în ar a fost numit în anul 1926, comandant al primei baterii de tunuri antiaeriene sistem „SKODA”, calibru 76,2 mm. În perioada în care a de inut aceast func ie a realizat o prim variant a aparatului de conducere a focului artileriei antiaeriene, menit a sincroniza în timp i spa iu traiectoriile proiectilelor trase de tunurile conectate la acest aparat. Acest aparat a reprezentat mecanizarea i automatizarea tragerilor asupra intelor aeriene.

Dup ce a urmat coala Superioar de R zboi din Bucure ti (1930-1932), ca urmare a rezultatelor excep ionale a fost trimis s urmeze i cursurile celebrei coli Superioare de R zboi Saint-Cyr (1932-1933). Aceste cursuri au fost urmate, conform regulilor vremii, de un util stagiu la Regimentul 401 Ap rare Contra Aeronavelor. În aceast perioad s-a num rat între cei ce au audiat cursurile de istorie ale Universit ii Sorbona.

Reîntors în ar a realizat un nou model de conducere a focului “Aparatul central simpli cat - sistem maior Bungescu” (1935). De men ionat c lucrarea de prezentare a acestuia „Memoriu asupra aparatului control de prepara ie i conducere a tragerilor antiaeriene” a fost premiat în anul 1935 de Academia Român . Pentru inven ia sa a fost decorat cu „Meritul cultural pentru tiin ” clasa a II-a, prin Decretul nr. 730 din 1935. În acela i an, ca urmare a recunoa terii importan ei acestei realiz ri o erului i-a fost acordat i ordinul „Coroana Iugoslaviei” clasa a IV-a.

Perseverent în activitatea de cercetare tiin i c , a realizat, 3 ani mai târziu “Aparatul central de tragere-model Bungescu-1938”. Aceast realizare a avut un puternic ecou inclusiv în str in tate. De i mai multe uzine au solicitat licen a, inclusiv din Germania, contra unor sume considerabile. Bun român, o erul a oferit gratuit documentele speciali tilor Uzinei Re i a. De re inut c acest model de aparat a echipat artileria antiaerian român în cel de-al Doilea R zboi Mondial.

Generalul Ion Bungescu a fost preocupat nu numai de domeniul tehnic ci i de cel al înv mântului militar. În acest sens men ion m c în perioada 1936-1938 a f cut parte din corpul didactic al colii Superioare de R zboi. El este cel care a ini iat demersurile în in rii la 1 aprilie 1938 a Centrului de Instruc ie pentru Ap rare Contra Aeronavelor i la 10 decembrie 1939 a colii Militare de O eri de Artilerie Antiaerian . De altfel, a

fost i primul comandant al acesteia, func ie îndeplinit pân în anul 1944.La data de 8 iunie 1944, locotenent-colonelul Bungescu a fost numit ef de stat

major al Corpului Blindat, func ie de inut pu in timp, întrucât la 1 decembrie 1944 a fost numit, cu grad de colonel, ef de stat major al Corpului 2 Armat . Cu aceste structuri militare a participat la Campania din vest.

57


În data de 23 decembrie 1945 o erul a cunoscut bucuria înaint rii pe deplin îndrept it la gradul de general de brigad . Ulterior, generalul a îndeplinit func ii de r spundere la Corpul 4 Armat i în structurile centrale ale subsecretarului de stat al Aerului.

Din nefericire generalul de brigad Ion Bungescu a încetat mult prea timpuriu din via , la numai 50 de ani, din cauza unei necru toare boli. A l sat în urm o impresionant oper , expresie a contribu iei sale la dezvoltarea teoriei i practicii militare în general i a celor referitoare la artileria antiaerian în special. Contribu ia sa la dezvoltarea

acestei arme a fost uria , îndeosebi în ceea ce prive te sistemul conducerii focului i înv mântul militar.

Noi artileri tii avem mândria c un camarad de arm , generalul de brigad Ion Bungescu a fost primul comandant al colii Militare de O eri de Artilerie Antiaerian , la fel cum colonelul artilerist Panait Predescu a fost întemeietorul

colii Carelor de Lupt . În fond, cei doi au fost fondatorii acestor dou arme, derivate din artilerie.

General colonel Ioan-Traian BURDULOIU

N scut: 21 mai 1894, la Bra ov.Decedat: 25 august 1974.Studii militare: coala Militar de O eri de Rezerv de Artilerie (1913-1914), coala Militar de Avia ie (1917).Grade militare: sublocotenent (r)-1914, locotenent-1917, c pitan-1920, locotenent-comandor-1932, comandor-..., general de escadr -1944 (cu vechime 1942), general-locotenent (r.)-..., general-colonel (r)-... .Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 3 Obuziere (1916-1917); pilot la Grupul 1 Aero (1917); (...); comandant al Flotilei 1 bombardament (1934-1940); comandant al avia iei litoralului maritim (1940); comandant secund al Regiunii a 3-a aeriene (1940-1941); comandant

al avia iei de bombardament/Corpul 1 Aerian (1944-1945); comandantul Corpului 1 Aerian (1945) i al Diviziei Avia ie (1945-1946).

A participat în Primul R zboi Mondial în cadrul Regimentului 3 Obuziere i Grupul 1 Aero.

În perioada 31.03.1941-28.11.1944 a fost trecut în rezerv , din ordinul generalului Antonescu.

58


General de divizie dr. tefan BURILEANU

N scut:. 10 ianuarie 1874, în satul Burila Mare, jude ul Mehedin i.Decedat:. 1944Studii militare: coala Politehnic din Paris (1891-1893), coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu de la Fontainbleau i studii superioare în domeniul metalurgiei i matematicii-Fran a (1894-1898), nalizate cu titlul de doctor în tiin e matematice.

Grade militare: sublocotenent-1893, locotenent-1896, c pitan-1904, maior-1911, locotenent-colonel-1915, colonel-1916, general de brigad -1918, general de divizie-1933.Func ii militare: comandant de subunitate în R. 3

Art. (1893-1897); profesor de balistic , probabilit i, calcul diferen ial i integral i metalurgie la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1898-1916), pre edinte al Consiliului superior tehnic al artileriei, armamentului i muni iilor din Ministerul de R zboi (1916-1918); director general al Direc iei tehnice din Ministerul de R zboi (1918-1923);

Alte func ii: profesor universitar titular la catedra de mecanic ra ional a Universit ii din Cluj (1923-1930); membru al Consiliului superior al minelor din Ministerul Industriei i Comer ului.

A urmat studii atât în ar cât i în str in tate. Ultima clas de liceu a urmat-o la Paris, la Liceul „Saint Louis”. În anul 1891 a fost admis în coala de O eri de Artilerie i Geniu pe care a absolvit-o în 1983. i-a început cariera militar ca sublocotenent în

Regimentul 3 Artilerie. În anul 1984 a fost trimis s urmeze cursurile colii de Aplica ie de Artilerie i Geniu de la Fontainbleau. În aceast perioad a ob inut i licen a în matematic .

Reîntors în ar a îndeplinit func ii de comand i stat major în Regimentele 1 i 2 Artilerie Cetate, Regimentele 10 i 5 Artilerie Grea. În paralel cu activit ile speci ce func iilor pe care a fost încadrat a desf urat o intens i temeinic activitate de cercetare tiin i c .

În perioada 1898-1916 a activat ca profesor de balistic , probabilit i, calcul diferen ial i integral, respectiv metalurgie la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin . În anul 1901 i-a sus inut doctoratul în matematic la Paris. Lucrarea sa de doctorat „Noi metode de balistic exterioar ” s-a bucurat de o excelent apreciere în mediul tiin i c interna ional i autohton.

Ca profesor la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin a publicat o multitudine de articole i studii bine primite de speciali ti i de mediul academic din ar , dar i din

59


str in tate. Lucrarea sa “Probabilite du tir” (1900) a fost inclus în edi ia din 1911 a “Marii enciclopedii tiin i ce” în in ate la Paris de ilustrul om de tiin Toulouse. Despre lucrarea generalului Burileanu s-a scris elogios în presa vremii: „Punctele cele mai delicate ale p r ii teoretice, relativ la calculul probabilit ilor, au fost expuse de autor în aceast excelent publica ie, cu o claritate ce face onoare unui matematician i unui scriitor”24. Aprecierile nu au fost de circumstan ci pe deplin sincere. În acest

sens men ion m c în b t lia de la Verdun, artileria francez a folosit pentru trageri, prevederi ale acestei lucr ri.

Apari ia avia iei, precum i declan area Primului R zboi Mondial au generat preocup ri pentru combaterea aeronavelor. Generalul Burileanu a fost cel care a g sit solu ii în acest sens realizând tunul antiaerian cal. 57 mm cu tragere repede sistem “colonel Burileanu”-1917. Pentru acesta a primit în anul 1919 premiul “Laz r” al Academiei Române i a fost recompensat cu 5000 lei. Cele 40 de tunuri antiaeriene calibru 57 mm aveau o caden de 20-25 lovituri pe minut, un câmp de tragere orizontal de 360 i vertical de +85 . Pentru acest tun colonelul Burileanu a proiectat i realizat un focos cu durat mare de ardere.

Prin aceste realiz ri colonelul tefan Burileanu a devenit pionier al artileriei antiaeriene române.

Inventator înn scut, a realizat afetele pentru evile tunurilor cal. 150 mm, i pentru obuzierele cal. 120 mm, guri de foc statice, ca urmare a dezafect rii Cet ii Bucure ti. Din acestea s-au putut constitui structuri de artilerie grea.

Competen ele tehnice remarcabile au determinat numirea sa în func iile de pre edinte al Consiliului Tehnic al Artileriei, Armamentului i Muni iei i al Comisiei de Studii i Materiale de R zboi.

Pe timpul refacerii armatei în perioada 1916-1917, în poligonul Crasna-Vaslui, prin trageri experimentale a întocmit în timp scurt table de tragere pentru muni iile de r zboi aduse din str in tate i care urmau s intre în înzestrarea armatei.

Preocupat de sporirea b t ii artileriei, a realizat “coafe de ogiv ” pentru obuzele explozive trase de tunurile cal. 57 mm md. 1915 i 1917, cu care b taia a crescut cu aproximativ 22%.

Generalul a avut o contribu ie teoretic excep ional la dezvoltarea teoretic a balisticii i metalurgiei. Pe lâng lucr rile deja men ionate, le mai enumer m pe urm toarele: “Curs de balistic exterioar ” (1899), “Curs de metalurgie” (1932), “Memorii de metalurgie” (1903), “Studiul tunului de asediu” (1915), “Metalurgia fontei, erului i o elului”(1926).

Eminentul om de tiin , generalul de divizie doctor tefan Burileanu, a încetat din via în anul 1944, la vârsta de 70 de ani.24 Revista general de tiin , nr.15 din 19 iulie 1912, Paris

60


General-colonel Iosif Bucur BUTOI

N scut: 12 iunie 1898, la Voine ti, jude ul Arge ..Decedat: 26 iunie 1957, Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1919),

coala Superioar de R zboi-Paris (1931-1933).Grade militare: sublocotenent-1919, locotenent-1923, c pitan-1929, maior-1937, locotenent-colonel-1942, colonel-1945, general-maior-1948, general-locotenent-1955.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 1 Artilerie (1919-1923); o er în coala de O eri de Artilerie (1924-1928); comandant de baterie în Regimentul 33 Artilerie (1928-1930); profesor la coala Superioar de R zboi (1937-1941, 1941-1942); o er în Marele Cartier General pe front

- Piatra-Neam , Ia i, Rostov (1941, 1942-1943); ef al sec iei opera ii Armatei a 3-a (1943-1944); profesor la coala Superioar de R zboi (1945); comandant al colii de O eri de Artilerie (1945-1947); comandant al Brig zii 1 Artilerie Antitanc i al artileriei Regiunii 4 Militare (1947-1948); comandant al Diviziei 1 Infanterie (1948); comandant al Corpului 3 Armat (1948-1950); comandant al Academiei Militare (1949-1950); comandant al Academiei Tehnice Militare (1951-1957).

Generalul locotenent Iosif Butoi s-a n scut în familia unor rani s raci, care au avut 11 copii, în localitatea Voine ti, jude ul Arge . Dup ce a absolvit coala primar din Valea Mare-Prav , jude ul Arge , a urmat liceul teoretic în ora ul Bra ov. Atras de cariera armelor s-a înscris la coala de O eri de Artilerie i Geniu, evacuat din Bucure ti, în Ia i i Boto ani, pe care a absolvit-o în anul 1919 al doilea în promo ia de 120 de absolven i. Înaintat la data de 1 iulie 1919 la gradul de sublocotenent, i-a început cariera militar în func ia de comandant de sec ie artilerie în Regimentul 1 Artilerie C l rea . Ulterior, în luna noiembrie 1920, a fost mutat ca profesor (instructor) în coala de O eri de Artilerie, unde i-a desf urat activitatea pân în anul 1925. Men ion m c între timp a urmat cursurile colii de Aplica ie a Artileriei, pe care le-a absolvit primul din 120 de cursan i. Dup ce a absolvit coala Superioar de R zboi în anul 1931, în perioada 1931-1933 a urmat cu rezultate foarte bune coala Superioar de R zboi din Paris.

Întors din Fran a a îndeplinit mai multe func ii între care i pe cea de profesor în coala Superioar de R zboi (1943-1944 i 1945). În perioada aprilie 1945-august 1947 a fost comandant al colii de O eri de Artilerie din Pite ti. A reu it s conduc cu competen coala, într-o perioad de profunde transform ri sociale. Un rol important în aceast reu it l-a avut experien a c p tat în cei 10 ani de activitate în aceast institu ie i cei 8 ani petrecu i la catedr în coala Superioar de R zboi.

Colonelul Iosif Butoi a impus, printre altele, modi carea programelor analitice i adecvarea acestora nevoilor reale de preg tire a artileri tilor. Una dintre consecin ele importante ale acestui demers a fost reintroducerea în programele analitice a matematicii

61


i a tiin elor aplicative, scoase din program în timpul r zboiului. A r mas în memoria a numeroase genera ii de artileri ti ca un str lucit dasc l. A fost adeptul metodelor didactice de predare interactiv , cu implicarea permanent a elevilor, de înalt inut tiin i c . Calit ile sale de excelent pedagog au fost dublate de alese calit i umane

(blajin tate, camaraderie, în elegere) care îns nu i-au diminuat exigen a i fermitatea. M rturie în acest sens stau aprecierile elogioase ale e lor s i între care amintim: „Foarte bun comandant, foarte bine ales pentru conducerea unei coli militare [...] în calitate de comandant al colii de O eri de Artilerie a condus coala cu mult abilitate, ridicând-o la un nivel înalt de cultur , de educa ie ost easc ...”25.

În urm torii 10 ani a îndeplinit func ii de mare r spundere între care le amintim pe cele de comandant al Brig zii 1 Artilerie Antitanc (1947-1948); de comandant al Diviziei 2 Infanterie i al Corpului 3 Armat . În ultima parte a carierei, 1951-1957, a fost comandantul Academiei Militare Tehnice.

În întreaga carier , exprimarea sa profesional a fost una de excep ie. A fost apreciat laudativ în „foile de notare” anuale de mari comandan i între care men ion m: colonelul

enescu în 1925 – „o er foarte bine preg tit”; colonelul Ion Carlaon în 1926 – „ foarte bun o er”; generalul Ioani iu în 1939 – „o er excelent”; colonelul Mihai în 1943 – „o er de stat major excep ional”; în foaia sa de notare din anul 1947 este consemnat: „este un o er cu o preg tire cu totul superioar , cu o inteligen activ , foarte capabil, con tiincios i foarte muncitor”26.

Generalul Iosif Butoi a avut abilitatea de a dep i perioada epur rilor în po da monitoriz rii permanente i caracteriz rilor mali ioase ale o erilor politici. Astfel, c pitanul Streja tefan, primul loc iitor politic din istoria colii Militare de Artilerie men iona: „... nu arat ata ament sincer (fa de organele de partid – n.n.), ci mai mult o cial”; „ a scris cu mare greutate câteva articole la gazeta de perete...”; „un o er formal, lua atitudine pe linia regimului, îns avea o rezerv care îl f cea s se târacsc în coada evenimentelor i s nu contribuie la realizarea lor”.

Aceea i dezaprobare a atitudinii politice a generalului locotenent o reg sim i în caracterizarea din 1950 a colonelului Ardelean Aurel, loc iitorul politic al comandantului Academiei Militare care men iona între altele: „...uneori socotea c activitatea politic stinghere te restul activit ilor din armat ”; „nu a ar tat interes pentru a- i ridica nivelul ideologic”; „este formal ata at regimului” etc.

Multe din criticile ce i-au fost aduse dup 1946 au pornit de la faptul c so ia sa, Maria Dumitrescu (n scut în 1911, în Bucure ti), provenea dintr-o familie înst rit . Tat l acesteia a fost distinsul conferen iar universitar Dumitrescu de la Universitatea din Bucure ti, doctor în chimie, posesor al unei pr v lii i a dou case de locuit ce însumau 15 camere în Bucure ti i, respectiv a unei locuin e în Sinaia. Ca urmare a decesului în 1943 al acestuia, so ia generalului a mo tenit o cas în strada Luteran nr. 3 în Bucure ti i un apartament în imobilul din Sinaia, strada Furnica nr. 23, care în 1948 au fost

na ionalizate.25 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, fond Direc ia cadre i înv mânt, dosar 1759, pagina 2026 Ibidem

62


De asemenea, i-au fost repro a i i anii de studii din Fran a, mai exact in uen a acestora asupra felului s u de a . Astfel în „foaia de notare” din 1951, generalul maior

tef nescu men iona c manifest o „atitudine birocratic francez ” în rezolvarea sarcinilor.

Generalul a fost decorat cu mai multe distinc ii între care men ion m: „Coroana României” clasa a 5-a i a 4-a; „Steaua României” clasa a 5-a i a 4-a; „Vulturul German”; Ordinul „Coroana României” i „Steaua României” clasa a 3-a.

Generalul Iosif Butoi, unul dintre cei mai titra i o eri ai secolului trecut i unul dintre cei mai renumi i dasc li ai înv mântului militar românesc a trecut la cele ve nice în data de 26 iunie 1957.

Ultimul domiciliu al generalului a fost în Bucure ti, pe strada 13 Decembrie la num rul 42.

General de brigad Andrei BUTUNOIUN scut: 28 martie 1871, la Gala i.Decedat: 28 iunie 1938.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1889-

1991), coala Superioar de R zboi (1901-1903)Grade militare: sublocotenent-1891, locotenent-1894, c pitan-1900, maior-1910,

locotenent-colonel-1914, colonel-1916, general de brigad -1919.Func ii militare: func ii de comand în Regimentul de Artilerie din Pite ti (1891-

1901); stagiar la un Regiment de Artilerie din Viena (1903-1904); comandant divizion în Regimentul 2 Artilerie (1904-1914); sub ef de stat major al Corpul 5 Armat (1914-1916); comandant al Regimentului 30/5 Obuziere (1916-1918); comandant al Brig zii 10 Infanterie (1919-1920); comandant al garnizoanei Bra ov (1920-1930).

A participat la Primul R zboi Mondial pe întreaga perioad de desf urare a acestuia.

De-a lungul timpului a îndeplinit func ii importante. În aceste sens le men ion m pe cele din a doua parte a carierei sale militare: sub ef de stat major al Corpul 5 Armat , ef al Cursului de trageri i tactica artileriei la coala de O eri de Infanterie, comandant

al Brig zii 10 Infanterie.Generalul Butunoiu a fost un pasionat publicist, l sând în urm atât studii i articole

de specialitate, cât i schi e, nuvele i piese de teatru. Din prima categorie de lucr ri men ion m: “Tragerile i efectele artileriei”, “Tactica artileriei”, “Guri de foc” etc. Din cea de-a doua categorie amintim: “Buc i de lectur ” (1914), “Pu in istorie” (1932). Multe din crea iile sale literare au fost publicate sub pseudonimul „Dor M runt”.

O realizare deosebit a sa a constat în în in area Asocia iei “Cultul Patriei”, în cadrul c reia a reu it s reuneasc o serie de personalit i ale vie ii tiin i ce, culturale, politice i militare.Asocia ia a în l at mai multe monumente în memoria eroilor c zu i în lupt în R zboiul de Întregire.

A încetat din via a în data de 28 iunie 1938 i a fost incinerat, potrivit dorin ei exprimate în timpul vie ii.

Generalul Andrei Butunoiu a fost un militar elevat, cu mare dragoste de ar , care a l sat în urma sa o important i valoroas oper .

63


General de brigad Ion C. BUSUIOC

N scut: 12 martie 1915, comuna Horezu Poienari, jud. Dolj.Decedat: -Studii militare: Liceul Militar din Craiova (1828-1936); coala de O eri de Artilerie

din Timi oara (1937-1939); Facultatea de Artilerie – Academia Militar (1948-1950).Grade militare: sublocotenent -1 iulie 1939; .....; general de brigad – 1966.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 1 Artilerie; comandant baterie

în Divizionul 3 Munte; o er de stat major i ef de stat major al Comandamentului Artileriei Diviziei 5 Infanterie; comandant al Regimentului 273 Artilerie Antitanc, comandant al Brig zii 54 Artilerie Grea; comandant al Brig zii 5 Artilerie Antiaerian (1958-1970); ef al ap r rii antiaeriene în Comandamentul Teritorial Cluj (1970-1973); ef Sec ie mobilizare în Comandamentul Teritorial Cluj (1973-1975).

A urcat treptele ierarhiei militare de la sublocotenent la general. A îndeplinit o multitudine de func ii în artilerie, în perioada 1939-1958 i în artilerie antiaerian , în perioada 1958-1970.

A participat la cel de-al Doilea R zboi Mondial. În campania din est, a participat ca o er topograf i comandant de pluton în Divizionul 2 al Regimentului 1 Artilerie Grea la eliberarea Basarabiei i în luptele de la Stalingrad (1 ianuarie 1942-1943). De asemenea, a participat la luptele împotriva trupelor naziste i hortiste din Transilvania (23 august – 26 octombrie 1944), îndeplinind func ia de comandant de baterie în Divizionul 3 Obuziere munte. Ulterior a participat pân la terminarea r zboiului la campania din vest.

Pentru meritele sale deosebite a fost decorat, între altele, cu urm toarele ordine:- „Coroana României” clasa a V-a cu spade i panglic de „virtute militar ” în

grad de cavaler;- „Steaua României” clasa a V-a cu spade i panglic de „virtute militar ” în

grad de cavaler;- „Coroana României” clasa a IV-a cu spade i panglic de „virtute militar ” în

grad de cavaler.Generalul Ion Busuioc prin întreaga sa carier militar a dovedit c a fost un mare

patriot, un bun o tean, a c rui via i activitate au fost puse necondi ionat în slujba o tirii i implicit a rii.

Colonel Emil BUZESCU

N scut: 5 noiembrie 1901, în comuna Vida-Cartojani, jude ul Vla ca.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1919-1920), coala de Aplica ie de

Artilerie (1925-1926), coala Superioar de R zboi (1935-1937).Grade militare: sublocotenent-1920, locotenent-1924, c pitan-1931, maior-1939,

locotenent-colonel-1942, colonel-1945.

64


Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 20 Obuziere (…); diferite func ii în Regimentul 34 Obuziere, Regimentul 33 i 2 Artilerie C l rea Vân tori de Munte, Corpul 7 Armat (…); sub ef de stat major al Corpului 3 Armat (1941-…); comandant al Divizionului 54 Artilerie Grea Independent (1942); sub ef al statului major al Corpului Munte (1942-…); comandantul Regimentului 1 Artilerie Grea (1945-1946).

A participat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, ca ef al Biroului opera ii al Corpului Vân torilor de Munte, la luptele din Bucovina, Basarabia de Nord i de la est de Nistru, de la Odessa, comandând Divizionul 3 Tunuri Munte, de la Sevastopol comandând Divizionul 54 Artilerie Grea Independent i din Crimeea ca sub ef al statului major al Corpului Munte.

Colonelul Emil Buzescu a fost un o er valoros, destoinic, deosebit de responsabil.

65


General de brigad Alexandru CANDIANO-POPESCUGeneral de divizie Ion (Iancu) CARLAONGeneral de divizie Dumitru CARLAONCAROL I – Principe i Rege al RomânieiGeneral de brigad Ion CARPGeneral de brigad “post mortem“ Vasile CASIANC pitan Demetriu Benedict CÂRÂCGeneral de brigad Oni or I. CÂRCUGeneral de armat Paul CHELERGeneral de brigad Platon CHIRNOAGGeneral de corp de armat Constantin CHRISTESCUColonel Scarlat CIOCÂRLANGeneral-maior dr. ing. Grigore CIURU NIUCGeneral Constantin COANDLocotenent Henri COANDGeneral de brigad Nicolae CONDEESCUGeneral de divizie Constantin S. CONSTANTIN General de armat Constantin CONSTANTINESCU-CLAPSGeneral de brigad Gheorghe CONSTANTINESCUC pitan Emil CORNESCUGeneral de brigad Grigore CORNESCUGeneral de divizie Gheorghe COSMAGeneral de brigad Christache CR INICEANUColonel Constantin CR TUNESCULocotenent-colonel Vasile CREMINEANUGeneral-maior Ion CUP A

u CANDIANO-POPESCUu) CARLAONCARLAON

al RomânieiP

C

66


General de brigad Alexandru CANDIANO-POPESCU

N scut: 1 ianuarie 1841, în satul Lipia, jude ul Buz u.Decedat: 25 iunie1901, la Târgovi te.Studii militare: coala Militar de O eri Bucure ti (1857-1859).Grade militare: sublocotenent-1859, locotenent-1861, c pitan-1864, maior-1877, locotenent-colonel-1877 (avansat pe câmpul de lupt ), colonel-1882, general de brigad -1894.Func ii militare: comandant de subunitate de artilerie în regimentul de artilerie comandat de colonelul Nicolae Haralambie (1859-1867); o er mili ian, ata at statului majoral Diviziei 4 Infanterie (1877); comandant al Batalionului 2 Vân tori din Divizia 4 Infanterie (1877-1878); prefect al poli iei Bucure ti (1879); adjutant regal (1880-1892);

comandant de divizie (…); comandant de corp de armat (…).Generalul de brigad Alexandru CANDIANO-POPESCU a fost o personalitate

complex , vulcanic , uneori greu de în eles. Dup absolvirea colii Militare de O eri i-a desf urat activitatea ca o er de artilerie pân în data de 18 februarie 1867 când a

demisionat din armat i a fost trecut în corpul mili ienilor. Cu un an înainte de trecerea în rezerv a participat la data de 11 februarie 1866 la detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În memoriile sale “Amintiri din via a-mi”, ap rut postum în anul 1924, î i justi c participarea la demiterea domnitorului astfel: “Interesul meu era ca dânsul s stea pe tron cât mai mult i interesul meu nu se potrivea cu cel ob tesc. Mie îmi mergea bine, rii îns îi mergea r u... Cu su etul înc rcat în am r ciune i în mâhnire, am intrat în conspira ie împins de cea mai des vâr it dezinteresare i împlinind cea mai grozav jertf pe care un om poate s o împlineasc .... Ce chin, ce lupt înver unat s-a petrecut cu mine! Trebuia s m hot r sc. Am ales ara.”.

Dup demisie a urmat studii de drept în Italia unde a ob inut i titlul de doctor. Spiritul s u de frond , de contestatar s-a manifestat i în aceast perioad i a determinat 3 arest ri, ca urmare a acuza iei de agitator politic. Una din aceste arest ri s-a produs în Austro-Ungaria. De re inut faptul c spiritul s u civic l-a determinat s în in eze ziarele “Perseveren a” i “Democra ia”.

Un loc aparte, de nitoriu în bibliogra a sa îl ocup participarea în luna august 1870 la mi carea antidinastic cunoscut sub numele de “Republica de la Ploie ti”. Mi carea republican de la Ploie ti a intrat în con tiin a românilor, nu atât prin semni ca ia sa istoric cât mai ales prin valoarea comic a descrierii sale de c tre marele scriitor Ion Luca Caragiale. Mi carea a fost înfrânt iar Candiano-Popescu, împreun cu al i 40 participan i au fost pu i sub acuzare, dar achita i ulterior de tribunalul din Târgovi te.

Implicarea sa în via a politic a rii a continuat i dup acest eveniment. Astfel, la data de 24 mai 1875 a semnat programul politic de în in are a Partidului Na ional Liberal, al turi de 10 personalit i ale vie ii politice ale timpului, între care îi amintim pe: Ion C. Br tianu i Mihail Kog lniceanu.

67


Mobilizat la cerere în anul 1877 ca o er mili ian, a participat în mod remarcabil la R zboiul de Independen . În calitate de comandant al Batalionului 2 Vân tori din Divizia 4 Infanterie, a condus atacul eroic al acestuia pentru cucerirea legendarei redute Grivi a I. În fruntea subordona ilor a fost o pild de curaj i patriotism. “De moarte s nu v s i i, solda i, eu sunt fericit a muri ast zi, c ci m bat pentru ar , pentru lege...”, spunea maiorul Alexandru Candiano-Popescu.

Pentru eroismul s u a fost elogiat de ministrul de r zboi, generalul Alexandru Cernat, în ordinul de zi al armatei i avansat la gradul de locotenent-colonel. De asemenea, a fost decorat cu urm toarele ordine i medalii: “Steaua României” în grad de o er, “Virtutea Militar ” de aur, “Trecerea Dun rii”, “Ap r torii Independen ei” i “Crucea Sfântului Gheorghe” (ruseasc ).

Dup r zboi a fost comandant al unei divizii i al unui corp de armat i prefect al Poli iei Bucure tiului. Îns , f r a diminua importan a acestor func ii, cea mai important demnitate ocupat a fost cea de adjutant al regelui Carol I, cel pe care în urm cu 10 ani încercase s -l înl ture de pe tron, între anii 1880-1892. Trecerea sa din rândul antidinasticilor în cel al celor apropia i regelui a fost amendat de o parte a opiniei publice, între care i Mihai Eminescu. Acesta a dezaprobat numirea sa: “Când un om ce, dup propria sa m rturie, soldat ind, a luat parte la r sturnarea suveranului s u i care, dup tiin a tuturor, a proclamat r sturnarea domnitorului la Ploie ti, devine

adjutant domnesc, ata at ca om de încredere pe lâng suveranul pe care a voit s -l r stoarne, domnul Br tianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-a conchide c impunitatea unui atentat la siguran a statului i a formei de guvern mânt e, sub domnia sa, un titlu de recomandare pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale”27.

Personalitate complex , a scris lucr ri, inspirate de participarea la R zboiul de Independen . Între acestea men ion m volumul de poezii – “Când n-am ce face”, în anul 1866 i lucr rile istorice i memorialistice, publicate postmortem: ”R zboiul neatârn rii”, “Istorie critic ”, “Asaltul i luarea redutei Grivi ei” – 1913 i “Amintiri din via a-mi” – 1944.

Generalul Candiano-Popescu Alexandru a decedat în data de 25 iunie 1901, la Târgovi te.

General de divizie Ion (Iancu) CARLAON

N scut: 19 octombrie 1885, satul Tehomir, comuna Micule ti – azi Slivile ti – jude ul Gorj.Decedat: 6 februarie 1952, în închisoarea de la Aiud.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din Bucure ti (1904-1906), coala Superioar de R zboi (1919-1920). Grade militare: sublocotenent-1906, locotenent-1910, c pitan-1914, maior-1916, locotenent-colonel-1921, colonel-1926, general de brigad -1935, general de divizie-1940.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 5 Artilerie (1906-1910); comandant de sec ie i baterie în Regimentul 1 Artilerie (1910-1914); comandant de divizion în Regimentul 21

27 Mihai Eminescu, ziarul “Timpul”, Bucure ti, 9 decembrie 1880

68


Artilerie (1914-1916); comandant al Atelierelor de Repara ii aleCorpului 1 Armat Craiova (1921); comandant al Regimentului 38 Obuziere (1926-1928); comandant al colii Speciale de Artilerie din Timi oara (1928-1933); comandant al Brig zii 2 Artilerie (1933-1937); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei (1937); comandantul Artileriei Corpului 5 Armata (1937-1939); comandant al Diviziei 11 Infanterie (1939-1940); pe 6 august 1940 a fost trecut în rezerv i repartizat ca o er de rezerv în Marele Stat Major.

Ion Carlaon , ul cel mare al lui Dumitru i Lucre iei Carlaon , s-a n scut în satul Tehomir, comuna Micule ti din jude ul Gorj. Atras de cariera armelor a urmat coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , pe care a absolvit-o în anul 1906, al 15-lea în promo ie. A debutat în carier la Regimentul 5 Artilerie. A îndeplinit numai func ii de comand , la toate nivelele: sec ie, baterie, divizion, regiment, coal special , centru de instruc ie, comandant de divizie.

F r a minimiza importan a celorlalte func ii dorim s relev m c în calitate de comandant al colii Speciale de Artilerie din Timi oara (1928-1933) i al Centrului de Instruc ie al Artileriei (1937) i-a adus o contribu ie substan ial de dezvoltare a înv mântului de artilerie. De asemenea, s-a a rmat în elaborarea de normative în arm . În acest sens amintim c a elaborat “Tehnica Tragerilor de Artilerie”. În prefa a volumului doi al acestuia, colonelul Ion Carlaon scria: “Încurajat de modul cum a fost primit edi ia I a lucr rei mele –Tehnica Tragerilor Artileriei (1925) i de dorin a camarazilor, o eri de Artilerie, de a cunoa te cât mai în detaliu metodele de tragere i posibilit ile armei lor m-am hot rât a revedea i completa edi ia I din anul 1925 i a o pune în concordan cu noul regulament al Tragerilor Artileriei (E6A. Edi ia 1930)”. Întreaga lucrare a fost subscris crezului s u; “Fiecare o er de artilerie are o datorie sfânt fa de ara sa i fa de armata sa, de a cerceta, de a g si solu ii noui, metode noui, pentru ca me te ugul Artileristului s e cât mai simplu, cât mai u or i s se poat executa în timpul cel mai scurt”.28

Dup 34 de ani de serviciu, la 6 august 1940 a fost trecut în rezerv . Din nefericire nu s-a putut bucura în lini te de pensie întrucât în 1948 a fost arestat sub acuza ia c este implicat în conducerea unei organiza ii subversive (Mi carea Na ional de rezisten din Oltenia) ce ac iona contra intereselor Republicii Populare Române. Sentin a nr. 28 din 21 iunie 1949 a Tribunalului Militar Craiova l-a condamnat pe generalul Carlaon Ion la 15 ani de temni grea, 10 ani de degradare civil i plata cheltuielilor de judecat în valoare de 10 000 lei.

Generalul Ion Carlaon s-a stins din via în ziua de 6 februarie 1952 în închisoarea Aiud, ca urmare a condi iilor dure de deten ie ce i-au ubrezit s n tatea.

28 Colonelul Carlaon Ion, c pitan Marinescu Marin, locotenent Iv nescu Polihronie, “Tehnica tragerilor de artilerie”, volumul II, “Preg tirea i executarea tragerilor”, pp. 10-11.

69


General de divizie Dumitru CARLAON

N scut: 28 octombrie 1888, comuna Micule ti, jude ul Gorj. Decedat: 2 iulie 1970, în Bucure ti.Studii militare: coala Militar de Artilerie i Geniu Bucure ti (1908-1910), coala Superioar de R zboi (1919-1920). Grade militare: sublocotenent -1910, locotenent -1913, c pitan -1916, maior -1917, locotenent-colonel -1927, colonel -1934, general de brigad -1939, general de divizie -1942.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 5 Artilerie (1911-1918); comandantul Divizionului 2/ Regimentul 1 Artilerie “Regele Carol I” (1918-1919); sub ef de stat major al Inspectoratului Tehnic al Intenden ei (1920-1921); ef al Biroului

opera iilor i al Biroului organizare, mobilizare i instruc iei la Divizia 6 Infanterie (1921-1922 – pentru stagiu); ef al Biroului 1 organizare, mobilizare, adjutantur i justi ie/ Corpul 5 Armat (1927-1928); ef de stat major al Diviziei 20 Infanterie (1928-1932); comandant al Regimentului 39 Artilerie (1932-1936); ef al Sec iei Tactice la Centrul de Instruc ie al Artileriei (1936-1937) ; sub ef de stat major la Inspectoratul 1 Armat (1937-1939); comandant al Brig zii 15 Artilerie (1939-1941); comandant secund al Diviziei 4 Infanterie (1941); comandant militar al municipiului Ia i (1941); comandant al Diviziei 8 Infanterie (26.08.1941- 10.09.1944); secretar general al Ministerului de R zboi (11.09-07.10.1944); comandant al Corpului 1(7) Armat Teritorial (08.10 1944- 22.03.1945). A fost trecut în rezerv în anul 1945.

A fost fratele mai mic al generalului de divizie Ion Carlaon (1885-1952).i-a început cariera militar la comanda unei subunit i de artilerie ca i fratele s u

Ion în Regimentul 5 Artilerie. A participat la Primul R zboi Mondial, îndeplinind func ia de comandant de baterie în regimentul mai sus men ionat. În campania din anul 1916 s-a distins în luptele de pe Jiu i de la Dragoslavele. Pentru modul în care i-a condus bateria în lupt a fost decorat cu Ordinul ,,Coroana României” cu spade, în grad de cavaler, cu panglica de ,,Virtute Militar ”.

În cea de-a doua campanie a participat la luptele de la Varni a (Momâia), la atacul de la M r e ti, apoi la urm rirea inamicului spre Soveja, la Negrile ti, precum i la urm toarele lupte de la Co na (Târgu Ocna). i dup aceast campanie, în anul 1918, a fost decorat cu Ordinul ,,Coroana României” cu spade i panglica de ,,virtute militar ” în grad de cavaler – I.D. nr.117/1917; Ordinul ,,Steaua României” cu spade i panglica de “virtute militar ” în grad de cavaler – I.D

70


nr.2570/1918; ,,Crucea comemorativa” – I.D. nr. 1744/1918; Medalia “Victoria” – I.D. nr. 3390/1921; Ordinul ,,Steaua României” în grad de o er – I.D. nr. 49/1931.

Cariera sa militar a fost una de succes. A de inut func ii importante, inclusiv de comandant de unitate i mare unitate de artilerie, de comandant de divizie de infanterie i de corp de armat teritorial.

În cel de-al Doilea R zboi Mondial, generalul de brigad Dumitru Carlaon a condus ac iunile Diviziei 8 Infanterie în Campania din est, inclusiv în luptele de la Odessa.

A fost arestat de patru ori, judecat i achitat de dou ori. A fost cercetat f r întrerupere aproape 16 ani pentru acuza ii care nu au putut dovedite, anume masacre contra evreilor la Ia i. Debutul dramei generalului Dumitru Carlaon s-a produs la 11 septembrie 1944 când acesta a fost acuzat într-un Consiliu de mini tri c , în anul 1941, în calitate de comandant militar al Ia iului a ,,patronat” masacrarea popula iei evreie ti.

Dup ani îndelunga i de anchetare, f r a se ine seama de vârsta sa înaintat , 73 de ani i a st rii precare se s n tate, la 21 martie 1960 a fost condamnat la 7 ani închisoare corec ional , la 4 ani interdic ie corec ional i con scarea total a averii pentru ,,uneltire contra ordinii sociale”. Ca urmare a recursului s u, aceast sentin a fost judecat la 3 mai 1960 când Tribunalul Suprem i-a redus sentin a la un an i dou luni de închisoare i a dispus punerea sa în libertate, deoarece fusese arestat în februarie 1959. Generalul a fost eliberat din închisoarea Jilava la data de 12 mai 1960.

Generalul de divizie Dumitru Carlaon a decedat la 2 iulie 1970 în capital . Soarta sa a fost mai bun decât a iubitului s u frate Ion Carlaon decedat la 6 februarie 1952 în închisoarea de la Aiud.

CAROL I – Principe i Rege al RomânieiN scut: 7/20 aprilie 1839, la Sigmaringen-Germania.Decedat: 10 octombrie 1914, la Sinaia.Studii militare: coala de Cade i-Munster, coala de Artilerie – Berlin, pe care a absolvit-o în 1857.Grade militare: o er german de artilerie în perioada 1857-1866, principe al României, general feldmare al al Armatei Prusiene (1909) i mare al al Armatei Imperiale Ruse (1912).Func ii: Principe (domnitor) al României (1866-1881); Rege al României (1881-1914).S-a remarcat, ca locotenent de artilerie, în r zboiul austro-germano-danez, participând la asediul cet ii Fredericia.

A condus personal Armata Român la Calafat, împotriva redutelor turce ti de peste Dun re (mai 1877), de pe afetul unui tun de asalt. Pe timpul duelului de artilerie a exclamat “Asta-i muzica ce-mi place!”.

În timpul R zboiului de Independen a de inut comanda trupelor ruso-române la Plevna.La declan area Primului R zboi Mondial nu s-a opus hot rârii Consiliului de

Coroan de a nu se al tura Germaniei, cu care semnase un tratat secret în 1883.

71


În ceea ce prive te artileria, s-a ocupat de reorganizarea i modernizarea acesteia, de în in area Inspectoratului General al Artileriei (1875), a primelor regimente de artilerie (1877), a colii speciale de artilerie i geniu (1881), precum i de dotarea cu armament modern.

A decedat la 10 octombrie 1914, la Sinaia, ind înmormântat la M n stirea Curtea de Arge .

General de brigad Ion CARP

N scut: 24 decembrie 1842.Decedat: 22 martie 1892.Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1859-1861, al 5-lea în promo ie); coala Politehnic din Paris i coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu din Metz.Grade militare: sublocotenent -1861, locotenent -1863, c pitan -1866, maior -1873, locotenent-colonel -1877, colonel -1881, general de brigad - 1891.Func ii militare: comandant companie de pontonieri Giurgiu (1873), când a participat la în bu irea r zvr tirii bivolarilor, ind r nit grav, decorat cu Virtutea militar ; comandant de divizion în Regimentul 2 Artilerie (1873-

1877); ajutor al comandantului Regimentului 1 Artilerie (1877-1878); comandant al colii Militare de O eri (1878-1879); director al Arsenalului ( 1879-1881; 1885-1889);

comandant al Regimentului 1 Artilerie (1881-1883); ef al Sec iei 2 din corpul Statului Major General (1883-1884); ata at militar la Paris (1884-1885); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1889-1890), ef al Artileriei Corpului 2 Armat (1890-1891); inspectorul general al Artileriei (1891-1892).

Dup absolvirea colii Militare de O eri, sublocotenentul Ion Carp a fost repartizat la Batalionul 2 Geniu. Fiind un o er valoros, de mare perspectiv , a fost trimis la studii în Fran a, unde a urmat coala Politehnic din Paris i coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu din Metz. La absolvirea acesteia a fost trecut în arma artilerie în care a manifestat excelen .

A participat la R zboiul de Independen , având gradul de locotenent-colonel i func ia de ajutor al comandantului Regimentului 1 Artilerie din Craiova.

Generalul de brigad Ion Carp are meritul de a fost în perioada 1891-1892 liderul artileriei române, prin de inerea func iei de inspector general al acesteia.

A decedat timpuriu la 22 martie 1892, la vârsta de 49 de ani.Din necrologul publicat de Revista Armatei re inem: “Inteligen deschis , spirit

ager i viu, om cu temperament, iubitor al meseriei sale i cu deosebire devotat ei, generalul Carp a pus, într-o carier de 31 ani, toate puterile, toate facult ile i toate cuno tin ele sale în serviciul armatei. În diferitele ramuri în care a slujit a l sat amintiri de onoare, de activitate, de amor al datoriei; unde p r sea, l sa regrete;

72


unde intra, era primit cu favoare de e , de egali, de subalterni, c ci to i îi cuno teau valoarea, exactitatea la serviciu, spiritul de dreptate i amenitatea.”

În edin a Academiei Române din 17/29 noiembrie 1895 s-a dat citire testamentului Mariei Carp, so ia generalului, care l sa Academiei Române mo ia din Olteni, Teleorman. O parte din veniturile acesteia trebuia s alc tuiasc un premiu de 7000 lei care s e dat odat la 3 ani celei mai bune scrieri în limba român , f cut de un român, alternativ pentru o scriere militar i pentru una civil , începându-se cu cea militar . Subiectul pentru aceasta urma a se xa de o comisie de apte generali i o eri superiori, numit de Ministerul de R zboi, iar subiectul scrierii civile urma a stabilit de Academie. Premiul a purtat numele „Marele Premiu General Ion Carp i Maria Carp”.

General de brigad „post-mortem“ Vasile CASIAN

N scut: 15 septembrie 1894.Decedat: 9 octombrie 1942.Studii militare: coala Militar de Artilerie i Geniu (1914-1916).Grade militare: sublocotenent (1916), … , colonel (1941), general de brigad post mortem (1942).Func ii militare: …; o er în Centrul de Instruc ie al Artileriei (1928-1930); comandant al Regimentului 1 Artilerie.A fost ul colonelului Gheorghe Casian, participant la R zboiul de Independen .Generalul de brigad Vasile Casian a participat la ambele r zboaie mondiale. În timpul Primului R zboi Mondial a participat la luptele de la Târgu-Jiu i M r e ti.

Dup R zboiul de Reîntregire i-a f cut stagiul la mai multe unit i de artilerie din garnizoanele Lugoj, Bucure ti, Cluj, Giurgiu, Turnu M gurele. Avansat locotenent-colonel a participat la punerea bazelor Centrului de instruc ie al artileriei de la Dadilov (Mihai Bravu), dovedindu- i calit ile de organizator i comandant (1928-1930).

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a participat, între altele, la luptele de pe râurile Done i Don, comandând Regimentul 2 Artilerie “General Gheorghe Manu”, iar la 01.10.1942 s-a oferit s ia comanda unei unit i de infanterie r mas f r comandant.

A decedat la 9 octombrie 1942, pe timpul execut rii recunoa terilor pentru puncte de observare înaintate, c lcând pe o min care a explodat.

Despre sfâr itul s u tragic un corespondent de r zboi scria în revista „Armata”: “Mereu în linia întâi, entuziast i neobosit, animat numai de gândul victoriilor care s cinsteasc numele osta ilor români, acest neînfricat i brav comandant a dat cel mai în l tor exemplu de curaj i sacri ciu-care înnobileaz pro lul moral al unui osta des vâr it. ... A fost scris în cartea sor ii sale s cad în ziua de 9 Octombrie 1942, pe valea Scherbinin, pe când f cea o recunoa tere, înso it ind pe drumul gloriei eterne

73


de admira ia camarazilor s i, care i-au cunoscut i apreciat meritele sale deosebite i spiritul de sacri ciu rar întâlnit. Prin actele sale de vitejie, colonelul Vasile Cassian s-a în iruit în rândurile eroilor pe care i-a dat artileria român timp de un veac. Iar Patria i-a cinstit memoria prin avansarea post-mortem la gradul de general. Numele s u va gura mereu în cartea ve niciei Neamului nostru al turi de al tuturor acelor eroi din toate veacurile – prin jertfa c rora ne-am a rmat întotdeauna onoarea i dreptul la via ”29.

C pitan Demetriu Benedict CÂRÂCN scut: 5 noiembrie 1910, Gala i.Decedat: 1 noiembrie1940, Liubimovca, U.R.S.S.Studii: coala Militar de Artilerie (1928-1931), coala de pilotaj din Tecuci (1938).Grade militare: sublocotenent (1 iulie 1931), locotenent (...........).Demetriu Benedict Cârâc a provenit dintr-o familie de militari. Tat l s u a fost generalul de intenden Teodor Cârâc (1884-1962). Fratele s u, Georgian Corneliu, cu un an mai mare, a îmbr cat i el haina de militar, devenind medic, extrem de bine preg tit, cu un doctorat ob inut la Nancy, în Fran a.

De i a absolvit coala Militar de Artilerie, al 129-lea din 193 de absolven i, a fost atras de farmecul zborului i dup ce a absolvit coala de pilotaj din Tecuci, a trecut în arma avia ie. Ca urmare a excep ionalelor sale calit i a devenit în scurt timp unul dintre a ii avia iei militare române ti. În semn de apreciere, ca urmare a notoriet ii c p tate în avia ie, to i aviatorii ce proveneau din alte arme erau numi i „Cârâci”.

Demetriu Benedict Cârâc a fost o personalitate extrem de complex . A publicat deopotriv versuri i proz în publica iile vremii. Înainte de izbucnirea celui de-al Doilea R zboi Mondial a publicat un volum de versuri, intitulat „Din goana condeiului” i dou de epigrame. Între multele i reu itele sale epigrame se num r i „Lui P storel”, care re ect spiritualitate i talent de net g duit:

„În aceast groap zaceP storel c ruia-i place,

De-i ve i îngriji mormântul,S -i stropi i cu vin p mântul.”

Între realiz rile sale literare se num r i crea ii dramaturgice, ca de exemplu „Varvara”. Mai mult decât atât a scris i librete muzicale, cum este cel pentru tangoul „Tu nu po i ti”. De re inut faptul c a cochetat cu mult succes cu muzica, cântând la pian, vioar i clarinet.

29 Serg. T.r. Ion I. Pogana (reporter de r zboiu S.M.P.)- Generalul Vasile Casian – în Revista „ARMATA”, nr. 32-33/15 noiembrie 1943, p. 25

74


Inclusiv anii de r zboi au fost proli ci pentru crea ia artistic a c pitanului Demetriu Benedict Cârâc. Astfel, în anul 1942, când a publicat volumul de versuri „La poarta su etului meu”, la Editura Via a literar , mai avea preg tite pentru tipar volumul „Cu a 13-a la Odessa”, un altul de poezie i ase piese de teatru. În

acela i an a publicat i articole, inclusiv l-a revista de specialitate, ca de exemplu „Aripi române ti”.

În po da succesului pe care l-a avut, a numeroaselor admiratoare, c pitanul Demetriu Benedict Cârâc nu s-a c s torit niciodat .

A r mas în con tiin a afectiv a camarazilor atât ca „T tusu”, porecl primit ca urmare a unui defect de exprimare cât i ca „Asul Negru”, ca urmare a recunoa terii calit ilor profesionale, dar i a culorii închise a tenului s u.

C pitanul Dimitriu Benedict Cârâc, comandantul faimoasei escadrile „Zoro”, a devenit legend în data de 1 noiembrie 1943 când avionul s u „Geamba ul” a fost lovit de un proiectil de artilerie antiaerian în timpul unei misiuni de bombardament la Liubimovca, Asul Negru a l sat în urm o mul ime de proiecte m re e i o „escadril ” de muze triste. Ultima strof a poeziei sale „La mormântul lui Heliade R dulescu” din volumul „La poarta su etului meu” s-a dovedit peste ani, extrem de sugestiv inclusiv pentru destinul s u:

„Ast zi, când b trân mormântul pentru o clip te opre te,Tu, din vremea-nf ptuirii, sim i trecutul cum tr ie teO ! Cinstire vou oameni ce-a i dat rii-nf ptuirea,

Prin a voastr nemurire, da i i rii nemurirea“.

General de brigad Oni or I. CÂRCUN scut: 6 septembrie 1923, în comuna Rebri oara, jude ul Bistri a-N s ud.Decedat: 19 octombrie 1984.Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1944-1946), Academia Militar (1964-1967).Grade militare: sublocotenent - 1946, locotenent-1949, locotenent-major - 1950, c pitan - 1953, maior - 1955, locotenent-colonel - 1957, colonel - 1963, general de brigad - 1974.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 7 Artilerie Munte, Divizioanele 5 i 1 Artilerie Munte (1946-1949); comandant al Divizionului 555 Antitanc (1952-1953);

75


ef al artileriei Diviziei 11 Mecanizate (1961-1964); ef de stat major la eful artileriei Armatei a 4-a (1967-1969); loc iitor comandant i ef al artileriei Armatei a 4-a (1969-1983).

A fost un o er valoros, care a urcat în ierarhia militar pân la func ia de loc iitor de comandant de armat . Generalul de brigad Oni or Cârcu a fost un profesionist autentic, dedicat armatei i rii.

A trecut în rezerv în 1983 i a decedat la 19 octombrie 1984, ind înmormântat la Rebri oara, unde localnicii i-au ridicat un bust.

Generalul de armat Paul CHELER

N scut: 28 noiembrie 1928, satul Ripiceni, jud. Boto ani.Decedat: 2005Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1947-1949);

coala Special de Tancuri i Autotunuri în U.R.S.S. (1950-1951); Academia Militar în U.R.S.S. (1957-1959) – ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent-mai 1949; locotenent - decembrie 1949; locotenent-major – 1952; c pitan -1953; maior – 1954; locotenent-colonel – 1956; colonel – 1962; general-maior – 1967; general-locotenent – 1977; general de armat – 1994.Func ii militare: comandant pluton i baterie de

artilerie antiaerian (1949-1950); comandant de batalion (1952-1953); comandant al Regimentului 227 Tancuri i Autotunuri (1953-1955); comandant al Brig zii 94 Tancuri (1955-1957); comandant al Diviziei 11 Mecanizat (septembrie 1959-iunie 1960); comandant al Brig zii 20 Tancuri (iunie 1960-aprilie 1961); ef al sec iei Tancuri i Auto a Armatei a 3-a (1961-1965); ef al Sec iei Opera ii a Armatei a 3-a (1965-1968); comandant al Diviziei 6 Tancuri (iulie 1968); loc iitor pentru infanterie i tancuri al comandantului Comandamentului Infanteriei i Tancurilor (1972-1984) i înlocuitor al comandantului (1977-1980); Comandant al Diviziei 57 Tancuri (decembrie 1989-ianuarie1990); comandant al Armatei a 2-a, cu sediul la Buz u (1-7februarie 1990); comandant al Armatei a 4-a „Transilvania” , cu sediul la Cluj-Napoca.

Generalul de armat Cheler este unul din o erii legendari ai sfâr itului secolului al XX-lea i începutul secolului al XXI-lea. De remarcat faptul c de i este artilerist nu a comandat niciodat o subunitate, unitate sau mare unitate de artilerie. În schimb, preg tirea de artilerist i-a asigurat o foarte bun exprimare profesional la comanda unor unit i i mari unit i de tancuri.

Preg tirea militar superioar a dobândit-o în institu ii de înv mânt militar din U.R.S.S., în care s-a a rmat prin rezultate excelente. De men ionat faptul c a fost ef de promo ie al Academiei Militare de la Moscova în anul 1953. A avut o rapid

ascensiune în ierarhia militar , atât datorit calit ilor sale profesionale cât i datorit conjuncturii politico-militare din primii ani de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial.

76


Astfel, în numai 13 ani a evoluat de la gradul de sublocotenent la cel de colonel, iar dup 18 ani de la debutul în carier a ob inut gradul de general maior. De remarcat faptul c un an mai târziu, interven ia for elor Tratatului de la Var ovia în Cehoslovacia l-a surprins în aceast ar . În calitate de comandant al Diviziei 6 Tancuri, a participat împreun cu al i doi o eri la aplica ia tactic organizat de Divizia 13 Tancuri din Mlado. De i delega ia român a fost blocat zic în una din caz rmile acestei mari unit i i nu i s-a permis s contacteze Ambasada României din Praga, a reu it totu i ca dup 9 zile, în data de 30 august s ajung la ambasad i

ulterior în ar . De re inut fermitatea cu care generalul a respins oferta sovietic de a evacua i din Cehoslovacia la Moscova, cu o aeronav militar .

Paul Cheler dup ce a îndeplinit o multitudine de func ii de mare r spundere a fost trecut în rezerv , în februarie 1985 cu gradul de general-locotenent.

Patru ani mai târziu, dup revolu ia din anul 1989 a fost rechemat în activitate în data de 28 decembrie 1989 printr-un decret semnat de pre edintele Consiliului Frontului Salv rii Na ionale, Ion Iliescu. Dup o lun (decembrie 1989-ianuarie1990) la comanda Diviziei 57 Tancuri i o s pt mân (1-7 februarie 1990) la comanda Armatei a 2-a de la Buz u, generalul Cheler Paul a fost numit la comanda Armatei a 4-a „Transilvania”. Pân în anul 1995 a condus aceast armat , adesea într-o manier original , creând legende în ceea ce prive te stilul s u de comand . Auto-intitulat „Comandantul Armatei din Transilvania”, intransigent cu iredentismul maghiar, implicit neadept al reconcilierii române-maghiare i critic al reformei armatei potrivit cerin elor NATO, generalul Cheler Paul a devenit incomod conducerii statului. Ca urmare, printr-un decret semnat de pre edintele Ion Iliescu, generalul a fost trecut direct în retragere începând cu data de 5 octombrie 1995.

Generalul Cheler Paul a fost extrem de deranjat c , potrivit a rma iilor sale, nu a fost anun at în mod o cial de aceast m sur , despre care ar luat cuno tin din pres . Mai mult decât atât în data de 9 octombrie 1995 a inut pe aceast tem o conferin de pres la Cluj, prilej cu care a anun at c va preda comanda armatei numai în prezen a Ministrului Ap r rii Na ionale. Dup eliberarea din func ie generalul i-a exprimat nemul umirea prin boicotarea ceremoniei organizat de eful statului la

Palatul Cotroceni, cu prilejul trecerii în rezerv i retragere a 50 de generali.De-a lungul carierei, ca recunoa tere a meritelor sale, a fost decorat cu 9 ordine

i 15 medalii militare, române ti i str ine. De asemenea prin Hot rârea Consiliului Local nr.66 din 11 noiembrie 1994, generalul a primit titlul de „Cet ean de onoare al Municipiului Boto ani”. Generalul Paul Cheler a încetat din via , la vârsta de 77 de ani în data de 14 noiembrie 2005.

77


General de brigad Platon CHIRNOAG

N scut: 24 octombrie 1894, în comuna Poduri (lâng Moine ti), jude ul Bac u.Decedat: 29 martie 1974, în Germania.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915), coala de Aplica ie a Artileriei,

coala Superioar de R zboi (1923-1925).Grade militare: sublocotenent -1915, locotenent -1917, c pitan -1919, maior -1926, locotenent-colonel -1934, colonel -1939, general de brigad -1944.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 17Obuziere (1915-1923); o er în Marele Stat Major; profesor

la Cursul de comandament; profesor (1938-1939) i comandant al colii de Aplica ie a Artileriei (1939); ef al Sec iei opera ii/Armata a 3-a (1939-1941), sub ef de stat major al Armatei a 3-a (1941-1942, 1942-1944); stagiu la comanda Regimentului 7 Artilerie Grea, comandant al Grup rii de Artilerie Grea/Corpul Vân torilor de Munte (1942); comandant al Brig zii 4 Artilerie (1944); comandant al Diviziei 4 Infanterie (1944).A participat la R zboiul de Întregire (1916-1919) ca sublocotenent în Regimentul 17 Obuziere, la ac iunile ofensive din Transilvania, de retragere i de consolidare a frontului în Moldova, precum i la ac iunile din Ungaria.În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat cu Armata a 3-a la luptele din Bucovina, nordul Basarabiei, Nistru, Transnistria, Sevastopol, Crimeea, Kuban Cotul Donului. La 20.10.1944, comandând Divizia 4 Infanterie, în capul de pod de la Szolnok, în timpul luptelor de pe Tisa, a c zut prizonier la Divizia 24 Blindat german . În noiembrie 1944 a fost numit ministru de r zboi în guvernul format la Viena de Horia Sima. A reu it formarea i trimiterea pe frontul de la Oder a unui regiment de voluntari români (martie 1945), în timp ce al doilea era gata de plecare pe front, iar al treilea se forma în tab ra de la Kaufholz. Dup capitularea Germaniei a fost internat în lag rul de la Gleisenbach, de unde a fost eliberat în aprilie 1947. Dup eliberare a locuit în Austria, Fran a i din 1968 la Stuttgart, în Germania. La 21.02.1946 a fost judecat în lips i condamnat la moarte, ind acuzat c a f cut parte din guvernul tr d tor constituit de Horia Sima în Germania.A fost decorat cu: Ordinul ,,Coroana României” cls. a V-a, Ordinul “Steaua României” cls. a V-a, ,,Crucea Comemorativ ”, Medalia ,,Victoria”, ,,Steaua României” în grad de o er, ,,Coroana României” cls. a III-a, cu spade i panglic de ,,Virtutea Militar ”, ,,Crucea de er” cls. a II-a (Germania), ,,Steaua României” cls. a III-a, cu spade i panglic de ,,Virtutea Militar ”.

A scris ,,Istoria politic i militar a r zboiului României contra Rusiei Sovietice” (publicat postum la Madrid, 1986) i ,,Istoria Daciei i continuitatea daco-roman ” (1972, Madrid).

A decedat la 29 martie 1974, departe de ar , în care nu s-a mai întors niciodat , ind înmormântat la Stuttgart-Vaihingen, în Germania.

78


General de corp de armat Constantin CHRISTESCU

N scut: 2 decembrie 1866, comuna P dure i, jud. Arge . Decedat: 9 mai 1923, Bucure ti.Studii militare: coala Fiilor de Militari Craiova ( ef de promo ie-1885), coala de O eri Bucure ti (1885-1887-ef de promo ie), coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu -

Fontainebleau (1890-1892), coala de R zboi din Paris (1892-1894), coala Superioar de R zboi din Bucure ti. În perioada 1888-1890 a urmat coala Politehnic din Paris.Grade militare: sublocotenent-1887, locotenent-1890, c pitan-1894, maior-1902, colonel - 1910, general de brigad -1914, general de divizie - 1917, general de corp de armat -1918.

Func ii militare: func ii de comand i stat major în Regimentele 2, 3, 5 i 9 Artilerie i în Regimentele 1 i 2 Cetate; profesor la coala Superioar de R zboi (1898-1910); ef de stat major al Diviziei 4 Infanterie (1904-1907); loc iitor al comandantului Regimentului 13 Artilerie (1907-1910); comandant al Regimentului 10 Artilerie (1910); comandant al colii Superioare de R zboi din Bucure ti (1910-1912); sub ef al Marelui Stat Major (1912-1913, 1914-1916); ef al Marelui Stat Major (02.12.1913-01.04.1914, 01.04-28.10.1918, 01.04.1920-8.05.1923); ef de stat major al Armatelor 2, 3 i al Grupului se armate Sud (august-noiembrie 1916); comandant al Armatei de Nord (noiembrie-decembrie 1916); sub ef al Marelui Stat Major i ef al Opera iilor (1914-1916); comandant al Armatei 1 (11.06- 30.07/12.08.1917); inspector general (1917-1918).

Cele mai sus prezentate relev c generalul de armat Christescu Constantin a avut o carier militar excep ional . A fost unul din marii comandan i ai armatei române i „creatorul colii de stat-major din România”. Printre numero ii s i discipoli s-a a at i fostul subordonat, viitorul mare al Antonescu Ion. Recunoa terea timpurie a calit ilor sale de o er de stat major temeinic preg tit a fost f cut prin cooptarea în echipa de plani catori militari care a elaborat scenariile de ap rare a rii împotriva unei posibile agresiuni militare ruse i ale campaniei de eliberare a Transilvaniei de sub st pânirea austro-ungar 30. De asemenea, a participat la preg tirea Campaniei Armatei Române din cel de-al doilea r zboi balcanic (1913). Mai mult decât atât, a participat i la întocmirea planului de opera ii a armatei Serbiei împotriva armatei Bulgariei,

contribuind la înfrângerea acesteia din urm . Dup victoria de la Bragalnica, din 7 iulie 1913, mare alul sârb Putnik spunea „Dac românii mai au un Christescu s ni-l lase nou pe acesta”.

În perioada de neutralitate, 1914-1916, a desf urat o întreag activitate de plani care strategic concretizat în elaborarea Planului de campanie al armatei pentru anul 1916, denumit codi cat „Ipoteza Z”. Acesta avea ca scop politic eliberarea

30 Colectiv, e i Statului Major General, Editura Europa Nou , Bucure ti 2001, pagina 92

79


Transilvaniei i era proiectat a se desf ura pe dou fronturi, în Transilvania, respectiv la sud de Dun re, între aceasta, Balcani i Marea Neagr . Planul de campanie elaborat riguros, pe fronturi i etape, expresie a gândirii stat-majoristice a generalului Christescu, a fost fundamentat pe realizarea surprinderii strategice, pe valori carea raportului de for e favorabil armatei române în detrimentul celei austro-ungare i o colaborare strâns cu alia ii. Planul de campanie a xat obiective militare just corelate cu scopurile politicii militare.

Cu certitudine generalul Christescu Constantin ar trebuit ca împreun cu generalul Alexandru Averescu, amândoi recunoscu i ca mari comandan i i str luci i stat-majori ti militari s se a e la începutul r zboiului la conducerea armatei. Men ion m c în luna august 1916, regele Ferdinand i primul ministru Ioan I.C. Br tianu s-au opus în mod eronat propunerii generalului Averescu ca la conducerea Marelui Cartier General s e numit generalul Christescu. Acesta a fost numit la comanda Armatei de Nord în

noiembrie 1916 i promovat sub ef al Marelui Cartier General o lun mai târziu. Din aceast func ie a contribuit substan ial la reorganizarea armatei române din anul 1917, la derularea tratativelor cu alia ii din vest i din est i la preg tirea Planului de campanie pentru anul 1917.

Generalul Christescu a avut un merit excep ional nu numai în elaborarea planului de campanie mai sus men ionat, ci i în transpunerea sa în realitate. Într-un moment de r scruce al r zboiului, generat pe de-o parte de ruperea frontului din Bucovina de Nord i Gali ia i de declan area ofensivei Grupului de armat “von Mackensen” între Carpa ii de curbur i Dun re, iar pe de alt parte de izbucnirea revolu iei în Rusia, generalului Christescu i-a fost încredin at responsabilitatea de a gestiona criza din “Poarta Foc anilor” pân la data de 30 iulie/12 august 1917, când a predat comanda Armatei 1 generalului Eremia Grigorescu. La comanda Armatei 1 a dovedit hot râre, dârzenie, ini iativ în conducerea activit ilor acesteia în “Poarta Foc anilor”. Contribu ia sa la ob inerea

memorabilei victorii de la M r e ti, în po da disputelor vremii, este una remarcabil .Merite deosebite a avut generalul Christescu Constantin i în exercitarea celui

de-al doilea mandat de ef al Marelui Stat Major, 1 aprilie – 28 octombrie 1918. Între priorit ile sale din aceast perioad a fost aceea de a îndeplini condi iile înving torilor: demobilizarea armatei i revenirea la cadrul de pace, predarea armamentului i muni iilor etc. A reu it totu i s men in for ele i mijloacele necesare ap r rii din martie 1918 din România i Basarabia. În toamna acelui an a elaborat împreun cu viitorul mare al Antonescu planul de reîncepere a r zboiului împotriva Puterilor Centrale. A preg tit minu ios cea de-a doua mobilizare a armatei române care a fost realizat de c tre Marele Cartier General condus de c tre generalul Constantin Prezan. Dup demobilizarea

80


Marelui Cartier General i revenirea la starea de pace, generalul Christescu Constantin a fost numit la data de 1 aprilie 1920 la conducerea Marelui Stat Major. Misiunea sa fundamental a fost aceea de a reforma sistemul na ional militar în raport cu noile realit i ale societ ii române ti, cu tendin ele de evolu ie a fenomenului militar. În acest sens a imprimat noi orient ri preg tirii pentru lupt , inclusiv prin modi carea con inutului regulamentelor principalelor arme. A contribuit la elaborarea legii de organizare a puterii armate din anul 1924 i implicit la realizarea unei noi structuri organizatorice a armatei. De numele s u se leag apari ia Consiliului Superior al Armatei i a Consiliului Superior al Ap r rii rii, a marilor unit i de vân tori de munte, a Comitetului Tehnic al Materialelor de R zboi, a Inspectoratului Tehnic al Cavaleriei, a Direc iei 11 Tehnice, a Comandamentului Trupelor de Comunica ii, a primului batalion de care de asalt etc.

Generalul s-a a rmat din nou, prin activitatea depus ca ef al Marelui Stat Major, pentru elaborarea planurilor strategice de ap rare a rii. Anali tii militari opineaz c acestea au fost cele mai realiste, complete i valoroase documente elaborate în întreaga perioad interbelic .

În ultimul s u mandat de ef al Marelui Stat Major a contribuit la încheierea alian elor defensive cu Iugoslavia, Polonia i Cehoslovacia.

Generalul Christescu Constantin nu a r mas în con tiin a posterit ii doar ca un remarcabil comandant, ci i ca un apreciat teoretician militar. Lucr rile sale cele mai reprezentative au fost:

-”Tactica general : conferin e inute în anul al II-lea”, partea I-II – 1905;-”Tactica general ” – 1908;-”Strategie i tactic ”;-”Elemente de tactic general ” (conferin e inute în perioada 1911-1912) –

1912;-”Conferin e asupra tacticii generale”.Generalul a reu it s eviden ieze c în arta militar binomul tactic i strategie

ocup locul central. În opinia sa, aceasta din urm este destinat a asigura mijloacele de care are nevoie tactica la un moment dat. Ea este cea care stabile te scopul la nivel macro i direc iile majore ce trebuie urmate pentru atingerea sa, în timp ce tactica reprezint

modalit ile de realizare a acestora. Aprofundând analiza structural a tacticii, generalul a concluzionat c aceasta se compune din: “tactic de lupt ”, “tactic de mar ” i “tactic de sta ionare”.

Analizând locul i rolul pe câmpul de lupt al celor trei arme de baz – infanteria, cavaleria i artileria, generalul opina: “ ecare arm are o virtute special care o face s e mai apt decât celelalte dou , pentru una din cele trei for e de lupt astfel: artileria are rol preponderent în faza de preparare, infanteria în deciziune i cavaleria în urm rire”31.

Generalul Christescu Constantin a încetat din via la 57 de ani, în noaptea de 8/9 mai 1923 i a fost înhumat în cimitirul Bellu din Bucure ti. La funeraliile

31 Colonel dr. Petre Otu, Colonel dr. Teo l Oroian, Locotenent-colonel Emil Ion, “Personalit i ale gândi-rii militare române ti”, volumul 1, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure ti, 1997

81


organizate generalului, marele academician Grigore Antipa a spus “Moartea generalului Christescu este un doliu na ional, la care Academia Român particip cu durere i pietate (...). Pentru cugetarea româneasc , generalul Constantin Christescu este cea mai splendid manifestare a geniului românesc, atât ca gânditor cât i ca artist în arta i tiin a strategic ”.

Dup s vâr irea serviciului religios de la Biserica Alb , a luat cuvântul ministrul de r zboi, generalul M rd rescu, care a spus: “Armata întreag , prin graiul meu, î i exprim ne rmurita durere ce o încearc prin pierderea generalului Christescu, care, ilustrând, rând pe rând, toate gradele prin care a trecut, a ocupat, cu cinste i vrednicie,

locul cel mai distins din armat . (...) Va r mâne o pild str lucit de îndeplinirea, cu abnega ie, a datoriei”. La cimitirul Bellu, generalul Al. Gorski, sub eful Marelui Stat Major, în discursul s u, a spus : “Timp de 30 de ani neîntrerup i el a fost profesorul i îndrum torul principal al promo iilor de o eri, care, destinându-se serviciului de

stat major, au urmat coala Superioar de R zboi. (...) Superioritatea generalului Christescu const din o vast cultur general , o profund cuno tin a principiilor r zboiului, aplicate i modelate la mijloacele ec rei epoci, o facultate superioar de analiz i sintez a elementelor determinante în orice problem militar i într-o aplicarea acestor principii i acestor elemente, cu o competen des vâr it , un l udabil curaj de r spundere i cu mijloace lipsite de rigiditate, inând seama, totdeauna, c , la orice act militar, credin a, su etul i inima constituiesc i ele elemente inseparabile. (...) Aproape to i comandan ii regimentelor, de brig zi i divizii la începutul r zboiului din 1916 fusese elevii lui i au aplicat în r zboi principiile înv ate de la dânsul, care au contribuit la unitatea de doctrin în majoritatea actelor de vitejie, executate de elementele armatei noastre, pe diferite fronturi de lupt ale r zboiului. (...) Superioritatea generalului Christescu const într-o lips de orice prejudecat sau de rutin . Înainte de toate, îns , am putut s constat m cât de scump îi era armata, cât de mare îi era dragostea de ar i de neam i cât iubea, în special, serviciul de stat major cu care se identi case astfel, încât mereu ne spunea c nu poate s se împace cu ideea c odat i odat va trebui s se despart de Marele Stat Major”.

La 11 mai 1923, la Academia Român , a avut loc edin a pentru cinstirea memoriei regretatului general Christescu, la care Grigore Antipa, în cuvântarea sa, a spus: “Generalului Christescu i se datore te cea mai mare victorie a armatei române în r zboiul mondial; c ci este acela, care, prin marele sale talente de organizator, a ref cut armata noastr în Moldova i care a organizat lupta ei eroic i a preg tit biruin a de la M r e ti, provocând nu numai admira ia alia ilor ci i respectul du manilor. (...)Pentru poporul nostru, generalul Christescu, u de s tean din jude ul Arge , este cea mai str lucit dovad de comoar de energie i inteligen care zace

82


în el i care constituie cea mai sigur garan ie a viitorului str lucit al acestei na iuni. Moartea generalului Christescu este un doliu na ional ”.

Din p cate dispari ia sa a generat o serie de dispute cu privire la neînhumarea sa la Mausoleul de la M r e ti, în sarcofagul destinat de la început. De altfel, so ia sa Eliza a i adresat o solicitare în acest sens Ministrului de R zboi. Conform scrierilor vremii neîndeplinirea acestei solicit ri s-ar datorat opozi iei familiei generalului Eremia Grigorescu, care percepea eventualul acord al ministrului cu o diminuare a meritelor acestuia în ob inerea victoriei de la M r e ti. Acest refuz a fost cons n it în toamna anului 1942 într-o hot râre de guvern care men iona c : “în criptele de la M r e ti vor instalate numai r m i ele p mânte ti ale eroilor c zu i pe timpul de b taie de la M r e ti, cu excep ia faptelor deja împlinite”. Aceast hot râre a fost in uen at de faptul c terenul pe care a fost ridicat mausoleul a fost donat de c tre socrul generalului Eremia Grigorescu, marele mo ier Negropontes.

Un an mai târziu, în anul 1943, eful statului, mare alul Antonescu, a dispus efectuarea unei veri c ri cu privire la elucidarea condi iilor în care generalul Constantin Christescu fusese înlocuit în vara anului 1917 de la comanda Armatei 1 cu generalul Eremia Grigorescu. De asemenea, a ordonat Ministerului de R zboi s analizeze i s propun o modalitate de depunere a osemintelor defunctului în sarcofagul ce-i fusese destinat i care era gol. A ez mântul Na ional “Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a programat mutarea osemintelor generalului în perioada 1-2 august 1943 i a plani cat în detaliu acest eveniment. Din nefericire, mare alul Antonescu, cel ce i-a fost discipol, a suspendat aceast mutare care nu s-a mai produs niciodat . Ca nedreptatea s e deplin , în sarcofagul destinat generalului Constantin Christescu au fost depuse, în anul 1947, osemintele generalului sovietic Feodor Alexandrovici Colodeev, inspector al artileriei Corpului 8 Armat .

Colonel Scarlat CIOCÂRLANN scut: în anul 1811.Decedat: în anul 1867, în Bucure ti.Grade militare: sublocotenent – 1834; locotenent – 1838; c pitan – 1848; maior – 1857; colonel – 1859.Func ii militare: comandant pluton în prima baterie de artilerie (1849-1859); comandant al divizionului de artilerie din ara Româneasc (1859-1860).Colonelul Scarlat Ciocârlan a fost unul dintre pionerii artileriei române moderne. A f cut parte din prima baterie de artilerie, în in at la 10 martie 1843, pe care a i comandat-o în perioada 1849-1859. Are meritul de a fost primul comandant de divizion de artilerie din ara Româneasc .În perioada 19 septembrie 1842 -1 aprilie 1848 a fost îndep rtat din armat , ca urmare a faptului c s-a opus arest rii frunta ilor revolu iei, ordonat de coloneii Solomon i Odobescu.

83


Reprimit în armat , la ordinul domnitorului Cuza, a adus în ar în anul 1859, de la Odessa, cele 12 tunuri con scate de ru i în anul 1854. În anul urm tor s-a retras din armat .

A tradus din francez i a publicat “Tratat de Artilerie teoretic i practic“, prima scriere din ara noastr despre artilerie.

Colonelul Scarlat Ciocârlan a încetat din via în anul 1867, la Bucure ti.

General-maior dr. ing. Grigore CIURU NIUCN scut: 17 ianuarie 1933, în comuna Cod e ti, jude ul Vaslui.Decedat: în anul 1995.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1951-1953), Academia Militar (1955-1958), Facultatea de Mecanic a Institutului Politehnic Bucure ti (1963-1969), doctor în tiin e militare (1980).Grade militare: locotenent - 1953, locotenent-major - 1956, c pitan - 1959, maior - 1963, locotenent-colonel - 1969, colonel-1974, general-maior - 1990.Func ii militare: (...), lector i lector superior (1958-1969) în Academia Militar ; diferite func ii în Direc ia mecanizare i automatizarea conducerii trupelor din Ministerul Ap r rii

Na ionale (1969-1982); ef de catedr (1982-1990), eful Facult ii de arme întrunite i tancuri (1990) i loc iitor al comandantului Academiei Militare (1990-1993).

Generalul maior dr. ing. Grigore Ciuru niuc a avut o bogat activitate publicistic , dintre lucr rile sale cele mai reprezentative amintim: “Automatizarea conducerii trupelor” (1984), “Perfec ionarea capacit ii de conducere a comandamentelor” (1987), “Determinarea capacit ii de lupt a unit ilor i marilor unit i” (1985) etc.

A fost unul dintre pionierii automatiz rii conducerii trupelor din armata român . O parte a carierei i-a petrecut-o în Academia Militar .

Generalul Constantin COAND

N scut: 4 martie 1857, la Craiova.Decedat: 2 septembrie 1932.Studii militare: coala Militar de O eri (1875-1977),

coala Special de Artilerie de la Fontainbleau (1880-1883).Grade militare: sublocotenent-1877, locotenent - 1880, c pitan - 1893, maior - 1888, locotenent-colonel - 1892. colonel-1896, general de brigad - 1907, general de divizie- 1911, general de corp de armat - 1917.Func ii militare: comandant de pluton/Regimentul 1 Artilerie (1877-1883); func ii pe linie de înv mânt militar

84


la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti i coala Superioar de R zboi; func ii pe linie de comand i stat major la Regimentul 2 Artilerie Cetate (1896-1898), comandant al Corpului 5 Armat , secretar general la Ministerul de R zboi (1902-1904), comandant al Cet ii Bucure ti (1910-1911), ata at militar la Berlin, Viena i Paris (1888-1892), director al Direc iei Artilerie din Ministerul de R zboi, ef sec ie în Marele Stat Major i inspector general al artileriei (1904-1910, 1911-1916).

Generalul Constantin Coand a fost unul din cei cinci copii ai lui Mihalache Coand . Fratele s u, Ion (Iancu) Coand a ajuns amiral, ind primul comandant al Bricului Mircea. Mihalache Coand a fost printre cei dintâi locuitori ai Olteniei, care a folosit mijloace i c i de practicare a unei agriculturi intensive. În timpul R zboiului de Independen , a cedat frontului întreaga recolt de cereale i furaje.

Constantin Coand , pe lâng studiile militare a urmat i Facultatea de matematic din Paris, ind licen iat în matematic . Aici l-a avut coleg pe viitorul savant i prim-ministru al Fran ei, Paul Painleve. La Paris l-a cunoscut pe doctorul Gustave Danet, participant la R zboiul Crimeii ca medic, cu a nit i pentru emigra ia român . Cu ica acestuia, Aida Danet, s-a c s torit i a avut apte copii (cinci b ie i i dou fete).

A fost tat l savantului de renume mondial Henri Coand , i el o er de artilerie, iar ica sa Maria s-a c s torit cu Andrei Popovici, fost coleg cu Henri la coala Fiilor de militari - Ia i împreun cu care au uimit lumea prin realiz rile de la Bristol, unde Coand , ca director tehnic, conducea cea mai veritabil echip de ingineri din Europa. Ajuns general-maior, Andrei Popovici a comandat faimoasa unitate aerian Grupul II Aeronautic pe frontul de la M r e ti. Totodat a pus bazele Avia iei române ti de transport public i ale Uzinelor IAR Bra ov, a fost secretarul general al Aero-clubului Român i promotor al avia iei sportive în ara noastr .

Generalul a fost profesor la coala de poduri i osele Bucure ti, delegat la Conferin a interna ional de la Haga (Conferin a P cii), ministru al industriei (20.03-14.07.1926), ministru secretar de stat (10.08.1926-04.06.1927).

A participat la R zboiul de Independen , conducând cu precizie focul plutonului s u în duelurile de artilerie de pe malurile Dun rii, de la Rahova, în luptele de la Grivi a i Plevna. A fost decorat cu Virtutea Militar de r zboi. Sublocotenentul Constantin

Coand , comandant de sec ie în Regimentul 1 Artilerie, la semicentenarul proclam rii independen ei, a rememorat duelul de foc de la Salcia-Florentin: „F r nici un ordin, f r nici o aprobare, din pur ini iativ i pe r spunderea celor 20 de ani ce aveam m-am hot rât s pl tesc cu aceea i moned ; în timp ce eu recuno team o pozi ie de artilerie i o ocupam în vederea tirului, am îns rcinat pe un sergent s aduc muni ia necesar . Câteva minute mai târziu aveam satisfac ia onoarei i a revan ei; câteva lovituri ochite de mine personal au avut efectul dorit, c ci nu numai focul du man a încetat, dar bateria turc a p r sit pozi ia i s-a îndreptat în goana cailor spre Vidin. A fost botezul focului ”. De asemenea, în timpul R zboiului de Independen , ini iativa sa de a interveni oportun cu focul subunit ii sale în favoarea batalionului comandat de renumitul artilerist Alexandru Candiano-Popescu a condus ulterior la o rela ie special cu acesta. Observând c batalionul de doroban i comandat de maiorul Alexandru

85


Candiano Popescu era respins de inamic, a intervenit cu bateria ajutându-l pe maior s î i recapete pozi ia. Pentru acest gest, Alexandru Candiano Popescu i-a înmânat spre amintire propriul ceas, de care Constantin Coand a f cut uz toat via a.

În timpul r zboiului a fost r nit i decorat cu „Virtutea militar ”. În urma desf ur rii celui de-al Doilea R zboi Balcanic, a f cut parte din delega ia României la Conferin a de Pace de la Bucure ti din anul 1913.

În timpul Primului R zboi Mondial, în vara anului 1916 a fost trimis de statul român ca ministru plenipoten iar pe lâng Marele Cartier General rus. Ca urmare a izbucnirii revolu iei bol evice, generalul a fost arestat i condamnat la moarte, îns a fost salvat de armata german .

În 1917, împreun cu locotenent-colonelul Constantin Pietraru, a organizat Corpul Voluntarilor Români din Rusia de la Darni a-Kiev, al c rui comandant a fost, reu ind aducerea în ar a 450 o teri i elevi aspiran i i a 8063 grada i-solda i români transilv neni i bucovineni din armata austro-ungar , prizonieri în Rusia.

A fost pre edintele Consiliului de mini tri i ministru de externe în perioada 24 octombrie-11 noiembrie 1918. Misiunea guvernului s u a fost aceea de a asigura tranzi ia între pace i r zboi. Generalul Constantin Coand are meritul de a contribuit din postura de pre edinte al Consiliului de mini tri la înf ptuirea României Mare. Dup realizarea acestui deziderat na ional, generalul i-a depus mandatul în favoarea liberalului I.C. Br tianu.

În calitate de ef al delega iei române la Conferin a de la Quai d’Arsay a semnat Tratatul cu Austria -“Tratatul minorit ilor”.

În 1920 a fost desemnat eful Comisiei de organizare a încoron rii lui Ferdinand la Alba Iulia, realizat la 15 octombrie 1922.

Ca urmare a bunelor rela ii cu generalul Alexandru Averescu a intrat în Partidul Poporului. Din aceast postur a devenit pre edinte al Senatului. A fost pre edinte al Senatului României în dou legislaturi (1920-1921, 1926-1927). La sfâr itul anului 1920, în ziua de 8 decembrie, generalul a fost inta atentatului comis de grupul revolu ionarului comunist Max Goldestein (1894-1924). Atentatul cu o bomb (amplasat în spatele scaunului preziden ial) a avut loc în incinta s lii parlamentului din Dealul Mitropoliei, la ora 14.40. Explozia a produs decesul episcopului greco-catolic Radu i r nirea a patru persoane între care i a generalului Coand ; unul dintre cei r ni i, ministrul Greceanu a decedat ulterior. Se pare c nu generalul Coand a fost inta atentatului, ci Octavian Goga considerat antisemit, care, din fericire pentru el, re inut de discu ia cu un tân r ce a dorit s i se adreseze nu era prezent în sala de edin e. Atentatul, comandat de Cominternul de la Moscova a fost îndeplinit de o grupare de comuni ti evrei condu i de Max Goldstein, un etnic evreu, din Bârlad, de profesie ziarist. De re inut faptul c în luna noiembrie a aceluia i an, încercase i asasinarea lui Constantin Argetoianu, ministrul afacerilor interne, cunoscut ca un vehement anticomunist.

86


De i Max Goldstein a p r sit ara dup atentat, în anul urm tor, la reintrarea în ar a fost arestat i condamnat la închisoare pe via . A decedat în anul 1924 la Închisoarea Doftana.

A fost primul pre edinte al Consiliului de administra ie IAR Bra ov (1925).Între lucr rile de specialitate cele mai valoroase amintim: „Curs de artilerie”

(1884-1885), „Proiectile i focoase” (1884).A decedat la 2 septembrie 1932. La înmormântare au inut discursuri omagiale

Al. Vaida-Voievod, pre edintele Consiliului de Mini tri, mare alul Averescu, generalul Petrescu, inspectorul general al artileriei, M. Oromolu, vicepre edintele Societ ii Geogra ce i al ii. Din aceste cuvânt ri am re inut: Mare alul Averescu: “Ilustru artilerist, generalul Coand a fost dintre aceea care au contribuit în m sur larg s pun aceast arm în fruntea armatei, din punct de vedere al preg tirii profesionale”. Generalul Gheorghe Petrescu: “Inspector al Artileriei de mare prestigiu urm rea evolu ia i prop irea artileriei noastre (...) În decursul carierei sale, îl g sim pe Generalul Coand întotdeauna la locurile de onoare, de mare r spundere i de înalt încredere, i a fost o personalitate recunoscut prin valoarea eminentelor sale calit i” .

În edin a din 30 septembrie 1932, Parlamentul României a organizat omagierea personalit ii generalului Coand , prilej cu care au vorbit peste 20 de personalit i: senatori, deputa i, mini tri, pre edin i de partide. Din cuvântul lui George Mironescu, ministrul nan elor, am re inut: “El a fost în primul loc soldat i a consacrat Patriei, în aceast calitate, partea cea mai frumoas a vie ii sale, aducând servicii eminente. Ca om politic el a slujit cu energie i râvn interesele superioare ale rii. Generalul Coand , în calitate de prim ministru, a reluat în 1918 ac iunea noastr militar pentru întregirea neamului. El a fost astfel crainicul reînvierii noastre”.

În concluzie, generalul Constantin Coand a fost o personalitate complex , militar de excep ie, diplomat, om politic, profesor de matematic . Via a sa este un autentic exemplu de împlinire profesional , de devotament fa de statul român. În con tiin a afectiv a artileri tilor va r mâne pentru totdeauna ca urmare a exprim rii sale profesionale i cet ene ti de excep ie. Prin lucr rile sale “Cours de Artilerie” (1884-1885) i “Proyectile i Focoase” (1884) a contribuit cu rigoare tiin i c la dezvoltarea teoretic a artileriei.

Locotenent Henri COAND N scut: 8 iunie 1886, Bucure ti.Decedat: 25 noiembrie 1972.Studii militare: cursurile primare la coala comunal Petrache Poenaru, gimnaziul i primele trei clase de liceu la Colegiul Na ional „ Sfântu Sava”, coala ilor de militari de la Ia i (1900-1903), coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din Bucure ti (1903), coala de O eri de Artilerie din Germania (1903-1905), coala de R zboi din Germania (Tehnische Hochschule) din Charlottenburg, Institutul Manteforo din Liege, absolvit în anul 1909.Grade militare: sublocotenent – 1905; locotenent – 1909. Func ii militare: comandant subunitate în Regimentul 2 Artilerie.

87


Henri Coand , unul dintre cei mai ilu tri savan i români, a fost al doilea din cei apte copii ai generalului de artilerie Constantin Coand .

A avut o temeinic preg tire artileristic , realizat atât în ar , cât i în str in tate. Cu toate acestea tân rul Henry Coand s-a îndreptat c tre aeronautic . În acest sens men ion m c a fost preocupat înc din anul 1905 de construc ii aeronautice. În anul 1910 a ob inut brevetul nr. 416541 pentru un propulsor-turbin . Motorul aero-reactiv era un sistem format dintr-un motor Clerget cu patru cilindri în linie, alimentat cu benzin care, printr-un reductor punea în mi care o turbin ce realiza 4000 de rota ii pe minut. Inven ia sa a reprezentat vedeta „Salonului de locomo ie Aerian ” din Paris, din acel an. Cu avionul cu reac ie a efectuat primul zbor în 1910 pe Câmpul de la Issi Moulineaux-Paris. Fundamentarea „Efectului Coand ” a f cut-o dup studii îndelungate, nalizate cu brevetarea acestuia în Fran a la 10 octombrie 1934. Inven iile sale au fost numeroase. Între acestea men ion m o sanie – automobil cu dou locuri, prezentat la salonul auto de la Paris în decembrie 1910 i un tun f r recul în 1914; de asemenea, a conceput o „farfurie zbur toare” i un „tren urban suspendat”. Preocuparea sa de baz a reprezentat-o proiectarea i construirea de avioane militare cum ar : „Coand biplan nr. 3”, „Coand nr.3 Saint-Chamond 1915”, avionul biplan, bimotor de recunoa tere i bombardament „Coand nr.4 Sio-Delaunacy-Belle Ville 1916 i avionul biplan, bimotor de bombardament strategic”, „Coand nr. 5, 1918”.

Dup Primul R zboi Mondial, Coand s-a reorientat spre alte domenii: studierea betonului armat, fabricarea primelor case din prefabricate, studii geologice în domeniul petrolului, realizarea „pl cilor aglomerate”, din lemn etc. Dup anul 1945 a participat la mai multe programe de cercetare tiin i c în S.U.A. De re inut c unele dintre descoperirile sale au fost folosite în cadrul proiectului Apollo, modulele de aselenizare pe Lun au fost prev zute cu „epole i zbur tori” a c ror func ionare era bazat pe „Efectul Coand ”.

Marele savant s-a întors în ar în anul 1970 i a dobândit titlul de membru al Academiei Române i Pre edinte al Institutului pentru Crea ie tiin i c i Tehnic (INCREST). Aprecierea meritelor sale s-a f cut nu numai în România ci i în str in tate: în anul 1956, la New York a fost declarat „p rintele avia iei reactor” , iar la 3 aprilie 1960, U.N.E.S.C.O. i-a acordat ordinul „Meritul pentru cercet ri tiin i ce în grad de cavaler”, în anul 1961 a fost decorat în Fran a cu „Medalia Militar ”, în 1971 a fost ales membru de onoare al Societ ii Regale de Aeronautic din Marea Britanie.

Locotenentul Henry Coand a fost cel mai mare savant dat de artilerie.

88


General de brigad Nicolae CONDEESCU

N scut: 1 februarie 1871, în comuna Polize ti, jude ul Br ila.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari (1 septembrie 1885-1 iulie 1889); coala de O eri (15 septembrie 1889-1 iulie 1891); coala de O eri de Artilerie i Geniu (1 septembrie 1891-1 iulie 1893).Grade militare: sublocotenent -1891, locotenent -1894, c pitan -1900, maior -1909, locotenent-colonel -….. , colonel -1916, general -1918.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 7 Artilerie (16 martie-1 iulie 1893); diferite func ii în Regimentul 3 Artilerie (1893-1916); comandant de brigad

(1916-1922); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (10 aprilie-1 noiembrie 1922); comandant al artileriei Corpului 3 Armat (1 noiembrie 1922-1 aprilie 1926); comandant al Diviziei 15 Infanterie (1 aprilie 1926-1928); comandant al Diviziei 21 Infanterie (1928-1930).

Generalul de brigad Nicolae Condeescu i-a început cariera militar în anul 1893 în Regimentul 7 Artilerie. A îndeplinit diferite func ii, de mare r spundere în arma sa. Între altele a fost comandant de regiment i brigad de artilerie, precum i ef de artilerie de corp de armat .

A început participarea la ac iunile militare din Primul R zboi Mondial cu gradul de colonel, la comanda Regimentului 3 Artilerie. Men ion m c în data de 23 august 1916 a fost numit comandant al unui deta ament mixt, compus din 2 batalioane de infanterie i dou baterii de artilerie, ce avea misiunea de a executa o ac iune ofensiv de recunoa tere în partea sudic a capului de pod Sili tea, împotriva deta amentelor inamice ce h r uiau ap rarea capului de pod. De asemenea, a participat cu regimentul s u la luptele din 31 august 1916 de la Parachioi i la cele din noiembrie 1916 de pe Neajlov i din jurul Bucure tilor. Ca urmare a vitejiei în lupt i a competen ei profesionale,

a fost numit în luna ianuarie 1917 comandant al Brig zii 10 Artilerie. În perioada de reorganizare a Diviziei 10 infanterie (1 februarie - 31 iulie 1907) s-a implicat personal cu mult responsabilitate în ridicarea nivelului tehnic i operativ al brig zii. Meritele sale au fost recunoscute i apreciate în aprilie 1917 atât de c tre inspectorul general al artileriei Armatei 1, cât i în 19 iunie 1917 de c tre generalul Berthelot, cu ocazia inspect rii brig zii.

La 1 august 1917 a intrat cu brigada sa în dispozitivul de lupt al Diviziei 10 infanterie, în sectorul Movila – Chicera – P durea R zoare i timp de 6 zile a participat la marea b t lie de la M r e ti32. De re inut faptul c a condus atât ac iunile de lupt ale Brig zii 10 Artilerie, cât i ale grupului de artilerie sud al colonelului Fedulaef, pus

32 Arhiva Ministerului Ap r rii, Dosarul „B trâni Generali” nr. 11, la 55

89


la dispozi ia Diviziei 10 Infanterie. Ac iunile artileriei conduse de colonelul Condeescu au contribuit decisiv la victorie. Pentru meritele sale excep ionale regele Ferdinand i-a conferit ordinul de Comandor al Coroanei României cu spade. Câteva zile mai târziu, în perioada 16-20 august, Brigada 10 Artilerie a sprijinit atacurile executate asupra Muscelului. De re inut faptul c de numele colonelului Condeescu se leag i organizarea i conducerea „ coalei de tragere a Armatei 1”, în perioada 1 martie -15 aprilie 1918.

Pentru priceperea i devotamentul s u probat din plin pe timpul r zboiului a fost apreciat de to i e i ierarhiei, inclusiv de comandantul Diviziei 10 Infanterie, generalul Cihoski i de marele general de artilerie Eremia Grigorescu, comandantul Armatei 1. A fost propus pentru înaintarea la excep ional la gradul de general de divizie i numirea la comanda unei divizii. Am men ionat meritele l udabile ale generalului Condeescu Nicolae din respect pentru memoria sa i din dorin a de a face cunoscute admirabilele sale fapte de arme, insu cient cunoscute.

De remarcat c to i comandan ii i e i s i l-au caracterizat ca ind un o er de excep ie. Între ace tia se num r i inspectorul artileriei, generalul Referendaru care dup participarea la manevrele din anul 1918 a rma: „În timpul acestor manevre colonelul Condeescu a dovedit c posed cuno tin e solide de artilerie, c este un prea bun comandant i merit s înainteze la gradul de general”33. Cinci ani mai târziu, în „foaia cali cativ ” pe anul 1923 comandantul Corpului 3 Armat , generalul Rudeanu, consemna: „O cer general cult…educa ie ost easc distins , irepro abil …Îl propun în mod excep ional la comanda de divizie i înaintare la gradul de general de divizie”34.

S-a a rmat nu numai ca un mare comandant ci i ca un foarte bun specialist în artilerie, autor a unor interesante studii. Între acestea men ion m lucrarea: „Note asupra tunului cu tragere repede Model 1904”.

Generalul a fost c s torit, din 26 ianuarie 1903 cu domni oara Aurelia Cristescu, originar din Br ila. Au avut o ic , Ana-Maria, n scut la 30 noiembrie 1904.

Dorim s relev m faptul c exprimarea sa profesional a fost una irepro abil . A probat în permanen alese calit i morale i ost e ti, precum i o solid preg tire militar . Apreciem c merita cu prisosin s ocupe demnit i militare i mai înalte decât cele de inute. Ne confes m cititorilor men ionând impresia puternic ce ne-a creat-o lecturarea memoriului s u personal. De la debutul în carier i pân la trecerea în rezerv , la 1 octombrie 1930 aprecierile au fost extrem de elogioase. Între personalit ile care s-au situat în acest „cor” elogiativ, pe lâng cei deja men iona i, îi amintim pe ilu tri generali Petal – comandantul Diviziei 9 Infanterie i Iarca – comandantul Diviziei 5 Infanterie.

În spiritul celor de mai sus vom încheia prezentarea personalit ii acestui distins militar cu citarea aprecierii din anul 1914 a colonelului Beltea, comandantul Regimentului 4 Ro ieni, extrem de reprezentativ : „Locotenent-colonelul Condeescu Nicolae este un o er eminent sub toate raporturile…este inteligent, capabil, devotat serviciului…”. 33 Idem, la 6634 Idem, la 75

90


General de divizie Constantin S. CONSTANTINN scut: 9 mai 1889, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1908-1910),


locotenent-colonel-1927, colonel-1934, general de brigad -1939, general de divizie-1942.

Func ii militare: (…); secretar general administrativ al M.Ap.N. (1941); comandant secund al Comandamentului Militar al Capitalei (1944); la dispozi ia Ministerului de R zboi (14 iulie 1943-1 februarie 1944, 10 septembrie 1944-23 martie 1945).

A fost un excelent o er, cu o exprimare profesional de excep ie. A îndeplinit func ii militare importante.

A luat parte la cele dou con agra ii mondiale i la cel de-al doilea r zboi balcanic. S-a remarcat, în perioada 23-28 august 1944, când a condus o grupare de for e din Bucure ti împotriva trupelor germane din Capital i împrejurimi. În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a fost i subsecretar de stat al Aprovizion rii Armatei i Popula iei Civile (1941-1943).

A fost trecut în rezerv la 24 martie 1945. A fost arestat în mai 1946, acuzat c a fost ministru pe timpul guvern rii mare alului

Ion Antonescu i a fost condamnat, la 6 februarie 1948, la 10 ani temni grea.Generalul martir Constantin S. Constantin a decedat la 29 februarie 1948, în

spitalul închisorii V c re ti.

General de armat Constantin CONSTANTINESCU-CLAPS

N scut: 20 februarie 1884, la Beceni, jude ul Buz u.Decedat: în 1961, la Bac u.Studii militare: coala de O eri de Artilerie Geniu i Marin (1903-1905), coala Superioar de R zboi (1919-1921).Grade militare: sublocotenent -1905, locotenent -1909, c pitan -1913, maior -1917, locotenent-colonel -1919, colonel -1925, general de brigad -1935, general de divizie -1939, general de corp de armat -1942, general de armat (r) -1944.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 12 Artilerie (1913-1917); comandant al Regimentului 4

Artilerie Grea (1925-1933); comandant al Brig zii 7 Artilerie (1933-1935); comandant al Diviziei 12 Infanterie (1937) i Diviziei 7 Infanterie (1937-1939); comandant al Corpului 10 Armat (1939-1941) i al Corpului 11 Armat (1941); comandant al Armatei 4 (1941-1943).

91


Generalul de armat Constantin CONSTANTINESCU-CLAPS este unul dintre marii artileri ti i comandan i militari români din prima jum tate a secolului trecut. A urcat toate treptele ierarhiei militare cu mult profesionalism. Are meritul de a participat la campania din 1913, la Primul i al Doilea R zboi Mondial.

În acest sens men ion m c a participat la luptele din Transilvania (1916) i M gura Ca in (1917) din Primul R zboi Mondial, având func iile de comandant de baterie i divizion în Regimentul 12 Artilerie. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la luptele din Basarabia, de la Odessa i din Stepa Calmuc , la sud de Stalingrad.

A demisionat din armat în februarie 1943, intrând în con ict cu mare alul Antonescu.

A fost decorat între altele cu Ordinul ,,Coroana României” cu spade în grad de cavaler, ,,Steaua României” cls. a II-a, ,,Mihai Viteazul” cls. a III-a.

A fost arestat la 15 august 1949 ind învinuit, ini ial, c ar avut leg turi cu membrii fostului Partid Na ional r nesc ind eliberat la 1 septembrie 1949. La 17 septembrie 1951 a fost din nou arestat i judecat pentru c ar ordonat execu ia unor partizani sovietici la Iaska i Beleaevka, fapte neprobate niciodat . A fost condamnat la 15 ani munc silnic , ind eliberat dup 4 ani, la 26 septembrie 1955, din penitenciarul V c re ti, ca nevinovat.

A decedat în anul 1961, la Bac u.

General de brigad Gheorghe CONSTANTINESCUN scut: 16 iunie 1872, Bucure ti.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i (1887-1890); coala de O eri de Artilerie i Geniu (1891-1892);

coala Special de Artilerie i Geniu (1893-1895).Grade militare: sublocotenent-10 iulie 1893; locotenent - 01 aprilie 1896; c pitan – 10 mai 1904; maior – 1912; locotenent-colonel – 1916; colonel – 1917; general de brigad – 01 ianuarie 1924. Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Cetate (1983-1894), în Regimentul 9 Artilerie (1896) i comandant de pluton artilerie în Regimentul 2 Artilerie (1898 - 1891); comandant al sec iei de Pompieri „Radu

Vod ” din Regimentul 1 Cetate (1901-1906); comandant de baterie în Regimentul 3 Artilerie (1906 - 1908); comandant al Companiei de Jandarmi Constan a (1908 1917); pretor la Divizia a 12-a (1917); inspector de circumscrip ie (1917-1921); comandant al Brig zii a 3-a Jandarmi i al Brig zii a 4-a Jandarmi (1921-1927); inspector tehnic al Jandarmeriei (1927); comandant al Corpului de Jandarmi (1928-1929); consilier tehnic în Ministerul de R zboi pentru controlul instruc iei de specialitate a trupei i o erilor din Jandarmeria Armatei.

În cariera sa i-a desf urat activitatea cu responsabilitate într-o multitudine de func ii, atât de artilerie cât i speci ce jandarmeriei. De re inut faptul c a fost con rmat

92


de nitiv în jandarmerie prin Înaltul Decret nr. 2187 din anul 1909. A fost unul dintre o erii emblematici ai acestei arme. În acest sens men ion m c pe timpul exercit rii func iei de comandant al Brig zii a 4-a Jandarmi aceasta a fost apreciat ca structura „cea mai preg tit atât din punct de vedere profesional cât i infanteristic”. De asemenea, în timpul în care a condus Inspectoratul General al Jandarmeriei a contribuit la elaborarea i adoptarea la 29 martie 1929 a noii Legi a Jandarmeriei. A luat m suri aparte pentru

ridicarea nivelului de preg tire profesional a personalului, inclusiv în ceea ce privea îmbun t irea performan elor de tragere cu armamentul din dotare. A reorganizat judicios Jandarmeria, punând acces pe aspectele de ordin calitativ în detrimentul celor de ordin cantitativ. Astfel a redus num rul sec iilor de jandarmi de la 623 la 429 i al posturilor de jandarmi de la 4588 la 2540. De asemenea, a redus semni cativ efectivele prin des in area Regimentelor 3, 5, 8 i 11 Jandarmi i a serviciului Tehnic al Jandarmeriei. Se impune a men iona c prin O.M. nr. 3288 din anul 1929, publicat în Monitorul O cial nr. 214, a transferat la Ministerul de R zboi Regimentul de Jandarmi Bucure ti, 12 batalioane de jandarmi i companii de ora „cu întreaga lor avere”. Indiscutabil a fost un reformator profund al Jandarmeriei.

Pentru meritele sale excep ionale în slujba patriei sub drapel a fost decorat cu o multitudine de distinc ii între care men ion m:

- Medalia Jubiliar „Carol I” – 10 mai 1906;- Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler O.D. nr. 1711 din 1911;- Medalia „Avântul rii” – 7 noiembrie 1913;- Medalia „B rb ie i Credin ”, clasa I;- Ordinul „Sfânta Ana” clasa a II-a – 01 iunie 1913;- Semnul onori c pentru 25 de ani.

Generalul de brigad Gheorghe Constantinescu este unul din mul ii artileri ti ce i-au cunoscut consacrarea în alte arme i au contribuit substan ial la dezvoltarea acestora.

C pitan Emil CORNESCUN scut: 22 martie 1915, la Albe ti, jude ul Arge .Decedat: 4 mai 1945, în b t lia pentru Zlin-Cehoslovacia.Studii militare: coala de O eri de Artilerie-Timi oara (1935-1938).Grade militare: sublocotenent-1938, locotenent-1942, c pitan-1945 Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 6 Artilerie (1938-1942);

comandant de baterie elevi în coala de subo eri de rezerv de artilerie-Pite ti (1942-1944); comandant de baterie în Regimentul 6 Artilerie (1944-1945).

A participat în cel de-al Doilea R zboi Mondial, la dezarmarea trupelor germane de pe raza jude ului Arge , la campania din vest, remarcându-se în luptele de for are a Tisei i din Cehoslovacia.

A decedat la 4 mai 1945, în b t lia pentru Zlin-Cehoslovacia, r pus de dou obuze, conducând personalul grupului s u de comand pentru respingerea unui contraatac inamic. A fost înmormântat în cimitirul din Nostisova-Cehoslovacia. A fost reînhumat în cimitirul eroilor din Pite ti la 2 iunie 1945.

C pitanul Emil Cornescu este unul din miile de artileri ti c zu i eroic pe câmpul de lupt .

93


General de brigad Grigore CORNESCU

N scut: 24 august 1921, în comuna Bâlteni jude ul Gorj.Decedat: …, în Ploie ti.Studii militare: liceul în ora ul Târgu Jiu, coala Militar de O eri de Artilerie (1942 -1944), Academia Militar din Bucure ti (1961-1963).Grade militare:. Sublocotenent-1944, general de brigad -1994.Func ii militare: comandant pluton antitanc (1944-1945), diferite func ii în Regimentul 36 Artilerie Antitanc Slatina (1946- 1961), comandant al Brig zii 17 Artilerie Bârlad (1963-1981).

i-a început cariera militar prin participarea la ultima parte a celui de-al Doilea R zboi Mondial. În luptele din Cehoslovacia a fost r nit i decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler cu panglic de „Virtutea Militar ” i frunze de stejar, clasa a V-a.

În întreaga carier militar a probat profesionalism, tact, exigen , camaraderie. Aceste calit i l-au impus ca unul dintre cei mai valoro i comandan i ai Brig zii 17 Artilerie.

Pentru merite deosebite în timpul activit ii a primit 20 de ordine i medalii, iar în anul 1994 a fost avansat la gradul de general de brigad .

General de divizie Gheorghe COSMA

N scut: 26 februarie 1892, la Pogana, jude ul Tutova.Decedat: 1 iulie 1969, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1912-1914), coala Superioar de R zboi

(1922-1924).Grade militare: sublocotenent-1914, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1924, locotenent-colonel-1934, colonel-1938, general de brigad -1944, general de divizie-1946.Func ii militare:(…); comandant al Centrului de Informa ii al Marelui Stat Major din Cern u i (1933-1935); ef de stat major la Direc ia Superioar Tehnic

94


(1940-1941,1941-1942); comandant al Regimentului 6 Artilerie (1941), Brig zii 9 Artilerie (1942-1943), 13 Artilerie (1943), comandant al Corpului 7 Armat (1943-1944); prizonier la sovietici (24 august-24 septembrie 1944); comandant al artileriei Corpului de Munte (1944-1945), artileriei Armatei a 4-a (1945), Diviziei 18 Infanterie, Diviziei 19 Infanterie i Centrului de instruc ie al artileriei (1945); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1945-1946).

Are meritul de a participat la ambele r zboaie mondiale. S-a remarcat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, pe frontul de la Odessa (1941), din Cotul Donului (1942), din Moldova (1944) i apoi în campania din Vest. A fost trecut în rezerv la 9 august 1947.

Generalul de divizie Gheorghe Cosma a fost un o er valoros, care a îndeplinit func ii de mare r spundere.

A fost condamnat (decembrie 1955) de Tribunalul militar Ia i pentru “activitate intens contra clasei muncitoare” desf urat în anii 1933-1935, ind achitat (13 august 1956) de Tribunalul Regiunii 2 Militare.

General de brigad Christache CR INICEANU

N scut: 6 septembrie 1845, la Bucure ti.Decedat: 14 octombrie 1920, în Bucure ti.Grade militare: soldat -1863, caporal -1864, sergent -1865, sublocotenent -1867,

locotenent -1873, c pitan -1877, maior -1884, locotenent-colonel -1890, colonel - ..., general de brigad (r) -1910.

Func ii militare: comandant sec ie artilerie, comandant baterie, comandant regiment (1890-1892).

Generalul de brigad Christache Cr iniceanu a fost unul din str luci ii artileri ti din cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Are meritul de a urcat treptele ierarhiei militare de la gradul de soldat la cel de general.

A participat la R zboiul de Independen , având gradul de c pitan i func ia de comandant Bateria 3/Regimentul 4 Artilerie.

A fost comandantul Regimentului 4 Artilerie (1890-1892), având gradul de locotenent-colonel.

Generalul de brigad Christache Cr iniceanu a publicat ,,Impresiuni din r zboiul 1877-1878” (1896) în care a prezentat ac iunile de lupt ale Bateriei 3/Regimentul 4 Artilerie: „Cât a durat campania, am str b tut cu trupa, în mar uri i contra-mar uri, un drum total de mai mult de 1500 kilometri i am reintrat în garnizoanele noastre dup

95


mai doi ani de mi care, în ar i în Bulgaria. Am consumat cu bateria ce am comandat, în luptele la care am luat parte în acest resboiu, ca la 1400 projectile”.

A fost decorat cu: „Steaua României” în grad de cavaler, „Virtutea Militar ” de aur, „Trecerea Dun rii”, „Ap r torilor Independen ei”.

A demisionat din armat în anul 1892. A decedat la vârsta de 75 de ani, la14 octombrie 1920, în Bucure ti.

Colonel Constantin CR TUNESCU

N scut: 1844, la Craiova, plasa Jiul, districtul Dolj.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri - Bucure ti (1862-1864).Grade militare:. sublocotenent-1864, locotenent-1868, c pitan-1872, maior-

1877, locotenent-colonel-1881, colonel-1891.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 2 Artilerie (1868-1871),

Regimentul 1 Artilerie (1871-1877), Regimentul 4 Artilerie (1877-1881); director al Arsenalului Armatei (1881-1884); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1884, 1889-1892), Regimentului 6 Artilerie (1885, 1886-1889); director de servicii în Administra ia Central a R zboiului (1884-1885); ef de stat major al Corpului 4 Armat (1885-1886); comandant al colii Speciale de Artilerie (1889); comandant al Brig zii 1 Artilerie (1892-1899).

A participat la R zboiul de Independen în func ia de comandant de divizion în Regimentul 4 Artilerie, ind r nit la 7 octombrie 1877 în luptele de la Plevna.

Colonelul Constantin Cr tunescu a îndeplinit func ii importante. Între acestea le men ion m pe cele de comandant al colii Speciale de Artilerie i al Brig zii 1 Artilerie.

Locotenent-colonel Vasile CREMINEANU

N scut: 1844, la Craiova, plasa Dealu, districtul Dolj.Decedat: 6 februarie 1899, la Foc ani.Studii militare: coala de O eri de Infanterie i Cavalerie-Bucure ti (1863-1865).Grade militare: sublocotenent-1865, locotenent-1868, c pitan-1872, maior-1883,

locotenent-colonel-1887.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 2 Artilerie (1865-1875);

comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie (1877-1879), Regimentul 2 Artilerie (1879-1880 ), Regimentul 3 Artilerie (1880); secretar în Consiliul Superior al Armatei (1880-1882); func ii în Regimentul 3 Artilerie (1882-1883), Regimentul 1 Artilerie (1883-1884, 1885-1886), Arsenalul Armatei (1884-1885, 1886-1887); comandant al

colii Speciale de Artilerie (1887-1888); comandant al Regimentului 8 Artilerie (1890-1896), Regimentului 1 Artilerie Cetate (1896-1899).

96


A participat la R zboiul de Independen , la comanda unei baterii din Regimentul 1 Artilerie.

Locotenent-colonelul Vasile Cremeneanu, cu excep ia a doi ani, i-a desf urat activitatea numai în structuri de artilerie. Are meritul de a fost între altele comandant al colii Speciale de Artilerie.

General-maior Ion CUP AN scut: 28 octombrie 1912 ‚în comuna Cuceu-Jibou, jude ul S laj.Decedat: 22 august 1984, Bucure ti.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1934-1936); coala Superioar de R zboi (1940-1942). Grade militare: sublocotenent -1 iulie 1933; locotenent -24 ianuarie 1938; c pitan -1 noiembrie 1942; maior – 16 iunie 1945; locotenent-colonel -19 octombrie 1951; general-maior -20 august 1969.Func ii militare: comandant de sec ie i baterie în Regimentul 33 Artilerie (1933-1941); comandant de baterie i ef de birou în Regimentul 10 Artilerie (1 iunie - 15 noiembrie

1941); ef al Biroului opera ii în Comandamentul artileriei Diviziei 5 Artilerie; profesor, ef al Catedrei de Istorie Militar din coala Superioar de R zboi / Academia Militar

(1946-1973).Generalul Ion Cup a, ul lui Gheorghe i al Mariei, s-a n scut în data de

28 octombrie 1912 în comuna Cuceu, jude ul S laj. P rin ii s i, rani s raci – posedau numai 4 hectare – au reu it cu greu s - i creasc cei 4 copii. Dintre ace tia numai Ion, viitorul general, a reu it s - i dep easc condi ia material precar , ceilal i copii r mânând truditori ai pu inului p mânt de inut în comuna natal .

A avut o înclinare evident pentru înv tur , motiv pentru care, la insisten ele înv torului din Cuceu, tat l s u l-a înscris la liceul teoretic din Zal u. Ultima clas de liceu a absolvit-o la imleu Silvaniei. Pe timpul studiilor liceale s-a între inut singur din bursa de merit primit i din medita iile acordate colegilor s i.

A fost un elev str lucit cu aptitudini deosebite la matematic . De aceea, dup sus inerea bacalaureatului a dorit s urmeze politehnica, îns nu a reu it acest lucru din lipsa mijloacelor nanciare i materiale necesare. Pentru a r mâne aproape de matematic a urmat coala Militar de O eri de Artilerie din Timi oara, pe care a absolvit-o în anul 1936, al 8-lea în promo ia de 217 absolven i. A fost repartizat la Regimentul 33 Artilerie din Oradea. i-a completat preg tirea cu studii universitare civile.

În luna octombrie 1940, regimentul s u a fost des in at ca urmare a ced rii Ardealului de Nord, iar locotenentul Ion Cup a a fost mutat la Regimentul 10 Artilerie din Giurgiu. Despre acest moment trist al istoriei na ionale generalul consemna: ,,Pierderea Ardealului de Nord a fost deosebit de dureroas pentru mine, mai ales c p rin ii mei au r mas în regiunea cedat Ungariei” 35.

35 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Memoriu original al generalului-maior Ion Cup a, DCI 1991 nr.1106, p. 11

97


În timp ce era o er elev al colii Superioare de R zboi, la data de 15 iunie 1941 i-a întrerupt studiile i s-a înapoiat la Regimentul 10 Artilerie, ca urmare a începerii

celui de-al Doilea R zboi Mondial. Cu unitatea sa a ajuns în octombrie 1941 pe front la Odessa. La 1 noiembrie 1941 a revenit la cursuri la coala Superioar de R zboi pe care a absolvit-o la 12 iunie 1942. Împreun cu Divizia 5 Infanterie în care a fost repartizat a participat la Campania din Est, ajungând pân la Cotul Donului. Ca urmare a încercuirii realizat de sovietici, la 23 noiembrie 1942 a c zut prizonier. A fost în prizonierat pân în vara anului 1946 în lag rele de la Oranki, Elabuga i Zeleonîidelsk când a fost repatriat cu primul lot. Ajuns în Bucure ti la 5 septembrie 1946 a fost încadrat ca profesor la

coala Superioar de R zboi/Academia Militar . Aici a activat ca profesor de Istoria Artei Militare, Tactic General i Tactic a Blindatelor. A fost mul i ani ef al Catedrei de Istoria Artei Militare.

Generalul Ion Cup a a fost un excelent profesor i un str lucit teoretician. În ,,foaia cali cativ ” pentru perioada 1 noiembrie – 15 aprilie 1950 comandantul Academiei Militare general-locotenentul de artilerie Verde Constantin, consemna ,,o er excep ional cu excelente calit i de profesor; merit s e înaintat la excep ional la gradul de locotenent-colonel”.

A publicat numeroase c r i, studii i articole, între care men ion m: “Arta militar a moldovenilor în a doua jum tate a secolului al XV-lea”, “Armata român în campaniile din 1916-1917”, “R zboiul pentru independen a na ional a României”, “România în r zboiul antihitlerist”, “Marea con agra ie a secolului XX. Al doilea r zboi mondial”, “Atlas istoric”, “Armata român pe frontal antihitlerist. Studiu operativ-tactic”, “Armata român în lupta pentru libertate, independen i unitate”, “Unitate i continuitate în istoria poporului român”.

La catedr a fost un dasc l autentic care a dep it constrângerile ideologice ale vremii. Atitudinea sa era cunoscut autorit ilor. Într-o not informativ a locotenentului Popa Gheorghe, din 17 noiembrie 194936 se ar ta c acesta acord prea mare aten ie ,,de ni iilor burgheze asupra tiin ei militare” fundamentat de Napoleon, Clausewitz, Foch i prea pu in ,, tiin ei militare” din perspectiva lui Engels i Lenin. De asemenea, se arat c aborda tiin a militar f r a porni de la ,, tiin a militar stalinist ” i de la rolul factorului politic în R zboiul pentru Ap rarea Patriei dus de U.R.S.S.

Dorim s men ion m c lipsa de politizare a cursurilor sale a fost singura critic ce i-a fost adus în întreaga sa carier de dasc l!

Pe 7 mai 1973 generalul maior Ion Cup a a fost trecut în rezerv . A r mas în istoria Academiei Militare ca unul dintre cei mai valoro i profesori militari dup cel de-al Doilea R zboi Mondial.

Este un exemplu pentru str duin a continu de autodep ire. A avut multe încerc ri în via , începând cu s r cia i continuând cu r zboiul i prizonieratul. Dorim totodat s men ion m c a fost profund dezam git în dragoste. Din 1938 pân în anul 1946 a fost c s torit cu Rodica Florescu, profesoar , de care a divor at la întoarcerea din prizonierat deoarece, potrivit a rma iei sale: ,,În timpul cât am fost prizonier, so ia mea, crezându-m mort, a intrat în tratative de c s torie cu un tân r, fapt care a determinat divor ul meu, care s-a f cut înc din toamna anului 1946”37.

În anul 1954 s-a rec s torit cu Ileana Costin cu care a avut dou ice.

36 Ibidem, p. 2937 Ibidem, p. 37

98


General de brigad Nicolae DABIJAGeneral de brigad Vasile DAVIDESCUGeneral de corp de armat Nicolae D SC LESCUGeneral de divizie Ion DÂND REANUC pitan Gheorghe DECUSEARColonel Dimitrie DIMITRESCU MAICANGeneral de brigad Ion DIMITRIUGeneral de brigad Ioan DIMULESCUGeneral de divizie Alexandru DOBRICEANUGeneral de corp de armat Corneliu DRAGALINAGeneral de brigad Dumitru DRAGOMIRGeneral de brigad Nicolae DRAGOMIRColonel Ion DRAGOMIRESCUGeneral de divizie Dumitru DRAJNAGeneral de armat Petre DUMITRESCUGeneral de brigad Ion DUMITRUGeneral de brigad Iulius DUNCA

e DABIJADAVIDESCUNicolae D SC LESCUD REANU

EARESCU MAICANMITRIU

D

Regimentul 4 Artilerie – Bac u – 1902Regimentul de artilerie al Corpului 4 Armat din Brigada 4 Artilerie

99


General de brigad Nicolae DABIJA

N scut: 15 august 1837, la Hu i. Decedat: 2 decembrie 1884, la Paris.Studii militare: coala de Artilerie - Metz, Fran a (1858-1860).Grade militare: sublocotenent -1860, locotenent -1862, c pitan -1865, maior -1868, locotenent-colonel -1871, colonel -1877, general de brigad -1883.Func ii militare: (...); subdirector al Stabilimentelor de Artilerie (1864); comandant de divizion în primul regiment deartilerie al României (1865); comandant al Artileriei Diviziei 4 Infanterie (1876-1877); comandant al Regimentului 4 Artilerie (1877); comandant al Artileriei Diviziei 3 Infanterie (1877); ministru de r zboi (1879).

General de brigad Nicolae Dabija a fost unul dintre cei ce au contribuit substan ial la dezvoltarea artileriei române moderne, în perioada sa de început. A folosit cuno tin ele de specialitate dobândite la coala de Artilerie de la Metz, la îmbun t irea instruc iei tactice speci ce armei sale.

Are meritul de a participat în R zboiul de Independen la luptele de la Plevna i Vidin.

A îndeplinit func ii importante în armat , între care i cea de ministru de r zboi în perioada 08.01.1879-10.07.1879. Mai mult decât atât a de inut portofoliile de ministru al lucr rilor publice (24.10.1880-01.08.1884) în trei guverne i de ministru interimar la nan e (10-27.04.1881).

S-a stins din via la 2 decembrie 1884, la Paris la numai 47 de ani.

General de brigad Vasile DAVIDESCU

N scut: 13 mai 1894, în localitatea M gureni, plasa Filipe ti, jude ul Prahova.Decedat: 3 septembrie 1942, Konstantinovîskaia, U.R.S.S.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916); coala Special de Artilerie (1925);

coala Superioar de R zboi (1925-1927).Grade militare: sublocotenent -1916; locotenent -1917; c pitan -1919; maior -1930; locotenent-colonel -1937; colonel -1942; general de brigad post-mortem - 3 septembrie 194238. Func ii militare: comandant sec ie în Bateria 1 a Regimentului 19 Artilerie (1916-1917); comandant al

38 Constantin Chiper, Vasile Davidescu, Revista Prahova Eroic , nr. 3, anul 2012

N scut: 1Decedat:Studii miliGrade mc pitan -colonel -1Func ii mArtilerie (1artilerie al Infanterie Artilerie (1(1877); mi

General de brigad Nicolae substan ial la dezvoltarea artilerieA folosit cuno tin ele de specialitate

100


Bateriei 1 a Regimentului 19 Artilerie (1917-1919); comandant al Bateriei a 2-a a Regimentului 19 Artilerie (1919-1920); comandant al Bateriei a 7-a din Regimentul 39 Artilerie (1921-1922); comandant al Bateriei 1 a Regimentului 19 Artilerie; comandant al Bateriei a 5-a din Regimentul de Artilerie Antiaerian Bucure ti (1 august1927 –1 aprilie1927); o er de stat major în Sec ia Opera ii din Marele Stat Major (2 aprilie 1928 – 10 mai 1934); Comandant al Divizionului 3 din Regimentul 1 Artilerie (1934 - 1937); profesor la Sec ia Militar din coala Politehnic Timi oara i la coala de O eri din Timi oara (1938-1939); ef de stat major al Diviziei 19 Infanterie (1940-1942).

Vasile Davidescu, ul lui Vasile i al Mariei, s-a n scut în data de 13 mai 1894 în localitatea M gureni, jude ul Prahova. Dup absolvirea colii din localitatea natal a devenit elev al renumitului liceu ploie tean „S n ii Petru i Pavel”. Ulterior, a urmat i a absolvit cu succes (al 5-lea din 50 de elevi), în 1916, coala de O eri de Artilerie,

Geniu i Marin din Bucure ti. Înaintat la gradul de sublocotenent, în data de 1 iulie 1916 a fost numit comandant de sec ie în Bateria 1 a Regimentului 19 Artilerie din Ploie ti, cu care a participat la luptele din Dobrogea, de pe Valea Buz ului, de la Râmnicu S rat i Putna. În anul 1917 a fost înaintat la gradul de locotenent i numit comandant de baterie în cadrul aceluia i regiment. A participat la marea b t lie de la M r e ti. În permanen a fost apreciat de e i s i, colonelul Miclescu i colonelul Gavriliu, comandantul Brig zii 5 Artilerie ca un foarte valoros o er.

Dup ce în perioada 1921–1922 a fost comandant al Bateriei a 7-a din Regimentul 39 Artilerie din Târgu Mure , a revenit la Regimentul 19 Artilerie din Ploie ti. Timp de 3 ani, cât i-a desf urat activitatea în acest regiment a fost apreciat cu cali cativul „foarte bine” de c tre colonelul Boboc, comandantul regimentului i generalul Mironescu, comandantul Diviziei 13 Infanterie.

Dup ce în perioada iunie – septembrie 1925 s-a num rat printre cursan ii colii Speciale de Artilerie de la Râ nov, în perioada 1 octombrie 1925 – 1 iulie 1927 a urmat cursurile colii Superioare de R zboi. Dup absolvirea acesteia a fost în stagiu, la Regimentul de Artilerie Antiaerian i la Sec ia Opera ii din Marele Stat Major.

În perioada în care a activat la Regimentul 1 Artilerie din Timi oara i-a impresionat e i prin calit ile profesionale i morale irepro abile. Generalul Bunescu, comandantul

Diviziei 1 Infanterie i generalul Economu, comandantul Corpului 7 Armat îl apreciau ca ind un „eminent o er de stat major”. Aceste alese calit i l-au impus i ca profesor la

Sec ia Militar a colii Politehnice din Timi oara i la coala de O eri din acest ora .În data de 29 iunie 1940 a fost numit ef de stat major la Divizia 19 Infanterie

din Timi oara. În aceast func ie s-a remarcat prin calitatea documentelor i planurilor operative elaborate în timpul Campaniei din est.

Ca urmare a r nilor grave suferite în luptele din Caucaz din vara anului 1942 a decedat în data de 3 septembrie în URSS, la un spital militar german. În semn de recuno tin a modului în care i-a f cut datoria fa de ar a fost avansat post-mortem la gradul de general de brigad .

Generalul erou Vasile Davidescu a fost unul dintre mul ii o eri de artilerie ce s-au jert t pentru patrie.

101


General de corp de armat Nicolae D SC LESCU

N scut: 16/29 iunie 1884, în C ciule ti, jud. Neam .Decedat: 26 septembrie 1969, în Piatra Neam .Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din Bucure ti (1906-1909); coala de Aplica ii din Bucure ti (1909-1911); coala Superioar de R zboi (1921-1923); Cursul de Conduc tor de Stat Major (1925). Grade militare: locotenent-1908; locotenent-1911- la excep ional, c pitan-1916; maior-1917-la excep ional, locotenent-colonel -1923, colonel-1929, general de brigad -1937, general de divizie-1940, i general de corp de armat -1942.

Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 8 Artilerie (1908-1909); comandant de baterie i divizion în Regimentul 4 Artilerie (1911-1916) i comandant al acestuia (1919-1920); ef de stat major al Diviziei 14 Infanterie (1920), ef Birou studii în Ministerul de R zboi (1920-1921), sub ef al Statului major al Corpului 5 Armat (1933-1935), comandant al Brig zii 12 Artilerie (1935-1936), secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale (1936-1937), comandant al Brig zii 1 Ap rare Contra Aeronavelor (1937-1939), comandant al Diviziei 25 Infanterie (1939-1940), comandant al Diviziei 20 Infanterie (1940-1941), comandant al Diviziei 21 Infanterie (1941), comandant al Corpului 2 Armat (1941-1945), comandant al Armatei a 4-a (ianuarie-februarie, martie-mai 1945).

Dup absolvirea colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , în anul 1908, i-a început cariera militar în Regimentul 8 Artilerie de la Roman, cu care a participat la cel de-al doilea R zboi Balcanic. Ulterior i-a desf urat activitatea în func iile de comandant de baterie i divizion în cadrul Regimentului 4 Artilerie, cu care a participat la R zboiul de Reîntregire (1916-1919). S-a a rmat în ac iunile ofensive desf urate în Transilvania, în cele din timpul retragerii în Câmpia Român , precum i în ac iunile militare din campania din 1917, îndeosebi în luptele de pe Valea St nicului i de la Cire oaia.

Pentru faptele sale de arme a fost înaintat la excep ional la gradul de maior i decorat de arul Rusiei cu Ordinul „Coroana României” clasa a IV-a cu spade, în grad de o er cu panglica de Virtute Militar . Recunoa terea meritelor i calit ilor sale excep ionale a venit nu numai din partea o cialit ilor Statului ci i din partea subordona ilor. Celebrul istoric Gheorghe I. Br tianu, în anul 1917 sublocotenent în subordinea maiorului Nicolae D sc lescu, a men ionat mai târziu urm toarele despre acesta: „rareori un sim mai înalt al datoriei i drept ii s-a împerecheat cu o mai des vâr it simplicitate, cu o mai prietenoas modestie. Astfel de caracter î i (mai) redau încrederea în armat i în omenire”.

Cel de-al Doilea R zboi Mondial a permis într-o i mai mare m sur eviden ierea calit ilor de excep ie ale generalului. În func ia de comandant al Diviziei 1 Infanterie

102


s-a acoperit de glorie în eroicele lupte de la iganca, Epureni i Odessa. În semn de recunoa tere a meritelor sale, mare alul Antonescu i-a prins la piept propriul s u Ordin „Mihai Viteazul” cu care fusese decorat în timpul Primului R zboi Mondial. De men ionat faptul c i drapelul de lupt al diviziei pe care o comanda a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” cu spade în grad de Mare O er cu panglic de Virtute Militar , cu Ordinul „Coroana României” clasa a III-a i „Cruciada împotriva comunismului”.

Dup evenimentele de la 23 august 1944, generalul Nicolae D sc lescu a condus ac iunile Corpului 2 Armat pentru scoaterea Dobrogei de sub controlul trupelor germane i înfrângerea rezisten ei acestora din estul Munteniei. În

perioada 6-20 septembrie 1944 a participat la înfrângerea rezisten elor hitleriste horthyste din sud-estul Transilvaniei. Sub comanda sa a fost ob inute memorabilele victorii de la dealul Sângeorgiu i Oarba de Mure ce au permis realizarea unui important cap de pod peste Mure .

A manifestat o grij constant fa de subordona i. În acest sens, la 23 septembrie 1944 a rma „patria ne-a încredin at cele mai tinere contingente ca s le ducem încet, dar sigur, la eliberarea Ardealului, iar nu s le transform m în cruci sau invalizi. Sângele românesc este extrem de scump. Orice ac iune trebuie organizat i condus în cea mai mare siguran i cu minimum de pierderi”.

Pân la încheierea r zboiului generalul i subordona ii s i s-au acoperit de glorie în luptele din Ungaria i din Cehoslovacia. În aceasta din urm a participat la luptele de la Roznova, Kosice i Banska Bystrica.

De men ionat faptul c în perioada 12 ianuarie-18 februarie generalul Nicolae D sc lescu a fost numit temporar comandantul Armatei a 4-a în locul generalului Gheorghe Avramescu, chemat în ar de eful Marelui Stat Major. În data de 18 februarie 1945 acesta din urm a revenit la comanda armatei, pân la data de 2 iunie 1945 când a fost arestat de ru i, comanda armatei indu-i atribuit generalului Nicolae D sc lescu pân la data de 1 iunie 1945 când a fost schimbat din func ie i pensionat.

Încheierea celei de-a doua con agra ii mondiale a marcat începutul dramei generalului Nicolae D sc lescu. Astfel, la 24 august 1946 a fost acuzat de crime de r zboi, dar în lipsa probelor a fost achitat de Curtea de Apel Bucure ti, la 8 octombrie 1946. Nu peste mult timp a fost etichetat drept chiabur pentru lotul de p mânt de 5 hectare ce-i fusese atribuit în calitate de cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” i i-a fost na ionalizat locuin a din Piatra Neam . Mai mult decât atât, la data de 3 noiembrie 1948 i s-a retras dreptul la pensie ind acuzat de atitudine reac ionar , antidemocratic .

La 5 noiembrie 1951, procurorul general Voitinovici Alexandru a redeschis dosarul generalului care la 23 noiembrie a fost arestat i trimis f r judecat la închisoarea Jilava. A fost eliberat din deten ie la 8 octombrie 1955 i neavând locuin i avere s-a stabilit în satul natal, unde locuia i sora sa. Din anul urm tor a început s reprimeasc

103


pensia, în valoare de doar 80 de lei, total insu cient . Pentru a supravie ui s-a angajat ca îngrijitor al animalelor cons tenilor s i. De i mai târziu a bene ciat de pensie integral a continuat s duc o via auster . În mod constant 2/3 din pensie era dat ca ajutor nevoia ilor, orfanilor, v duvelor i b trânilor etc. De re inut faptul c i în perioada interbelic o parte din veniturile sale salariale era destinat celor defavoriza i de soart , îndeosebi orfanilor de r zboi.

Profund dezam git de modul în care a fost dezonorat, a refuzat sistematic ulterior toate colabor rile propuse de Ministerul Ap r rii Na ionale. Nu a participat la nici un eveniment organizat de acesta, nu a dorit s - i scrie memoriile. A demonstrat o moralitate de excep ie. În po da exigen ei i severit ii s-a dovedit în permanent un excep ional camarad, un om cu un remarcabil sim al onoarei i drept ii. Unul dintre cei mai reprezentativi generali ai secolului trecut a încetat din via la 26 septembrie 1969 în ora ul Piatra Neam . De re inut c de la eliberarea din închisoare nu a p r sit satul natal i ora ul Piatra Neam . La funeraliile sale au participat aproximativ zece mii de persoane.

A fost decorat cu Ordinul “Sf. Ana” cls. a 3-a, “Coroana României” cls. a IV-a , cu spade, în grad de o er, cu panglica de Virtute Militar , Ordinul “Mihai Viteazul”, Crucea Ordinului “Vulturul German”, Ordinul “Steaua României” cu spade în grad de Mare O er, cu panglica de Virtute Militar , Ordinul “Coroana României” cls. a III-a, “Cruciada împotriva comunismului”.

Ast zi numele s u este purtat de Brigada 1 Rachete Sol-Aer, de o strad din Piatra Neam , iar în cimitirul din Piatra Neam sculptorul Marius Butunoiu a cioplit în piatr un monument pentru generalul artilerist. Un alt bust al s u se g se te în ora ul Cluj-Napoca.

General de divizie Ion DÂND REANU

N scut: 20 octombrie 1925, la Fr te ti, jud. Giurgiu.Decedat: în anul 2006.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1948-1949); Academia

Militar (1951-1953).Grade militare: locotenent – 1949; locotenent major – 1952; c pitan – 1956;

maior – 1958; locotenent colonel – 1964; colonel – 1970; general de brigad – 1978; general de divizie – 1984.

Func ii militare: ef al Biroului transporturilor militare în Marele Stat Major (1949-1951); ef al Biroului opera ii i preg tire de lupt în Regimentul 123 Vân tori de Munte (1953-1956); ef de stat major în Regimentul 123 Vân tori de Munte (1956-1957); o er în Sec ia opera ii din Statul major al Regiunii 3 Militare (1957-1963); ef de stat major al Brig zii 2 Vân tori de Munte (1964-1970); ef al Sec iei Opera ii

(1970-1976); loc iitor al comandantului Armatei a 3-a (1976-1978); ef de stat major al Armatei a 3-a (1978-1980); comandant al Armatei a 2-a (1980-1990).

104


Dup absolvirea Liceului „Ion Maiorescu” din Giurgiu, Ion Dând reanu a fost admis prin concurs la coala de O eri de Artilerie din Sibiu, pe care a absolvit-o în anul 1949, ind clasi cat al 34-lea din 371 de absolven i.

De remarcat faptul c de i avea o substan ial preg tire artileristic , generalul Ion Dând reanu nu a fost încadrat niciodat pe o func ie de artilerist. A debutat în carier ca ef al Biroului transporturilor militare din cadrul Marelui Stat Major. Dup numai 2 ani de zile, a fost trimis s sus in examenul de admitere la Academia Militar , Sec ia arme întrunite. Aceast m sur se înscria în demersurile de preg tire a noilor genera ii de o eri de stat major i comand , destinat s -i înlocuiasc pe cei ce fuseser epura i din armat . Ca proasp t absolvent al Academiei Militare, locotenentul Ion Dând reanu a fost încadrat în func ia de ef al Biroului Opera ii i preg tire de lupt al Regimentului 123 Vân tori de Munte din Sinaia.

O bun parte din carier a petrecut-o la Cluj, unde a fost mutat în prim vara anului 1957 ca o er de stat major în Sec ia opera ii a Statului Major al Regiunii 3 Militare. În aceast garnizoan a îndeplinit, între altele, func ia de loc iitor al Comandamentului Armatei a 3-a i ef de stat major. În anul 1980 a fost numit în func ia de comandant al Armatei a 2-a, cu sediul comandamentului la Buz u. A exercitat cu rezultate superioare aceast func ie pân în august 1990 când a fost trecut în retragere.

Generalul de divizie Ion Dând reanu a r mas în con tiin a fo tilor camarazi pentru c a fost un foarte bun o er de stat major i de comand , cu o vast experien practic . A dovedit întotdeauna corectitudine, modestie, camaraderie, fermitate i exigen .

Fire dinamic , dornic de a se implica în demersurile de solu ionare a problemelor militarilor rezervi ti i a celor în retragere, a îndeplinit ani buni func ia de pre edinte al Organiza iei Jude ene Buz u „Mare al Averescu” a Uniunii Na ionale a Cadrelor Militare în Rezerv i în Retragere.

Generalul de divizie Ion Dând reanu a trecut la cele ve nice în anul 2006.

C pitan Gheorghe DECUSEAR

N scut: 29 octombrie 1913, la Buciumeni, jude ul Gala i.Decedat: 23 aprilie 1945.Studii militare: coala de O eri de Artilerie-Timi oara (1936-1938).Grade militare: sublocotenent-1938, locotenent-1942, c pitan-1945.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 30 Artilerie (1938-1942);

comandant de baterie în Divizionul 3 Arunc toare din Regimentul 30 Artilerie (1942-1945).

Cea mai mare parte din scurta sa carier militar se suprapune peste cel de-al Doilea R zboi Mondial. A participat la acesta, atât la campania din est, cât i la cea din vest, remarcându-se în luptele de for are a Tisei i de la vest de râul Vah-Cehoslovacia.

105


A decedat la 23 aprilie 1945, în zona cotei 770 de la vest de râul Vah, conducând personalul grupului s u de comand pentru respingerea unui contraatac inamic. A fost înmormântat în cimitirul din satul Melcice-Cehoslovacia.

Eroul c pitan Gheorghe Decusear este unul dintre camarazii ce fac cinste artileriei i armatei române.

Colonel Dimitrie DIMITRESCU MAICAN

N scut: 14 martie 1843.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri - Bucure ti (1862-1864). Grade militare: sublocotenent -1864, locotenent -1867, c pitan -1870, maior -1874, locotenent-colonel -1877, colonel -1882.Func ii militare: comandant al Artileriei Jude ene a Diviziei 1 Teritorial (1875-1876); ef de stat major al Deta amentului Sl niceanu (1877); comandant al colii de O eri (1879-1882); comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu (1882-1883); comandant al Regimentului 6 Artilerie (1883-

1885); ajutor al inspectorului general al Artileriei (1885-1886); comandant al Brig zii 2 Artilerie din Corpul 2 Armat (1886-1888).

Colonelul Dimitrie Dimitrescu Maican s-a n scut în acela i an cu artileria român modern , 1843. A fost un valoros o er de artilerie care a ocupat func ii importante în armat . A participat la R zboiul de Independen , având gradul de locotenent-colonel i func ia de ef de stat major al Deta amentului Sl niceanu. Prin onoranta func ie de

comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu a contribuit la formarea primei promo ii (1883) a acestei coli, format din 13 o eri de artilerie i 10 de geniu. În anul 1888 a fost ters din controalele armatei, ind condamnat la 1 an i 3 luni închisoare pentru mituire (Î.D. nr. 1770/04.06.1888).

General de brigad Ion DIMITRIU

N scut: 31 iulie 1896, la Tecuci.Decedat: 13 noiembrie 1972.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916).Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-1917, c pitan-1920, maior-1929,

locotenent-colonel-1938, colonel-1941, general de brigad -1945.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 3 Artilerie, în Marele Stat Major

i în Regimentul 3 Artilerie Grea (1916-1938); ef de stat major al Diviziei 2 Infanterie (1938-1941), Diviziei 13 Infanterie (1941-1942); comandant al colii de Subo eri

106


de Artilerie (1942-1943); comandant al Regimentului 5 Artilerie Grea (1943-1944); func ii în statul major al Corpurilor 4, 3 i 6 Armat , Inspectoratul General al Armatei a 2-a (1944-1946).

A luat parte la ambele r zboaie mondiale. A participat, în Primul R zboi Mondial cu Regimentul 3 Artilerie. În cel de-al doilea r zboi mondial a participat cu Regimentul 5 Artilerie Grea. A fost un om al datoriei. În toate împrejur rile a dovedit devotament fa de armat i ar . A fost trecut în rezerv în anul 1947.

General de brigad Ioan DIMULESCU

N scut: 18 decembrie 1893, la Câmpulung, jude ul Muscel.Decedat: 18 decembrie 1953, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913),


locotenent-colonel-1933, colonel-1938, general de brigad -1943.Func ii militare: (…); ef de stat major al Comandamentului Militar al Capitalei

(1941-1943); comandant al artileriei Diviziei 19 Infanterie (1943); director al artileriei în Ministerul de R zboi (1943-1944); comandant militar al Dobrogei (1944); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1944-1945); comandant al Diviziei 6 Infanterie (1945-1946).

Generalul de brigad Ioan Dimulescu a participat la ac iunile militare din ambele r zboaie mondiale. F r a minimiza celelalte fapte de arme ale sale men ion m c s-a remarcat în mod excep ional, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, pe frontul din Kuban i în estul Caucazului.

A fost trecut în rezerv la 9 august 1947, la vârsta de 54 de ani.În toate func iile a dovedit alese calit i profesionale i morale. A îndeplinit

irepro abil func ii de mare r spundere, cum ar cele de comandant militar al Dobrogei i comandant al Diviziei 6 Infanterie.

General de divizie Alexandru DOBRICEANU

N scut: 19 septembrie 1894, la Craiova. Decedat: 10 februarie 1978.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916); coala Superioar de R zboi (1928-1930).Grade Militare: sublocotenent -1917; c pitan -1923;maior -1934; locotenent-colonel -1938; colonel -1943; general de brigad -1946; general de divizie -1967.Func ii militare: comandant subunitate în Regimentul 1 Artilerie Grea (1916-1928); o er de stat major în Corpul de Munte (1930-1938); comandant al Regimentului 1 Artilerie (1938-1946).

107


Generalul de divizie Alexandru Dobriceanu a fost un str lucit o er de artilerie. De i s-a n scut la Craiova, originile sale sunt în localitatea Dobriceni din jude ul Dolj.

La nici dou luni dup absolvirea colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , în iulie 1916, a intrat cu Regimentul 1 Artilerie Grea în focul r zboiului. A participat la ac iunile de lupt pe întreaga perioad a r zboiului. În ziua de 6 august 1917, în luptele de la Muncelu – Vrancea a fost grav r nit. A fost înaintat în acest an la gradul de locotenent în timp ce se a a în spital. A încheiat Primul R zboi Mondial cu gradul de c pitan. În perioada 1928-1930 a urmat cursurile colii Superioare de R zboi. Dup absolvirea acesteia a îndeplinit diferite func ii de stat major la Corpul de Munte. În anul 1938 a fost numit la comanda Regimentului 1 Artilerie, unitate în care î i începuse în urm cu 22 de ani cariera militar . De re inut faptul c s-a a at la comanda acestui regiment pe toat durata celui de-al Doilea R zboi Mondial. S-a remarcat atât în luptele duse pentru eliberarea întregului teritoriu na ional, cât i în luptele din Ungaria i Cehoslovacia. Dup terminarea r zboiului la 9 mai 1945, a continuat s instruiasc cu aceea i pasiune i rigoare noile contingente de artileri ti.

La data de 21 decembrie 1946 a fost avansat general de brigad i pensionat doar la 52 de ani, apreciindu-se c nu mai este util noii armate. A încercat, de mai multe ori, s - i ofere experien a noii armate populare, f r a avea îns succes.

În anul 1967 a reu it dup grele încerc ri s publice o interesant lucrare memorialistic ,,Dansul de foc al traiectoriilor’’ la Editura Militar . Ca o repara ie moral , totu i extrem de târzie a fost înaintat în acest an la gradul de general de divizie.

S-a stins din via la 10 februarie 1978, la vârsta de 84 de ani, dup 30 de ani de serviciu i al i 32 de pensionare.

Generalul de divizie Alexandru Dobriceanu are numeroase merite, printre care i acela de a participat la ambele con agra ii mondiale, pe întreaga durat a acestora, în cadrul aceleia i unit i, Regimentul 1 Artilerie Grea.

În nal men ion m c o parte din biblioteca sa personal a fost donat Bibliotecii Municipiului Târn veni. În semn de recuno tin pentru cel ce a fost generalul de divizie Alexandru Dobriceanu la Muzeul Municipiului Târn veni se a expus una din inutele sale de campanie cu care a participat la cel de-al Doilea R zboi Mondial.

General de corp de armat Corneliu DRAGALINA

N scut: 5 februarie 1887, la Caransebe .Decedat: 11 iulie 1949, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu Bucure ti (1905-1907), coala Superioar de R zboi (1919-1921).Grade militare: sublocotenent -1907, locotenent -1910, c pitan -1915, maior -1917, locotenent-colonel -1920, colonel-1928, general de brigad -1935, general de divizie - 1940, general de corp de armat -1942. A fost trecut în rezerv la 24 martie 1945.

108


Func ii militare: (...); comandant de baterie i divizion în Regimentul 4 Artilerie (1915-1918); (…); comandant al Corpului 6 Armat (1940-1943); comandant provizoriu al Armatei a 4-a (februarie-martie 1943); la dispozi ia Ministerului de R zboi (martie-noiembrie 1944); inspector al trupelor motomecanizate (1944-1945).

A fost ul legendarului general Ion Dragalina, comandantul Armatei 1 din Primul R zboi Mondial, c zut eroic în luptele din De leul Jiului. A mai avut un frate, Virgil, ajuns comandor în marina militar . Întreaga via i-a fost c l uzit de cerin a tat lui s u transmis prin testament: ,,Las un nume cinstit i nep tat, c ci toata via a mea am jert t-o pentru a-mi îndeplini serviciul credincios. (...)Niciodat nu am avut altceva în vedere decât îndeplinirea cinstit a datoriei. S rac am intrat în armat i s rac p r sesc aceast lume. Doresc din toata inima (...) s nu se abat niciodat de

la datorie, iar cinstea s e mai presus de toate”.A participat la ambele r zboaie mondiale. În primul a fost comandant de baterie în

Regimentul 4 Artilerie cu care a luptat în Dobrogea unde a i fost r nit la 10 octombrie 1916. În cel de-al doilea luptând la Odessa, sud Harkov i Stepa Kalmuk . În perioada 1943-1944 a fost guvernatorul Bucovinei.

A fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul” cls. a III-a i a II-a, ,,Crucea de Fier” cls. a II-a i I i ,,Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” (Germania).

A decedat la 11 iulie 1949, la Bucure ti, la 62 de ani. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu Militar.

Generalul Dragalina împreun cu osta i din subordine

109


General de brigad Dumitru DRAGOMIR

N scut: 25 octombrie 1878.Decedat: 5 noiembrie 1933.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1897-1899).Grade militare: sublocotenent-1899, locotenent-..., c pitan-..., maior-1916, locotenent-colonel-1917, colonel-..., general de brigad -... .Func ii militare: (...); comandant de divizion în Regimentul 3 Obuziere, Regiment 28/3 Obuziere (1916-...); comandant alRegimentelor 16, 35 Artilerie, (...); ef de stat major al Diviziei 5Infanterie, Corpului 4 Armat , comandant al Brig zii de

Munte, ef diviziune în Marele Stat Major (...); comandant al Diviziei 20 Infanterie (1931-...).

Un loc aparte în cariera sa îl ocup participarea la Primul R zboi Mondial. A participat eroic la luptele de la nord de Bra ov, de pe valea Buz ului, în retragerea de pe valea u i ei i de la R zoare, comandând un divizion de obuziere.

General de brigad Nicolae DRAGOMIR

N scut: 8 septembrie 1898, la Craiova.Decedat: 17 iulie 1981, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1915-1916), coala de Aplica ie pentru Artilerie (1921-1922),

coala Superioar de R zboi (1923, 1924-an II la Torino).Grade militare: sublocotenent -1916, locotenent -1917, c pitan -1923, maior -1934, locotenent-colonel -1938, colonel -1942, general de brigad -1944.Func ii militare: comandant pluton în Regimentul 11 Artilerie (1916-1919); profesor la coala Superioar de R zboi (1928-1935, 1937-1939); diferite func ii în Regimentul 1 Artilerie Gr niceri (1935-1937); ef al Serviciului mobilizare-

organizare na ional a teritoriului din Marele Stat Major (1940); la dispozi ia Cabinetului militar al Conduc torului statului (1941-1942); sub ef de stat major al Armatei a 4-a (1942-1943); comandant al Regimentului 8 Artilerie Grea (1944); sub ef i ef de stat major al Armatei a 4-a (1944-1945).

Generalul de brigad Nicolae Dragomir i-a început cariera militar la comanda unui pluton din Regimentul 11 Artilerie. Cu acesta a participat la Primul R zboi Mondial, inclusiv la marea b t lie de la M r e ti din 1917. În cel de-al Doilea R zboi Mondial, ca sub ef de stat major i ef de stat major al Armatei a 4-a i comandant al Regimentului 8

110


Artilerie a participat la luptele din Stepa Kalmuc , de la Ia i - Chi in u, din podi ul Transilvaniei, din Ungaria i Cehoslovacia.

A fost un eminent o er, cu studii în ar i str in tate, cu titlul de doctor în tiin e politice i economice, ob inut la Universitatea din Torino (în prealabil urmase cursurile acestei univert i). A fost profesor universitar la Bucure ti la catedra de economie a Facult ii de Drept, la Academia Comercial i la

coala de R zboi.A fost decorat cu ordinele ,,Coroana României”

clasa a V-a, cu spade, în gradul de cavaler i panglic de ,,Virtutea Militar ”, ,,Steaua României” clasa a IV-a, ,,Mihai Viteazul” cls. a III-a.

Acest erudit o er, merituos participant la ambele r zboaie mondiale a suferit mari nedrept i. Astfel, la 2 martie 1945, împreun cu comandantul Armatei a 4-a, generalul Avramescu a fost arestat de sovietici i dus în U.R.S.S., unde a fost condamnat la 8 ani munc silnic , lucrând la un sovhoz din regiunea Kustanai ca felcer veterinar. A fost repatriat în anul 1956.

La 4 octombrie 1946 a fost judecat în lips i condamnat la 10 ani închisoare, pentru vina de a f cut parte din guvern în perioada 1940-1941 (a fost ministru al Coordon rii i Statului Major Economic). A fost arestat la 11 ianuarie 1957 i întemni at la Jilava. A trecut prin penitenciarele Jilava, Gherla, Râmnicu S rat, V c re ti i Jilava de unde a fost eliberat la 27 iulie 1964.

Dup o via tumultoas , plin de realiz ri, pericole, încerc ri i umilin e a trecut la cele ve nice la 17 iulie 1981, la Bucure ti.

Colonel Ion DRAGOMIRESCUN scut: 7 martie 1855.Decedat: 24 februarie 1901, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri din Bucure ti (1874-1876).Grade militare: sublocote-nent-1876, locotenent-..., c pitan-..., maior-...,

locotenent-colonel-1894, colonel-1899.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 1 Artilerie (1876-1878);

profesor de artilerie la coala de O eri de Artilerie i Geniu (...); misiune în Anglia la fabricile Armstrong i Kaynoch pentru recep ia unor materiale de artilerie i muni ii de infanterie; director la Pirotehnia Armatei (1894-1899); director la Arsenalul Armatei (1899-1901).

Ca proasp t sublocotenent a participat la R zboiul de Independen (1877-1878), cu Regimentul 1 Artilerie. Ulterior a îndeplinit func ii extrem de utile armatei. A fost un eminent o er ce a avut contribu ii substan iale la dezvoltarea artileriei. A fost un valoros dasc l, un mare specialist în dotarea artileriei i a armatei.

111


General de divizie Dumitru DRAJNA

N scut: 26 noiembrie 1893, la Bucure ti.Decedat: 2 aprilie 1970, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1912-1914), coala Superioar de

R zboi (1922-1924.Grade militare: sublocotenent-1914, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1926,


Func ii militare: (...); ef de stat major al Comandamentului Ap r rii Anteriene (1941-1943); comandant al Brig zii 14 Artilerie (1943-1944); comandant al permanen ei Diviziei 6 Infanterie (1944), al Diviziei 10 Infanterie (1944-1945); comandant al artileriei Corpului 6 Armat (1945).

Generalul de divizie Dumitru Drajna a fost un str lucit o er de artilerie. A urcat în ierarhia militar de la gradul de sublocotenent la cel de general de divizie. A participat atât la primul, cât i la cel de-al Doilea R zboi Mondial. În timpul acestuia din urm a îndeplinit multe func ii de mare r spundere. De re inut c a participat la luptele din zona Chitila-Mogo oaia (august 1944), comandând Divizia 6 Infanterie i din zona Hronului, conducând focul artileriei Corpului 6 Armat .

General de armat Petre DUMITRESCUN scut: 12 februarie 1882, în comuna Dobridor, jude ul Dolj.Decedat: 13 ianuarie 1950, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , Bucure ti (1901-1903), coala de Aplica ie

pentru Artilerie (1904-1906), coala Superioar de R zboi (1911-1913). Grade militare: sublocotenent -1903, locotenent -1906, c pitan -1911, maior -1916, locotenent-colonel -1917, colonel -1920, general de brigad -1930, general de divizie - 1937, general de corp de armat -1941, general de armat -1942.

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 1 Artilerie (1903-1904); comandant de sec ie i de baterie în Regimentul 3 Artilerie (1906-1911); comandant de baterie în Regimentul 6 Artilerie (1913-1917); o er în Biroul opera ii al Armatei a 2-a; ef de stat major al Diviziei 4 Infanterie (1918-1920); ef Birou opera ii (1920-1923) i ef Sec ie opera ii (1923-1930) în Marele Stat Major; comandant al Regimentului 2

Artilerie pentru stagiu (1922-1923); comandant al Brig zii 4 Artilerie (1930, 1932-1933); ata at militar la Paris (1930-1932); comandant al Diviziei 13 Infanterie (1933-1935); prim sub ef al Marelui Stat Major (1935-1937); comandant al Corpului 1

112


Armat (1937); inspector general al Artileriei (1937-1940); comandant al Armatei 1 (1940-1941); comandant al Armatei a 3-a (1941-1944).

A fost una din cele mai mari personalit i militare ale secolului XX. A avut o carier militar de excep ie. A participat la campania din anul 1913, la Primul i al Doilea R zboi Mondial. S-a a rmat atât în exercitarea func iilor de comand , cât i de stat major. A fost comandant de divizie, corp de armat , armat , dar i inspector general al artileriei. Ca urmare a profesionalismului s u remarcabil a fost înaintat pân la cel mai înalt grad, de general de armat . Odat cu avansarea la acest grad la 18 iulie 1942 devenise al doilea militar în ierarhia o tirii, dup mare alul Ion Antonescu.

În timpul Primului R zboi Mondial, a condus ac iunile Bateriei 4 din Regimentul 6 Artilerie în luptele din ara Bârsei, Pasul Bratocea, Valea Buz ului, Valea Putnei inferioare, iar în 1917 a ac ionat în cadrul statului major al Armatei a 2-a.

Generalul de armat Petre Dumitrescu a avut un rol extrem de important în participarea armatei române la cel de-al Doilea R zboi Mondial. A condus magistral Armata a 3-a în luptele pentru eliberarea Bucovinei de nord, de la Odessa i Cotul Donului. În Caucaz, al turi de Armata 17 german a cucerit peninsulele Taman i Novorossiysk.

Prin constituirea în prim vara anului 1943 a „Grupului de armate Dumitrescu” în Basarabia, a fost al doilea general român – dup Ion Antonescu, care a comandat o armat german .

A fost trecut în rezerv în luna septembrie 1944. La data de 15 mai 1946, Tribunalul Poporului l-a pus sub acuza ie pentru crime de r zboi i trimis la închisoarea Jilava. Nestabilindu-se în sarcina sa nicio infrac iune, a fost repus în libertate.

Marele general de armat Petre Dumitrescu, uzat de r zboaie, afectat de nedrept i, a încetat din via în data de 13 ianuarie 1950, la locuin a sa din Bucure ti, strada Andrei Mure anu nr. 29.

A fost decorat cu multe medalii i ordine, între care le amintim pe cele acordate în cel de-al doilea r zboi mondial: Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a (17 octombrie 1941); Crucea de Cavaler al Crucii de Fier (1 septembrie 1942) – al doilea decorat cu aceast distinc ie dup mare alul Ion Antonescu; Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 2-a (18 februarie 1944); Frunze de stejar la Crucea de Cavaler al Crucii de Fier (4 aprilie 1944).

113


General de brigad Ion DUMITRU

N scut: 31 iulie 1896, la Tecuci, jud. Gala i.Decedat: 13 noiembrie 1972.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916);

coala de Aplica ie de Artilerie (1919); coala Superioar de R zboi (1924-1926).Grade militare: sublocotenent – 6 iulie 1916; locotenent – 11 septembrie 1917;

c pitan – 1 aprilie 1920; maior – 1 octombrie 1929; locotenent-colonel (24 ianuarie 1938); colonel – 31 octombrie 1941; general de brigad (...).

Func ii militare: comandant sec ie artilerie în Regimentul 3 Artilerie (1916-1920); comandant de baterie (1920-1924); o er de stat major în Marele Stat Major (1926-1933); loc iitor al comandantului Regimentului 3 Artilerie Grea (1933-1935); o er de stat major în Comandamentul Corpului de Armat (1935-1938); ef de stat major al Diviziei 2 Infanterie (1 noiembrie 1938 – 30 octombrie 1941); ef de stat major al Diviziei 13 Infanterie (13 octombrie 1941 – 1942); comandant al colii Militare de Subo eri de Artilerie (1942-1943); comandant al Regimentului 5 Artilerie Grea (1943-1944); ef de stat major al Corpurilor 3 i 6 Armat (1944-1945); o er în Inspectoratul General al Armatei (1945-1946).

Generalul de brigad Ion Dumitru a avut o carier militar remarcabil , marcat de participarea la cele dou mari con agra ii mondiale. La numai o lun de la înaintarea în gradul de sublocotenent, România a intrat dup doi ani de neutralitate în r zboi. Cu Regimentul 3 Artilerie, în care a fost repartizat, a participat la ambele campanii ale Primului R zboi Mondial. De remarcat faptul c între altele a participat la marea b t lie de la M r e ti, la câ iva kilometri de locurile natale.

În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat în perioada iunie-noiembrie 1941 la luptele pentru eliberarea Basarabiei i pentru cucerirea Odessei. De asemenea, în anul 1944 a condus Regimentul 5 Artilerie Grea în luptele din Moldova.

În întreaga sa carier militar generalul de brigad Ion Dumitru a dovedit profesionalism, modestie i mult iubire de ar .

General de brigad Iulius DUNCA

N scut: 7 ianuarie 1825, la Boto ani. Decedat: 24 decembrie 1907, la Lausanne, Elve ia.Studii militare: coala Militar de O eri (1852-1854). Grade militare: sergent -1850, sublocotenent -1854, locotenent -1856, c pitan -1858, maior -1864, locotenent-colonel -1867, colonel -1870, general de brigad -1891.Func ii militare: comandant al Regimentului 1 Artilerie (1870-1871, 1877-1881); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1871-1875); comandant al artileriei teritoriale (1875-1876); comandant al colii Militare de O eri-

114


Bucure ti (1876-1877); comandant al artileriei Diviziei 4 Infanterie (1877); comandant al artileriei Corpului de Vest (1877); comandant al Diviziilor 8, 1 Infanterie i a Diviziei Activ Dobrogea (1883-1891).

Generalul de brigad Iulius Dunca face parte dintre cei ce au pus bazele artileriei române moderne, începându- i activitatea la 7 ani de la în in area acesteia. Are meritul de a fost comandant al renumitelor Regimente 1 i 2 Artilerie. A fost comandantul Regimentului 1 Artilerie în dou perioade 1870-1871 i 1877-1881, inclusiv în luptele pentru ob inerea independen ei de la Plevna, Vidin i Smârdan.

Generalul de brigad Iulius Dunca a fost la sfâr itul secolului al XIX-lea prefect al jude ului Constan a.

A fost decorat cu „Steaua României“ în grad de o er, „Virtutea Militar “ de aur, „Trecerea Dun rii“, „Ap r torilor Independen ei“, „Sf. Ana“ cls. a II-a (Rusia), „Medalia comemorativ de campanie“ (Rusia).

A decedat la data de 24 decembrie 1907, departe de ar la Laussanne în Elve ia.

115


Sublocotenent Ion ELEFTERESCUenent Ion ELEFTERESCU

E

Regimentul 3 Artilerie - Br ila 1902Regimentul de Artilerie al Corpului 1 Armat din Brigada 3 Artilerie

116


Sublocotenent Ion ELEFTERESCU

N scut: 24 iulie 1857, la Boto ani.Decedat: 30 august 1877.Studii militare: coala de O eri Bucure ti (1875-1877).Grade militare: sublocotenent-1877.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1877).Sublocotenentul Ion Elefterescu s-a n scut la Boto ani, la data de 24 iulie 1857. Atras de cariera armelor a urmat coala de O eri Bucure ti, pe care a absolvit-o în anul 1877. A fost înaintat la gradul de sublocotenent i încadrat pe func ia de

comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie cu care a participat la luptele de artilerie din zona Calafat-Vidin i de la Grivi a.

A decedat la 30 august 1877, pe timpul b t liei de la Grivi a, ind primul o er de artilerie c zut la datorie în R zboiul de Independen . În acea zi, sec ia sa, al turi de sec ia locotenent Paraschivescu, a fost dat ca înt rire bateriei c pitan Gheorghe Lupa cu, formând renumita “Baterie de la Movil ”- (bateria de 10 tunuri). “În momentul sosirei acestei sec ii i pe când puneau în baterie tunurile, sublocot. Elefterescu cade lovit drept în inim de un glon de pu c al inamicului i tot în acest moment mai cad uci i doi sergen i i cinci tunari. Sublocot. Elefterescu de abia e ise o er din coal la 1 Iulie acela i an. El fu hot rât de soart ca peste 2 luni de o erie, s aduc jertf patriei via a sa, pentru cea mai mare cinste, ce o poate avea un osta ”39.

39 Colonel Gheorghe Em. Lupa cu – Amintiri din r zboiul Independen ei 1877-1878 – Bucure ti Tipogra a modern „CULTURA”, Societ. Colectiv , Str. Câmpineanu 15, 1915, p. 44-45

117


General de brigad Alexandru F LCOIANUColonel George FILIPESCUGeneral de brigad Gheorghe FILITIGeneral de divizie Gheorghe I. FLORESCUColonel Mihail FLORESCUGeneral-locotenent Dumitru FOTESCUGeneral de brigad Constantin FOTINOGeneral de brigad Petre FRUNZ

F LCOIANU

FILITI. FLORESCU

F

Regimentul 10 Artilerie – Bucure ti – 1902Regimentul de Artilerie al Diviziei 4 Infanterie

118


General de brigad Alexandru F LCOIANU

N scut: 16 martie 1837, la Bucure ti.Decedat: 10 decembrie 1910, la Bucure ti.Studii militare: coala Militar de O eri (1852-1854).Grade militare: sergent-1859, sublocotenent-1861, locotenent-1864, c pitan-1866, maior-1874, locotenent-colonel-...., colonel-...., general de brigad -….Func ii militare: comandant de divizion în Regimentul 3 Artilerie (1877); (...).A intrat voluntar în armat , apoi a urmat coala Militar de O eri (1852-1854). A participat în R zboiul de Independen la luptele de la Grivi a, Plevna, Vidin i Belogradcik. A fost martorul capitul rii lui Osman Pa a.

Are meritul de urcat în ierarhia militar de la sergent la general de brigad .Legat afectiv de Regimentul 3 Artilerie, cu care a participat la R zboiul de

Independen , a publicat “Istoricul Regimentului 3 Artilerie”. De asemenea, a scris i valoroasa lucrare „Amintiri din r zboiul ruso-româno-turc, 1877-1878”.

Colonel George FILIPESCU

N scut: -Decedat: -Studii militare: -Grade militare: sublocotenent-1848, locotenent-...., c pitan-1853, maior-1856,

colonel-1858.Func ii militare: comandant pluton în prima baterie de artilerie a Moldovei (1848-

1853); comandant al primei baterii de artilerie din Moldova (1853-1858).Colonelul George Filipescu a fost unul dintre pionierii artileriei Moldovei. S-a

preg tit ca artilerist în deta amentul moldovenesc trimis de domnitorul Mihail Sturdza în Rusia (1846-1848).

A fost comandant de pluton (1848-1853) i comandantul primei baterii de artilerie din Moldova (1853-1858).

În 1858 a fost silit de c tre caimacanul Vogoride s - i dea demisia din armat , deoarece milita pentru Unirea Principatelor Române i alegerea ca domnitor a colonelului Alexanru Ioan Cuza.

În cei zece ani de activitate în armat a avut o contribu ie substan ial la a rmarea artileriei ca arm .

119


General de brigad Gheorghe FILITIN scut: 3 februarie 1872, în comuna S rata, jude ul Buz u.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu (1890-1892),

coala Special de Artilerie (1895-1897).Grade militare: sublocotenent-1892, locotenent-1895, c pitan-1901, maior-1909,

locotenent-colonel-1913, colonel-1916, general de brigad -1917.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 2 Artilerie, coala Militar de

Infanterie i Cavalerie (…); director al Direc iei artilerie din Ministerul de R zboi (1913-1915); comandant al Regimentului 3 Artilerie Grea (1915-1916), al Brig zii 2 Artilerie Grea (1915-1918); comandant al artileriei Corpului 4 Armat (1918-1920).

Generalul de brigad Gheorghe Filiti a fost un valoros o er de artilerie. A urcat cu tenacitate treptele ierarhiei militare, pân la gradul de general de brigad .

A participat la campania din anul 1916, îndeplinind func ia de ef serviciu artilerie al Corpului 3 Armat . De asemenea, a participat i la campania din 1917, comandând Brigada 2 Artilerie Grea.

A demisionat din armat la 1 noiembrie 1920, la vârsta de 48 de ani. A fost trecut în retragere la 1 noiembrie 1938.

General de divizie Gheorghe I. FLORESCU

N scut: 20 mai 1879, la Dobronitu, plasa Oltul de Jos, jude ul Olt.Decedat: 1955.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1898-1900), coala de Aplica ie de Artilerie (1901-1903), coala Superioar de R zboi (1909-1911).Grade militare: sublocotenent-1900, locotenent-1904, c pitan-1910, maior-1916, locotenent-colonel-1917, colonel-1919, general de brigad -1928, general de divizie-....Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 12 Artilerie (1900-1904), Regimentul 3 Artilerie (1904-1909),

Regimentele 17, 12, 18, 1, 13 Artilerie (1911-1916); func ii în Divizia 14 Infanterie (1916-1920); ef de stat major al Corpului 4 Armat (1920-1921); comandant al Regimentului 24 Artilerie (1921-1926), al Regimentului 4 Artilerie (1926-1928), al Brig zii 7 Artilerie (1928-1931); comandant al Diviziei 7 Infanterie (1931-1934); comandant al Corpului 6 Armat (1935-1937); comandant al Inspectoratului General de Armat nr. 2 (1937-1938); comandant al Armatei 1 Cluj (1939-1940).

A fost un foarte valoros o er de artilerie. A fost comandant de regiment i brigad de artilerie, de divizie i de armat . A fost un erudit, cuno tea limbile francez , italian i german .

120


La Cluj s-a implicat în multe ac iuni culturale. În 1936, la 21 mai, de Ziua Eroilor, a în l at pe catarg, steagul reconstituit al lui Mihai Viteazul, la 335 de ani de la realizarea primei unirii a românilor.

Colonel Mihail FLORESCU

N scut: 4 februarie 1893, la Caracal, jude ul Romana i.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie Timi oara (1922-1924), coala de

Aplica ie de Artilerie (1925-1927), coala Superioar de R zboi (1935-1937).Grade militare: sublocotenent-1924, locotenent-1928, c pitan-1936, maior-1942,

locotenent-colonel-1945., colonel-1947.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 42 Obuziere (…); func ii

în statul major al Diviziei 4 Infanterie (1939-1942); comandant al Divizionului 1 al Regimentului 2 Armat (1942); (…); comandant al Regimentului 5 Artilerie Grea (1947-1949); ef de stat major la Comandamentul Artileriei (1949-1952); ef catedr special la Institutul Politehnic Bucure ti (1952-1954).

Colonelul Mihail Florescu a fost un artilerist temeinic preg tit. A participat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, cu Divizia 4 Infanterie, la luptele

de pe direc ia Odessa, apoi în zonele sud Harkov i sud Stalingrad.A fost trecut în rezerv la 3 mai 1954, dup o carier militar de succes.

General-locotenent Dumitru FOTESCU

N scut: 24 noiembrie 1928, la Buz u.Decedat: 1990.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1948-1950), Academia de

Artilerie din U.R.S.S. (1950-1955).Grade militare: locotenent-1949, locotenent major-1952, c pitan-1954, maior-

1955, locotenent-colonel-1956, colonel-1961, general-maior - 1967, general-locotenent-1974.

Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 20 Artilerie Grea-Turda (1949-1950); (...); comandant al Brig zii 32 Artilerie Grea Independent (1956-1959); loc iitor al comandantului pentru preg tirea de lupt ; ef de stat major în Comandamentul Artileriei; ef de Stat Major al Armatei 1 (1959-1985); ef al Direc iei Lucr ri în Economia Na ional (1985-1988).

A fost un o er valoros, care a îndeplinit numeroase func ii pe linie de comand , de la comandant de pluton la ef de stat major de armat . În ultimii ani de activitate militar a îndeplinit solicitanta func ie de ef al Direc iei Lucr ri în Economia Na ional . În permanen a demonstrat probitate profesional i mult responsabilitate.

121


General de brigad Constantin FOTINO

N scut: 10 octombrie 1847.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1866-1868).Grade militare: sublocotenent-1868, locotenent-1873, c pitan-1877, maior-1885, locotenent-colonel-1891, colonel-1897, general de brigad (r)-1906.Func ii militare: (...); comandant al Regimentului 5 Artilerie (1895-1897), Regimentului 1 Artilerie (1897-1900, 1901-1903).

A participat la R zboiul de Independen , având gradul de c pitan i func ia de subdirector al Pulber riei.

A fost decorat cu: “Virtutea Militar ” de aur, “Coroana României” în grad de o er, “Steaua României” în grad de cavaler.

Generalul de brigad C. Fotino, în mijloc pe rândul din fa , împreun cu statul major al Regimentului 1 Artilerie

122


General de brigad Petre FRUNZ

N scut: 29 iunie 1860, în localitatea Nicore ti, din fostul jude Tecuci.Decedat:-Studii militare: coala Militar de Infanterie i Cavalerie (1878-1880); coala de

R zboi din Bruxelles (1881-1882).Grade militare: sublocotenent (1 iulie 1880); locotenent (8 octombrie 1883);

c pitan (5 octombrie 1888); maior (8 aprilie 1896); locotenent-colonel (10 mai 1901); colonel (1 noiembrie 1906).

Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 3 Artilerie (1880-1883); o er în Regimentul 8 Artilerie (1883-1888); o er în Regimentul 5 Artilerie (1888); diferite func ii în Regimentul 12 Artilerie (1888-1892); o er la Pulber ria Dude ti (1892-1896); o er de stat major în Regimentul 4 Artilerie (1896-1899); o er de stat major în Regimentul 8 Artilerie (1899-1901); ajutor al comandantului Regimentului 4 Artilerie (1901-1904); o er de stat major în Regimentul 5 Artilerie (1904); o er de stat major în Regimentul 11 Artilerie (1904-1905); o er în Regimentul 9 Artilerie (1911-.....); ...

Generalul Petre Frunz , ul lui Emanoil i al Casandrei, dup absolvirea a 7 clase de liceu a urmat în perioada 1978-1880 coala Militar de Infanterie i Cavalerie. A fost înaintat la gradul de sublocotenent la data de 1 iulie 1880 i repartizat la comanda unei sec ii de artilerie din Regimentul 3 Artilerie. i-a desf urat cea mai mare parte a carierei militare în unit i de artilerie (Regimentele 3, 8, 5, 12, 11, i 9, respectiv Brigada 2 Artilerie).

Fiind un o er valoros a fost trimis la studii în str in tate pentru a- i des vâr i preg tirea militar . În acest fel s-a num rat printre absolven ii prestigioasei coli de R zboi din Bruxelles.

În permanen a fost preocupat de acumularea de noi cuno tin e de specialitate. Sugestiv este aprecierea inspectorului general, generalul Eracle Arion din ,,foaea personal ’’ a c pitanului Frunz Petre, din anul 1887: ,,O cer ce’i place a studia, ce se ocup serios cu dezvoltarea cuno tin elor sale, ...conduce bine trupa’’40. În ,,foaea personal ’’ a o erului din anul 1895 generalul Popescu a consemnat între altele, urm toarele: ,,O er care pred cuno tin ele o erului de artilerie. Regulamentele le tie prea bine...’’41. De asemenea, extrem de onorant este caracterizarea f cut maiorului Petre Frunz în anul 1896 de c tre inspectorul general al artileriei, generalul Pastia: ,,O cer superior inteligent, posed cuno tin ele speciale armei. A rezolvat problema tacticei de artilerie ce i-am dat cu ocazia tragerei de resbel. Fac aceast men iune special , inc a fost singurul o cer superior din brigad care a r spuns (bine în eles 40 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Dosarul ,,B trâni Generali – litera F’’, nr. 14, pag.1141 Idem la 18

123


dintre maiori). Siguran a i promtitudinea cu care a r spuns dovede te c se ocup

nu numai a- i între ine cuno tin ele sale speciale ci i a le dezvolta, îl dau ca exemplu

camarazilor s i din brigad ’’42.

Au existat i unele aprecieri, nu tocmai onorante la adresa o erului, ce vizau lipsa

uneori a tactului în raport cu subordona ii. Dar aceste aspecte sunt puse u or în umbr de

aprecieri elogioase ca cea a unei mari personalit i militare, ca generalul Alexandru Tell,

care în calitate de comandant al Diviziei 1 men iona: Foarte bun o cer. Cuno tin ele

militare i cele generale foarte bune. Conduit foarte bun ... Men in propunerea de

decorare cu Steaua României clasa a V-a’’43.

De-a lungul timpului a primit mai multe ordine i medalii între care amintim:

- ,,Coroana României’’ clasa a V-a (10 mai 1897);

- ,,Semnul onori c de aur pentru serviciu de 25 de ani împlini i’’ (10 mai 1906);

- ,,Medalia jubiliar Carol I’’ (10 mai 1909);

- ,,Steaua României de pace în grad de cavaler’’.

Generalul s-a c s torit la data de 21 mai 1888 cu domni oara Eliza Eraclide.

Ca urmare a decesului acesteia în 1898, în data de 24 ianuarie 1899 s-a rec s torit

cu domni oara Maria F rc anu cu care a avut 3 copii (Ioana, n scut în 1889, Radu,

n scut în 1900 i Felicia, n scut în 1902).

42 Idem la 2043 Idem la 34

124


Colonel Alexandru G LU CGeneral de corp de armat Titus GÂRBEAGeneral de brigad Al. Ioan GEORGESCUGeneral de divizie George GEORGESCUGeneral de divizie Octavian GEORGESCUGeneral de divizie P. Ion GEORGESCU (Pion)General de brigad Teodor GEORGESCUGeneral de brigad Grigore GHEBAGeneral de divizie Toma GHENEAGeneral de brigad Ioan GHEORGHIANGeneral (...) Ermil GHEORGHIUGeneral Tobias GHERGHELYGeneral de brigad Nicolae GHINERARUGeneral de divizie Alexandru GLATZGeneral de divizie “post-mortem” Ion GLOGOJANUGeneral de brigad Alexandru GOGORICIGeneral de brigad George GR M TICESCUGeneral de corp de armat Eremia GRIGORESCUGeneral de divizie Traian GRIGORESCUGeneral de brigad Emil GRIGOROVICIMaior „post mortem” Paul GRIN ESCU

itus GÂRBEAGEORGESCU

G

125


Colonel Alexandru G LU C

N scut: 4 septembrie 1894, la Craiova.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915), coala

de Aplica ie de Artilerie (1921-1922), coala Superioar de R zboi (1923-1925).Grade militare: sublocotenent-1915, locotenent-1920, c pitan-1921, maior-1929,

locotenent-colonel-1937., colonel-... .Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 1 Artilerie (…); diferite func ii

în Regimentele 2 i 9 Artilerie, Regimentul 14 Obuziere, Corpul 1 Armat , Inspectoratul Înv mântului Militar i în Ministerul Ap r rii Na ionale (…); ajutor al comandantului Centrului de Instruc ie al Artileriei (1937-1942); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1942-1943); (…).

Colonelul Alexandru G lu c a fost un distins o er de artilerie. În toate func iile îndeplinite a avut o exprimare profesional irepro abil . S-a distins prin alese calit i ost e ti în cele dou r zboaie mondiale. A participat, în Primul R zboi Mondial, la luptele de la Târgu-Jiu, B leni-Dâmbovi a. La 23 noiembrie 1916, la Tânc be ti a c zut prizonier cu grupul Cerna, ind internat într-un lag r din Boemia, apoi în Ungaria, de unde a fost repatriat la 16 aprilie 1918. La 27 octombrie 1919 a fost numit comandant de sec ie i a participat la luptele din zona Tisa. În cel de-al Doilea R zboi Mondial, a comandat Regimentul 1 Artilerie Grea, ajungând pân la Stalingrad.

N scut: 4 septembrie 1894, la CDecedat: -Studii militare: coala de O er

de Aplica ie de Artilerie (1921-1922)Grade militare: sublocotenent-

locotenent-colonel-1937., colonel-...Func ii militare: comandant de

în Regimentele 2 i 9 Artilerie, RegimÎnv mântului Militar i în MinisteruCentrului de Instruc ie al Artileriei (1Grea (1942-1943); (…).

Colonelul Alexandru G lu cfunc iile îndeplinite a avut o exprimacalit i ost e ti în cele dou r zboaiela luptele de la Târgu Jiu B leni Dâ

Regimentul 6 Artilerie – Târgovi te – 1902Regimentul de Artilerie al Diviziei 3 Infanterie

126


General de corp de armat Titus GÂRBEA

N scut: 22 septembrie 1893, la Bucure ti.Decedat: 23 decembrie 1998, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1913-1915), coala Superioar de

R zboi (1921-1923).Grade militare: sublocotenent-1915, locotenent-1917, c pitan-1919, maior-1927, locotenent-colonel-1934., colonel-1939., general de brigad -1944., general de divizie- ...., general de corp de armat -1996.Func ii militare: (...); ata at militar la Berlin (1937-1940), la Stockholm (1940-1942); comandant al Brig zii 18

Artilerie (1943-1944); ata at militar la O.K.H. german (1944); la dispozi ia Pre edin iei Consiliului de Mini tri i a Ministerului Ap r rii Na ionale (1944-1945); comandant al artileriei Corpului 4 Armat (1945-1946).

Generalul Titus Gârbea a fost deopotriv un excelent artilerist i un distins diplomat militar.

A participat, în Primul R zboi Mondial, la luptele din Dobrogea, de la Târgu Jiu, Rob ne ti, Neajlov i M r e ti. A participat la cel de-al Doilea R zboi Mondial, în perioada 1943-1944, la comanda Brig zii 18 Artilerie.

A participat la adunarea de la Chi in u, unde s-a hot rât unirea Basarabiei cu România, i la marea adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Distinsul generalul Titus Gârbea a încetat din via la venerabila vârst de 105 ani.

General de brigad Al. Ioan GEORGESCU

N scut: 19 noiembrie 1888, la D neasa, jude ul Olt.Decedat: 20 martie 1951, la Co ov u, jude ul Mehedin i.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1908-1910).Grade militare: sublocotenent-1910, locotenent-1913, c pitan-1916, maior-1917,

locotenent-colonel-1927, colonel-1936, general de brigad -1942.Func ii militare: (…); comandant al artileriei Corpului 4 Armat (1941-1942),

Corpului 6 Armat (1942-1943); comandant al Diviziei 2 Infanterie (1942) i al Diviziei 15 Infanterie (1943); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1943-1944).

A avut o carier reu it , ajungând pân la gradul de general de brigad . A fost un str lucit comandant al artileriei Corpurilor 4 i 6 Armat , precum i al diviziilor 2 i 15 Infanterie.

127


A participat la ambele r zboaie mondiale. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a fost comandant al Diviziilor 2 i 4 Infanterie i s-a remarcat pe frontul de la Odessa (1941) i Harkov.

A fost trecut în rezerv la 18 noiembrie 1944, la 56 de ani.

General de divizie George GEORGESCU

N scut: 1 noiembrie 1857.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1878–1879).Grade militare: sublocotenent-1879, locotenent-1883, c pitan-1887, maior-1892, locotenent-colonel-1896, colonel -1903, general de brigad -1909, general de divizieFunc ii militare: inspector general al artileriei (1910-1912); comandant al Corpului 5 Armat (1916).A fost un str lucit artilerist. A îndeplinit func ii importante, ca de exemplu cea de inspector general al

artileriei i cea de comandant de corp de armat .A fost decorat cu: Steaua României în grad de cavaler, Coroana României în grad de o er, Crucea Casei de Hohenzollern cls III, Osmanie cls. II (Turcia), Sf. Ana cls. II (Rusia),Ernestina cls. II (Saxa-Coburg), Meritul militar în grad de mare o er (Bulgaria).

General de divizie Octavian GEORGESCU

N scut: 5 noiembrie 1889, în comuna Ceptura, plasa Cricov, jude ul Prahova.Decedat: 20 mai 1943.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1908-1910), coala de Aplica ie de Artilerie (1912-1914).Grade militare: sublocotenent-1910, locotenent-1913, c pitan-1916, maior-1917, locotenent-colonel-1927, colonel-1934, general de brigad -1939, general de divizie - 1942. Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 11 i 19 Artilerie (1910-1912, 1914. 1918), 3 Artilerie (1919-1928),

coala de O eri de Artilerie (1928-1933); comandant al colii de Aplica ie de Artilerie (1933-1936), Regimentului 2

128


Artilerie Gard (1936-1939) i al Brig zii Artilerie Gard (1939-1941); comandant secund al Diviziei 1 Gard (1941); comandant al Diviziei 10 Infanterie (1941-1943).

Dup absolvirea colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin în 1910, a efectuat un stagiu de un an de zile la Regimentul 11 Artilerie de Câmp din Foc ani. Ulterior a urmat coala de Aplica ie de Artilerie din Bucure ti, la absolvire ind înaintat la gradul de sublocotenent i repartizat la Regimentul 19 Artilerie din Ploie ti. Cu acest regiment a participat atât la campania din 1913 cât i la R zboiul de Reîntregire Na ional . În perioada 1 octombrie 1928-1932, locotenent-colonelul Octavian Georgescu a activat în înv mântul militar de artilerie. Ini ial a fost comandant al divizionului de elevi din

coala de O eri de Artilerie din Timi oara i ulterior profesor de tactic de artilerie. Ulterior i-a continuat activitatea didactic , în perioada 1932-1936, în coala de Aplica ie a Artileriei.

Ca urmare a meritelor personale a fost numit comandant al Regimentului 2 Artilerie Gard (1936-1939) i mai apoi al Brig zii Artilerie Gard (1939-1941).

A participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei i cucerirea Odessei, ind comandant secund al Diviziei 1 Gard . Comandantul acesteia, generalul de brigad Nicolae ova, i-a apreciat activitatea consemnând în foaia cali cativ astfel: ,,A contribuit în mod hot râtor la constituirea capetelor de pod de la Bogd ne ti i Fâlciu peste Prut i de la Tiraspol peste Nistru, precum i la victoriile de la Kac-Arlak, Oisefsthal, Leninhal i Dalnik în fa a Odessei’’.

La data de 8 noiembrie 1941 generalul de brigad Octavian Georgescu a fost numit comandant al Diviziei 10 Infanterie. La data de 6 ianuarie 1942 aceast divizie a trecut Nistrul pe la Borislau, i a executat un lung i extenuant mar spre Crimeea pentru a lua în primire aliniamentul de ap rare între lacurile Kisik Jar i Kisil Bay44. Ca urmare a faptului c s-a îmboln vit grav, la data de 13 martie 1942, generalul a fost evacuat în ar i internat în Spitalul Militar din Bucure ti.

La 26 iulie 1942 generalul de brigad Octavian Georgescu a revenit pe front, la comanda Diviziei 10 Infanterie, cu care a trecut în Caucaz pentru ap rarea Litoralului M rii Negre în zona Taman, Anara, Novorossisk, în scopul interzicerii debarc rii trupelor sovietice în aceast zon .

Întrucât s-a îmboln vit grav, în data de 27 ianuarie 1943 generalul a fost adus în ar , unde a decedat 4 luni mai târziu, la 20 mai 1943.

Generalul de divizie Octavian Georgescu a fost unul dintre cei mai bravi artileri ti participan i la Campania din 1913, la Primul i la cel de-al Doilea R zboi Mondial. A dat dovad de profesionalism i dragoste de ar . Pentru meritele sale excep ionale a fost decorat cu:

- ,,Medalia Avântul rii’’ -1913;- ,,Ordinul Steaua României, cu spade, clasa a IV-a” -1917;- ,,Ordinul Sfânta Ana, cu spade, clasa a III-a’’ – 1917;- ,,Ordinul Coroana României, cu spade, clasa a IV-a’’ -1918;

44 Sandu Martinescu, Bravi comandan i de brig zi i regimente de artilerie, Editura Pro Transilvania, Bucure ti 2006, p.78

129


- ,,Medalia Victoria’’ -1927;- ,,Medalia Virtutea Militar clasa a III-a’’ – 1941;- ,,Ordinul Steaua României, clasa a III-a i a II-a’’ -1941;- ,,Medalia Virtutea Militar , clasa a II-a’’ –1942.

General de divizie Pion (Pavel Ion) GEORGESCU

N scut: 25 decembrie 1883, localitatea Z noaga, comuna Leu, jude ul Dolj.Decedat: 1956.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1904-1906), coala de Aplica ie pentru Artilerie;

coala Superioar de R zboi.Grade militare: sublocotenent – 1 iulie 1906; locotenent -10 mai 1910; c pitan -1 aprilie 1914; maior -1 aprilie 1917; locotenent-colonel -1 aprilie 1920; colonel -28 septembrie 1926; general de brigad -1 aprilie 1935; general de divizie -1942.Func ii militare: comandant de pluton, comandant de baterie; instructor i comandant al colii de O eri de Artilerie din

Timi oara (1926-1928); comandant al Arsenalului Armatei (1930-1931); comandant al Brig zii 15 Artilerie din Chi in u (1932-1937); comandant al Diviziei 20 Infanterie din Târgu Mure (1937-1939); comandant al Corpului 7 Teritorial Sibiu.

Un loc aparte în activitatea profesional a generalului de divizie Georgescu Pion a reprezentat-o perioada desf urat în cadrul colii de O eri de Artilerie. Meritele sale de o er-instructor au primit deplina recunoa tere odat cu numirea sa în func ia de comandant al colii. Memorabil a r mas primul s u ordin de zi pe unitate (Ordinul de zi nr. 17 din 1926), care reprezint sinteza crezului s u profesional: „Prin Înaltul Decret nr.3219/1926 fac cunoscut o erilor, personalului civil, elevilor, reangaja ilor i oamenilor de trup ai coalei, c subsemnatul sunt în l at la gradul de colonel i înt rit în comanda de nitiv a coalei Militare de Artilerie, pe ziua de 28 septembrie 1926. Pentru aceast înalt demnitate cu care, Regele i ara mea m-au onorat, m angajez c voi conduce, înv a, instrui, educa, administra i lucra pentru în l area i prop irea crescând a coalei de artilerie.

Cu în elegerea deplin a tuturor – din toate puterile min ii i a su etului meu românesc … ajutat de o experien sigur , câ tigat în i cu ecare grad, chiar la aceste coale, ca instructor, educator, profesor, comandant de baterie, comandant de divizion, director de studii la elevi i ajutor de comandant de coal în ultimul timp.

Nu cer – de la acei ce m ajut i ascult – profesori, o eri instructori i educatori, angaja i, func ionari i solda i – decât îndeplinirea con tiincioas a datoriei, încrederea deplin a ec ruia în el i în noi to i, c munca pus în serviciul coalei pe lâng un câ tig personal i o munc ce va r spl tit …

130


Pretind îns tuturor – preg tirea individual de tot momentul … a elevilor ce ne sunt încredin a i a-i cre te i preg ti pentru cariera militar – cu convingerea sigur de rolul ce avem ca educatorii educatorilor viitorilor o eri ai artileriei oastei noastre i mai ales con tiin a româneasc care s creeze, s armonizeze, s solidarizeze i

s preg teasc viitorii o eri ca: oameni, ca valori militare i buni români înainte de toate.”45.

Generalul Georgescu Pion s-a preocupat în permanen de asigurarea unor condi ii optime de trai i preg tire pentru elevi. În acest sens, edi cator este raportul s u num rul 4003 din 1927 adresat e alonului superior, în care se dovede te nemul umit de condi iile pe care le oferea vechiul local al colii din Timi oara: ,,insu cient din punct de vedere al s lilor de studiu; ingrat din punct de vedere al cur ii ce posed ; f r nici un confort din punct de vedere al construc iei i scopului afectat; r u înzestrat cu mobilier i ustensilele necesare’’46. În continuarea raportului solicita ferm atribuirea parcului

colii Preg titoare de Artilerie, de inut pân ....... de coala Special de Artilerie, argumentând: ,,....e o nedreptate, e ceva neuman ca un parc de 6 hectare s stea gol i elevii coalei preg titoare s stea închi i pe un loc de 800 mp“47.

Acest raport eviden iaz atât responsabilitatea sa deplin fa de condi iile de trai ale elevilor, cât i curajul admirabil relevat de vehemen a solicit rilor. Curajul s u este eviden iat în acela i raport prin incriminarea modului de realizare a hr nirii: ,,în ceea ce prive te hrana am f cut un raport documentat celor în drept, ar tând crima ce comite statul, care e dator pe baza principiului suveranit ii s - i între ie Armata, înainte de a cheltui pentru altceva i a nu nenoroci ni te copii...’’48.

Generalul Georgescu Pion a fost un om cu alese calit i: profesionist des vâr it, moralitate irepro abil , oratorie admirabil , patriotism vibrant, har educativ etc. Despre calit ile oratorice elevii spuneau c avea ,,... voce puternic i verb tumultos ce r scolea prin cuvintele sale alese sentimentele auditorului’’49. De neuitat a r mas discursul s u rostit în data de 28 iunie 1926, la plecarea din coal a promo iei a 33-a de elevi, înainta i la gradul de sublocotenent: ,,... ara noastr România v promoveaz pe ziua de 1 iulie 1926 la cel mai frumos i mai iubit grad al treptei ierarhiei militare, la gradul de sublocotenent de artilerie. Primind gradul de sublocotenent de artilerie, s ti i c v-a i înnobilat, v-a i xat un loc în societate i a i luat loc în rândurile noastre,

45 Arhiva M.A.N. – Registrul istoric al colii Militare de Artilerie, vol. 1928-1938, inventar 4506, p. 105.46 Constantin Petrovici, coala Militar de O eri Activi de Artilerie ,,Ioan Vod ’’, Editura Militar , Bucure ti, 1976, p. 6947 Ibidem48 Ibidem49 Ibidem, p. 144

131


devenindu-ne camarazi i ajutoare nepre uite.... Primind doar epoletul de o er v-a i luat angajamentul tacit c v ve i devota absolut îndeplinirii datorii militare Na ionale... Odat o eri sunte i responsabili de via a armatei, de principiile sale de for i de existen a peste tot unde ea se g se te i de aceea din ziua când a i pus epoletul de o er s ti i c sunte i în serviciul de totdeauna i peste tot. Na ia a a ne vrea i a a trebuie s m ...noi osta ii trebuie s murim pe locul hot rât de soart i

s cre tem a a c nu trebuie s ne în oare nici-o clip gândul c sub picioarele noastre poate mormântul care ne a teapt , ci din contr s m înt ri i în ideea c nimic nu trebuie ....... pentru a îndeplini rostul la care suntem chema i’’50.

Generalul Georgescu Pion a r mas în con tiin a afectiv a elevilor pentru profundele sale pilde de via , de comportament. Între cele mai sugestive le prezent m pe urm toarele: ,,nu frecventa i pe parveni ii i înavu i ii vremii’’; ,,nimic mai nedemn i mai pu in onorabil decât a sluji un bog ta , indc e

bogat’’; ,,s raci dar demni r mâne i’’; ,,feri i-v de a lua aluri aristocratice i ciocoie ti, care îndep rteaz pe soldat ce trebuie s stea al turi de voi’’; ,,no iunile de datorie nu se impun prin autoritate precum consemnele, ci de la inim la inim ’’; ,,devotamentul nu se comand , ci se câ tig ’’; ,,s împiedica i insulta în armat ’’; ,,s împiedica i b taia’’; ,,dezv lui i pe comandan ii ce fur , lecuindu-i cum ve i putea de aceast boal a vremii’’; ,,gradul nu cuprinde nici un privilegiu, ci e o onoare dar i o grea, serioas i continu datorie’’51.

Pentru a-i motiva în preg tire i comportament pe elevi, în timpul în care a fost comandant al colii a instituit un premiu, ce i-a purtat numele, care se acord ,,celui mai vrednic din promo ie, ales pentru: caracterul frumos i însu irile dovedite; educa ie moral i militar distins ; cultur general i specialitate constant ; idei tari, sentimente altruiste i de bun învoire, dovedite’’52. Acest premiu a fost acordat pân în anul1943 la 16 absolven i.

Calit ile sale pedagogice au fost probate i în calitate de profesor de balistic , la Institutul Politehnic din Timi oara.

Georgescu Pion a fost nu numai un des vâr it educator dar i un admirabil militar i implicit lupt tor. Men ion m

50 Colonel Georgescu Pion – În serviciul coalei Militare de Artilerie ca educator i comandant. Cuvânt ri educative ocazionale – Timi oara, 1928, Tipogra a coalei Militare de Artilerie, pp. 73-81.51 Locotenent-colonel Georgescu Pion, Un cuvânt la plecarea din coal a promo iei 33 de o eri de artilerie, ,,Pion’’, Revista Artileriei, nr. 8/1926, pp. 12-14.52 Revista ,,Armata’’ nr. 11-12-13 / ianuarie 1943, num r special de an nou.

132


c a participat la Primul R zboi Mondial i s-a remarcat în mod deosebit în luptele de la Ca in i M r e ti. În ziua de 24 septembrie 1917, grupul de obuziere de sub comanda sa, ocupând pozi ie de tragere înaintat , pe prima tran ee de ap rare, executând trageri precise, inclusiv asupra co urilor fabricii de zah r care serveau inamicului ca observatoare, a contribuit decisiv la ob inerea victoriei. Infanteri tii au numit tran eea de pe care au tras

obuzierele Bateriei a 4-a – „Tran eea Maior Pion”.Între faptele sale, ce probeaz calit ile de bun român amintim construirea unei

biserici ortodoxe în localitatea Seini (Satu Mare) i ridicarea unui bust al lui tefan cel Mare în Z noaga. De asemenea, men ion m c împreun cu osta ii s i din Divizia 20 Infanterie, mobilizat pentru ap rarea Por ii Some ului în fa a primejdiei fasciste, a ridicat un monument viu de 10000 de brazi, pe dealul Comja (altitudine – 650 mm) cu inscrip ia numelui poetului na ional ,,EMINESCU’’. În acest fel comemora 50 de ani de la trecerea la cele ve nice ale acestuia. Peste ani, generalul Georgescu Pion spunea: ,,Am hot rât atunci c , în amintirea lui, i în fa a centrului de rezisten ce lucram pe muntele Gutâiului (...) s -i ridic m un monument viu scriind literele numelui s u cu 10000 de brazi adu i din regiune i de la aceea i în l ime (650 m). Mai întâi am ob inut de la locuitorii comunei Seini-Ro ca terenul se-n elege, convingându-i i însu e indu-i i pe ei pentru aceast idee... Am c utat apoi puie ii de brad în p durile regiunii i

pepinierele ocolurilor silvice... Treceam de la s parea tran eelor pentru ap rare, la aceea a unei tran ee mai puternice, aceea a plant rii cu brazi în p mântul de acolo, la Poarta Some ului, a numelui lui Eminescu, care tiam i eu i ei c este i va r mâne cea mai stra nic fort rea ce puteam ridica acolo ...’’.

Mare patriot, la 1 septembrie 1940, generalul Georgescu Pion, în fruntea o erilor Corpului 7 Teritorial, a ie it în strad , manifestând împotriva Dictatului de la Viena. ,,Ast zi 1 septembrie a.c. orele 12, premilitarii români din Sibiu, sub comand , la care s-a ata at mare parte din popula ia româneasc local , în total 1000 persoane au manifestat în fa a sediului comandamentului Corpului 7 Teritorial Sibiu. Domnul General George Pion, Comandantul Corpului 7 Teritorial, a ap rut la fereastr i a fost îndelung ova ionat. Cerându-i-se de manifestan i s vin între ei, Domnul General Georgescu s-a coborât în strad unde a fost

133


ridicat pe umeri de o eri. Domnia sa a mers în fruntea manifestan ilor, parcurgând str zile ora ului’’53.

De men ionat faptul c dup trecerea sa în rezerv a condus revista ,,ARMATA’’, revist bilunar ilustrat , cu tematic militar autorizat de Marele Stat Major, între anii 1942-1945.În paginile revistei a publicat o serie de importante articole, cele mai multe editoriale: „O tirii României”, „Generalul de armat Petre Dumitrescu”, „Odessa”, „Stalingrad”, „Transilvania – p mântul românilor”, „Pilda jert torilor”,”De înviere”, ,,De ziua Eroilor României ca pentru ONOR’’, ,,Dup doi ani de r zboi’’, ,,La centenarul Artileriei Române ti’’, ,,Ce s credem despre existen a neamului nostru i care va situa ia lui în lume’’, ,,Marina noastr ”, ,,S m tari’’ etc. Acestea se adaug operei sale ce cuprinde între altele lucr rile: ,,În Serviciul coalei Militare de Artilerie ca educator i comandant 1926-1928’’, ,,Cuvânt ri educative ocazionale” (1928), ,,Ce aminte te

comandantul Marii Unit i din Poarta Some ului’’ (1941), ,,Spiritul de jertf al Artileriei Române” (1943). De asemenea aceasta cuprinde o serie de cursuri de specialitate predate în coala de Artilerie: ,,Proiectile i Focoase’’, ,,Efectele proiectilelor”, ,,Armamentul portativ”, „Guri de foc”, „Studiul evii”, „Studiul afetului”, „Trac iunea hipomobil i motorizat ”, ,,Studiul m ririi câmpului de tragere horizontal la tunul de 76,2/75 prin

dispozitivul (Pi-o-n) pivot osie nemodi cate’’.Multe din considerentele sale, ca formator de opinie civic i militar l-au supus

supravegherii securit ii începând cu anul 1946. De men ionat c a fost arestat de mai multe ori.

Una dintre ultimele sale bucurii – a decedat în anul 1956 – a fost vizita efectuat în data de 17 septembrie 1955, pe dealul atât de drag din comuna Comja, unde a fost primit cu toat considera ia de localnici (foto).

General de brigad Teodor GEORGESCU

N scut: 28 august 1866, la Bucure ti. Decedat:-Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu (1885-1887).Grade militare: sublocotenent -1887, locotenent -1890, c pitan -1895, maior -1903, locotenent-colonel -1909, colonel -1912, general de brigad -1916.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 8, 6, 2, 9 i 16 Artilerie, Arsenalul Armatei, Pulber ria Dude ti, coala

Fiilor de Militari Ia i, Administra ia Central a R zboiului, Ministerul de R zboi, statul major al Diviziei 2 Infanterie (…); ef de stat major al Diviziei 8 Infanterie (1910-1911);

53 Colectiv (coordonator principal general-locotenent dr. Ilie Ceau escu) – (România în cel de-al Doilea R zboi Mondial) – Editura Militar , vol.1, 1989, p. 284

134


comandant al Regimentului 12 Artilerie (1911-1912); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1912-1913); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1913-1915), colii de O eri de Artilerie i Geniu (1915-1916), Brig zii 2 Artilerie Grea (1916); ef al Marelui Stat Major - partea sedentar (1916-1917).

A fost un valoros o er de artilerie. A îndeplinit func ii de mare r spundere, între care amintim: comandant regiment de artilerie, ef de stat major de Corp de Armat , comandant de brigad i ef al Marelui Stat Major (partea sedentar ). A r mas în su etul promo iilor de o eri 1915 i 1916, ca urmare a faptului c în acea perioad a fost comandant al colii de O eri de Artilerie din Bucure ti.

General de brigad Grigore GHEBA

N scut: 15 august 1912, sat Poeni a, comuna Dumitre ti, Jud. Vrancea.Decedat: 5 septembrie 2004, Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Rezerv din Bac u.Grade militare: ….Func ii militare: comandant de pluton i baterie.Dup absolvirea liceului la Râmnicu S rat a urmat coala de O eri de Rezerv de la Bac u, ob inând gradul de sublocotenent. Atras de tiin ele exacte i îndeosebi de matematic a absolvit Facultatea de Matematic a Universit ii Bucure ti.A participat la cel de-al Doilea R zboi Mondial ca

voluntar, atât la campania din est cât i la cea din vest. A c zut prizonier la Cotul Donului în data de 3 noiembrie 1942. A fost inut prizonier în trei lag re din U.R.S.S. În unul din acestea, Vorkuta, extrem de sl bit i bolnav a fost salvat de la moarte de medicul c pitan Marusia Anka, al turi de care a tr it o frumoas poveste de dragoste.

Din rela ia cu Marusia Anka, ,,îngerul s u blond cu ochi alba trii’’, s-a n scut Grig, u pe care l-a cunoscut abia în anul 1998, când a fost la Moscova. Din p cate scopul vizitei, acela de a- i vedea fosta iubit , nu a fost îndeplinit, Marusia ind plecat într-o lume mai bun . S-a consolat cu faptul c i-a putut vedea dup zeci de ani ul. De re inut faptul c Marusia, salvatoarea sa, a pl tit scump rela ia cu Gheba, ind degradat i internat în lag rul în care l-a întâlnit pe viitorul mare matematician.

A fost eliberat din prizonierat ca urmare a înscrierii în Divizia ,,Tudor Vladimirescu’’. Cu aceast divizie a revenit în România i a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei. Men ion m c la întoarcerea în ar , artileristul Gheba a fost înaintat la gradul de general de brigad .

Despre drama prizonieratului s u din U.R.S.S., a rma: ,,În vagonul meu aveam nou mor i i în mijloc, o gr mad mare de excremente. Într-un alt vagon, cei r ma i în via t iaser fesele mor ilor i le mâncaser . Dup ce am trecut prin trei lag re,

135


dintr-un b rbat voinic , la 26 de ani, ajunsesem s cânt resc 39 de kilograme. Atunci a ap rul îngerul vie ii mele. ’’

A participat la luptele pentru eliberarea localit ilor Sfântu Gheorghe i Oradea. Ulterior a participat la eliberarea Ungariei, timp în care a fost r nit.

În luptele de la Oradea a fost arestat i acuzat de tr dare. Din fericire pentru el a fost salvat de c pitanul sovietic Mi a Guzum, pe care la rându-i îl salvase la Cotul Donului. Acesta a ajuns peste ani general, ef în Marele Stat Major al armatei sovietice, a organizat o ceremonie în onoarea generalului Gheba Grigore, la Ambasada sovietic din Bucure ti, cu prilejul unei vizite efectuate în anul 1957 în ara noastr .

Via a sa tumultoas , uneori inedit , a continuat i dup încheierea r zboiului. A fost secretar al Anei

Pauker care l-a sprijinit s devin în anul 1947 prefect al jude ului Râmnicu S rat. Pe când de inea aceast func ie a fost declarat antisovietic. Cu greu protectoarea sa Ana Pauker, l-a salvat de acuza ii.

Pe lâng activitatea sa de militar, în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, o alt activitate, cea de profesor, i-a marcat existen a. A fost un profesor celebru, de mare notorietate în anii ’70 – ’80. A conceput i realizat 42 de culegeri de matematic , pentru toate nivelurile, publicate în peste 6 milioane de exemplare în ar i în str in tate. Prima culegere, din seria apreciat i mult c utat de culegeri de matematic ,,Gheba’’ a ap rut în anul 1958 iar ultima, în anul în care a decedat, 2004.

A fost c s torit de dou ori. Prima dat în anul 1936 cu Lilica Popescu. A doua oar , dup decesul din anul 1954 al acesteia, cu Lucre ia, care i-a fost al turi pentru tot restul vie ii. Cu prima so ie a avut o ic care a decedat într-un accident de ma in produs pe Valea Prahovei.

A fost Dasc l a mii de copii. Între elevii s i s-au num rat i fo tii mini tri Daniela Bartos i Ecaterina Andronescu.

Generalul, care a ob inut acest grad onori c, f r exercitarea vreunei func ii de general, a decedat în Bucure ti la data de 5 septembrie 2004. Generalul Gheba Grigore a avut parte de o înmormântare modest , în po da onorurilor militare, la care au participat doar câteva zeci de persoane. Cel ce a imprimat dragoste pentru matematic i a dat teme la milioane de elevi î i doarme somnul de veci în cripta familiei din cimitirul ,,Tudor Vladimirescu’’.

136


General de divizie Toma GHENEAN scut: 25 octombrie 1862, în comuna Bascov, jude ul Arge .Decedat: 9 decembrie 1921.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu Bucure ti (1881-1883), coala Politehnic din Paris (1884 - 1885), coala de Aplica ie a Artileriei de la Fontainbleau (1895-1897)54.Grade militare: sublocotenent - 1883, locotenent -1887, c pitan-1892, maior-1898, locotenent-colonel-1904, colonel -1908, general de brigad -1912, general de divizie - 191855.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 6 Artilerie (1883-1884); diferite func ii de comand i stat major în Regimentele 8, 2 i 10 Artilerie (1886-1895);

profesor la coala de Aplica ie a Artileriei; subdirector i director al Arsenalului Armatei (1901-1908); comandant al Regimentului 13 Artilerie (1908-1910); ajutor al Inspectorului General al Artileriei (1910-1912); inspector general al Stabilimentelor de artilerie i director superior al Armamentelor (1912-1914).

A fost un o er temeinic preg tit, cu o admirabil exprimare profesional . A de inut func ii de mare importan .

S-a impus în con tiin a afectiv a camarazilor de arm pentru calit ile sale de str lucit inventator. A inventat aparatul de ochire pentru obuzierul de câmp cal. 120 mm, md. 1901 i “Goniometrul Ghenea, md. 1904”. Împreun cu al i 4 o eri de artilerie a realizat o variant îmbun t it a tunului cal. 75 mm, sistem “Krupp”, md. 1899, care a devenit “tunul de câmp românesc cu tragere repede, cal. 75 mm, md. 1904”.

A avut un rol important în dotarea infanteriei i cavaleriei cu arme i carabine moderne i în inzestrarea artileriei cu tunul realizat de el însu i.

A încetat din via la 9 decembrie 1921. În necrologul publicat de Revista Artileriei, în num rul din mai-iunie 1921, se spune: „Numele generalului Ghenea r mâne turnat în o elul pu tilor i tunurilor cu care vitejii no tri osta i au f cut r zboiul pentru libertate i întregire”56.

General de brigad Ioan GHEORGHIANN scut: 20 mai 1872, în ora ul Hu i, plasa Prut, jude ul F lciu.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1890-1892),

coala de Aplica ie a Artileriei (…), stagiu la Regimentul 1 Artilerie Grea Cetate-Austria (1897-1898).

54 Agapie, M., Ucrain, C., Personalit i ale artileriei române, Editura Militar , Bucure ti 1993, pp.64-67.55 Idem56 Revista Artileriei, mai-iunie 1921, p. 288

137



Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 2, 3. 4, 16 i 18 Artilerie (…); comandant al Regimentului 4 Artilerie Grea (1916-1917), Brig zii 14 Artilerie (1917-1918), Brig zii 12 Artilerie (1918-1920); comandant al Diviziei 2 Infanterie (1922- 1925), Diviziei 9 Infanterie (…).

Generalul de brigad Ioan Gheorghian a fost un o er valoros, cu un dezvoltat sim al datoriei. Ca urmare a bunei preg tiri tehnice i a probit ii morale irepro abile a fost trimis s recep ioneze armament de artilerie în anul 1906 de la fabrica Krupp, iar în anul 1911, armament de infanterie de la Steyer-Austria.

A participat la campania din anul 1916 cu Regimentul 18 Artilerie i cu Regimentul 4 Artilerie Grea, în calitate de comandant. În anul 1917 a comandat Brigada 14 Artilerie, inclusiv în luptele de la N moloasa.

Pân la nalul carierei a mai comandat Brigada 12 Artilerie i Diviziile 2 i 9 Infanterie.

General (...) Ermil GHEORGHIU

N scut: 13 februarie 1896, la Boto ani.Decedat: 14 ianuarie 1977, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915); coala de Observatori Aerieni de Artilerie (1915); coala de Observatori Aerieni – creat de generalul H.M. Berthelot (1916); coala de Pilotaj de la Tecuci (1918); coala Special de Artilerie de la Timi oara (1922); coala Superioar de R zboi (1924-1926).Grade militare: sublocotenent -15 iunie 1915, locotenent-1 aprilie 1917, c pitan -1 octombrie 1919, maior -..., locotenent-colonel -1 ianuarie 1934, colonel -1937, general- 1944.Func ii militare: comandant subunitate în Regimentul 11

Artilerie (1915-1918); pilot militar (1918-1921); director al colii de Observatori Aerieni (1921-1923); comandant de escadril de lupt (1930-1931); ata at militar al Lega iei Române din Italia (1 octombrie 1931 – 1 noiembrie 1932); ata at al for elor aeriene în Lega ia României din Fran a (1932-1936), acreditat i în Marea Britanie, Italia i Spania; comandant al Grupului Aerian de Lupt (6 septembrie 1942 – 1 ianuarie 1943); comandant al Corpului 1 Aerian (1 ianuarie – 5 septembrie 1943); subsecretar de stat pentru Aer (23 august – 4 noiembrie 1944); ef de stat major al Aerului (25 martie – 15 iunie 1945); la dispozi ia Ministerului de R zboi (15 iunie 1945 – 9 august 1946).

Generalul Ermil Gheorghiu a fost unul din mul ii artileri ti ce au pus bazele avia iei militare române. i-a început cariera militar în Regimentul 11 Artilerie.

138


A participat la Primul R zboi Mondial ini ial în func ia de comandant de sec ie de artilerie, apoi ca observator aerian. A luat parte la luptele din campania din 1916, în Transilvania. În timpul campaniei din anul 1917 a participat la marile b t lii de la M r ti, M r e ti i Oituz.

Întrucât în timpul r zboiului s-a a rmat ca un excelent observator aerian, a fost trimis în perioada 1919-1920 la un stagiu de preg tire în Fran a, la Regimentul 4 Observatori Aerieni. i-a suplimentat preg tirea de specialitate i cu un stagiu efectuat la for ele aeriene franceze de la Metz.

Excelent pilot, a parcurs f r escal în premier , în anul 1923, distan a Bucure ti – Praga în 7 ore. De asemenea a pilotat rapid, f r escal , pe ruta Ia i – Var ovia.

În anul 1923 a ob inut în Fran a brevetul de ,,pilot superior’’. Ca urmare a remarcabilului profesionalism a fost trimis, în 1930, la un stagiu de preg tire la o coal de preg tire a instructorilor de avia ie din Anglia.

A avut o contribu ie substan ial la dezvoltarea avia iei militare române ti ca observator aerian, pilot, instructor de zbor i comandant de structuri de avia ie. De asemenea, s-a a at ca un str lucit reprezentant al diploma iei militare române ti.

i-a început cariera militar participând la Primul R zboi Mondial i a încheiat-o dup încetarea celui de-al Doilea R zboi Mondial. Înainte de trecerea în rezerv a fost pus la dispozi ia Ministerului de R zboi din 15 iunie 1945 pân la 9 august 1946.

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a îndeplinit func ii de mare r spundere în avia ie.

Din nefericire, în contextul transform rilor sociale ce au urmat r zboiului, a fost re inut în data de 6 august 1947 pentru 9 luni de zile, ca urmare a faptului c i-a înmânat pre edintelui Partidului Na ional r nesc, Iuliu Maniu, studiul intitulat ,,Necesit ile reîn in rii Secretariatului de Stat al Aerului’’. Eliberat din închisoare, generalul Emil Gheorghiu a fost din nou arestat i re inut f r judecat , în perioada 6 mai 1950 – 30 noiembrie1955.

Generalul Ermil Gheorghiu a r mas în istoria armatei ca un profesionist des vâr it, profund patriot care a avut de înfruntat mari nedrept i. A încetat din via la data de 14 ianuarie 1977, în capital .

Dintre multele distinc ii ce i-au fost atribuite de-a lungul timpului amintim:57

Ordinul - ,,Mihai Viteazul’’ clasa a II-a;Ordinul - ,,Cavaler al Coroanei României’’;Cavaler al ordinului - ,,Virtutea Aeronautic ’’;Medalia jubiliar - ,,Marea Britanie’’;Ordinul - ,,Sfântul Valentin’’ (rusesc);Ordinul - ,,Sfânta Ana’’ (rusesc);Ordinul - ,,Crucea de er’’ clasele I, II (german);Crucea de cavaler al Ordinului - ,,Crucea de er’’ (german).

57 Maria Georgescu, c pitan Christophe Midan, ,,Une exemple de cooperation bilaterale – Les Attaches Militaires françois en Roumanie et roumains en France (1860-1890), Edi ions Militaires, Bucarest, 2003

139


General de brigad Tobias GHERGHELY

N scut: -Decedat: -Studii militare: s-a preg tit ca artilerist prin ucenicie, ca „osta i cadet nevârstnic”, în coala Militar de O eri (1846-1857).Grade militare: sublocotenent -1857, locotenent -1857, c pitan -1857, maior -1858, colonel -1860, general -1864.Func ii militare: comandant pluton în prima baterie de artilerie a Moldovei (1857-1858); comandant al primei baterii de artilerie din Moldova (1858-1860); comandant al primului divizion de artilerie din Moldova (1860); comandant al primului Regiment de Artilerie al Principatelor

Unite (1860-1864); intendent general al armatei române (1864-1867); ministru de r zboi (08.02.-10.05.1867). Generalul de brigad Tobias Gherghely este unul din pionierii artileriei române moderne. Ocup un loc aparte în istoria armei, ca urmare a faptului c a fost comandantul primei baterii i primului divizion de artilerie din Moldova, precum i primul comandant de regiment de artilerie din Principatele Unite.

Are totodat meritul de a fost timp de 3 luni ministru de r zboi. De asemenea, în anul 1876 a de inut portofoliul de ministru al lucr rilor publice.

A demisionat din armat la 31 mai 1868.De i a avut o carier militar extrem de scurt , a contribuit substan ial la

dezvoltarea artileriei române.

General de brigad Nicolae GHINERARU

N scut: 14 decembrie 1888, la Dridu, plasa Fierbin i, jude ul Ilfov.Decedat: 23 februarie 1969, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1908-1910), coala de Aplica ie a

Artileriei, coala Superioar de R zboi.Grade militare: sublocotenent -1910, locotenent 1913, c pitan 1916, maior -1917, locotenent-colonel -1927, colonel - 1934, general de brigad -1939. A fost trecut în rezerv în anul 1942 i men inut concentrat.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 2

Artilerie i de baterie în Regimentul 22 Artilerie “Mihai Bravul” (1910-1918); diferite func ii în Direc ia 8 din Ministerul de R zboi (1918-1927), Regimentul 4 Artilerie Roman (1927-1932), Direc ia Artilerie din Ministerul de R zboi (1933); comandant al

140


Regimentului 29 Artilerie B l i (1933-1935), Regimentului 8 Artilerie Roman; prefect al jude ului Neam (1935-1939); comandant al Brig zii 20 Artilerie Târgu Mure (1939-1941); comandant al Brig zii 1 Forti ca ii (1940-1941); comandant al Diviziei 10 Infanterie i al Comandamentului Militar al Odessei (23.10-23.11.1941); comandant al Diviziei 2 Infanterie (1941-1942); comandant al Grupului Mobil de Etape nr. 1 (1942-1943).

Generalul de brigad Nicolae Ghineraru a fost un str lucit o er de artilerie. A participat la Campania din 1913 i la cele dou r zboaie mondiale.

În Primul R zboi Mondial s-a remarcat în luptele de la Câmpulung, comandând o baterie din Regimentul 22 Artilerie.

În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat cu Brigada 1 Forti ca ii la eliberarea p r ii de sud a Basarabiei, la b t lia de la sud de Harkov cu Divizia 10 Infanterie i la aprovizionarea trupelor care se deplasau spre Stalingrad.

Comandant al Grupului Mobil de Etape nr. 1, prin repetate memorii, unele adresate chiar mare alului Antonescu, el a sesizat lacunele aprovizion rii i dot rii trupelor române i tratamentul discriminatoriu la care erau supuse de comandamentele germane. Aceast pozi ie a f cut ca generalul Nicolae Ghineraru s e trecut în rezerv înainte de termen, indu-i încredin at apoi func ia de prefect al jude ului Boto ani, pe care a de inut-o pân în prim vara anului 1944, când acest jude avea s e ocupat de trupele sovietice.

Inclus în lotul criminalilor de r zboi, din cauza episodului Odessa, supus unui proces politic dinainte regizat, maltratat i umilit, cu familia h r uit i un u, tân r o er i el, trimis în lag r, generalul Ghineraru a fost condamnat la 20 ani munc silnic . În po da meritelor sale de participant la toate r zboaiele României din secolul trecut, a fost arestat la 31 octombrie 1944, judecat pentru crime de r zboi (a a-zise abuzuri s vâr ite în fruntea Diviziei 10 Infanterie) i condamnat la munc silnic pe via , pedeapsa ind redus ulterior. A fost eliberat la 12 septembrie 1956, dup 4560 de zile de arest, din închisoarea Gherla. Dup mai bine de 11 ani petrecu i în gulagul românesc, b trân i bolnav, generalul i-a tr it ultimii ani ai vie ii într-un subsol plin de igrasie, în casa ce apar inuse so iei sale - ica generalului Praporgescu – i care între timp fusese na ionalizat . În perioada 1959-1967 a lucrat în cadrul Cooperativei “Munca la domiciliu”, confec ionând pungi.

A fost decorat cu “Steaua României” cls. a III-a.

141


General de divizie Alexandru GLATZ

N scut: 14 aprilie 1882, la Craiova.Decedat: 3 februarie 1953, în penitenciarul Sighet.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1901-1903),

coala de Aplica ie a Artileriei, coala Superioar de R zboi (1913/1914-1918/1919).Grade militare: sublocotenent -1903, locotenent – 1906, c pitan -1913, maior -

1916, locotenent-colonel -1917, colonel -1920, general de brigad -1933, general de divizie -1938.

Func ii militare: comandant de subunitate i alte func ii în Regimentul 9 Artilerie (1903-1909), Regimentul 1 Cetate (1909-1911), Brigada 1 Artilerie, Regimentul 1 Artilerie ,,Regele Carol I’’ (1911-1913), Brigada 2 Artilerie (1913-1916) i Regimentul 21 Artilerie (1916-1917); o er în Biroul Informa ii din Comandamentul Armatei a 2-a (1917-1918); func ie în Marele Stat Major (1919-1920); ata at militar în Turcia (1920-1924); comandant al Regimentului 34 Obuziere Oradea (1922-1924); ef de stat major la Divizia 17 Infanterie (1924-1925); diferite func ii în Marele Stat Major (1925-1929); secretar al Consiliului Superior al Ap r rii Na ionale (1929); comandant al Brig zii 2 Artilerie (1930-1933)58.

O erul a avut o carier militar de succes, cu o reu it exprimare profesional în toate func iile pe care le-a îndeplinit pân la data pension rii, la cererea sa, 1 iulie 1940. Înainte de pensionare, la cererea sa, a de inut onorantele demnit i de secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale (1933); subsecretar de stat la Ministerul Ap r rii Na ionale, în guvernul Gheorghe T t rescu (1937) i în guvernul prezidat de Miron Cristea (1938-1939).

De remarcat faptul c în calitate de ata at militar în Turcia a desf urat o fructuoas activitate pentru recuperarea bunurilor apar inând statului român care au fost scoase din ar de c tre turci în timpul ocupa iei din timpul Primului R zboi Mondial. În semn

de apreciere a fost decorat cu: Medalia jubiliar ,,Carol I’’ (1906), Medalia ,,Avântul rii’’ (1913), ,,Coroana României’’ clasa a 4-a cu Spade (1917), Medalia ,,Crucea

Comemorativ ’’ (1918), Ordinul rusesc ,,Sfântul Starislav’’ cu Spade în grad de o er, ,,Coroana României’’ în grad de comandor (1927), Ordinul francez ,,Legiunea de onoare’’ în grad de o er.

La data de 6 martie 1950, a fost închis în închisoarea de inu ilor politici de la Sighet, iar la 1 august 1951 a fost condamnat la 2 ani de munc silnic printr-o Decizie a Ministerului Afacerilor Interne.

Generalul de divizie martir Alexandru Glatz, distins o er i excelent diplomat militar, a încetat din via la 3 februarie 1953, în închisoarea de inu ilor politici de la Sighet.

58 Anuarul o erilor activi ai Armatei Române pe anul 1934 – p. 27

142


General de divizie „post-mortem” Ion GLOGOJANU

N scut: 1 iulie 1888, la Râmnicu S rat.Decedat: 22 octombrie 1941, la Odessa.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1908-1909), coala de Aplica ie a Artileriei, coala Superioar de R zboi (1919-1921).Grade militare: sublocotenent -1909, locotenent -1912,c pitan -1917, maior -1919, locotenent-colonel -1926, colonel - 1933, general de brigad -1939, general de divizie ,,post mortem” -1941.Func ii militare: …, comandant de baterie în Regimentul 16 Artilerie (1916-1917); diferite func ii în Marele Stat Major

(1921-1927, 1930-1933); sub ef de stat major al Corpului 6 Armat (1927-1928); comandant de divizion i ajutor comandant la Regimentul 2 Artilerie (1928-1930); ef Birou recrutare/ Marele Stat Major (1930-1933); comandant al Regimentului 19

Artilerie (1933-1936); ef de stat major al Inspectoratului General al Artileriei (1936-1937); comandant al Brig zii 21 Artilerie (1937-1940); comandant al Diviziilor 33, 32 i 10 Infanterie (1940-1941)59.

Generalul de divizie Ion Glogojanu a fost un excelent o er. A îndeplinit o diversitate de func ii, îndeosebi de comand i stat major, de la comandant de subunitate la comandant de divizie.

A participat la ambele con agra ii mondiale. În timpul Primului R zboi Mondial a participat la luptele din zona Mun ilor Per ani i de la M r e ti.

În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la campania din est. A luat parte la luptele de la Odessa, iar dup intrarea diviziei în ora a fost numit comandant militar al ora ului.

A fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a III-a.A decedat la 22 octombrie 1941, în urma exploziei din

cl direa comandamentului militar de la Odessa, minat de sovietici în retragere60.

General de brigad Alexandru GOGORICI

N scut: 25 iulie 1923, în comuna Corne ti, jude ul Dâmbovi a.Decedat: 9 octombrie 2000.Studii militare: Liceul militar “Nicolae Filipescu”-Mân stirea Dealu (1935-

1943), coala de O eri de artilerie “Carol I”-Pite ti (1943-1945), Academia Militar (1955-1958) pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.

59 Ucrain, C., Eroilor artileriei, Editura Academiei For elor Terestre, Sibiu, 2000, pp. 50-5260 Apostol, V., Generali ai armatei române eroi i martiri, Editura Pro Transilvania, Bucure ti, 2001, pp. 50-52

143


Grade militare: sublocotenent-1945, locotenent-..., c pitan-1951, maior-..., locotenent-colonel-..., colonel-1964, general de brigad (r)-1992.

Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 7 Artilerie Grea, Divizionul 2 Artilerie Munte-Codlea, Regimentul 2 Artilerie Gard , coala Militar de O eri de Artilerie (1945-1952); secretar de redac ie al “Revistei Artileriei” (1952-1955); lector (1958-1963) i ef de catedr de cercetare i cunoa terea armatelor str ine (1963-1977) în Academia Militar ; loc iitor pentru înv mânt al efului Direc iei Personal din Ministerul Ap r rii Na ionale (1977-1981)

Timp de dou decenii a fost un str lucit profesor în Academia Militar . Ca urmare a experien ei din acest domeniu a fost numit loc iitor pentru înv mânt al efului Direc iei Personal din Ministerul Ap r rii Na ionale.

General de brigad George GR M TICESCU

N scut: 15 iulie 1846, la Craiova, plasa Jiul de Sus, districtul Dolj.Decedat: 19 martie 1901.Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1865-1867), coala Politehnic -Paris i coala Special de Artilerie i Geniu - Fontainbleau.

Grade militare: sublocotenent -1867, locotenent -1871, c pitan -1875, maior -1882, locotenent-colonel -1886, colonel - 1891, general de brigad -1900. Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 1 Artilerie

(1867-1870, 1878-1882, 1886), Regimentul 2 Artilerie (1870-1871, 1874-1877,1882-1883), Regimentul 3 Artilerie (1883), Regimentul 6 Artilerie (1885-1886); director adjunct (1877, 1883, 1884) i director al Pirotehniei Armatei (1886-1888); comandant al colii Speciale de Artilerie (1889-1891); ef de stat major al Corpului 3 Armat (1891-1892); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1892-1894), Regimentului 1 Artilerie Cetate (1894-1895), Regimentului 2 Artilerie Cetate (1895-1896); comandant al artileriei Cet ii Bucure ti (1896-1897), Corpului 1 Armat (1899-1901); ajutor al Inspectorului Artileriei (1897-1899).

A participat la R zboiul de Independen . În cea de a patra b t lie a Plevnei, care a dus la capitularea armatei otomane comandat de Osman Pa a, s-au eviden iat ac iunile bateriilor 2 (c pitan Gr m ticescu) din Regimentul 1 Artilerie i 1 (c pitan Alexandrescu) din Regimentul 3 Artilerie, care, la 28 noiembrie/10 decembrie, au executat foc precis asupra ancului drept al Diviziei 1 otomane, angajat în ie irea din încercuirea Plevnei. În acea zi, Bateria 2 din Regimentul 1 Artilerie, a at dincolo de râul Vid i în dreapta podului, într-un interval de numai ase ore, a tras 800 de obuze asupra coloanelor inamice masate în fa a podului, în admira ia ru ilor care au strigat „Bravo Artileria Român ”. C pitanul Gr m ticescu, c ruia i s-au întrerupt studiile la

144


coala Special de Artilerie - Fontainbleau pentru a comanda bateria în r zboi, a ajuns general de brigad , ajutor al Inspectorului general al Artileriei, dup ce a comandat succesiv coala Special de Artilerie i diferite regimente de artilerie.

A decedat la 19 martie 1901. Pe 22 martie a fost condus pe ultimul drum de fo tii s i colegi artileri ti din R zboiul de Neatârnare: generalii Popescu Mihail, Warthiade Panait, Alexandru Tell, coloneii Constantin Coand , Petre Vasiliu N sturel, Romulus Boteanu, iar la Cimitirul Bellu, colonelul Ianescu Gheorghe, evocând personalitatea defunctului general, a spus: ,, ef consacrat, blând i îng duitor, el tia, cu talent deosebit, a provoca emula iunea subalternilor, a le în l a su etul i înt ri încrederea în propriile lor acte prin practicarea ini iativei individuale, sus inut de ochiul s u vigilent, de i în aparen indiferent. Gr m ticescu fu modelul omului de principii: pururea demn i integru, pururea tare în convingerile sale, pe care în toate împrejur rile le ap ra cu

lealitatea, franche ea i bravura soldatului de voca iune ”61.

General de corp de armat Eremia GRIGORESCU

N scut: 28 noiembrie 1863, localitatea Târgu Bujor, jude ul Gala i.Decedat: 21 iulie 1919, Bucure ti.Studii militare: coala Special de Artilerie i Geniu (1882-1884); coala de Aplica ie de Artilerie de la Fontainbleau (1885-1887). Grade militare: sublocotenent-1884, locotenent-1887, c pitan-1892, maior-1899, locotenent-colonel-1902, colonel-1911, general de brigad -1915, general de divizie- 1917, general de corp de armat -1918 (dac ar mai tr it, cu siguran ar fost unul dintre mare alii României).Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentele

2, 6, 10, 11, 9 i 1 Artilerie (1884, 1889-1896); subdirector (1896-1899) i director (1899-1903) al Pulber riei Armatei; director al Artileriei în Ministerul de R zboi (1903-1907); comandant al colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1907-1910); director al Direc iei personal din Ministerul de R zboi (1910-1914); comandant al Brig zii 3 Artilerie, comandant al Diviziei 14 Infanterie (1915); comandant al Diviziei 15 Infanterie (1915-1917); comandant al Corpului 5 Teritorial (1916); comandant al Corpului 6 Armat (1917); comandant al Armatei 1 (1917-1918); ministru de r zboi (24.10-29.11.1918).

Generalul Eremia Grigorescu a fost una dintre cele mai mari personalit i militare ale secolului XX. S-a n scut în familia unui modest înv tor din Târgu Bujor, ind cel mai mic dintre cei 4 copii ai acestuia. A avut o copil rie nu lipsit de greut i ca urmare a decesului timpuriu al tat lui. În po da di cult ilor materiale s-a remarcat ca un elev

61 Revista Artileriei, aprilie 1901, pp. 351-357

145


extrem de sârguincios, inteligent, cu o logic impecabil . A fost atras de cunoa terea operelor împ ratului Iulius Caesar, a renumitului istoric roman Tacitus Publius Cornelius i a celebrilor poe i Hora iu Flaccus i Vergilius Maro

dar i a unor mari cronicari i istorici autohtoni: Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu, Ion Neculce, A.D. Xenopol etc. Eremia Grigorescu nu a fost atras numai de istorie, lozo e, ci i de alte discipline, cum ar geometria descriptiv , la care excela. Temeinica preg tire i-a permis ca înc din anii de liceu s acorde medita ii mai multor colegi.

Dup sus inerea bacalaureatului s-a înscris la Facultatea de Medicin i de tiin e din cadrul Universit ii din Ia i.

Rela ia de dragoste cu Elena Arapu, cea pe care a meditat-o i care ulterior i-a devenit so ie, i-a permis cunoa terea militarilor din familia acesteia i dezvoltarea atrac iei fa de cariera armelor. Astfel, în anul 1982, dup un an de studii de medicin , a p r sit universitatea ie ean i s-a înscris la examenul de admitere la coala Special de Artilerie i Geniu. Dup absolvirea acestei institu ii de înv mânt, al treilea din 87 de absolven i, i-a perfec ionat studiile la coala de Aplica ie a Artileriei unde a fost declarat ef de promo ie. În data de 15 noiembrie 1886, dup nalizarea cursurilor colii de aplica ie s-a c s torit cu Elena Arapu devenit între timp profesoar de matematic , în urma absolvirii Universit ii din Ia i (prima femeie absolvent a acestei universit i). Împreun au avut cinci copii: Traian – devenit i el general de artilerie, Romulus – ajuns deputat dup ce la gradul de c pitan a demisionat din armat , Aurel – devenit inginer, Lucre ia i Margareta.

Dup Absolvirea colii, sublocotenentul Eremia Grigorescu a fost numit ata at militar pe lâng Comitetul Artileriei Franceze Saint Thomas (fost denumire a centrului de instruc ie a artileriei franceze). În perioada îndeplinirii acestei func ii a urmat i cursurile de matematic superioar ale Universit ii din Sorbona.

Revenit în ar a îndeplinit func ii de comandant de subunitate în mai multe regimente de artilerie. Ca urmare a vastelor cuno tin e tehnice i de specialitate a fost numit o perioad consilier de specialitate în comisia ce evalua stadiul execu iei forturilor Cet ii Bucure ti. Acelea i calit i – re ectate în lucrarea sa ,,Calculul probabilit ilor aplicat la gurile de foc”, l-au recomandat pentru includerea ca membru în Comisia de selec ie a noii pu ti pentru dotarea infanteriei. De asemenea, dup ce conducerea ministerului a decis achizi ionarea de pu ti i carabine de tip ,,Mannlicher’’ a f cut parte din comisia de recep ie a acestora.

Pe baza experien ei c p tate în timpul misiunii de recep ie a pulberii f r fum, comandat la fabrica Troisdorf din K ln, c pitanul Eremia Grigorescu a pus bazele pulber riei de la Dude ti, eveniment de mare importan pentru ap rarea na ional . Pentru acest remarcabil succes a fost decorat cu Ordinul ,,Steaua României’’ i la 24 ianuarie

146


1899 înaintat la gradul de maior. De asemenea, a fost promovat în func ia de director al Pulber riei Dude ti.

“Eremia Grigorescu era un matematician i un artilerist des vâr it..”62. „Cariera de o er inferior a lui Eremia Grigorescu a fost o carier de vaste studii tehnice, în serviciul armei sale artileria – arm eminamente tehnic – devenind, prin contrast cu contemporanii s i, un virtuos în acest domeniu”63. „Gra ie acestei preg tiri tehnice excep ionale, pân la gradul de maior, a stat mai mult în str in tate; indc valoarea sa necontestat în acest domeniu îl impunea ... nimeni nu-l putea înlocui în misiunile sale la acea epoc ”64.

Un loc important în activitatea sa l-a reprezentat perioada 1907-1910 în care a fost comandant al colii de O eri de Artilerie i Geniu. De asemenea, a asigurat i func ia de profesor de matematici superioare în aceast institu ie.

A participat la cel de-al doilea r zboi balcanic în calitate de director al Direc iei personal din minister. Ulterior a fost numit la comanda Brig zii 3 Artilerie din Bucure ti.

La data de 25 noiembrie 1915 a fost înaintat la gradul de general de brigad i numit comandant al Diviziei 14 Infanterie, cu re edin a la Ia i, care avea misiunea de a acoperi frontiera cu Bucovina. S-a preocupat cu mult responsabilitate de preg tirea pentru lupt a diviziei, pentru închegarea colectivului acesteia. Spre nemul umirea sa, cu pu in timp înainte de decretarea mobiliz rii de la 14 august 1916, generalul Eremia Grigorescu a fost mutat la conducerea Corpului 5 Teritorial, care ulterior s-a transferat în Divizia 15 Infanterie. A condus admirabil aceast ,,divizie de er’’ în b t lia victorioas de la Oituz, 11-27 octombrie 1916, sub celebra lozinc ,,Pe aici nu se trece’’. Pentru meritele sale excep ionale a fost decorat cu ordinul militar ,,Mihai Viteazul’’, clasa a 3-a, prin Înaltul Decret nr. 3055 din 27 octombrie 1916. De asemenea, ca urmare a aprecierii conducerii armatei i a statului a fost numit comandant al Armatei 1 (1917-1918) pe care a comandat-o sub lozinca ,,Nici pe aici nu se trece’’ în ultima perioad a eroicei b t lii de la M r e ti. În aceast b t lie, în cele 29 de zile de foc, în care s-au confruntat for ele a 20 de divizii române i str ine i-au pierdut via a 38000 de români i 65700 de militari ai p r ii adverse. Generalul Grigorescu a elogiat vitejia subordona ilor s i în celebrul Ordin de zi din 7/20 august: ,,... ziua de 6 august a fost scris de voi cu litere de aur în cartea vitejiei neamului nostru a rmând în lumea întreag drepturile lui nebiruite’’.

Pentru exprimarea sa profesional de excep ie a fost decorat de c tre generalul Henri Berthelot cu ,,Ordinul Legiunea de onoare’’.

62 Lt. colonel t. Stoika – Generalul Eremia Grigorescu – Imprimeriile „CURENTUL” S.A., 1937, p. 10. (Lt.-colonel t. Stoika a fost o er de artilerie, în 1927 ind comandantul R. 22 Art.)63 Ibidem, p. 1464 Ibidem, p. 16

147


Dup terminarea r zboiului a îndeplinit ce-i drept numai pentru o lun de zile (24 octombrie-23 noiembrie 1918) onoranta func ie de ministru de r zboi.

De re inut faptul c în timpul R zboiului de Reîntregire a tr it o frumoas poveste de dragoste cu Elena Negropontes, în conacul acesteia din Oituz pe care

îl pusese la dispozi ia cartierului s u general. A avut un copil cu aceasta, Dan Ulyse, n scut la 20 noiembrie 1917 la Bârlad. În anul 1918 a divor at de so ie i s-a c s torit cu Elena Negropontes, recunoscând totodat i copilul. Acesta a devenit peste ani un apreciat artist fotograf.

Interesant este faptul c un an mai târziu în anul 1919, Elena i Eremia Grigorescu au fost na i de c s torie a viitoarei celebre Elena Lupescu i a c pitanului de artilerie Ion Tâmpeanu.

La 29 octombrie/11 noiembrie 1918, în aula Universit ii din Ia i, generalului Grigorescu i-a fost înmânat sabia de onoare oferit în numele întregului popor român de pretutindeni, realizat prin subscrip ie public la ini iativa fo tilor profesori de la Ia i, P. Poni, C. Climescu, E. Riegler, Xenofon Gheorghiu, C. Thiron i A. D. Xenopol. La solemnitate au participat to i profesorii universitari, intreg guvernul general C. Coand , ata a i militari str ini, oameni politici, generali, to i o erii din statul major al generalului pe timpul luptelor de la Oituz i M r e ti, precum i un numeros public. Dup ce festivitatea a fost deschis de P. Poni, pre edintele Academiei Române, ministru al instruc iei, fost profesor al generalului, care i-a oferit sabia de onoare, au vorbit colonelul artilerist Athanasie Negru, din partea fo tilor subordona i din Armata 1, care i-a oferit i un album omagial, apoi fo tii s i profesori dr. E. Riegler i Xenofon Gheorghiu. În încheiere a mul umit generalul Grigorescu, care în alocu iunea sa a spus: „Nu am f cut decât s execut un ordin, pe care l-am sim it c este al rii întregi. Mi s-a ordonat s nu las inamicul s treac i l-am oprit”65.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la revenirea în Bucure ti a regelui, dup o cierea unui serviciu religios la Mitropolie, desf urat în prezen a marilor comandan i ai armatei i a unei numeroase asisten e, generalul Eremia Grigorescu, ministru de r zboi, i-a înmânat regelui Ferdinand bastonul i cartea de mare al66.

65 Nicolae Ionescu – Generalul Eremia Grigorescu, Editura Militar , 1967, p. 11766 Neculai Moghior, Didi Miler – Credin i glorie – Generalul Eremia Grigorescu. M rturii i documente – edi ia a II-a, Editura CTEA, Bucure ti, 2006, pp. 156-158

Generalul Eremia Grigorescu împreun cu regina Maria

148


Generalul Grigorescu a încetat din via la 21 iulie 1919, la locuin a sa din Str. Polon nr. 4 (azi, Str. Jean Louis Calderon), dup o scurt i grea suferin (cancer al catului67). În aceea i zi, regele Ferdinand, prin ordin, a instituit doliu pentru to i fo tii o eri ai Armatei 1, timp de 3 zile. i-a luat adio de la merituosul osta , i i-a exprimat dorin a expres ca neînsu e itul corp al generalului s e depus la biserica Mihai Vod (generalul ind decorat cu dou ordine „Mihai Viteazul”). Guvernul a dispus organizarea de funeralii na ionale. A doua zi, regina Maria a depus o jerb de ori pe sicriul defunctului general.

La serviciul religios de la biserica Mihai Vod , o ciat de arhiereul Evghenie Pite teanul asistat de un numeros cler, au participat Ion Br tianu, primul ministru al României, ministrul de r zboi (fostul s u coleg de clas din coala de o eri), generalul A. V itoianu, mini tri, oameni politici, îns rcina i cu afaceri ai unor ri la Bucure ti, generali, reprezentan i ai Cur ii Regale, o eri, un numeros public. Apoi au urmat discursuri funebre, din care re inem68:

C. Br tianu: “... în numele guvernului, am dureroasa datorie s aduc la mormântul generalului Grigorescu prinosul de recuno tin al românimei întregi, pentru a c rei mântuire a luptat el cu a a str lucit b rb ie”.

General A. V itoianu: „Acolo, la Oituz, ai dat dovad de vitejie i în elepciune neîntrecut . ... Numele t u va pe vecie legat de victoria de la M r e ti. ... Mergi cu con tiin a împ cat . Datoria ta de osta , cea mai înalt datorie, i-ai îndeplinit-o în întregime.”

Take Ionescu: „Un general popular, iubit de solda ii lui, încrez tor în vitejia lor, gata la orice îndr zneal , oricât de nebuneasc ar p rut, convins i conving tor”.

De la biserica Mihai Vod cortegiul mortuar s-a deplasat pe itinerarul bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei, Calea Grivi ei (trecând prin fa a colii Speciale de Artilerie, unde s-a format ca o er i a fost comandant) pân la Gara de Nord, unde sicriul cu corpul neînsu e it al eroului a fost a ezat într-un vagon mortuar pentru a transportat în mijlocul solda ilor pe care i-a condus în victoria de la M r e ti. Cortegiul era format: din dou care mortuare pe care erau depuse coroanele; grupul de o eri ce purtau decora iile primite de general; sicriul cu corpul neînsu e it al eroului a ezat pe un afet de tun, panglicile na ionale ind purtate de I. C. Br tianu, generalii Prezan, Christescu i V itoianu; familia, membrii guvernului, o eri i generali decora i cu Ordinul

„Mihai Viteazul”; generali ai armatelor aliate cu suitele lor; un mare num r de o eri ai garnizoanei. Parada Militar comandat de colonelul Filip, comandantul Regimentul 4 Arge era format din: muzica Regimentului de vân tori de munte, câte un batalion din Regimentul vân tori de munte, Regimentul 4 Arge , Regimentul 28 Infanterie i un divizion din Regimentul 1 Artilerie Grea.

Trenul special cu vagonul mortuar cu sicriul eroului, la capetele c ruia str juiau artileri ti, în care erau familia generalului, ministrul de r zboi, generalul V itoianu, generali, o eri din statul major al fostei Armate 1, o eri decora i cu Ordinul „Mihai

67 Ibidem, p. 161 68 Cf. Vasile Metaxa, op. cit., pp. 58-61

149


Viteazul”, prieteni i cunoscu i ai generalului, a plecat din Gara de Nord la 10.20 seara, ajungând la M r e ti pe 23 iulie la ora 7.00 diminea a, într-o gar cernit în negru. Pe parcursul s u, trenul a oprit în gara Sihlea-Vrancea, unde înv torul satului, lupt tor sub ordinele generalului, a adus fanfara i aproape tot satul, pentru a prezenta onorul la generalul-erou, i a depus o coroan din ori de câmp pe sicriul ilustrului general, „care a ap rat brazda str mo easc în cele mai grele clipe de restri te pentru neamul românesc!”69

De la gara M r e ti, sicriul cu corpul generalului a ezat pe un afet de tun, urmat de familie, o cialit i, o eri, trupe i fanfar , s-a deplasat la cimitirul satului, unde arhiereul Evghenie Pite teanul, înconjurat de preo i din Bucure ti, Foc ani i M r e ti a o ciat slujba religioas . În nalul serviciului religios, a vorbit generalul artilerist Alexandru Referendaru care, printre altele, a spus: „Cu inima sfâ iat de durere, conducem la ultimul loca pe acela care pân ieri a fost podoaba armatei noastre victorioase, pe acela care a condus la izbând cu atâta pricepere i vitejie trupele sale, pe generalul Grigorescu, gloriosul înving tor de la Oituz i M r e ti. ... Memoria lui va în veci sl vit ”.

În bubuitul a trei salve de foc sicriul a fost coborât în cavoul îmbr cat pe din untru în ori i ghirlande de frunze, în mijlocul cimitirului în care odihneau vitejii de la R zoare, Strejescu i din câmpia Siretului, a a cum î i dorise generalul.

La 29 august 1924, când lucr rile la Mausoleul de la M r e ti prinseser contur, generalul Grigorescu a fost reînhumat în sarcofagul central. Pe marmura mormântului s u din incinta Mausoleului de la M r e ti st scris: “Str jerii de la Poarta Moldovei, care au pus stavil poporului vr jma facând stânc împrejurul meu, am scris cu sange pe crestele de la Sl nic, Oituz si Ca in: Pe aici nu se trece’’.

Cea mai m gulitoare, sintetic i realist caracterizare a generalului-erou apar ine regelui Ferdinand, care atunci când generalul i-a raportat rezultatul marii b t lii de la M r e ti, i-a spus: „GENERALE, DUMNEATA ÎNTRUPEZI GLORIA!”

General de divizie Traian GRIGORESCU

N scut: 27 mai 1887, în Bucure ti.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i (1901-1904), coala de O eri de

Artilerie, Geniu i Marin (1904-1906), coala de Aplica ie de Artilerie (1907-1909), stagiu de instruc ie i specializare la un Regiment de Artilerie din Salzburg - Austria (1911-1913), coala Superioar de R zboi (1919-1920).

Grade militare: sublocotenent -1906, locotenent -1910, c pitan -1914, maior - 1917, locotenent-colonel -1919, colonel -1926, general de brigad -1935, general de divizie -1940.

69 Ibidem, pp. 62-63

150


Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1906-1907), comandant de baterie în Regimentul 10 Artilerie (1913-1914) i Regimentul 5 Artilerie (1914-1916); ef de birou la Inspectoratul General al

Artileriei, ef de cabinet al ministrului de r zboi (1918-1919); sub ef de stat major al Corpului 5 Armat , ef de stat major al Diviziei 8 Infanterie (1920-1924); comandant al Regimentului 11 Artilerie (1924); comandant al Liceului Militar “ tefan cel Mare” din Cern u i (1924-1928); comandant al Regimentului 11 Artilerie (1924), Regimentului 2 Artilerie (1924-1930); adjutant regal la Casa Militar Regal (1930-1933); comandant al Brig zii

Artilerie de Gard (1933-1937); comandant al Diviziei 13 Infanterie (1937-1938).Generalul Traian Grigorescu, ul marelui erou na ional generalul Eremia Grigorescu,

a avut o carier militar reu it f r îns a avea str lucirea celei a ilustrului s u tat . i-a început cariera la comanda unor plutoane de artilerie în cadrul Regimentului 2 Artilerie. Ulterior, s-a a at la comanda unor baterii de artilerie din compunerea Regimentului 10 i 5 Artilerie. A participat la cel de-al doilea r zboi balcanic i la Primul R zboi Mondial. În urma luptelor de la Turtucaia a fost luat i inut prizonier între anii 1916-1918, perioad în care tat l s u a devenit mit i legend pentru români. Ulterior, a fost numit ef de birou la Inspectoratul General al Artileriei i mai apoi ef de cabinet al ministrului de r zboi în perioada 1918-1919. A îndeplinit cu rezultate apreciabile func ii de o er de stat major i de comand . În acest sens men ion m c a fost primul comandant al Liceului Militar ,, tefan cel Mare’’ de la Cern u i, a c rui tradi ie este continuat ast zi la Câmpulung-Moldovenesc. A mai fost comandant al Regimentului 2 Artilerie, în care i-a început activitatea militar ca sublocotenent cu 18 ani în urm , al Brig zii Artilerie de Gard i al Diviziei 13 Infanterie.

De re inut faptul c a îndeplinit i onoranta func ie de adjutant regal la Casa Militar Regal , între anii 1930-1933. Ca urmare a aprecierii i încrederii de care se bucura a condus i coala constituit special la palatul regal pentru viitorul rege Mihai. La aceast coal a colaborat cu multe personalit i ale culturii române, implicate în procesul de educare a viitorului rege, între care îi amintim pe istoricii: C.C. Giurescu i Nicolae Iorga, pe geograful Simion Mehedin i i academicianul Nae Popescu.

Generalul Traian Grigorescu i-a încetat activitatea în armat în urma demisiei din anul 1939. Încerc rile sale de reactivare din anii 1940 i 1944 au fost lipsite de succes.

Generalul Traian Grigorescu, cu clasa special a viitorului Rege Mihai în vizit la Mausoleul Eroilor de la Mateia .

(Cf. revistei Historia)

151


Din nefericire, generalul Traian Grigorescu a fost re inut în perioada august 1952-1953 de Direc ia penitenciare din Ministerul Afacerilor Interne. Aceast m sur a fost determinat de activitatea pe care a exercitat-o în trecut la Casa Militar Regal i s-a înscris în activitatea din acei ani de lichidare a elitei armatei. În data de 15 septembrie 1952, generalul Grigorescu, al turi de al i intelectuali, între care-i amintim pe generalul B l ceanu Emil, fost aghiotant regal i cancelar al regelui, participant la în in area Academiei Na ionale de Educa ie Fizic , i Jovin Ion, medicul lui Iuliu Maniu, a fost adus la Colonia Midia, în fapt un temut lag r dobrogean de exterminare, al turi de cele de la N vodari i Lumina.

Ultimele informa ii despre general sunt din perioada re inerii sale la Colonia Lumina. Nu cunoa tem data, locul i împrejur rile trecerii la cele ve nice.

General de brigad Emil GRIGOROVICI

N scut: 13 aprilie 1881, localitatea ur ne ti, jude ul Vaslui.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i; coala de O eri de Artilerie,

Geniu i Marin (1899-1902); coala Special de Artilerie (1903).Grade militare: sublocotenent -1902, locotenent -1906, c pitan -1911, maior -

10 aprilie 1917, locotenent-colonel -1 septembrie 1917, colonel -1920, general de brigad -1930.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 8 Artilerie (1902-1903);

comandant sec ie i baterie în Regimentul 3 Artilerie din Br ila (1909-1916); comandant baterie în Regimentul 19 Artilerie din Ploie ti; ajutor al comandantului Regimentului 7 Artilerie din Foc ani (1917-1918); profesor de tactic la coala de Trageri a Artileriei (1918-1920); comandant al Regimentului 31 Obuziere (1920-1925); comandant al Regimentului 34 Obuziere (1923-1930); comandant al Brig zii 1 Artilerie Munte din Sebe (1930-1937); comandant al Brig zii 18 Artilerie din Sibiu (1937-1938); inspector militar la Comandamentul Industrial pentru Armament al Armatei (1942-1943).

Generalul de brigad Emil Grigorovici, ul lui Ioan i al Amaliei din ur ne ti, Vaslui, a fost un str lucit o er de artilerie. Aproape întreaga sa carier militar s-a desf urat în structuri de artilerie. A comandat subunit i de artilerie, Regimentele 31 i 34 Obuziere, Brigada 1 Artilerie Munte i Brigada 18 Artilerie din Sibiu.

C pitanul Emil Grigorovici a participat la al doilea r zboi balcanic la comanda unei baterii din Regimentul 3 Artilerie din Br ila. Pentru modul irepro abil în care i-a f cut datoria, generalul Iarca, comandantul Diviziei 18 Infanterie, l-a apreciat cu cali cativul ,,foarte bine’’.

În Primul R zboi Mondial a contribuit, între altele, la ob inerea victoriilor str lucite de la M r e ti.

Ulterior, întreaga experien dobândit a folosit-o cu în elepciune, în exercitarea conducerii unor unit i i mari unit i de artilerie.

152


A fost trecut în rezerv la data de 26 aprilie 1938. În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, a fost mobilizat i încadrat în func ia de inspector militar la Comandamentul Industrial pentru Armament al Armatei (15 octombrie 1942 – 1 octombrie 1943).

i-a tr it ultimii ani de via la Sebe .

Maior „post mortem” Paul GRIN ESCU

N scut: 26 mai 1912, la Boto ani.Decedat: 2 noiembrie 1944.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1930-1932), coala de

Aplica ie de Artilerie (1933-1934).Grade militare: sublocotenent-1932, locotenent-1940, c pitan-1942, maior-

1944.Func ii militare: comandant de pluton la Regimentul 25 Artilerie (1932-1941),

comandant de baterie în Regimentul 30 Artilerie (1941-1943); comandant de divizion în Regimentul 5 Artilerie (1943-1944).

A participat în cel de-al Doilea R zboi Mondial, atât în campania din est cât i la cea din vest, remarcându-se în luptele de eliberare a Basarabiei (unde va r nit ), de la Odessa, precum i la cele de eliberare a Ardealului.

A decedat la 2 noiembrie 1944, în luptele de la Sânpaul-Oarba de Mure , ucis de un proiectil de artilerie grea, pe când î i conducea focul divizionului dintr-un punct de observare înaintat.

Maior “post mortem”, Paul Grin escu este unul dintre mul ii artileri ti ce au trecut din rândul anonimilor în cel al eroilor neamului.

153


General de brigad Nicolae HARALAMBIEGeneral Alexandru HARTELColonel tefan H L L ULocotenent tefan C. HEPITESMaior Virgiliu HEPITESGeneral de divizie Henrich HERKTGeneral de brigad Alexandru HORBASKY

HARALAMBIEL

H

Regimentul 2 Artilerie - Bucure ti - 1902(Cazarma Sf. Gheorghe - Malnaison)

154


General de brigad Nicolae HARALAMBIE

N scut: 27 august 1831, la Bucure ti.Decedat: 8 aprilie 1908.Studii militare: - Grade militare: sublocotenent -1852, locotenent -1855, c pitan -1856, maior-1860, locotenent-colonel -1863, colonel -1864, general de brigad -1877.Func ii militare: comandant de pluton la prima baterie de artilerie din ara Româneasc (1852-1859); comandant de baterie (1859-1860); loc iitor al comandantului primului Regiment de Artilerie; comandant al Regimentului de Artilerie

(1864-1866); ministru de r zboi (1866-1867); comandant al unit ilor de mili ie din Divizia 1 Teritorial (1877); comandant al Corpului de Vest (1877-1878).

S-a înrolat în armat cu gradul de iunc r în anul 1851.În calitate de comandant al Regimentului de Artilerie din Bucure ti, colonelul

Nicolae Haralambie a fost principalul factor determinant în actul s vâr it în noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, când domnitorul Cuza a fost silit s abdice. Drept r splat pentru colaborarea sa, liderii politici ai conjura iei l-au inclus în Locotenen a Domneasc care a asigurat interimatul func iei de ef al statului pân la venirea lui

Carol I. Dup aceast experien , a fost chemat s preia portofoliul Ministerului de R zboi, în perioada 16 august 1866- 8 februarie 1867. Sim indu-se vinovat de faptele sale de tr dare a domnitorului Cuza, în octombrie 1867 a demisionat din armat . În perioada 1867-1877 a trecut în rezerv prin demisie.

În R zboiul pentru Independen , a fost chemat din nou în armat . La început a fost comandant al mili iilor din Divizia 1 Teritorial ; domnitorul Carol I l-a avansat la gradul de general în data de 24 aprilie 1877. Totodat , i-a încredin at comanda Corpului de Vest, prilej cu care s-a distins în asaltul asupra localit ilor Smârdan i Vidin.

Considerând c pentru fapele sale de vitejie din acest con ict i-a r scump rat trecutul, s-a implicat în politic . A fost ales senator, apoi a f cut parte din coali ia care a ac ionat pentru r sturnarea guvernului I.C. Br tianu, denumit „Opozi ia Unit ”. Totu i, rolul s u pe scena politic a fost mai degrab pasager, c ci nu s-a eviden iat cu nimic deosebit în activitatea de politician.

În memoriile sale, Constantin Argetoianu, care era înrudit prin mam cu familia Haralambie, a schi at un scurt portret al generalului complotist: „Pe generalul

155


Haralambie l-am cunoscut bine. Tr ia în Bucure ti, unde a jucat rolul istoric tiut la detronarea lui Cuza. (…) Îmi aduc aminte de dânsul ca un om îmb trânit înainte de vreme, ca de un om ros de remu care: con tiin a nu l-a absolvit niciodat pe deplin pentru actul de tr dare fa de prietenul i binevoitorul lui”.

A încetat din via la 8 aprilie 1908.

General Alexandru HARTEL

N scut: 27 noiembrie 1853, Jude ul Ilfov.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri (1875-1877); coala Superioar de

R zboi (1890-1891); coala Superioar Tehnic din Viena i Institutul Geogra c al Armatei Austro-Ungare (1880-1884).

Grade militare: sublocotenent - 24 aprilie 1877; locotenent - 10 Aprilie 1881; c pitan – 4 aprilie 1984; maior – 1 decembrie 1891; locotenent-colonel – 8 aprilie 1896; colonel 10 – mai 1901; general de brigad – 1 aprilie 1909.

Func ii militare: comandant sec ie în Regimentul 3 Artilerie (1877-1881); comandant baterie pompieri (1881-1884); diferite func ii în Regimentul 4 Artilerie (1884-1891); diferite func ii în Divizia 6 infanterie, inclusiv ef de stat major (1891-1901); o er în Corpul 3 Armat (1901-1907); secretar general în Ministerul de R zboi (1907-1909); comandant al Brig zii 1 Artilerie (1909-…).

Generalul Alexandru Hartel, ul lui Carol i al Lirei (n scut Roth), s-a n scut la 27 noiembrie 1853. Dup absolvirea colii Militare de O eri a fost înaintat la 24 aprilie 1877 la gradul de sublocotenent i repartizat la Regimentul 3 Artilerie. A participat la R zboiul de Independen din 1887-1878. În data de 27 august 1877 a fost r nit în timpul atacului executat asupra redutei Grivi a.

În perioada iulie1880 – mai 1884 a urmat cursurile colii Superioare Tehnice din Viena i ale Institutului de Geogra e al Armatei Austro-Ungare. Întors în ar , a îndeplinit diferite func ii în Regimentul 4 Artilerie i în comandamentul Diviziei 6 Infanterie, i al Corpului 3 Armat . Ca urmare a recunoa terii meritelor profesionale i morale, a fost numit în anul 1907 secretar general în Ministerul de R zboi. A

de inut aceast func ie pân în anul 1909 când a fost numit comandant al Brig zii 1 Artilerie. Exprimarea sa profesional a fost de înalt calitate, ind apreciat în mod onorant de c tre comandantul Diviziei 2 Infanterie, generalul Alexandru Averescu care a propus numirea sa la comanda unei divizii. „Prin studiile f cute i serviciile îndeplinite anterior, prin modul în care î i conduce comandamentul în serviciu obi nuit i prin calit ile ce l-am cunoscut pe teren îl consider preg tit sub toate raporturile pentru comandamentul de pe treapta imediat superioar i de aceea îl propun în interesul armatei a-i se încredin a comanda unei divizii”70.

70 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Dosarul B trâni Generali – H, nr.6, general Hartel Alexandru, la 70

156


Elogios îl aprecia i generalul artilerist tefan F lcoianu în „foaia personal ” pentru anul 1890 în care era elev la coala Superioar de R zboi: „O er inteligent, cu aplica iune în coala de R zboi, dup rezultatele ob inute la toate cursurile. Este serios, re inut i cu îngrijire fa de pozitivarea sa de o er”71.

Generalul Skeletti, fost comandant al colii Militare, îl caracteriza ca ind un „o er inteligent, capabil i activ, conduce cu pricepere serviciul de stat major, foarte bun o er în toate func iile”72.

A fost recompensat cu urm toarele ordine i medalii:- „Virtutea Militar ” (1877);- „Ordinul Stanislav Clasa a 3-a cu spade”;- „Crucea Trecerii Dun rii”;- „Ap r torii independen ei”;- „Steaua României Clasa a 5-a”;- „Coroana României Clasa a 4-a”;- „Semnul Onori c de 25 de ani”;- „Coroana României de 25 de ani”.

Colonel tefan H L L U

N scut: 19 mai 1893, la Fântâna Domneasc , jude ul Mehedin i.Decedat: 9 februarie 1964.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915).Grade militare: sublocotenent -1915; locotenent -1917; c pitan -1920; maior -

1929; locotenent-colonel -1938; colonel -1942.Func ii militare: diferite func ii (...); comandant al Regimentului 54 Artilerie;

comandant al colii de O eri de Rezerv de Artilerie din Craiova (1942-1944); comandant al Comenduirii Craiova (1944); comandant al unit ilor de mar din Armata 1 (1945); trecut în rezerv la 1 iunie 1946.

Colonelul tefan H l l u a fost un mare patriot i un valoros o er.În Primul R zboi Mondial a fost pe front, r nit în luptele din Valea Jiului. În cel

de-al Doilea R zboi Mondial a participat la campania pentru cucerirea Odessei i a coordonat retragerea pa nic a trupelor germane din Craiova.

În anul 1935 a fost delegat al combatan ilor i a f cut parte din completul de judecat în procesul Anei Pauker de la Craiova. În anul 1946 a intrat în mi carea de rezisten , împreun cu generalul artilerist Ion Carlaon i colonelul Gheorghe C r u u – fost medic la Spitalul Militar Central – împreun cu care a coordonat ac iunile în Oltenia.

În septembrie 1948 i s-a suspendat pensia de c tre regimul comunist i a fost arestat de securitate. A fost judecat la Craiova în iunie 1949 în lotul Mi c rii Na ionale de Rezisten din Oltenia i condamnat la 6 ani de închisoare. A executat pedeapsa 71 Idem, la 8072 Idem

157


în închisorile Craiova, Aiud, Peninsula i Ocnele Mari. A fost eliberat în 1954. Dup eliberarea din închisoare a fost paznic în parcul ora ului i la o cresc torie de p s ri. În anul 1958 a solicitat pensie dar nu i s-a aprobat. A decedat în 9 februarie 1964 dup ce timp de 2 ani înainte de deces a fost paralizat.

Colonelul tefan H l l u a fost i un bun matematician i literat.A fost decorat cu: Ordinul ,,Steaua României’’ în grad de cavaler cu spade i panglic

de Virtute Militar (1918); Ordinul ,,Crucea Comemorativ a României’’ (1916-1918) cu baretele Cerna i M r e ti (1920); Ordinul ,,Coroana României’’ (1929); Ordinul ,,Coroana României’’ cu spade i panglici (1942) 73.

Locotenent tefan C. HEPITES

N scut: 5/17 februarie 1851 la Br ila.Decedat: 15 septembrie 1922.Studii militare: coala de O eri Bucure ti (1864-1869, ef de promo ie, primul din 21 absolven i), coala Special

de Artilerie-Bruxelles (1870-1873, studiind în paralel i matematica i zica), coala Politehnic -Bruxelles

(1873-1875). A ob inut titlul de doctor în tiin e zice i matematice.Grade militare: sublocotenent-1869, locotenent-1872 (?) .Func ii militare: comandant de sec ie în Bateria 5 din Regimentul 2 Artilerie (1869-1870); în anul 1873 a demisionat din armat .

A fost ul renumitului farmacist, doctor i profesor Constantin C. Hepites. A avut o temeinic preg tire realizat în ar i str in tate. Dup absolvirea colii Speciale de Artilerie din Bruxelles în anul 1873, a studiat matematica i zica la coala Politehnic din acest ora . Dup acest an a demisionat din armat , dedicându-se aprofund rii acestor tiin e exacte.

Dup ce a participat la R zboiul de Independen , în luptele de la Rahova cu o baterie de artilerie de coast , a în in at în Br ila, împreun cu so ia sa, prima sta ie meteorologic pentru care, ulterior, a f cut singur toate m sur torile meteorologice. În 1881 a instalat înc 11 sta ii meteorologice. Apoi a fost numit inginer la Serviciul Hidraulic al Ministerului Lucr rilor Publice, profesor de zic la coala Militar de Artilerie, profesor la coala de Silvicultur , inspector general al Domeniilor Statului. În anul 1880 a publicat primele lucrari în domeniul astronomiei: “Scânteierea stelelor” i “Instrumente pentru m surarea radia iunii solare în diferitele Observatorii”, urmate

in 1881 de “Cometele în 1881” i “Bolidul din seara de 25 august 1881”. În 1883 a fost numit membru al Comitetului pentru Generalizarea Aplic rii Sistemului Metric de

73 Biblioteca Jude ean Craiova, Repere spirituale române ti. Un dic ionar al personalit ilor din Dolj

158


Unit i de M sur în România, iar în 1884 a primit sarcina de a în in a un serviciu de meteorologie i a pus bazele Organiza iei Mondiale a Meteorologiei (WMO). Paralel cu activitatea meteorologic a început s se preocupe de activitatea metrologic , în 1889 în in ând Serviciul Central de M suri i Greut i, al c rui director a fost. Tot în acest an, a reprezentat România la prima Conferin General de M suri i Greut i. În anul 1894 a fost ales membru al Comitetului Interna ional de M suri i Greut i (CIPM). În anul 1895 a în in at prima sta ie seismic pe dealul Filaret, iar în 1896 a construit i un pavilion de magnetism terestru i Serviciul orei exacte. A continuat s publice lucr ri în domeniul astronomiei i meteorologiei: “Îndreptarea Calendarului din punctul de vedere economic”, “Despre Calendar”, “Durata de str lucire a Soarelui la Bucure ti” i “Schimbatu-sa clima…”. Cea mai important lucrare: “O prim încercare asupra lucr rilor astronomice din România pân la nele Secolului al XIX” a fost publicat în 1902, în Analele Academiei Române.

În anul 1902 a fost ales membru titular al Academiei Române.

Maior Virgiliu HEPITES

N scut: 23 iunie 1847.Decedat: 8 septembrie 1884.Studii militare: coala Militar de O eri-Bucure ti (1866-1868), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent-1868, locotenent-1873, c pitan-1876, maior ….Func ii militare: (...) ; subdirector al Pulber riei Armatei (1877); comandant al Bateriei 1 C l rea din Regimentul 1 Artilerie (1877-1878), ajutor al comandantului colii Speciale de Artilerie i Geniu (...-1884).A participat la R zboiul de Independen comandând bateria sa în duelurile de artilerie de pe Dun re, în luptele de la Plevna i Vidin.

General de divizie Henrich HERKT

N scut: 16 februarie 1829, la Coblentz, în Germania.Decedat: 9 noiembrie 1908.Studii militare: coala Politehnic din Berlin, coala de Pirotehnie din Anvers, Belgia (1860-1861).Grade militare: cadet -1849, sublocotenent -1851, locotenent -1855, c pitan -1857, maior -1860, locotenent-colonel -1864, colonel -1872, general de brigad -1883, general de divizie -1906.Func ii militare: comandant de pluton în prima baterie de artilerie a Moldovei (1849-1857), dezarmat de ru i în 1854;

159


comandant al celei de-a doua baterii de artilerie a Moldovei (1857-1860); comandant al Divizionului 1 din primul Regiment de Artilerie al Principatelor Unite (1860); director al Direc iei stabilimentelor de material de artilerie (1861-1867); inspector al frontierei în zona Gala i (1867-1868); comandant al Regimentului 1 Artilerie (1871-1877); comandant al Regimentului 3 Artilerie (1877-1883); comandant al artileriei Diviziei 4 i 2 Infanterie (1877); comandant al artileriei Corpului 4 Armat (1883-1891).

Trecând peste dorin a tat lui s u care dorea s îmbr i eze cariera ecleziastic , i-a urmat unchiul, colonelul doctor Czihac, medicul ef al o tirii moldovene ti, i la

31 octombrie 1849 s-a înscris cadet în singura baterie de artilerie din Moldova.În mai 1855 s-a c s torit la Ia i cu

Emilia Klein.A fost organizator al artileriei

române moderne. În 1857 a organizat bateria de artilerie a Moldovei cu materialul cump rat de caimacanul Bal de la armata de ocupa ie austriac . La comanda bateriei a fost numit colonelul Nicolae Filipescu întors din captivitate de la ru i. În anul 1859, dup ce ru ii au restituit Moldovei tunurile luate în 1854, a organizat a doua baterie de artilerie cu care s-a deplasat în tab ra de la Flore ti.

A pus bazele Pirotehniei i Arsenalului Armatei Române (1861-1862). În 1860 a primit de la ministrul de r zboi, generalul Ion Emanoil Florescu, misiunea de a organiza un stabiliment pirotehnic i a fost trimis în Belgia, ata at la coala Pirotehnic din Anvers, de unde s-a întors în octombrie 1861 cu

ma inile i aparatele necesare unei pirotehnii, pe care a organizat-o în cl direa “Cur ii arse” din Dealul Spirii, ind numit director al Direc iunii stabilimentelor de material de artilerie.

În perioada 1868-1871 cât a fost trecut în rezerv pentru b nuiala de a adeptul fostului domnitor Cuza, a fost inginer, conducând antierul primei c i ferate din România, Bucure ti – Giurgiu.

În 1877, dup mobilizarea armatei, a fost numit comandantul artileriei Corpului 2 Armat (Diviziile 3 i 4), care ap ra Dun rea de la Rast la Turnu M gurele. La 13 iulie afost numit comandantul artileriei Diviziei 4 (divizioanele mr. F lcoianu Al./Regimentul 3 Artilerie, mr. Cr tunescu V./Regimentul 4 Artilerie, mr Warthiady P./Regimentul 2 Artilerie), apoi comandantul artileriei Diviziei 2, calitate în care a participat la luptele

Ultima fotogra e a Domnitorului A.I. Cuza, cu e i armatei

160


de la Plevna. Despre purtarea eroic a colonelului Herkt, de altfel r nit în aceste lupte, în raportul nr. 1085/14 octombrie 1877 al comandantului Diviziei catre comandantul armatei se arat : “Colonelului Herktii revine dar în mare parte onoarea frumoaselor rezultate ce am dobândit; (...) a dat exemple în toate zilele de o bravur demn de toat lauda, stând continuu în baterii sub focul cel mai viu.” Iar comandantul artileriei otomane din Plevna, prizonier i internat r nit în ambulan a român , a cerut s i se explice cum artileria român a executat trageri cu traiectorie curb , i primind l muriri de la colonelul Herkt, cel care a introdus tragerea cu traiectorie curb , precum i reglajul tragerii în artileria român , a exclamat: „Tunurile românilor ne-au f cut mult r u; tunurile ru ilor – mascara. ”

Dup capitularea Plevnei a comandat artileria Diviziei 2 în luptele de la Vidin. Dup predarea Vidinului a fost îns rcinat cu inventarierea materialului de r zboi turcesc ce se g sea în cetatea Vidin, unde a num rat 55 guri de foc ghintuite, 147 neghintuite, 1000 arme portative i o însemnat cantitate de muni ii.

La 19 februarie 1878 a trecut cu regimentul s u Dun rea pe la Vitbol i la 28 februarie a ajuns la Craiova. În cadrul inspec iei Diviziei 2 Infanterie de la Craiova, Domnitorul Carol I, dup trecerea în revist a trupelor, s-a întâlnit, la 2/14 mai, in mod special cu o erii i solda ii Regimentului 3 Artilerie comandat de colonelul Enric Herkt, c rora li s-a adresat astfel: „Am inut s exprim în special mul umirile Mele cele mai c lduroase o erilor i bateriilor pentru purtarea lor viteaz i str lucit în toate luptele cele mai importante în care mare parte din succesele armatei noastre se datoresc Artileriei. (...) iar de comandantul vostru colonelul Herkt, care v-a condus în lupt , v pute i f li.”

Dup r zboi a continuat s comande Regimentul 3 Artilerie din garnizoana Br ila pân în anul 1883, c nd a fost numit comandantul artileriei Corpului 3 Armat din Gala i. A trecut în rezerv , în anul 1891, dup ce a purtat gradul de colonel timp de 19 ani (poate cel mai mare stagiu din armat , datorat i faptului c a fost b nuit de a adeptul fostului domnitor Cuza, el ap rând în ultima fotogra e a acestuia cu o erii din conducerea armatei, al doilea pe rândul trei de sus).

Dup trecerea în rezerv a fost directorul Revistei Armatei în perioada 1894-1908.

A fost decorat cu Virtutea Militar de aur, Coroana României în grad de mare o er, Steaua României în gradele de o er de r zboi i de comandor de pace, Trecerea Dun rii, Ap r torii Independen ei, Medalia comemorativ rus , Ordinul Sf. Ana cl. a II-a cu spade, Medalia de onoare de aur cl. I francez , Semnele onori ce de 18 i 25 de ani.

A publicat “Modi c rile aduse tacticii artileriei de câmp” dup Hofbauer (Buz u, martie 1877), dup care a fost condus artileria în R zboiul pentru neatârnare, “Directivele relative la exerci iile de tragere de r zboi” (Br ila, 1880), recomandate de inspectorul general al artileriei, generalul Gheorghe Manu spre aplicare tuturor regimentelor de artilerie, precum i mai multe articole de memorii, dintre care amintim: “Câteva pagini din istoricul armatei noastre (amintirile unui veteran din timpul serviciului) dedicate camarazilor din genera ia actual ” (Revista Armatei/decembrie 1901, februarie,

161


aprilie 1902), „Amintiri din campania 1877-1878” (Revista Armatei/decembrie 1902), “Cronograful electro-balistic Le Boulenge i o pagin din istoricul Stabilimentelor noastre de artilerie” (Revista Armatei/noiembrie 1900) etc.

A decedat la 9 noiembrie 1908. A fost condus pe ultimul drum, pe un tun tras de ase cai de artilerie, de numero i o eri activi i în rezerv i de trupe din garnizoana

Bucure ti. Au depus coroane M.S Regele Carol I, Regimentele 3 i 10 Artilerie, Arsenalul, Pirotehnia, Revista Armatei, o eri veterani etc. În discursul de omagiere a personalit ii decedatului, inut de generalul Petre Vasiliu N sturel, se arat : “Generalul Herkt, cu adev rat Gribeauval-ul (în sensul de “cel care a revolu ionat” – n.a. ) artileriei române, va r mâne pururea în amintirea i cultul tunarilor români. Dormi în pace, iubite general, c ci i-ai îndeplinit cu prisosin , pe p mânt, rostul t u, iar din regiunile, în care te a i împreun cu cei pl cu i Atotputernicului, caut asupra noastr i ne c l uze te ac iunile, c ci pe tine pururea te vom avea ca pild de urmat !“.

La 9 noiembrie 1910, camarazii de arm , prin grija Stabilimentelor de artilerie, au realizat i dezvelit un monument al generalului la mormântul acestuia din cimitirul Bellu catolic.

Cu aceast ocazie a fost o ciat un parastas în memoria generalului Herkt, la care au participat, printre al ii: generalul Alexandru Tell cu o eri din redac ia Revistei Artileriei; colonelul Dumitru Rujinski, directorul Pirotehniei, cu o erii din subordine; locotenent-colonel Miclescu, directorul Arsenalului de construc ii, cu o erii i inginerii civili subordona i; locotenent-colonel Haralambie, comandantul R. 9 Art.; delega ia R. 3 Art. pe care l-a comandat 13 ani; delega ii ale regimentelor de artilerie. În articolul publicat de Revista Artileriei dup acest eveniment s-a scris: “Via a generalului Herkt este strâns legat de istoricul, de reîntemeierea artileriei noastre. El a fost întemeietorul a dou baterii, model pe acea vreme, a Regimentului 3 de artilerie, întemeietorul Stabilimentelor de artilerie, promotor al directivelor i regulilor de tragere introduse în artileria româneasc , ap r tor vajnic al patriei sale adoptive. (...) N scut pe marginile frumosului Rhin, Enrik Herkt a tr it i se odihne te în ara udat de m rea a Dun re”.

General de brigad Alexandru HORBASKYN scut: 5 ianuarie 1842.Decedat: 1917, Bucure ti.Studii militare:- Grade militare: locotenent-1864, c pitan-1866, maior-1871, locotenent-colonel-

1877, colonel-1881, general de brigad (r)-1893.Func ii militare: ajutor al comandantului Regimentului 2 Artilerie (1877-1881);

comandant al Regimentului 2 Artilerie (1881-1885); ajutor al inspectorului general al artileriei (1886-1891); director al Arsenalului (1891-1893).

A fost primit în armat cu gradul de sublocotenent din armata rus , la 9 ianuarie 1864.

A participat la R zboiul de Independen , având gradul de locotenent-colonel i func ia de ajutor comandant în Regimentul 2 Artilerie.

A demisionat din armat la 22 octombrie 1893.A decedat în anul 1917, ind înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucure ti.

162


General de divizie Alexandru IARCAGeneral de brigad Dumitru ILIESCUGeneral de divizie ,,post-mortem” Alexandru IOANI IUGeneral de corp de armat Costin IONA CUGeneral-maior Dan IONESCUGeneral de brigad „post-mortem” Gheorghe IONESCUGeneral de brigad Constantin IONESCU-MUNTEGeneral de corp de armat Gheorghe IONI

ARCALIESCUm” Alexandru IOANI IU”stin IONA CU

I

Regimentul 9 Artilerie – Craiova - 1902. Regimentul de artilerie al Diviziei 2 Infanterie

163


General de divizie Alexandru IARCA

N scut: 21 decembrie 1853, în localitatea Palanca - Ojasca, comuna Unguriu, jud. Buz u.

Decedat: 1933Studii militare: coala Militar din Ia i; coala de Stat Major din Bruxelles

(1880-1883).Grade militare: sublocotenent – 1 august 1873; locotenent – 10 ianuarie 1878;

c pitan – 28 noiembrie 1880; maior – 1 aprilie 1887; locotenent-colonel – 10 mai 1891; colonel – 1 ianuarie 1895; general de brigad – 10 mai 1904; general de divizie – 1 aprilie 1911.

Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 1 Linie (1873 - 1880); o er în Regimentul 4 Linie (1885); comandant de companie în coala Militar (1886 - 1890); o er de stat major în Ministerul de R zboi (1890 - 1892); comandant al Regimentului 5 C l ra i (1893 - 1894); ef de stat major al Diviziei 4 Bucure ti (1894 - 1896); ef de stat major la Corpul 3 Armat (1896 - 1899); comandant al Brig zii 10 Infanterie (1901 - 1905); comandant al Diviziei 5 Infanterie (1909 - 1913); comandant la Corpul 3 Armat (1914 - 1916); subinspector general de Armat (1914 - 1916).

Viitorul general Alexandru Iarca a fost descendent al familiei Iarca, originar din Gope – Macedonia. Tat l s u Costache Iarca (1819 - 1901), fost casier la Vistieria Central . A fost c s torit cu Irina, ica serdarului Cot cal (Cotacal). Au avut 4 ice i 4 i, între care i Alexandru. Tat l s u a fost mo tenitorul mo iei „Ojasca”.

Dup absolvirea studiilor primare i a seminarului a urmat coala Militar de la Ia i. Dup absolvirea acesteia a fost repartizat la Regimentul 1 Linie, cu care a participat la R zboiul de Independen . Dup absolvirea colii de Stat Major din Bruxelles a activat în Regimentul 4 Linie i ulterior în coala Militar . A îndeplinit func ii de comandant de brigad , divizie i corp de armat . În perioada 1914–1916 a îndeplinit func ia de subinspector general de armat , pozi ie din care s-a pronun at deschis pentru intrarea României în r zboi al turi de Antanta.

Generalul Alexandru Iarca a fost unul dintre marii teoreticieni militari români de la sfâr itul secolului al XIX-lea i începutul secolului al XX-lea. Lucr rile sale de referin au fost 74:

„Studii asupra reorganiz rii” – 1890. -„Diferite moduri de atac”p r ile 1 i 2 –1891–1892. -„Formarea cadrelor o ere ti” – 1891. -„O propunere pentru reorganizarea armatei” –1891. -„Evolu ii, exerci ii i manevre” –1895. -„Câteva considera iuni generale asupra înaint rii în armat i asupra Statului -

Major General” –1897.„Instruc iuni tactice” –1904. -

74 Petre Otu, Teo l Oroian, Ion Emil, Personalit i ale gândirii militare române ti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure ti, 1977, pp. 176-177

N scut: 21 decembrie 1853, în lBuz u.

Decedat: 1933Studii militare: coala Militar

(1880-1883).Grade militare: sublocotenent

c pitan – 28 noiembrie 1880; maior1891; colonel – 1 ianuarie 1895; gene1 aprilie 1911.

Func ii militare: comandant deo er în Regimentul 4 Linie (1885); como er de stat major în Ministerul de RC l ra i (1893 - 1894); ef de stat mde stat major la Corpul 3 Armat (18(1901 - 1905); comandant al Diviziei

164


„Manevrele ca imagine a r zboiului i câteva chestiuni privitoare avant – -posturilor” –1902.

„Precepte asupra ap r rii i sta ion rii infanteriei” – 1904. -„Precepte asupra atacului infanteriei” – 1903. -„Precepte asupra întrebuin rii artileriei din lupt ” – 1912. -„Câteva pove e despre conducerea r zboiului. Probleme strategic ” – 1913. -„Câteva pove e tactice” – 1913. -„Regulamentele i unitatea de doctrin ” – 1915. -„Generalul Averescu în r zboi”. Anii 1913, 1916 –1917 – 1924. -„Generalul Averescu în timp de pace” – 1922. -„Instruc iuni teoretice pentru comandan ii de regiment, brigad , divizie” – 1912. -„Memoriul meu” – 1922. -

Abord rile sale teoretice au fost multiple. Un loc aparte îns l-au ocupat studiile despre r zboi, ca fenomen militar i puterea armat . În ceea ce prive te studiile doctrinare, generalul Alexandru Iarca a fost unul dintre primii partizani ai necesit ii unei doctrine na ionale, izvorât din realit ile rii i armatei. În ceea ce prive te artileria, generalul a contribuit la dezvoltarea principiilor întrebuin rii în lupt a artileriei i optimiz rii acesteia.

Prin întreaga sa activitate, inclusiv de formator de opinie militar , generalul Alexandru Iarca i-a câ tigat un loc binemeritat în rândul militarilor de elit .

General de brigad Dumitru ILIESCU

N scut: 24 septembrie 1865, la Dr g ani.Decedat: în anul 1940.Studii militare: coala Militar de O eri (1884-1886);

coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu; coala Politehnic din Paris; coala Superioar de R zboi din Bucure ti (1906-1908).Grade militare: sublocotenent - 1886; locotenent - 1889; c pitan - 1893; maior - 1899; locotenent-colonel - 1907; colonel - 1910; general de brigad - 1914.Func ii militare: comandant de subunitate în coala Special de Artilerie i Geniu (1 iulie–1 noiembrie 1886); comandant de subunitate în Regimentele 1, 4, 6, 7 i 10 Artilerie (1886-1893);

o er în cadrul Arsenalului Armatei (1893-1894); o er de stat major i comandant în unit i de artilerie i în coala de O eri de Artilerie i Geniu (1894-1914); secretar general al Ministerului de R zboi (1914-1918); sub ef al Marelui Cartier General (15.08-25.10.1916); ef al Marelui Cartier General (25.10-05.12.1916).

De re inut faptul c în repetate rânduri a fost implicat în activit i de recep ie de armament de artilerie. Astfel în anii 1893, 1898, 1902 i 1904 a participat la recep ionarea

165


tunurilor Krupp, iar în perioadele 1905-1907 i 1908-1909 a fost pre edintele comisiei de recep ie a tunurilor cu tragere „repede” i a obuzierelor de câmp.

Dup trecerea în rezerv prin demisie, la data de 1 mai 1918, a îndeplinit o serie de func ii în via a civil : pre edinte la „Societatea de Credit Str in”, la „Subsolul român” i „T b c ria Na ional ”.

F r a minimaliza importan a celorlalte perioade din cariera sa, perioada cea mai important a fost cea dintre anul 1914 – când a fost avansat la gradul de general de brigad i anul 1918. A fost unul dintre partizanii elabor rii mobiliz rii din perioada 1914-1915. În contextul dot rii precare a armatei Române, în perioada dinainte de declan area r zboiului a coordonat demersurile pentru achizi ionarea din str in tate de materiale de r zboi. De asemenea, s-a implicat în dinamizarea organismelor abilitate cu coordonarea produc iei de r zboi a industriei române ti; preg tirea sa tehnico-inginereasc , a fost principalul argument care a determinat atribuirea acestor responsabilit i.

Generalul Dumitru Iliescu are i meritul de a se manifestat cu succes în realizarea politicii externe a statului. Ca expert a luat parte la negocierile pentru perfectarea documentelor de aderare la Antanta. În acest sens a avut contacte diplomatice i negocieri cu reprezentan ii Italiei, Rusiei, Fran ei i Marii Britanii. A avut un aport important la ob inerea pentru România a recunoa terii, în prevederile Tratatului politic i Conven iei militare cu Antanta, a egalit ii cu marile puteri, inclusiv la conferin a

de pace i a garant rii apartenen ei ulterioare la România a Transilvaniei, Banatului, Cri anei i Maramure ului. De nitorie pentru cariera sa militar este perioada în care a fost sub ef i ef al Marelui Cartier General. Misiunea încredin at de a preg ti armata pentru R zboiul de Reîntregire a fost o uria , complex i di cil provocare în contextul politic, economic, nanciar i militar, defavorabil. În fapt, generalului Dumitru Iliescu i se cerea s transforme în scurt timp armata într-o for militar cu mare capacitate ofensiv . Într-o bun m sur s-a reu it ca în anul 1916, în plin criz , armata român s devin o amenin are credibil pentru ancul sudic al Puterilor Centrale.

În literatura de specialitate, a a cum se întâmpl de regul , au existat nu numai aprecieri la adresa generalului Dumitru Iliescu ci i critici, mai ales cu privire la modul în care a condus armata în campania din anul 1916. Opin m c în analiza actului comenzii executat de general trebuie avut în vedere i contextul interna ional, îndeosebi îndeplinirea par ial de c tre alia i, a angajamentelor asumate. Între repro urile aduse Marelui Cartier General i implicit generalului Dumitru Iliescu s-au num rat i cele exprimate de viitorul mare al Averescu i de generalul Dabija Gheorghe, care amendau proiectele de reluare a ofensivei în Transilvania

166


în septembrie 1916 i în Oltenia în noiembrie acela i an, în condi iile în care inamicul p trunsese la sud de Carpa i. I s-a repro at i angajarea b t liei de la Neajlov, de i a fost sugerat de generalul Berthelot, pentru c excedea planurilor anterioare care prevedeau în acea situa ie ap rarea pe aliniamente succesive între Olt i Siret.

Dac deciziile sale militare pot amendate, mai mult sau mai pu in argumentat, criticabil este decizia sa neinspirat , de la începutul campaniei de a se muta de la Peri , unde era dislocat Marele Cartier General, într-un sat apropiat, pentru a locui împreun cu amanta sa. Mai mult decât atât, aceasta l-a înso it i în vagonul s u de dormit atunci când a fost evacuat Marele Cartier General din Peri .

Generalul a contribuit printre altele i la dezvoltarea gândirii militare printr-o serie de lucr ri între care amintim:

„R zboiul pentru întregirea României” –1920; -„Documentele privitoare la R zboiul pentru întregirea României” -1924. -

Prin întreaga sa activitate, generalul de brigad Dumitru Iliescu a dobândit, în po da unor sl biciuni omene ti, un loc binecuvântat în galeria marilor personalit i ale o tirii române.

A demisionat din armat în anul 1918 i a trecut la cele ve nice în anul 1940.

Marele Cartier General în 1916. (în centrul grupului - generalul artilerist Dumitru ILIESCU)

167


General de divizie ,,post-mortem” Alexandru IOANI IU

N scut: 2 februarie 1890, la Boto ani.Decedat: 17 septembrie 1941, ind victima unui accident pe aeroportul din Baden, Crimeea.Studii militare: Liceul Militar din Ia i; coala Militar de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1908-1910)- ef de promo ie; coala de Aplica ie pentru Artilerie (1912-1914);

coala Superioar de R zboi (1919-1921).Grade militare: sublocotenent -1910; locotenent -1913; c pitan - 1916; maior -1917; locotenent-colonel - 1927; colonel - 1933; general de brigad -1939; general de divizie post-mortem - 1941.

Func ii militare: comandant de sec ie i de baterie în Regimentele 10 i 3 Artilerie (1910-1912, 1914-1919-1917); ef Birou Studii, Cercet ri, Arhiv în Marele Stat Major (1921-1927); comandant baterie elevi i profesor la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1917-1918); o er în Direc ia fabrica iilor de artilerie din Ministerul Ap r rii (1918-1919); ef birou în Sec ia 8 Istorie din Marele Stat Major (1921-1927); comandant al Divizionului 2 Tunuri Munte (1927-1929); o er în Serviciul Istoric i în acela i timp profesor de istorie militar în coala Superioar de R zboi (1929-1934); comandant al Regimentului 1 Artilerie Gr niceri (1934-1937); ef Sec ie Coordonarea Ap r rii rii din Marele Stat Major (1938-1939); comandant al Brig zii 3 Artilerie (1939); comandant al colii Superioare de R zboi (1939-1940); ef al Marelui Stat Major (1940-1941); ef al Marelui Cartier General (1941).

Enumerarea func iilor pe care a fost încadrat relev faptul c a îndeplinit o diversitate de func ii: didactice, de cercetare, de stat major, de ef i de comandant pân la cel mai înalt nivel. Ascensiunea s-a profesional s-a datorat temeinicei preg tiri i moralit ii de excep ie. Foarte sugestiv în acest sens este aprecierea elogioas a efului Marelui Stat Major din anul 1934 despre colonelul Alexandru Ioani iu: „Este un o er de elit . Are o cultur superioar . Toate lucr rile sale sunt clare i foarte precise. Va face o splendid carier ”75.

Aceasta a început cariera în mod resc prin exercitarea func iilor de comandant de sec ie i baterie, în Regimentele 10 i 3 Artilerie. A fost c lit în luptele din Dobrogea, din perioada 15 august – 1 noiembrie 1916, de la Neajlov, din zilele de16-20 noiembrie 1916 i în cele de la M r e ti din anul urm tor, 1-6 august 1917. Conform documentelor vremii, în toate ac iunile de lupt a dat dovad atât de profesionalism cât i de curaj. Faptele sale de arme i calit ile alese pe care le-a probat au f cut posibil înaintarea la excep ional, la gradul de c pitan i atribuirea de mai multe ordine i medalii,

75 Colectiv, e i Statului Major General Român, 1859-2000, Editura Europa Nou , Bucure ti 2001, pag. 224

168


între care i Ordinul „Steaua României” cu spade i panglic de „Virtute Militar ”. Dup o perioad de ase ani în care i-a desf urat activitatea în Marele Stat Major, ca ef al Biroului 1 Studii, Cercet ri, Arhiv , în noiembrie 1927, a fost numit comandant

al Divizionului 2 Tunuri Munte. La data de 1 octombrie 1929, locotenent-colonelul Ioani iu a revenit în Marele Stat Major, în Serviciul Istoric i a îndeplinit simultan i func ia de profesor de istorie la coala Superioar de R zboi.

Pân în anul 1939, când proasp t înaintat la gradul de general de brigad a fost numit la comanda colii Speciale de R zboi, a îndeplinit cu rezultate remarcabile func iile de comandant al Regimentului 1 Artilerie i Brig zii 3 Artilerie.

De remarcat faptul c generalul Alexandru Ioani iu s-a bucurat de o profund apreciere din partea generalului Ion Antonescu, fapt ce i-a in uen at decisiv cariera. Astfel, în condi iile grele ale anului 1940, acesta a apelat la o serie de personalit i, tehnocra i, magistra i i militari, „nep ta i politic” pentru a „salva ara” de la dezastru. Între ace tia s-a a at i generalul Alexandru Ioani iu, numit la 6 septembrie 1940 în func ia de ef al Marelui Stat Major. Extrem de interesant este discursul rostit de generalul Ion Antonescu la învestirea sa în aceast func ie: „Ioani iule dup cum vezi din istoria tuturor popoarelor, eful Marelui Stat Major este r spunz tor absolut de preg tirea de r zboi a unei armate, fa de ara lui i fa de istorie, guvernele sunt r spunz toare din punct de vedere politic, dar eful de Stat Major, fa de na iune, prin îns i onoarea lui”76.

Conform ordinelor generalului Antonescu, generalul Alexandru Ioani iu în calitate de ef al marelui Stat Major a condus cu în elepciune i rigoare procesul de reorganizare al armatei ale c rei structuri au fost afectate profund de rapturile teritoriale din anul 1940. De asemenea, cu sprijinul Misiunii Militare Germane din ar a ini iat i un program realist de dotare cu tehnic militar i de revigorare a preg tirii pentru lupt a armatei.

În ceea ce prive te planurile de r zboi, generalul Alexandru Ioani iu a coordonat activitatea de refacere a Planului general de ap rare cu accent pe frontul din est i a elaborat noi instruc iuni i directive operative ce vizau cu prec dere grani a de est a

rii. De asemenea, a colaborat cu partenerul german la preg tirea Planului de opera ii al Grupului de Armat „Generalul Ion Antonescu” format din Armatele a 3-a i a 4-a române i Armata a 11-a german .

Alexandru Ioani iu a conlucrat direct cu generalul Ion Antonescu în calitate de ef al Marelui Cartier General, împreun cu comandantul Armatei a 11-a german , în

scopul coordon rii ac iunilor militare pentru eliberarea Basarabiei i dezvoltarea ofensivei spre est.

Generalul Alexandru Ioani iu a încetat din via în data de 17 noiembrie 1941, în urma unui stupid accident de avia ie, ind lovit de elicea unui avion pe aerodromul din Badem. Generalul se deplasase pe frontul din Odessa în scopul organiz rii ofensivei Armatei a 4-a. A fost avansat post-mortem la gradul de general de divizie i înmormântat în data de 19 septembrie în Bucure ti la Cimitirul „Ghencea Militar”. La funeralii au 76 Oroian Teo l, Generalul de divizie post-mortem Alexandru Ioni iu, Revista Document, nr.1, 1998, p.49

169


participat între al ii, eful statului, mare alul Ion Antonescu, ministrul de r zboi, generalul Constantin Pantazi i vicepre edintele Consiliului de Mini trii, Mihai Antonescu. Acesta a rostit un mi c tor cuvânt de adio. Între altele a spus: „Închinarea pe care i-o fac regele i mare alul, ara întreag , este cea mai bun m rturie a meritelor des vâr itului ef

al Marelui Stat Major i al Marelui Cartier General al armatei noastre, este cea mai autentic m rturisire a umanit ii respectului i iubirii pe care a avut-o totdeauna”. De asemenea a a rmat c generalul Ioani iu a fost „un osta între osta i, loial între loiali, credincios între credincio i”. De re inut faptul c în mesajul transmis mare alului, Adolf Hitler men iona între altele c : „Soarta v-a r pit pe cel mai valoros tovar de lupt i ef al Statului Major”, ca expresie a aprecierii pe care i-a purtat-o generalului Alexandru Ioani iu.

Personalitate complex , generalul a fost nu numai un str lucit comandant i o er de stat major ci i unul din importan ii teoreticieni militari români ai primei jum t i a secolului XX. Între lucr rile sale reprezentative amintim:

„R zboiul României (1916-1918), volumul I-II – 1928-1929”; -„Pentru genera iile de azi i de mâine. Unit ile neamului în lumina r zboiului -

nostru na ional”-1930;„Elemente de strategie”, - lucrare scris împreun cu generalul Ion Sichitiu– 1936;„C l uza o erului. Strategie i tactic aplicat ”, - elaborat împreun cu

generalul Ion Sichitiu i colonelul Ion Cerv ianu – 1936;„Contribu ia comandan ilor de Artilerie în organizarea unei manevre ofensive. -

Defensiva i manevra focurilor de artilerie în spiritul noului regulament al noilor unit i”, elaborat împreun cu cei doi coautori men iona i mai sus.

Între abord rile sale teoretice cele mai însemnate amintim: sus inerea necesit ii elabor rii unei doctrine na ionale, anticiparea tr s turilor viitoarelor r zboaie i importan a factorului volitiv în succesul ac iunilor militare. Prodigioasa sa carier militar l-a plasat f r putere de t gad în elita armatei române. A condus remarcabil ac iunea de restructurare i dotare a armatei (1940-1941) i de preg tire a rii pentru r zboi. De asemenea, a

coordonat activitatea trupelor române în luptele pentru eliberarea Basarabiei (1941).

General de corp de armat Costin IONA CUN scut: la 7 noiembrie 1890, la Foc ani.Decedat: 26 noiembrie 1969, Bucure ti.Studii militare: a urmat coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912); coala de Aplica ie pentru Artilerie

(1913-1914); coala de Tragere a Artileriei i coala Care de Asalt (1918 - 1919); coala Superioar de R zboi (1919-1921).Grade militare: sublocotenent-1912, locotenent-1915, c pitan-1917, maior-1920, locotenent-colonel-1930, colonel-1936, general de brigad -1942, general de divizie - 1945, general de corp de armat - 1946.

170


Func ii militare: comandant de pluton i baterie în Regimentul 1 Artilerie (1912 - 1913, 1914-1919); o er de stat major în Comandamentul militar al Basarabiei (1921-1923); ef birou opera ii instruc ie i transporturi la Corpul 3 Armat (1923-1927); comandant de divizion în Regimentul 25 Artilerie (1927-1930); diferite func ii de comand i înv mânt la Centrul de Instruc ie al Artileriei (1930-1934); sub ef de stat major la Inspectoratul General de Armat nr. 3 (1934-1936); comandant al Regimentului 3 Artilerie Grea (1936-1938); ef al sec iei transporturi din Marele Stat Major (1938-1940); comandant al Brig zii 10 Art. (1940-1942); comandant al artileriei Diviziei 5 Infanterie i al Corpului 5 Armat (1942); comandant al Diviziei 9 Infanterie (1942-1944); inspector general al artileriei (16.12.1944-24.03.1945); comandant al Corpului 2 Armat (1945); ef al Marelui Stat Major (20.06.1945-27.12.1947).

Alte func ii: prefect cu delega ie al jude ului Tulcea (1941-1942).Generalul Costin Iona cu a avut o carier militar excep ional . A urcat toate

treptele ierarhice militare de la comandant de pluton la ef al Marelui Stat Major. A participat la cel de-al doilea r zboi balcanic i la cele dou con agra ii mondiale. A fost i este în continuare un exemplu de devotament fa de armat i ar .

În R zboiul de Reîntregire, ca i în timpul celui de-al doilea r zboi balcanic, a fost comandant de baterie. Tirul precis al bateriei pe care a comandat-o în luptele de la Fl mânda, Bran, Dragoslavele, M r ti, Oituz, Runca a fost apreciat cum se cuvine de camarazii s i. Ca recunoa tere a meritelor incontestabile a fost înaintat, la 1 aprilie 1917, la gradul de c pitan. Pentru modul remarcabil în care a condus focul bateriei sale în sectorul Pralea-M r ti a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în grad de cavaler, prin Înaltul Decret nr.1439 din 3 octombrie 1917. De asemenea, s-a distins prin profesionalism în luptele de la Runca, motiv pentru care a fost citat prin ordinul de zi nr. 164 al Diviziei 6 Infanterie, din 10 septembrie 1917. Mutat în anul 1921 la Comandamentul Militar al Basarabiei a participat cu responsabilitate la redactarea primelor ordine de opera ii ale acestui comandament. De asemenea, a participat la elaborarea unor studii cu privire la acoperirea frontierei de est a României Mari i la organizarea i desf urarea ap r rii în aceast provincie româneasc revenit în grani ele re ti. Acelea i calit i profesionale le-a probat i în timpul exercit rii func iei de ef al Biroului opera ii, instruc ie i transporturi al Corpului 3 Armat , în perioada 1923 – 1927 i a celei de comandant de divizion în Regimentul 25 Artilerie. În perioada 1 aprilie 1930 – 15 aprilie 1934, în care a ac ionat cu ajutor al Sec iei cursuri, ef al Biroului tactic, director de cursuri i profesor în Centrul de Instruc ie al Artileriei i-a adus o contribu ie important la perfec ionarea preg tirii a numero i o eri de artilerie. A elaborat lucr ri valoroase care au imprimat un nivel calitativ ridicat înv mântului din centru. Între lucr rile sale cele mai reprezentative amintim: „Siguran a artileriei”, „Serviciul de informa ii al artileriei”, „Norme pentru întrebuin area artileriei în diferite faze ale luptei”, „Ordine i planuri de întrebuin are a artileriei”, „Organizarea i conducerea exerci iilor”, „Contrabateria” etc. În anul 1968 a publicat i o excelent

lucrare memorialistic -„M rturia documentelor”. De aceea, în con tiin a cursan ilor a r mas ca un str lucit profesor de tactic i un valoros teoretician militar. Astfel de studii

171


de stat major a întocmit i în perioada în care a fost sub ef de stat major la Inspectoratul General de Armat nr.3. Pentru calitatea lor ca de astfel a întregii sale activit i, generalul Petrovicescu, a consemnat urm toarele în foaia cali cativ din anul 1935: „Foarte inteligent, memorie foarte bun , judecat logic , spirit de observare forte dezvoltat , foarte metodic în lucr ri. Cultura sa profesional i general îi d dreptul s aspire la cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare”77. i a a a fost, nu numai c a aspirat la cele mai înalte demnit i militare dar le-a i ob inut în mod merituos.

F r a minimiza perioadele de timp în care a fost comandant al unor unit i i mari unit i de artilerie (Regimentul 3 Artilerie Grea i Brigada 10 artilerie) sau a îndeplinit alte func ii, dorim s eviden iem câteva aspecte privind activitatea generalului Costin Iona cu în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial. La comanda artileriei Corpului 5 Armat a participat la Campania din est, implicit la luptele memorabile de la Cotul Donului. S-a implicat cu maxim responsabilitate în adecvarea întrebuin rii artileriei din subordine la realitatea frontului. În unele situa ii a condus personal focul unit ilor de artilerie din subordine. Pentru manifestarea sa profesional irepro abil ,

pentru calit ile morale admirabile comandantul Corpului 5 Armat , generalul Sion îl considera: „... un general eminent din toate punctele de vedere. Foarte bine preg tit, su et cinstit i deschis. Om de fapt , cu cele mai frumoase sentimente patriotice”.

Acelea i calit i de militar de excep ie le-a probat la comanda Diviziei 9 Infanterie, în condi iile grele ale r zboiului. Între altele a condus ac iunile de retragere ale diviziei sale din Transnistria în Dobrogea i de organizare a ap r rii rmului dobrogean al M rii Negre. Pentru modul în care a comandat divizia, comandantul Corpului 2 Armat , marele general de artilerie Nicolae D sc lescu, îl considera: „Foarte bun general comandant de mare unitate; merit înaintat la alegere la gradul de general de divizie când va avea vechimea”.

Despre dezarmarea armatei germane din Dobrogea, acela i general Nicolae D sc lescu considera c meritul i se datoreaz generalului Iona cu Costin care a dat în permanen dovad de „hot râre, energie, personalitate, ini iativ , sim de r spundere i ascendent moral asupra subalternilor”.

Dup 23 august 1944 a participat la înfrângerea rezisten ei germane din Bucure ti i Ploie ti, la eliberarea Transilvaniei de Nord (septembrie–octombrie 1944) i la ac iunile militare din Ungaria.

Pentru pu in timp, din data de 7 ianuarie 1945 pân în data de 24 martie 1945 a îndeplinit onoranta func ie de inspector general al artileriei. La data de 24 martie 1945 a preluat comanda Corpului 2 Armat cu care a participat la luptele din Cehoslovacia de pe râurile Vah i Morava. Sfâr itul r zboiului l-a g sit cu subordona ii din Corpul 2 Armat angajat în luptele de la Vysoke, Vipirijova.77 Colectiv, e i Statului Major General român, 1859-2000, Editura Europa Nou , Bucure ti, 2001 p. 229

172


Momentul de vârf al carierei sale l-a reprezentat numirea prin Înaltul Decret nr. 1967 din 20 iunie 1945, în func ia de ef al Marelui Stat Major. A îndeplinit aceast func ie pân în data de 27 decembrie 1947 când a fost trecut în rezerv .

În func ia de ef al Marelui Stat Major, generalul de corp de armat Constantin Iona cu a avut de îndeplinit sarcini extrem de di cile, între care cea mai important a fost trecerea armatei de la starea de r zboi la starea de pace, în contextul activit ii Comisiei Aliate de Control. De asemenea, s-a preocupat cu mare aten ie de organizarea instruc iei armatei în condi iile de pace. A impulsionat activitatea de elaborare de noi regulamente i instruc iuni pentru lupt , în conformitate cu concluziile desprinse în urma desf ur rii r zboiului. Mai mult decât atât, a ini iat demersurile, ne nalizate din nefericire, de elaborare a unei strategii militare na ionale i a unei doctrine na ionale. Ini iativa sa era absolut admirabil în contextul in uen elor sovietice manifestate deja prin intermediul Comisiei Aliate de Control.

Pentru meritele sale a fost decorat cu numeroase ordine i medalii între care amintim: „Avântul rii” – 1913; Ordinul „Steaua României” cu gradul de cavaler i panglic de „Virtutea Militar 1918”; Medalia „Crucea Comemorativ de R zboi

1916-1918”; cu beretele Ardeal, Carpa i, M r e ti 1918; Medalia „Victoria”-1921; Ordinul „Coroana României” clasa a IV-a -1922; Ordinul „Steaua României”, clasa a IV-a -1922; Ordinul „Steaua României”, clasa a IV-a -1940 i Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.

Cei peste 35 de ani sub arme, în slujba intereselor na ionale, cu rezultate excep ionale, l-au impus de nitiv în galeria marilor spirite ale O tirii Române.

A încetat din via la 26 noiembrie 1969, la Bucure ti, la vârsta de 79 de ani.

General-maior Dan IONESCU

N scut: 6 mai 1898, la Bucure ti.Decedat: 1 aprilie 1970, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1916-1917).Grade militare: sublocotenent - 1917, locotenent - 1919, c pitan - 1925, maior - 1935, locotenent-colonel - 1940, colonel -..., general de brigad - 1942, general de divizie- 1945, general de corp de armat - 1946.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 13 Artilerie (1917-1918); comandant de pluton în Regimentul 1 Artilerie c l rea (1918-1921); deta at la Regimentul Escort

Regal (1921-1925); comandant secund al Regimentului de Gard C lare (1941); comandant al Regimentului 2 C l ra i-cercetare (...).

A fost un o er valoros, dedicat o tirii i rii. În anul 1925 a fost con rmat în arma cavalerie. Unul din elementele de nitorii ale carierei sale a fost participarea la cel

173


de-al Doilea R zboi Mondial. A participat la luptele pentru eliberarea capitalei din august 1944, ind comandant al Regimentului 2 C l ra i-cercetare.

A scris cartea de memorii „Trei zile din istoria Bucure tiului eroic”.

Generalul de brigad „post-mortem” Gheorghe IONESCU

N scut: 15 mai 1892, Buz u.Decedat: 10 august 1941, Odessa.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915), coala de Aplica ie pentru Artilerie (1913-1915).Grade militare: sublocotenent - 1915, locotenent - 1917, c pitan - 1919, maior - 1927, locotenent-colonel - 1934, colonel - 1940, general de brigad post-mortem - 1941.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 13 Artilerie (1915-1928); diferite func ii în Regimentul 9 Artilerie (1928-1934) i în Centrul de Instruc ie al Artileriei Mihai Bravu (1938-1940); comandant al Regimentului 51

Artilerie (1940-1941) i al Regimentului 6 Artilerie (1941).i-a început cariera militar în anul 1915, la comanda unei sec ii de tunuri din

Regimentul 15 Artilerie.În Primul R zboi Mondial a participat la luptele de la Fl mânda, Fundeni, Lie ti,

erbe ti i M r e ti. Despre participarea la luptele de la M r e ti, în foaia sa cali cativ este scris c „s-a distins prin curajul i destoinicia sa în calitate de comandant de baterie” 78 i c în ziua de 27 iulie 1917, subunitatea sa „a r mas pironit pe pozi ii la M r e ti, numai la câteva sute de metri de inamic, atunci când Regimentul 36 Infanterie era decimat, contribuind în mod hot râtor la restabilirea pozi iei”. La fel a procedat i atunci când ancul drept al sectorului comandat de colonelul Sc rl teanu a r mas

descoperit prin retragerea Diviziei 17 ruse. Acela i curaj i spirit de ini iativ a dovedit i în luptele din zilele de 3,8 i 15 august 191779.

Pentru faptele sale de curaj a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” clasa a V-a.

A fost un excelent militar, generalul Ion Boi eanu considerându-l „o erul ideal de artilerie”. A fost nu numai un brav comandant ci i un teoretician apreciat. Astfel, în perioada în care a activat în Centrul de Instruc ie al Artileriei de la Mihai Bravu a contribuit la elaborarea „Memoratorului tactic al comandan ilor de divizion”, a „Temelor model pentru instruirea bateriei i a divizionului” i a „Regulamentului de tragere – E 14”.

78 Sandu Marinescu, Bravi comandan i de brig zi i regimente de artilerie, Editura Pro Transilvania, Bucure ti, 2006, p. 10779 Ibidem, p. 107

174


La data de 15 aprilie 1941 a fost numit comandant al Regimentului 6 Artilerie, cu care a participat în cadrul Diviziei 3 Infanterie la campania din est în cel de-al Doilea R zboi Mondial. A condus regimentul în luptele de la Odessa unde a c zut eroic la data de 10 august 1941, conducând focul bateriilor din subordine pentru sprijinul ac iunilor Regimentului 1 Vân tori.

Pentru eroismul s u a fost citat de generalul Ilie te ea, comandantul Diviziei 3 Infanterie prin Ordinul de zi pe unitate nr.14 din 11 august 1941. Ulterior a fost înaintat „post-mortem” în gradul de general de brigad i decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.

General de brigad Constantin IONESCU-MUNTE

N scut: 18 iulie 1883, la C l ra i, jude ul Ialomi a.Decedat: - Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1901-1903); coala Superioar de R zboi, din Bucure ti (1912-1914).Grade militare: sublocotenent (1 iulie 1903); locotenent (1 octombrie 1906); c pitan (1 octombrie1911); maior (1 noiembrie1916); locotenent-colonel (1 septembrie1917); colonel (1 aprilie1920); general de brigad (1 august 1931). Func ii militare: comandant subunitate de artilerie (1903-1906); o er „tehnic” în Pirotehnia Armatei (1907-1908) i în Inspectoratul Artileriei; profesor la coala de O eri de

Artilerie i Geniu (1908-1909); o er în Inspectoratul Artileriei (1910-1911); membru în comisia militar de recep ie a armamentului din Germania (8 ianuarie 1911-1 octombrie 1912); comandant de divizion în Regimentul 3 Artilerie (1913); comandant baterie munte, calibru 63 mm(1914-1915); o er în Secretariatul general al Ministerului de R zboi (1915-1916); o er la Direc ia general a muni iilor (1916-1917); membru al Comisiei militare române pe lâng Marele Cartier General francez (1 iulie 1917-25 martie 1918); ata at militar în Fran a (1 septembrie 1917-22 decembrie 1920), acreditat i în Belgia i Spania; comandant al Regimentului 33 Artilerie; o er în serviciul militar

de la pre edin ia Consiliului de mini tri (iulie 1921-ianuarie 1922); ef de stat major al Direc iei 8 Armament (1929); membru în misiunea român din Italia (1923); ef al Sec iei mobilizare industrial i administrativ (1923-1927); o er la casa regal (1927-1930); ef al Direc iei Armament la Ministerul de R zboi (1930-1933); ef al misiunii speciale pentru achizi ionarea de armament din Fran a (4 noiembrie – 12 decembrie1931); ef al misiunilor speciale de achizi ionarea de tehnic din Cehoslovacia (12-24 decembrie 1931); ef al misiunilor speciale pentru achizi ionarea de armament

175


din Cehoslovacia i Fran a (9 februarie-1 martie 1932); consilier tehnic al inspectorului general pentru armament (1933-1935).

Generalul de brigad Constantin Ionescu-Munte a avut o carier militar impresionant . A fost comandant de subunitate i unitate, o er de stat major, ata at militar i profesor.

Domeniile în care a excelat profesional, în care a avut merite remarcabile au fost cel tehnic, respectiv diplomatic. De numele s u sunt legate unele dintre cele mai importante proiecte de înzestrare cu armament i muni ie ale armatei române.

Generalul de brigad Constantin Ionescu-Munte i-a slujit cu mult devotament armata i ara.

General de corp de armat Gheorghe IONI

N scut: 9 mai 1921 la Ia i.Decedat: octombrie 2006, Bucure ti.Studii militare: Liceul Militar din Craiova; coala Militari de Artilerie „Regele Carol I” (1941-1943);

coala Special de Artilerie (1948); Academia Militar -Bucure ti (1949-1951); curs Specializare în rachete la Centrul de Instruc ie de la Ploie ti, 1964.Grade militare: sublocotenent - 1943, locotenent - 1946, c pitan - 1948, maior-1952, locotenent-colonel - 1956, colonel - 1962, general de brigad - 1977, general de divizie (r) - 1997, general de corp de armat (r) - 2005Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 4 Artilerie Grea Moto-Bac u (1943), Divizionul 14

Artilerie Grea Independent (1943-1944), Regimentul 6 Artilerie C l rea (1944-1945), coala Militar de O eri de Artilerie (1945-1946); func ii în statul major al Diviziei

“Horea, Clo ca i Cri an” (1946-1948); comandant baterie elevi în coala Militar de O eri de Artilerie (1948-1949); o er în Sec ia Opera ii din Marele Stat Major (1951-1957); ef de stat major în Regimentul 13 Artilerie - Medgidia (1957-1959); o er în statul major al artileriei Brig zii de Tancuri - Târgovi te (1959-1962); loc iitor i comandant al Brig zii 17 Artilerie - Bârlad (1962-1963); ef Sec ie preg tire de lupt

în Comandamentul Artileriei (1963-1969); loc iitor al comandantului Comandamentului Artileriei (1969-1982).

Generalul Gheorghe Ioni , ul lui Dumitru i al Floarei, s-a n scut la 9 mai 1921, la Ia i. Cursurile primare le-a urmat în localitatea Hârtoape, jude ul Ia i. A absolvit în anul 1941 Liceul Militar din Craiova. În perioada 1941-1943 a urmat coala Militar de Artilerie „Regele Carol I” de la Pite ti. i-a început cariera de o er la data de 1 iulie 1943, la Regimentul 4 Artilerie Grea Moto din Bac u, în func ia de comandant de sec ie.

176


Începând cu data de 23 aprilie 1944, a ându-se la comanda unei baterii de tragere din Divizionul 14 Artilerie Grea Independent , a participat pe frontul antisovietic, în luptele din Moldova. Dup 23 august 1944 s-a reîntors la Regimentul 4 Artilerie Moto, unde a fost numit comandant de baterie. La 1 decembrie 1944 a fost mutat la partea sedentar a Regimentului 6 Artilerie C l rea . Începând cu data de 1 februarie 1945 a îndeplinit func ia de comandant de baterie arunc toare în acest regiment i a participat la luptele din Mun ii Javorina, dintre râurile Hron i Morava. În luptele din Cehoslovacia de la Balina, Stupon i Brno a probat din plin calit ile sale de militar i a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” clasa a V-a80.

În întreaga sa activitate a dovedit responsabilitate maxim i profesionalism deplin. A urcat normal treptele ierarhiei militare. A îndeplinit func ii de mare r spundere, între care men ion m: comandant al Brig zii 17 Artilerie, ef al Sec iei preg tire de lupt în Comandamentul Artileriei i loc iitor al comandantului Comandamentului Artileriei. Aceast func ie a fost cea dup care a fost trecut în rezerv , la limit de vârst în anul 1982.

Pentru participarea la cel de-al Doilea R zboi Mondial i pentru alese calit i profesionale i morale s-a bucurat de un profund respect din partea camarazilor de arm .

Ca veteran de r zboi i membru în conducerea A.N.V.R. a participat la realizarea lucr rii „Veteranii pe drumul onoarei i jertfei 1941-1945” în 6 volume. A decedat în octombrie 2006.

80 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Dosarul personal al Generalului-maior Ioni Dumitru Gheorghe, DCi/96

177


General de brigad Gheorghe JITIANUGeneral de divizie Ion JITIANUColonel Petru JUCU

ghe JITIANUIANU

j

Regimentul 5 Artilerie – Pite ti – 1902Regimentul de artilerie al Diviziei 1 Infanterie

178


General de brigad Gheorghe JITIANU

N scut: 22 septembrie 1874, în comuna Tâmpeni, jude ul Olt.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1893-1895) pe care a

absolvit-o ca ef de promo ie, coala Unit de Artilerie i Ingineri - Charlotenburg (1896-1899).

Grade militare: sublocotenent - 1895, locotenent - 1898, c pitan - 1906, maior-1913, locotenent-colonel - 1916, colonel - 1917, general de brigad - 1923.

Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 12, 2 i 14 Artilerie, 3 i 2 ArtilerieGrea; comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1919-1920); comandant al Brig zii 1 Artilerie Grea diferite func ii în Serviciul Geogra c al Armatei i în Inspectoratul General al Artileriei (…).

Generalul de brigad Gheorghe Jitianu a fost un artilerist temeinic preg tit. Calit ile personale alese i-au asigurat o deplin reu it în cariera militar .

Un loc aparte, onorant, în biogra a sa îl ocup participarea la R zboiul de Reîntregire. De re inut c a participat la campania din anul 1916, comandând Gruparea de Artilerie Grea din zona Zimnicea.

A fost trecut în rezerv la data de 1 decembrie 1935.

General de divizie Ion JITIANU

N scut: 30 iunie 1867, în comuna P târlagele, jude ul Buz u.Decedat: 16 octombrie 1938, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1885-1887), coala Superioar de R zboi - Bruxelles (1896-1898).Grade militare: sublocotenent - 1887, locotenent - 1890, c pitan - 1895, maior - 1905, locotenent-colonel - 1911, colonel-1913, general de brigad - 1917, general de divizie - 1921.Func ii militare: ef de stat major la Diviziile 6 i 8 Infanterie, Corpurile 3 i 5 Armat ; comandant al Regimentului 18 Artilerie; ef al Sec iei IV (comunic ri, etape, transporturi) din Marele Stat

Major; comandant al Corpului 2 Armat Teritorial .; profesor la coala Superioar de R zboi; comandant al Diviziei 2 Infanterie

(1918-1919).Generalul de divizie Jitianu Ion a fost unul dintre marii teoreticieni i publici ti

militari români ai secolului trecut. De men ionat c dup trecerea în rezerv , din anul 1929, a condus revista “Lumea româneasc ”.

colit atât în ar cât i în str in tate, generalul a dobândit o preg tire militar temeinic , ce i-a permis s e ulterior un excelent profesor i publicist. Între lucr rile sale reprezentative amintim:

- “Con ictul ruso-japonez” – 1904;

179


- “Patru studii militare i un studiu istoric” – 1916;- “Câteva cuvinte asupra dezarm rii” – 1923;- “For ele morale i for ele materiale la r zboi” – 1928;- “Prima b t lie de la Marna, 4-14 septembrie 1914” – 1930;- “Europa actual . Politica social economic ” – 1932;- “Verdun în v paie. 1914-1918” – 1936.

Acestora li se adaug alte numeroase articole i cursuri elaborate în calitate de profesor al colii Superioare de R zboi. Un loc aparte între acestea din urm îl ocup “Cursul de art militar ”.

Între ideile sale, care l-au consacrat în publicistica militar a timpului, amintim pe cele cu privire la raportul dintre for ele morale i cele materiale în cadrul r zboiului. Meritul s u, ca formator de opinie, a fost acela de a releva importan a egal a ambelor tipuri de for e, morale i materiale. Din aceast cauz , generalul Jitianu Ion a pledat c se impune ca doctrina na ional s prevad importan a ambelor for e, f r a absolutiza rolul uneia în detrimentul celeilalte: “Nu poate exista antagonism între moral i material, ci trebuie s e o strâns leg tur între ace ti doi factori”. Cu toate acestea, nu a pregetat s eviden ieze c for a moral î i are un loc aparte la români, c f r aceasta nu erau posibile victoriile de la M r ti, M r e ti i Oituz – „su etul soldatului nostru, for ei sale morale se datoreaz rezistan a sa pe timpul r zboiului, contra du manului mult mai numeros i mai bine înarmat”. Totu i, a conchis c în condi iile dezvolt rii rapide a armamentului i tehnicii militare a supralicita vitejia, eroismul, înseamn a nu în elege corect valoarea uman .

Generalul Jitianu Ion a contribuit substan ial la dezvoltarea doctrinei militare na ionale. Un rol important l-a avut în promovarea conceptului de “r zboi ca efort al întregii na iuni”, nu ca unul apar inând exclusiv armatei. Astfel, în lucrarea “Câteva cuvinte asupra dezarm rii”, generalul ar ta c ecare cet ean, “tân r sau b trân, b rbat sau femeie, trebuie s - i aib locul s u xat în carnetul de mobilizare. Nu numai pe front, dar i înapoia frontului”.

Un loc aparte în opera sa l-au ocupat lucr rile subscrise istoriogra ei militare, cu un pronun at caracter analitic, nu numai strict istoric. De asemenea, amintim c generalul a abordat scientist, între altele, raportul dintre teorie i practic în domeniul militar. A eviden iat în mod just c practica reprezint în esen “arta” aplic rii cuno tin elor teoretice, adecvat ec rei situa ii particulare.

Colonel Petru JUCU

N scut: 8 februarie 1876, la Lugoj.Decedat: 2 februarie 1925, la Lugoj.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1894-1897),

Institutul de c l rie de la Schlosshoff (1900), coala de Corp de Armat Austro-Ungar (1905-1906).

180


Grade militare: sublocotenent - 1897, locotenent - 1900, c pitan - 1911, maior-1917, locotenent-colonel -1919 (cu vechime din 1916), colonel - 1920 (cu vechime din 1919). A fost primit în Armata Român cu vechime din 01.11.1916 din Armata Austro-Ungar .

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 21 Artilerie (1897-1900), profesor de c l rie la coala de echita ie de la Timi oara (1900-1905), diferite func ii în Regimentul 21 Artilerie (1906-1915) din armata austro-ungar ; prizonier în Rusia, la Simbirsk (1915-1918); numit membru de Consiliul Dirigent din Ardeal în comisia de primire a materialelor de la armatele austro-germane (1918-1919); comandant al Regimentului 31 Artilerie, pe care l-a în in at la Cluj (1919), comandant al Regimentului 37 Artilerie, pe care l-a în in at la Bra ov (1919-1920), comandant al Regimentului 5 Obuziere-Timi oara (1920-1925) din Armata Român 81.

A avut o carier militar interesant , început în armata austro-ungar i încheiat în armata român . A tr it ororile Primului R zboi Mondial, în care a participat la luptele duse de armata austro-ungar pe frontul oriental, c zând prizonier la ru i în anul 1915. Înapoiat în Ardeal, a comandat Regimentul 31 Artilerie Cluj în luptele de pe Tisa (aprilie-iulie 1919)82.

Dup încheierea r zboiului a îndeplinit sarcina, din partea Consiliului Dirigent din Arad, de a face parte din comisia destinat primirii materialelor militare ce au apar inut armatelor austro-ungare i germane.

A fost comandant al dou regimente din Ardeal, pe care le-a în in at (Regimentele 31 i 37 Artilerie). De asemenea a de inut timp de 5 ani comanda Regimentului 5 Obuziere din Timi oara.

Colonelul Petru Jucu a încetat din via la 2 februarie 1925, la numai 49 de ani.

81 Revista Artileriei/martie 1925, pp.191-19282 Anuarul Armatei Române pe anul 1923/1924 – p. 337

181


General de brigad Alexandru I. KOSLINSKI (bunicul)General de brigad Alexandru Em. KOSLINSKI (nepotul)

dru I. KOSLINSKI (bunicul)dru Em. KOSLINSKI (nepotul)

K

Regimentul 8 Artilerie – Roman – 1902. Regimentul de Artilerie al Diviziei 7 Infanterie

182


General de brigad Alexandru I. KOSLINSKI (bunicul)

N scut: 5 ianuarie 1825.Decedat: în anul 1910, la Bucure ti.Studii militare: -Grade militare: c pitan - 12 februarie 1864 (primit în armata român din armata rus ), maior - 1868, locotenent-colonel - 1873, colonel - 1881, general de brigad - 1887.Func ii militare: comandant al Arsenalului Armatei în timpul r zboiului de independen , al Regimentului 5 Art.(1881-1883), 1 Artilerie (1883-1885), Brig zii 1 Art. (1883-1887); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (1885-1887).

Locotenentul Alexandru I. Koslinski, o er în armata rus , întorcându-se din campania generalului Luders în Ungaria i Banat, împotriva armatei maghiare a lui Kossuth (1849), a r mas în Muntenia, la cererea domnitorului Barbu tirbei, ca s ajute la organizarea artileriei c l re e a rii Române ti. Frecventând înalta societate din Bucure ti, tân rul o er a ajuns s o cunoasc pe Anastasia, ica logof tului Drept ii (ministrul justi iei) Emanoil Argyropol, cu care s-a c s torit în anul1850. Noua situa ie l-a determinat s - i dea demisia din armata rus i s cear “împ mântenirea” în ara Româneasc , lucru încuviin at de domnitor. În timpul domniei lui Cuza, când armata român cunoa te moderniz ri profunde, Alexandru Koslinski a fost “însumat”, la cerere, în rândurile acesteia, acordându-i-se gradul de c pitan (1864). C pitanul Alexandru Koslinski i-a început cariera militar sub auspicii dintre cele mai bune, reu ind s se a rme ca un instructor i specialist de mare valoare în arma artilerie, de numele s u legându-se organizarea primelor baterii c l re e din artileria noastr (iulie 1850 - august 1851).

Ca o er român, a luat parte la R zboiul de Independen , ind ini ial directorul Arsenalului de Construc ii al Armatei, apoi guvernatorul Cet ii Nicopole. S-a spus, atunci, c domnitorul Carol I avea lac tul cet ii, iar locotenent-colonelul Koslinski cheile. El a dat ordin s i se confec ioneze un dul pior din lemnul por ii cet ii Nicopole, donat ulterior de familie Muzeului Militar Na ional.

Din cauza sl birii v zului, în anul 1887, a fost disponibilizat i trecut în retragere cu gradul de general.

A decedat în anul 1910, la Bucure ti, ind îngropat la cimitirul Bellu.General de brigad Alexandru Em. KOSLINSKI (nepotul)N scut: 27 ianuarie 1893Decedat: în anul 1976.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin - Bucure ti (1910-

1912).Grade militare: sublocotenent - 1912, locotenent - 1915, c pitan - 1917, maior-

1920, locotenent-colonel - 1931, colonel - 1937, general de brigad - 1943. În anul 1939 a fost trecut în Corpul Tehnic Militar.

183


Func ii militare: comandant sec ie în R. 15 Art. Giurgiu (1912), R. 2 Art. (1913-1917); (…); director al fabrica iilor muni iilor din Ministerul Înzestr rii Armatei (1940-1944); disponibilizat în august 1947.

A fost ul cel mic al contraamiralului Emanoil Koslinski, comandant al Marinei Militare (1901-1909). Bunicul s u, de origine polonez , a fost generalul de artilerie Alexandru Koslinski.

S-a înscris la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin în anul 1910, an în care bunicul s u a decedat.

S-a c s torit în anul 1939 cu Renee Delage (1898-1988), de origine francez , i nu a avut urma i.

În Primul R zboi Mondial a luat parte la luptele de la Furceni, Cosme ti i M r e ti.

Specialist în armament i muni ii, a prezidat, dup r zboi, diverse comisii de recep ii i control în Cehoslovacia i Belgia.

184


General de divizie Iacob (Jacques) LAHOVARYGeneral de corp de armat Mihail L C TU UColonel Pavel LENTZGeneral de divizie Paul LEONIDAGeneral-maior Aurel LEONINGeneral de corp de armat Emanoil LEOVEANUGeneral de divizie Gheorghe LEVENTIGeneral de brigad Dumitru LIMBURGColonel Dumitru D. LIMBURG ( ul)General de brigad Nicolae LINARUGeneral de divizie Gheorghe LINTEComandor Ioan LINTEGeneral de brigad Gheorghe LIPOVANColonel Laz r LIUBOBRATECIColonel Ioan LISSIEVICIGeneral de brigad „post-mortem” Emanoil LUCESCUColonel Gheorghe LUPA CUGeneral de divizie Alexandru LUPESCU

ques) LAHOVARYihail L C TU U

q )

NIDANmanoil LEOVEANULEVENTI

L

Pulber ria armatei – Dude ti - 1896

185


General de divizie Iacob (Jacques) LAHOVARY

N scut:16 ianuarie 1846, la Bucure ti.Decedat: 7 februarie 1907 la Paris.Studii militare: coala de O eri-Bucure ti (1859-1864, promo ia Unirii), coala Politehnic i coala de Stat Major-Paris (1864-1870). A fost licen iat în matematici la Sorbona (1870).Grade militare: sublocotenent-1864, locotenent-1870, c pitan-1871, maior-1874, locotenent-colonel-1877, colonel-1883, general de brigad -1891, general de divizie-1900.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 1 Artilerie (1864, 1870); func ii în serviciul de stat major

(1870-1874) ; comandant de batalion în Regimentul 1 de linie (1874-1876); o er în sec ia opera ii a Statului Major General (1876-1877); eful opera iilor în Marele Cartier General (1877); ef de stat major al Diviziei Bucure ti (1879-1883) ; comandant al Regimentului 7 de Linie (1883-1884); ata at militar la Berlin (1884); sub ef la Marele Stat Major (1887-1890); comandant al Diviziei 4 Infanterie (1894); ministru de r zboi (1891, 1891-1894, 1900-1901); ef al Marelui Stat Major (01.10.1894-01.10.1895)83.

S-a n scut la 16 ianuarie 1846, la Bucure ti, ind ul lui Nicolae i al Eufrosinei Lahovary. A avut patru fra i i dou surori, dintre care amintim pe Alexandru (1841-1897), ministru de externe în perioadele 1889-1891 i 1891-1895 i Ion (1844-1915), ministru de externe în anii 1899-1900 i 1907.

A fost c s torit cu Elena Kre ulescu, de care a divor at, i cu Alexandrina Cantacuzino, nepoata so iei generalului Gheorghe Manu, care a tr it între anii 1860-1912. A avut trei copii: o fat , Elena, din prima c s torie, i doi b ie i, Iacob (1885-1905) i Leon (1890-1936), din a doua c s torie.

În anul 1901 a demisionat din armat i a fost trecut în rezerv . În perioada 1904-1907 a de inut func ia de ministru de externe, ca i ceilal i doi fra i ai s i.

În preajma R zboiului pentru Independen a fost profesor la catedrele de calcul in nitesimal i mecanic de la Universitatea Bucure ti, p strându- i i cariera militar . A fost profesorul viitorului matematician Gheorghe i eica. A fost ales deputat i senator în mai multe rânduri.

A participat la R zboiul pentru Independen ca ef al sec iei opera ii din Marele Cartier General. Dup c derea Plevnei a fost avansat pe câmpul de lupt la gradul de locotenent-colonel.

Pentru meritele sale deosebite în conducerea opera iilor militare generalul Iacob Lahovary i-a g sit loc pe cel mai 83 Teo l Oroian, Gheorghe Nicolescu (coordonatori) – e i Statului Major General Român 1859-2000 – Editura Europa Nova, Bucure ti, 2001, pp. 44-47

N scut:16Decedat: 7Studii milpromo ia UParis (1864(1870).Grade mc pitan-18colonel-181900.Func ii mArtilerie (

(1870-1874) ; comandant de batalionsec ia opera ii a Statului Major GeneraGeneral (1877); ef de stat major al

186


reprezentativ monument dedicat celor care au fost eroii r zboiului pentru neatârnare „Monumentul Independen ei” de la Craiova, dezvelit la 21 mai 1913. Monumentul reda evenimentul din 15 mai 1877, când domnitorul Carol I, dup ce a inspectat bateriile de la Calafat, a mers la bateria „Carol I”, ocupat de bateria 6 (c pitan Z nescu) din Regimentul 1 Artilerie, i a ordonat deschiderea focului asupra Vidinului. La ora 19 i 30 minute, s-a deschis focul, semnalul ind dat de tunul 1 din bateria „Carol I”, apoi tr gând tunul 1 din bateria „Mircea” i tunul 1 din bateria „Elisabeta”. Turcii au r spuns dup a doua lovitur , duelul de foc durând o or , cinci obuze turce ti c zând în bateria „Carol I”. În timp ce bateria lansa prima lovitur asupra Vidinului, Domnitorul Carol I rostea celebrele-i cuvinte: „Asta-i muzica ce-mi place !”. Monumentul a fost considerat un omagiu adus Artileriei Române, deoarece pe soclul ce reconstituie o por iune din parapetul bateriei „Carol I” de la Calafat, din opt personaje, apte sunt artileri ti: patru servan i la dou tunuri, asista i de c pitanul Z nescu, comandantul bateriei „Carol I”, care urm re te traiectoria obuzelor; în plan secund maiorul Iacob Lahovary, eful opera iilor din Marele Cartier General, care prive te, împreun cu ministrul de r zboi, generalul Cernat, harta cu dispozitivul turcesc; deasupra acestui grup de lupt tori a fost a ezat statuia Domnitorului Carol I, imortalizând momentul primei lovituri de tun de la Calafat. „Cele dou tunuri în pozi ii diferite (...) prin cele dou momente prezentate (tragerea i înc rcarea) sugereaz privitorului ideea continuit ii focului (bateria a tras,bateria trage, bateria continu s trag )”. Din p cate acest monument a fost demolat i topit de autorit i în anul 1948.

Generalul Iacob Lahovary are meritul de a publicat în perioada 1872-1873 prima carte de înv mânt în colile regimentare pentru preg tirea osta ilor.

Temperament coleric, generalul Iacob Lahovary a provocat unele dueluri, cum au fost cel cu Al. Darvary, pe vremea când era maior, sau cele din vara anului 1895, cu Al. Catargiu (30 iulie) i locotenentul I. Niculescu (7 august), primele dou pentru neîn elegeri la jocul de c r i, iar ultimul pentru articolul „P rerea unui militar” referitor la duelul generalului cu Al. Catargiu84.

Dintre medaliile i decora iile primite de general amintim: „Crucea trecerii Dun rii”, „Ap r torii Independen ei”, „Virtutea Militar ”, „Steaua României cu spade în grad de o er”, „Comandor al Stelei României”, „Mare o er al Coroanei României”, „Semnul onori c de aur pentru 25 ani de serviciu”, „Medalia comemorativ rus ”, „Sf. Vladimir al Rusiei cu spade i rozet ”, „Crucea ordinului Ludwig (Hesa) cu spade”, „Crucea de comandor a ordinului Sf. Olaf cu spade (Norvegia)”, „Cavaler al ordinului de Hohenzollern”, „O er al Legiunii de onoare a Fran ei”, „Mare o er al ordinului Albrecht de Saxe”, „Mare Cruce a ordinelor Sf. Anna din Rusia”, „Coroana de er a Austriei”, „Leopold al Belgiei” i altele.

A decedat la 7 februarie 1907 la Paris i a fost înmormântat în cimitirul Bellu-Bucure ti la 17 februarie. Din discursul funebru inut de Take Ionescu, ministrul nan elor în guvernul condus de pre edintele partidului conservator, George Gr. Cantacuzino, re inem: „Cu toat diversitatea fecundei sale activit i, f ptura generalului Lahovary 84 C t lin Fudulu – Duelistul Iacob Lahovary – în Ziarul Financiar/8 septembrie 2006

187


era de o extraordinar unitate. Întotdeauna i în toate el a fost lupt torul, atletul în cea mai curat i mai înalt expresie a cuvântului. Avea, ca nimeni altul, toate însu irile lupt torului. Vederea limpede i p trunz toare a întregului câmp de lupt , priceperea întotdeauna impecabil nu numai a mi c rilor dar i a gândului celui mai ascuns al protivnicului, hot rârea fulger toare, a a de fulger toare încât s-ar putea spune c îndoiala îi era necunoscut , i odat hot rârea luat , o b rb ie f r seam n, o voinicie vesel , dovada cea mai sigur c vitejia lui nu era de fa ad , ci izvora din înse i adîncimile rei. Ca to i lupt torii cei adev ra i se b tea f r cru are. Hot rât s înving , învingea”85.

General de corp de armat Mihail L C TU U

N scut: 7 februarie 1893, în comuna Valea Arinilor, jude ul Mehedin i.Decedat: 29 februarie 1954, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912), coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent-1912, locotenent-1915, c pitan-1917, maior-1920, locotenent-colonel-1931, colonel-1937, general de brigad -1942, general de divizie-1945, general de corp de armat -194686.Func ii militare: comandant de pluton i baterie în Regimentul 9 Artilerie (1912-1918); diferite func ii în Direc ia artilerie din

Ministerul de R zboi (1918-1920); ef serviciu în Ministerul Înzestr rii Armatei (1938-1939); comandant al Brig zii 14 Artilerie (1939-1941); comandant al Regimentului 70 Artilerie (1941); comandant al artileriei Corpului de munte (1941-1942); loc iitor al efului Direc iei Superioare a Artileriei din Ministerul de r zboi (1942-1943); comandant

al Diviziei 19 Infanterie (1943-1945); comandant al Corpului 2 Artilerie Terestr (1945); comandant al Corpului Munte (1945-1946)87.

Generalul de corp de armat Mihai L c tu u a fost unul dintre cei mai str luci i o eri din prima jum tate a secolului XX.

A participat la Primul R zboi Mondial, în calitate de comandant de baterie în Regimentul 9 Artilerie. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a condus Divizia 19 Infanterie în ac iunile militare din Kuban, din Crimeea, din Banat, Ungaria i Cehoslovacia. În luptele din mun ii Tatra a fost grav r nit, ind spitalizat aproape 5 luni88.

85 Revista Artileriei, februarie 2007, pp. 140-14486 Agapie, M., gl.mr., Ucrain, C., col.(r) dr., - Personalit i ale artileriei române -, Editura Militar , Bucure ti, 1993, pp. 152-16087 St nculescu, V., Ucrain, C. - Istoria artileriei rom ne în date -, Editura tiin i c i Enciclopedic , Bucure ti, 1988, p. 15188 Loghin, L., col. (r) dr., Lup teanu, A., col. (r), Ucrain, C., col. dr. – B rba i ai datoriei – 23 august 1944-12 mai 1945. Mic dic ionar – Editura Militar , Bucure ti, 1985, pp. 204-206

188


Generalul de corp de armat L c tu u a fost un militar înn scut. A urcat cu profesionalism treptele ierarhiei militare de la sublocotenent la general de corp de armat . A fost comandant la toate nivelele, de la pluton la corp de armat . A fost trecut în rezerv în aprilie 1947, la vârsta de 54 de ani, în cadrul amplului proces de epurare a armatei.

Generalul de corp de armat Mihail L c tu u a decedat la 29 februarie 1954 la vârsta de 61 de ani.

A fost decorat, între altele, cu ordinele: “Steaua României” cls. a III-a, “Coroana României” cls. a III-a i “Mihai Viteazul” cls. a III-a.

Colonel Pavel LENTZN scut: …, a venit în ara Româneasc pe la 1828.Decedat: -Studii militare: -Grade militare: c pitan-1843, maior-1845, colonel-1852.Func ii militare: c pitan, ef al Comenzii de Artilerie-10 noiembrie 1843.A fost ef al Comenzii de Artilerie în in at la 10 noiembrie 1843, ind numit

de domnitorul Gheorghe Bibescu. Era slab preg tit, motiv pentru care era dublat de c pitanul Kohl din artileria g rzii imperiale ruse. A fost primul comandant al primei baterii de artilerie din ara Româneasc , practic unul dintre întemeietorii artileriei române moderne.

La 1 septembrie 1854 a trecut în armata rus .

General de divizie Paul LEONIDAN scut: 28 iunie 1895, la Bucure tiDecedat: 16 septembrie 1982, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916),

coala Superioar de R zboi (1923-1925), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-1917, c pitan-1920, maior-1927,

locotenent-colonel-1937, colonel - 1940, general de brigad -1945, general de divizie-1947.Func ii militare: comandant de pluton i baterie în Regimentul 2 Artilerie Grea

(1916-1925); o er de stat major în Direc ia opera ii din Marele Stat Major (1927-1932, 1938- 1940); comandant de divizion în Regimentul 2 Artilerie Grea (1932-1934); ata at militar la Budapesta (1934-1938); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1940); comandant al Regimentului de Artilerie al Centrului de Instruc ie al Artileriei-Mihai Bravu (1940-1942); ef al Sec iei opera ii din Marele Stat Major (1942-1945); comandant al Brig zii 10 Artilerie (1945-1947).

S-a n scut în familia lui Anastase i Matilda Leonida, care au avut 11 copii, unii dintre ace tia devenind peste ani intelectuali de elit . În acest sens, amintim c a fost fratele renumitului inginer Dimitrie Leonida (1883-1965), întemeietorul Muzeului Tehnic Bucure ti. Mai amintim c sora sa Elisa (1877-1973) a fost prima femeie inginer licen iat în chimie, sora sa Adela (1890-1928) a fost medic i a condus primul spital de oftalmologie din România, iar sora sa Natalia (1878-1948) a fost licen iat a Facult ii de Litere de la Sorbona. Fratele s u Gheorghe (1892-1942) a fost la rândul s u un talentat sculptor.

189


A participat la Primul R zboi Mondial conducând un pluton din Regimentul 2 Artilerie Grea.

În cel de al Doilea R zboi Mondial s-a remarcat ca ef al Sec iei Opera ii din Marele Stat Major i prin participarea pe front. A comandat Brigada 10 Artilerie, mare unitate care a sprijinit ac iunile de lupt ale Diviziei 10 Infanterie pentru for area Hronului.

A fost decorat, printre altele, cu Ordinele „Steaua României” cls. a IV-a i „23 August” cls. a IV-a.

În întreaga carier s-a a rmat ca un o er extrem de inteligent, excelent preg tit profesional, cu un ales sentiment al datoriei.

General-maior Aurel LEONINN scut: 27 martie 1900, la Craiova.Decedat: 5 martie 1971, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1918-1920), coala Special de Artilerie (1924-1926), coala Superioar de R zboi (1935-1937).Grade militare: sublocotenent-1920, locotenent-1924, c pitan-1931, maior-1939, locotenent-colonel-..., colonel-..., general de brigad -... .Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 36 Obuziere (1920-1924); instructor în coala de O eri de Artilerie (1926-1933); comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie (1933-1934); diferite func ii în Regimentul de gard (1934-1935), în Regimentul 1 Artilerie (1937-1939) i în

Marele Stat Major (1939-1941, 1945-1952); ef de stat major al Diviziei 9 Infanterie (1944-1945).

Generalul-maior Aurel Leonin i-a îndeplinit cu onestitate i profesionalism datoria fa de armat i ar .

În 1944-1945 a participat la luptele din Dobrogea, Podi ul Transilvaniei, Ungaria i Cehoslovacia. A încetat din via în Bucure ti în anul 1971.

Dup r zboi i-a desf urat activitatea, pân la pensionare, în Marele Stat Major.

General de corp de armat Emanoil LEOVEANUN scut:. 16 aprilie 1887, la Craiova.Decedat: 26 mai 1959 în penitenciarul F g ra .Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1906-1908), coala Superioar de R zboi (1919-1921). Grade militare: sublocotenent-1908, locotenent-1911, c pitan-1916, maior-1917, locotenent-colonel-1923, colonel-1929, general de brigad -1937, general de divizie-1940, general de corp de armat -1943. A fost trecut în rezerv la 27 martie 1945.

190


Func ii militare: (…); ef al Sec iei opera ii din Marele Stat Major (1933-1934); ef al statului major al Inspectoratului General Sanitar (1934-1936); comandant al Brig zii 6 Artilerie (1936-1939); comandant al Diviziei 35 Infanterie (1939-1940); director general al Poli iei i Siguran ei Statului (1941); director al Direc iei Artilerie din Ministerul de R zboi (1942); comandant al Corpului 2 Armat Teritorial (1942-1943); comandant al Corpului 7 Armat (1943); comandant al Corpului 6 Armat (1943-1944); comandant al Corpului 3 Armat (1944); comandant al Corpului 4 Armat (1944); comandant al Corpului 6 Armat (1944)89.

A fost un eminent o er, cu o cultur solid - pe lâng studiile militare a absolvit Facultatea Juridic -Ia i (1920-1923) i Academia de Înalte Studii Comerciale-Cluj (1926)90. i-a f cut pe deplin datoria fa de ar , participând la campania din 1913 i la cele dou r zboaie mondiale.

În cel de al Doilea R zboi Mondial s-a distins la comanda C. 6 A. în luptele de eliberare a Transilvaniei, îndeosebi a ora ului Carei.

A fost decorat între altele cu ordinele “Coroana României” cls. a II-a, “Crucea de Fier” cls. a II-a (Germania).

A fost arestat la 17 mai 1951, ind acuzat de crim contra umanit ii, desf urat pentru activitatea ca director al Poli iei. A fost condamnat la 15 ani deten iune riguroas pentru „activitate intens contra clasei muncitoare” (10 ani prin sentin a din 09 noiembrie 1956, pedeaps majorat la 15 ani în 13 octombrie 1957)91.

General de divizie Gheorghe LEVENTI

N scut: 24 noiembrie 1884, la Bucure ti.Decedat: 15 iunie 1968, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1903-1905), coala Superioar de R zboi (1919-1920).Grade militare: sublocotenent-1905, locotenent-1909, c pitan-1913, maior-1917, locotenent-colonel-1919, colonel-1925, general de brigad -1935, general de divizie-1939.Func ii militare: (…); comandant al Diviziei 6 Infanterie (1937-...); comandant al Corpului 5 Armat (1941); A fost trecut în rezerv la 31 august 1941.A avut o carier militar reu it , încheiat îns într-un mod

nefericit, prin trecerea în rezerv , împotriva voin ei sale. A urcat treptele ierarhiei militare pân la gradul de general de divizie.

A comandat Corpul 5 Armat în prima faz a opera iilor militare pentru eliberarea Basarabiei, inclusiv în luptele din capul de pod de la iganca, Epureni, Cania. I s-a

89 Ucrain, C., col. (r) dr., - Eroilor artileriei – Editura Academiei For elor Terestre, Sibiu, 2000, pp. 151-15990 Ucrain, C., gl. bg. (r) dr., Scrieciu, L.,col. conf. univ. dr., Ene, N., col.‚ - Personalit i militare româ-ne ti, vol. I – Editura C.T.E.A., Bucure ti, 2005, pp. 199-20991 Du u, Al., dr., Dobre, F. – Drama generalilor români (1944-1964) - , Editura Enciclopedic , Bucure ti, 1997, pp. 159-165

191


repro at insuccesul ac iunilor militare ind înlocuit din func ie la 6 iulie. Sim indu-se nedrept it, la 18 iulie 1941, el a înaintat un memoriu ministrului de R zboi, generalul Iosif Iacobici. Protestul nu a avut niciun efect, I. Antonescu replicând sec: „Inutil interven ie. Personal am constatat c generalul Leventi nu este la în l ime“. Ca urmare, i s-a cerut s - i dea demisia. Acesta a refuzat i la 28 august 1941 a înaintat un nou memoriu ministrului de R zboi, ar tând c nu putea p r si benevol o tirea „c reia i-a sacri cat 38 de ani de via ... Dac în 38 de ani to i e i mei, f r excep ie, au con rmat în scris c am desf urat

o activitate demn de toat lauda, atât în timp de pace, cât i în r zboiul trecut, c am dat dovad de credin des vâr it c tre ar i am fost ridicat la gradul de general de divizie i mi s-a încredin at comand de corp de armat pe baza capacit ii dovedite în toate ocaziunile, apreciez c ultima sanc iune ce mi s-a aplicat m love te pe nedrept... i ca atare con tiin a mea m opre te a p r si o tirea de bun voie“. Chiar dac nu a dorit i s-a considerat nevinovat, generalul Leventi a fost trecut în rezerv la 31 august 1941.

General de brigad Dumitru LIMBURGN scut: 15 ianuarie 1868, la Bucure ti.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1887-1889).Grade militare: sublocotenent-1889, locotenent-1892, c pitan-1897, maior-1899,

locotenent-colonel-1913, colonel-1916.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 2 Artilerie Cetate, Pirotehnia

Armatei (…); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1915-1917); ef al Serviciului Artilerie la Divizia 15 Infanterie (1917-1918); comandant al Brig zii 2 Artilerie Grea (1918-…); ef al Serviciului Armament i Muni ii al Corpului 3 Armat (…-1921).

Generalul de brigad Dumitru Limburg a fost un brav o er de artilerie. A participat la campania din anul 1916, comandând Gruparea de Artilerie Grea din zona Olteni a i artileria grea a Diviziei 10 Infanterie la Fl mânda; a fost eful Serviciului Artilerie al Diviziei 15 Infanterie în luptele de la M r e ti i R zoare.

Fiul s u, cu acela i nume, Dumitru Limburg a fost atras de nobila carier a armelor, devenind de asemenea o er de artilerie. De re inut c ambii, tat i u, au participat la Primul R zboi Mondial.

A fost trecut în rezerv la 1 martie 1931.

Colonel Dumitru D. LIMBURG ( ul)N scut: 8 august 1895, Bucure ti.Decedat: Studii militare: Liceul Militar Ia i (1912-1914), coala de O eri de Artilerie i

Geniu (1915-1916), coala de Aplica ie a Artileriei (....-1920).Grade militare: sublocotenent -1 octombrie 1916; locotenent-1 septembrie 1917;

c pitan - 1 aprilie 1923; maior-1 ianuarie 1934; locotenent-colonel -1 octombrie 1938; colonel - 31 octombrie 1942.

192


Func ii militare: comandant baterie tragere în Regimentul 2 Artilerie (octombrie 1916 – septembrie 1917); comandant sec ie în Regimentul 2 Artilerie (septembrie 1917 – aprilie 1921); comandant baterie în Regimentul 4 Artilerie Grea (1921-1922); comandant baterie în Divizionul 1 Artilerie C l rea (aprilie 1923 – octombrie 1928); o er în Pirotehnica Armatei (octombrie 1928-octombrie 1930); comandant divizion în Regimentul 8 Artilerie Antiaerian (1933-1934); ajutor al comandantului Regimentului 1 Gr niceri (noiembrie 1934 – aprilie 1942); comandant al Regimentului 2 Artilerie Antiaerian (aprilie 1942 – septembrie 1945); ajutor al comandantului Depozitelor Aeronautice (septembrie 1945 – august 1946); comandant secund al Diviziei de Artilerie Antiaerian (august 1946 – septembrie 1947).

Colonelul Dumitru D. Limburg, ul colonelului de artilerie Dumitru Limburg, a urmat 4 clase primare la coala de b ie i nr. 14 din Bucure ti în perioada 1903-1906 i gimnaziul militar la Craiova în perioada 1908-1911. Între anii 1912-1914 s-a num rat printre elevii Liceului Militar din Ia i.

A urmat coala de O eri de Artilerie i Geniu în perioada 1915-1916. La 1 august 1916, elevul plutonier Dumitru Limburg a fost repartizat în Regimentul 2 Artilerie Câmp, în func ia de comandant de baterie de tragere. În data de 16 august, în acela i grad i func ie a fost mobilizat i a plecat cu regimentul pe Frontul de Sud, în zona Operativ a Armatei a II-a, participând la luptele de la Fl mânda, prilej cu care a doborât primul avion german, la 19 septembrie 1916. De asemenea, trebuie men ionat c , la 21 august 1916, ind în ap rarea antiaerian a Bucure tiului a avariat un zepelin german, care a c zut în Bulgaria. Prin Înaltul Decret nr. 3077/1916 a fost avansat la 1 octombrie 1916 la gradul de sublocotenent.

Un moment important în cariera sa l-a reprezentat mutarea în Corpul Gr nicerilor, în cadrul c ruia a îndeplinit diferite func ii i a participat la în in area artileriei gr nicerilor. De asemenea, locotenent-colonelul Dumitru D. Limburg a fost director de studii la Centrul de Instruc ie al Artileriei de la Mihai Bravu, contribuind substan ial la ridicarea nivelului de preg tire de specialitate al camarazilor de arm .

În perioada în care i-a desf urat activitatea la Pirotehnia Armatei a probat alese calit i profesionale i morale. În „Foaia cali cativ ” pentru anul 1928/1929 directorul acesteia, generalul de artilerie Jitianu, consemna: „Este un o er de un real merit i este o îndatorire moral s relev virtu ile acestui o er”92. Între calit ile sale men iona: „foarte disciplinat, muncitor i foarte destoinic [...] inteligen deosebit , foarte mult bun sim , judecat puternic , cultur general foarte bun ...”93.

În campania din est a celui de-al Doilea R zboi Mondial a participat la ap rarea antiaerian a Tighinei i Odessei. Dup 23 august 1944 a participat la luptele din Transilvania, de la Sibiu, Câmpia Turzii, Cluj i Oradea, pentru eliberarea teritoriului na ional. Ulterior, în campania din vest a participat la luptele din Ungaria (Turkeve, Miscolt) i din Cehoslovacia (Lucenec, Zvolen i Piestyani).

92 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Memoriu personal, Dosar 476, p. 4993 Idem, p.48

193


Colonelul Dumitru D. Limburg, trecut în rezerv la data de 1 septembrie 1947, este reprezentativ pentru tipul de o er de artilerie, bine preg tit profesional, modest, cu o carier militar normal . Are meritul de a participat la a rmarea unei arme noi, artileria antiaerian .

A fost c s torit cu Lucre ia Bobeia. Nu au avut copii. Au locuit pân la trecerea la cele ve nice în Bucure ti, pe strada Doctor Leonte nr. 38, etajul 2.

Pentru calit ile sale ost e ti probate inclusiv pe câmpurile de lupt , a fost distins cu:Medalia „ - B rb ie i Credin ” cu spade clasa a II-a – 1916;Medalia „ - Crucea Comemorativ 1916-1918 cu baret ” – 1918;Ordinul „ - Coroana României clasa a V-a” – 1922;Medalia „ - Victoria 1916-1921” – 1921;Ordinul „ - Steaua României clasa a V-a” – 1925;Semnul onori c „ - Serviciul militar 25 de ani în serviciu” – 1936;Ordinul „ - Polonia Restituit clasa a IV-a” – 1937;Ordinul „ - Coroana României clasa a IV-a” – 1939;Medalia „ - Aeronauticii cu spade clasa a III-a” – 1942;Medalia „ - Aeronauticii cu spade clasa a II-a” – 1943;Ordinul „ - Coroana României clasa a III-a cu spade” – 1945;Medalia „ - Pentru Victorie asupra Germaniei 1941-1946” -1946;Medalia „ - Eliberarea de sub jugul fascist” – 1954;Ordinul „ - Steaua Republicii Populare Române” – 1954.

General de brigad Nicolae LINARU

N scut: 22 iulie 1879, în Vedea de Jos, jude ul Olt.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari, coala de O eri de Artilerie, Geniu i

Marin (1897-1899); coala de Aplica ie de Artilerie (1901-1902); stagiu la Regimentul 14 Artilerie Steyer, Austria (1905-1907); coala Superioar de R zboi (1909-1911).

Func ii militare:comandant subunitate în Regimentul 11 Artilerie (1 iulie 1899 – 1 aprilie 1900); comandant de subunitate în Regimentul 10 Artilerie (10 aprilie 1900-1905) i în Regimentul 14 Artilerie Steyer – Austria (1905-1907); o er în Regimentul 10 Artilerie (22 octombrie 1907 – 1 octombrie 1909); diferite func ii la Regimentele 2, 9 i 14 Artilerie (1910-1915); ef al Biroului Transporturi în Marele Stat Major (1915-1919); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1920-1921); ef Sec ia IV Transporturi în Marele Stat Major (1921-1928); comandant al Brig zii 11 Artilerie (1928 - 1931); comandant al artileriei Corpului 5 Armat (1931-1932); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (1932- ).

Generalul de brigad Nicolae Linaru, ul lui Alecu i al Alexandrinei, s-a n scut în localitatea Vedea de Jos, jude ul Olt. Dup absolvirea colii de O eri de Artilerie,

194


Geniu i Marin , în anul 1899 a fost înaintat la gradul de sublocotenent i repartizat la Regimentul 11 Artilerie.

În perioada 1905-1907 a participat la un stagiu la Regimentul 14 Artilerie din Steyer, Austria. „Rela iunea” asupra modului în care s-a manifestat pe timpul stagiului, transmis de comandantul regimentului austriac, colonelul Eric de Brille este mai mult decât onorant . Acesta consemna: „Am observat la acest o er un caracter solid i rezervat; el are un temperament viu, f r a- i pierde calmul. El posed aptitudini foarte bune i o concep iune repede. Conduce foarte bine sec ia, atât izolat cât i încadrat . Comand bateria foarte bine din punct de vedere tactic, inând seam de toate exigen ele ce se cer de la artilerie. [...] i-a dat toat osteneala pentru a se instrui în interesul patriei sale”94.

A participat la campania din anul 1913, îndeplinind func ia de comandant al Bateriei a 3-a din Regimentul 14 Artilerie. La Primul R zboi Mondial a participat ca ef al Biroului Transporturi din Marele Cartier General. A dat dovad de o excelent capacitate în organizarea transporturilor de trupe i materiale. A manifestat ini iativ i pricepere în modi carea oportun a planurilor de transport în raport cu situa iile grele survenite. În timpul transporturilor de evacuare a asigurat evacuarea tuturor depozitelor de muni ii i alimente din Buz u i Foc ani. În timpul evacu rii g rii M r e ti a reu it prin tact s salveze aceast gar ce urma s e distrus de ru i. La decretarea mobiliz rii din 1918 locotenent-colonelul Nicolae Linaru se g sea la Bucure ti, ca delegat al Marelui Stat Major pe lâng Delega ia Militar German pentru a reprezenta interesele României. Lucrând în subordinea generalului Jitianu a avut o contribu ie însemnat la asigurarea retragerii armatei germane de ocupa ie din Bucure ti. De asemenea, a restabilit rapid leg tura feroviar cu Moldova pentru reîntoarcerea trupelor i guvernului la Bucure ti.

Dup r zboi a îndeplinit func ii numai pe linie de artilerie: comandant de regiment i brigad , respectiv comandant al artileriei Corpurilor 5 i 2 Armat .

Calit ile personale de excep ie au determinat înaintarea sa la gradul de general de brigad la data de 1 aprilie 1928.

A fost c s torit din data de 1 decembrie 1913 cu Margareta Petrescu cu care a avut doi i: Sandu, n scut în 1914 i Nicolae n scut în 1919.

Între medaliile i ordinele care i-au fost acordate, men ion m:„ - Avântul rii” – 1914;„ - Medalia Jubiliar Regele Carol” – 1916;Medalia „ - Crucea Comemorativ ” – 1918;Ordinul „ - Sfântul Stanislav” (rus) – 1918;Ordinul „ - Sfânta Ana, clasa a II-a cu spade” (rus) – 1918;Ordinul „ - Polonia Restituit ” clasa a II-a – 1927;Ordinul „ - Vulturul Alb clasa a II-a” – 1926;Ordinul „ - Coroana României clasa a III-a”;Ordinul „ - Steaua României în grad de cavaler”;Semnul onori c de 25 ani. -

94 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Memoriu cali cativ al Generalului de brigad Linaru Nicolae, Dosar M.B. litera „L”, pp. 61-62

195


General de divizie Gheorghe LINTE

N scut: 29 aprilie 1879, în comuna Murgeanca, jude ul Ialomi a.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1899-1901) pe care a absolvit-o ca ef de promo ie, coala Superioar de R zboi (1908-1910).Grade militare: sublocotenent-1901, locotenent-1905, c pitan-1910, maior-1917, locotenent-colonel-1918, colonel-1919, general de brigad -1928, general de divizie-1939.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 2, 13, 7 i 12 Artilerie, Biroul de Mobilizare din Marele Stat Major, ef de stat major al Diviziei 8 Infanterie, o er de stat major

în Inspectoratul General al Armatei la Chi in u (…); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1921-1922), Brig zii 9 Artilerie (1928-1933), Diviziei 21 Infanterie (1933-1936).A fost un o er valoros, temeinic preg tit. A fost eful promo iei colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , pe care a absolvit-o în 1901. A îndeplinit o multitudine de func ii, ultima i cea mai important ind cea de comandant de divizie. A participat la Primul R zboi Mondial, probând alese virtu i ost e ti.

Comandor Ioan LINTEN scut: 1897 la Murgeanca, jud. Ialomi a.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-19165), coala de Aplica ie a Artileriei, coala Superioar de Aeronautic -Paris.Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-..., c pitan-1923, maior-..., c pitan-comandor-1940, comandor-....Func ii militare: comandant de pluton artilerie, profesor la

coala de Aplica ie a Artileriei, profesor la coala Militar Special de Aeronautic .A avut o carier militar de succes. Totodat s-a a rmat ca un eminent dasc l în înv mântul superior românesc. A fost

asistent, profesor i ef de catedr la coala Politehnic Bucure ti. Comandorul Ioan Linte a fost un autentic om de tiin . Între lucr rile sale

de referin amintim: „Studiul critic asupra uzurii gurilor de foc”, „C l uza unui anteproiect de gur de foc”, „Problema perfor rii blindajelor carelor de lupt ”, „Indicatorii numerelor prime”, „Teoria indicatorilor”, „Rezisten a aerodinamic a corpurilor în cazul vitezei ultrasonice”, „Bombardamentul cu avionul i bombardamentul cu tunul”, „Balistica antiaerian i aerian ” etc.

A ob inut titlul de doctor al colii Politehnice Bucure ti (1940), cu teza “Precizia, uzura i via a gurilor de foc a armelor portative”.

196


General de brigad Gheorghe LIPOVAN

N scut: 10 octombrie 1894, la Maciova, jude ul Cara -Severin.Decedat: 1958, la Timi oara.Studii militare: coala de Cade i de Artilerie la Traiskinhen – Austria (1909-

1912), Academia Tehnic Militar de Artilerie la Moding – Viena (1912-1914); coala Special de Artilerie din Timi oara.

Grade militare: sublocotenent – 1 noiembrie 1912; locotenent – 1 noiembrie 1915; c pitan – iulie 1919; maior - ......; locotenent-colonel - ......; colonel – 1939; general de brigad – 23 august 1944.

Func ii militare: comandant de pluton în Divizionul 7 Artilerie Grea în Armata Austro-ungar ; o er în Sec ia Organizare a Corpului 7 Armat ; o er în coala de Aplica ie a Artileriei; comandant al Regimentului 6 Artilerie Grea (1938-1941); comandant al artileriei Diviziei 19 Infanterie (6 august 1942 – 23 martie 1944).

Gheorghe Lipovan a urmat studiile primare la Lugoj, iar cele medii la Oravi a. Tainele artileriei le-a deprins în institu ii de înv mânt atât din armata austro-ungar , cât i din cea român .

În carier a debutat în anul 1914 în armata austro-ungar , la comanda unui pluton din Divizionul 7 Artilerie Grea. Cu acesta a participat la campaniile din Italia i Gali ia, unde a fost r nit de dou ori. În data de 12 decembrie 1918, ca urmare a destr m rii monarhiei austro-ungare a fost primit cu gradul de locotenent (la care fusese avansat la 1 noiembrie 1915) în armata Român , ca o er în cadrul Sec iei organizare a Corpului 7Armat cu comandamentul la Sibiu. În vara anului 1919 a fost înaintat la gradul de c pitan i a participat la campania din Ungaria a armatei române. A participat la luptele de pe Tisa.

Dup r zboi a lucrat ani mul i în înv mânt în cadrul colii de Aplica ie a Artileriei din Timi oara. În data de 15 noiembrie 1938 a fost numit la comanda Regimentului 6 Artilerie Grea, cu care a participat în perioada 22 iunie-20 noiembrie 1941 la campania din est, luptând în zona Ungheni, B l i, Moghilev, Odessa. Ca urmare a pierderilor mari, în octombrie 1941 regimentul s u a fost retras la Tighina pentru refacere.

În data de 6 august 1942 colonelul Gheorghe Lipovan a fost numit comandant al artileriei Diviziei 19 Infanterie cu care a participat de asemenea în campania din est în perioada 15 august 1942 – 30 ianuarie 1943. La data de 23 martie 1944 a fost înaintat la gradul de general de brigad .

Finalul carierei militare a generalului Gheorghe Lipovan a fost întrerupt brutal prin re inerea sa pentru cercet ri, 6 luni la Aiud. Cu mare greutate a intrat în posesia pensiei cuvenite, abia dup 3 ani de la încetarea activit ii în armat . A decedat în anul 1958 la Timi oara, unde a fost i înhumat, în Cimitirul Eroilor95.

De-a lungul timpului a fost decorat cu mai multe ordine i medalii militare între care amintim:

Ordinul „ - Steaua României” clasa a V-a cu spade i panglic de „Virtutea României” – 1920;

95 Colonel Sandu Matinescu, Bravi comandan i de brig zi i regimente de artilerie, Editura ProTransilvania, Bucure ti, 2006, pag. 113

197


Medalia „ - Victoria 1916-1921” – 1921;Ordinul „ - Coroana României” în grad de o er – 1930;Medalia centenar „ - Regele Carol I” – 1940;Ordinul „ - Crucea de Fier”, clasa a II-a (medalie german ) – 1941;Ordinul „ - Coroana României” în grad de cavaler cu spade i panglic de „Virtutea

României” – 1941.Generalul Gheorghe Lipovan a fost un distins artilerist, temeinic preg tit

profesional, care a dat dovad de mult dragoste de ar .

Colonel Laz r LIUBOBRATECI

N scut: -Decedat: -Studii militare: -Grade militare: cadet-1842, sublocotenent-1843, locotenent-1846, c pitan-1848,

maior-1851, colonel-1859.Func ii militare: (...) ; ef al Deta amentului de o eri trimi i în Rusia pentru

preg tire în vederea form rii viitorilor o eri ai artileriei Moldovei; organizatorul primei baterii de artilerie a Moldovei-1849; ef la H tm nie (1854-1859).

A fost ul unui o er rus c s torit cu o moldoveanc . Conform legilor de atunci, mama indu-i moldoveanc , el era considerat moldovean.

Cu gradul de c pitan a fost ef al Deta amentului de o eri trimi i în Rusia pentru preg tire în vederea form rii viitorilor o eri ai artileriei Moldovei - din deta ament f ceau parte: lt. Oatu, cade ii Filipescu, Statache, Cernat. A fost primul comandant al primei baterii de artilerie din Moldova, practic unul dintre întemeietorii artileriei române moderne.

În 1859 a fost scos din o tire, ind acuzat de luare de mit i abuzuri în serviciu.

Colonel Ioan LISSIEVICI

N scut: 29 ianuarie 1896, la Ia i.Decedat: februarie 1974.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916).Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-.…, c pitan-..., maior-1929, locotenent-colonel-1937, colonel-1941.Func ii militare: comandant de sec ie i de baterie în Regimentul 11 Artilerie (1916-1919); diferite func ii în statul major al Diviziei 6 Infanterie (1926-1930); eful Centrului de Informa ii din Cern u i (1930-1932), eful Biroului 2informa ii i contrainforma ii (1935-1937), ef al Biroului 1

198


recrutare, organizare, mobilizare (1937-1939) din Sec ia a II-a a Marelui Stat Major; ef de stat major al Diviziei 35 Infanterie (1939-1940); comandant al Regimentului 104 Artilerie Grea (1944); ef al Serviciului de Informa ii al Ministerului de R zboi (1944); ef al Serviciului restituiri din Ministerul Ap r rii (1944-1945).

Pe lâng func iile mai sus-men ionate a îndeplinit i func ii în alte structuri ale statului: eful Sec iei Informa ii Externe i al E alonului Mobil deta at pe lâng Marele Cartier General din cadrul S.S.I. (1941-1943), i subdirector al S.S.I.; director administrativ al Societ ii “Standard Graphica” din Bucure ti.

A fost arestat la 28 martie 1945, deportat în U.R.S.S., adus în ar la 10 aprilie 1945 i eliberat la 23 decembrie 1945. Ulterior a fost trecut în rezerv .

A fost arestat la 27 mai 1949, acuzat pentru „activitate intens contra clasei muncitoare i apartenen la S.S.I.” i condamnat, în anul 1957, la 15 ani temni grea. A fost eliberat în 1963, primind domiciliu for at în comuna L e ti, de lâng Fete ti (1963-1965). În 1970 în urma cererii sale i s-a ridicat pedeapsa de condamnare.

General de brigad „post-mortem” Emanoil LUCESCU

N scut: 2 decembrie 1852, Bucure ti.Decedat: 27 februarie 1942, Kalai, Crimeea.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915).Grade militare: sublocotenent-1915, locotenent-1917, c pitan-1919, maior-1928, locotenent-colonel-1934, colonel-1940, general de brigad post-mortem-1942.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 1 Obuziere (1916), Regimentul 26 Obuziere (1917-1918), Regimentul 10 Obuziere (1918-1919), Regimentul 6 Artilerie (1919-1932, 1934-1936, 1937), Regimentul 29 Artilerie (1936-1937), Grupul 1 Artilerie (1937-1939); comandant al Regimentului 31

Artilerie (1939-1940), Regimentului 68 Artilerie (1940-1941) i al Regimentului 36 Artilerie (1941), comandant al artileriei Diviziei 18 Infanterie (1941-1942).

Generalul de brigad „post-mortem” Emanoil Lucescu, participant la ambele r zboaie mondiale, a fost un brav o er de artilerie c zut eroic la datorie în luptele din Crimeea.

Proasp t sublocotenent de artilerie i comandant de sec ie în Regimentul 1 Obuziere, Emanoil Lucescu a luat parte la Primul R zboi Mondial, la luptele de pe Valea Oltului i de la Muscelu. Dup r zboi i-a desf urat activitatea numai în unit i de artilerie.

În anul 1941 a fost numit comandant al Regimentului 36 Artilerie cu care a participat la luptele de la Odessa. În acela i an, la 12 octombrie a fost numit comandnat al artileriei Diviziei 18 Infanterie, din care f cea parte i regimentul s u. Pe front a dovedit nu numai o temeinic preg tire de specialitate, dar i alese virtu i ost e ti.

199


Luptând eroic al turi de camarazii s i din Divizionul 1 al Regimentului 36 Artilerie, colonelul Emanoil Lucescu a fost grav r nit în ziua de 27 februarie 1942. A decedat a doua zi în localitatea Kalai, unde a i fost înmormântat.

Pentru eroismul s u a fost înaintat „post-mortem” la gradul de general i prin Înaltul Decret num rul 1386, din 8 mai 1942 a fost propus s e decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a.

Colonel Gheorghe LUPA CU

N scut:. 10 martie 1843, la Bac u.Decedat: în anul 1936, la Bucure ti.Studii militare: coala de o eri-Bucure ti (1865-1867).Grade militare: sublocotenent-1867, locotenent-1871, c pitan-1875, maior-..., locotenent-colonel-..., colonel-....Func ii militare: comandant pluton în Regimentul 1 Artilerie (1867-1877); comandant al bateriei a 3-a în Regimentul 3 Artilerie (1877-1881)….A avut doi b ie i, care i-au urmat cariera de artilerist i care în 1915, când a scris cartea sa de amintiri, erau: Emanoil, c pitan la Fabrica de Pulbere a armatei i Neron, locotenent în Regimentul 15 Artilerie Giurgiu96.

A participat în R zboiul de Independen , la luptele din timpul trecerii Dun rii, de la Plevna, Vidin i Belogradcik.

A condus focul bateriei sale dispus pe o movil la 900 m de reduta “Grivi a 1”, de unde i-a primit denumirea de “Bateria de la Movila”. În ziua de 30 august/11 septembrie, ziua atacului decisiv asupra Plevnei, focul bateriei Lupa cu (Bateria de la Movil ), înt rit cu sec ia sublocotenent Elefterescu din bateria 2, comandat de c pitanul Bere teanu, din Regimentul 2 Artilerie a sus inut atacurile Diviziei 4 Infanterie, reduta Grivi a 1 ind cucerit de trupele române i ruse i transformat

rapid în redut de ap rare împotriva atacurilor otomane. Bateria c pitanului Lupa cu, din cauza pierderilor, oboselii acumulate i uzurii tunurilor a fost înlocuit de bateria 4, comandat de c pitanul om nescu, din Regimentul 4 Artilerie. În aceast lupt bateria Lupa cu l-a pierdut pe sublocotenentul Elefterescu, primul o er de artilerie c zut la datorie în R zboiul de Independen , care „ochea singur (...). Dup ce înc rca tunurile se urca pe

96 Tuc , F., col. dr., Cociu, M., Chirea, F., dr. - B rba i ai datoriei–1877-1878. Mic dic ionar – Editura Militar , Bucure ti, 1979, pp. 166-167

200


parapet i d dea ordin s se trag , el observând dac a ochit bine i dac obuzul a lovit unde intise el”. Peste ani, c pitanul Gheorghe Lupa cu, comandantul „Bateriei de la Movil ”, cea mai solicitat în aceast r zboi, care a tras în medie câte 1374 lovituri de pies , a publicat “Amintiri din r zboiul independen ei, 1877-1878” (1915): “... ca un omagiu al dragostei ce am ast zi în al aptezeci i doilea an al vie ii mele pentru armata român , în care am servit cu credin 33 de ani în activitate, i 8 în rezerv , în total 41 ani, sub domnia Regelui Carol I ... ”97.

A fost decorat cu “Steaua României” în grad de cavaler, “Virtutea Militar ” de aur, “Trecerea Dun rii”, “Ap r torilor Independen ei”, “Sf. Ana” cls. a III-a (Rusia).

A încetat din via , la o vârst respectabil , 93 de ani, în 1936, în Bucure ti.

General de divizie Alexandru LUPESCU

N scut: 24 februarie 1865, la Boto ani.Decedat: în anul 1934.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu, Bucure ti (1884-1886), coala Special de Artilerie i Geniu (1886-1888), coala Superioar de R zboi (1895-1897- ef de promo ie).Grade militare: sublocotenent-1886, locotenent-1889, c pitan-1894, maior-1902, locotenent-colonel-1909, colonel-1911, general de brigad -1915, general de divizie-1917.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentele 2, 7, 5 i 11 Artilerie (1886-1895); diferite func ii în Regimentul 1

Cetate, Divizia 7 Infanterie i Marele Stat Major (1897-1905); func ii de stat major la Corpul 3 Armat , Divizia 4 Infanterie, Marele Stat Major, Direc ia General a colilor din Ministerul de R zboi (1906-1915); comandant al Brig zii 4 Artilerie (1915-1916); ef de stat major al Armatei 1 (1916-1917); sub ef al Marelui Cartier General (1917-

1918); inspector general al Înv mântului Militar (1918); comandant al Corpului 6 Armat (1919-1920); comandant al Trupelor de Est (1920-1921); inspector al Armatei a 2-a (1921-1923); ef al Marelui Stat Major (01.10.1923-21.06.1927).

Generalul de divizie Alexandru Lupescu a îndeplinit, în acela i timp cu exercitarea altor func ii, func ia de director de studii i profesor de istorie militar la coala Superioar de R zboi.

A îndeplinit totodat i o serie de func ii publice extrem de importante i onorante: ministru al Instruc iunii Publice (1919); senator de drept (1927-1934); primar de sector în capital .

Generalul Alexandru Lupescu a avut o carier militar de excep ie. i-a f cut debutul profesional exercitând cu mult con tiinciozitate func iile de la baza carierei,

97 Colonel Gheorghe Em. Lupa cu - Amintiri din r zboiul independen ei, 1877-1878 – Bucure ti, Tipo-gra a modern “CULTURA”, Societ. Colectiv , Str. Câmpineanu 15, 1915

201


prilej cu care a cunoscut în profunzime via a ost easc a trupei. Dup anul 1896 i-a desf urat activitatea timp de un deceniu ca o er de stat major în comandamente la diferite e aloane, inclusiv în Marele Stat Major i ca profesor la coala Superioar de R zboi. Dorim s men ion m faptul c a r mas în con tiin a fo tilor s i elevi ca unul dintre cei mai valoro i dasc li, ca urmare a temeinicei sale preg tiri i a harului pedagogic proverbial. Nu întâmpl tor a fost supranumit „gur de aur”98. Arta sa oratoric des vâr it a cucerit deopotriv mintea i su etul elevilor. La ecare prelegere aloca câteva

minute în care rezuma esen ializat con inutul acesteia.În timpul R zboiului de (Re)Întregire a îndeplinit

func ii de mare r spundere: ef de Stat Major al Armatei 1 (1916) i sub ef al Marelui Cartier General (1917). De asemenea, ca urmare a experien ei la catedr i în exercitarea func iei de expert în Direc ia

General a colilor, în anul 1918 a fost numit inspector al înv mântului militar. Desigur, „apogeul carierei sale” l-a reprezentat numirea la data de 1 octombrie 1923, în func ia de ef al Marelui Stat Major. În aceast func ie i-a revenit sarcina de a conduce reorganizarea puterii armate99. În acest sens, a participat la elaborarea Legii de organizare a armatei, din anul 1924, în concordan cu înv mintele desprinse din desf urarea Primului R zboi Mondial i cu prevederile Constitu iei din anul 1923. Potrivit acestei legi ap rarea României era fundamentat pe principiul „na iunii armate” i pe un sistem puternic de alian e externe. Structural armata era compus din componenta

activ (format din armata activ i rezerva) i din mili ii. Responsabilitatea realiz rii administra iei militare revenea Ministerului de R zboi, iar plani carea i preg tirea pentru r zboi erau atributul Marelui Stat Major. Organizarea ap r rii a fost conceput pornind de la noile elemente ale concep iei „ap r rii totale” pe „cercuri concentrice” a României. Pentru conducerea ap r rii rii s-a în in at în anul 1924 Consiliul Superior al Ap r rii rii100.

Ca ef al Marelui Stat Major, generalul Alexandru Lupescu a desf urat o intens activitate în reorganizarea structural a armatei, astfel:

a reintrodus brigada de infanterie în organizarea diviziei; -a clasi cat regimentele de infanterie în trei categorii (A-cu efective sporite, -

B- cu efective dublate la mobilizare i C – cu efective reduse);

98 Colectiv, e i Statului Major General (1859-2000), Editura Europa Nou , Bucure ti, 2001, pag.6899 Lucian Predescu – Enciclopedia României – Cugetarea – Material românesc. Oameni i înf ptuiri – Editura Saeculum I.O.&Ed. Vestfala, Bucure ti, 1999, p. 501;100 Oroianu, T., Nicolescu, G., Dobrinescu, V.-F., O ca, A., Nicolescu, A.,– e i Statului Major General Român (1859 - 2000) -, Editor Funda ia “General tefan Gu ” , Editura Europa Nova, Bucure ti, 2001, pp.137-141

202


a constituit, în anul 1924, Corpul Vân torilor de Munte cu 2 divizii cu câte -3 grupuri cu câte 3 batalioane, 3 divizioane de artilerie munte, 1 regiment obuziere de munte i 1 batalion pionieri de munte;

a în in at în 1924 Comandamentul Trupelor de Aeronautic ; -a în in at în anul 1924 Inspectoratul general al Marinei; -a în in at în anul 1925 Brigada Gr niceri Instruc ie; -a în in at în anul 1926 Batalionul Care de Lupt ; -a introdus în anul 1927 e alonul brigad la vân tori de munte; -a reorganizat cavaleria pe 3 divizii de cavalerie i 4 brig zi de c l ra i. -

Generalul Alexandru Lupescu a r mas în con tiin a colectiv a o tirii ca un o er temeinic preg tit, riguros, cu har didactic, care a avut onoranta misiune de a implementa prima lege de reorganizare a armatei dup f urirea României Mari.

A fost decorat cu: “Coroana României”, “Steaua României”, “R splata muncii pentru înv mânt” i altele.

203


Colonel Romulus MAGHERUGeneral de divizie George MAKAROVITSCH Locotenent Iuliu MANIULocotenent Mihail MANOILESCUGeneral de divizie Gheorghe MANUColonel Gheorghe MAREGeneral de divizie Gheorghe D. MARINESCUGeneral de divizie Dumitru MAR IANGeneral de divizie Leon MAVROCORDATGeneral de divizie Nicolae MAZARINIGeneral de divizie Ioan MIH ESCU General de brigad Vasile MITREAGeneral de brigad Gheorghe MOSIUGeneral de corp de armat Dimitrie MOTAMaior Ion MUNTEANU Colonel Ion MUSTA

ERUMAKAROVITSCH

ILESCUghe MANU

h D MARINESCU

M

Arsenalul Artileriei – depozitul Târgovi te - 1887

204


Colonel Romulus MAGHERU

N scut: 6 iunie 1847, la Bucure ti.Decedat: 7 martie 1897, la Craiova.Studii militare: coala de O eri-Bucure ti (1864-1866).Grade militare: sublocotenent-1866, locotenent-1868, c pitan-1872, maior-1877, locotenent-colonel-1891, colonel-1891.Func ii militare: comandant de subunitate de artilerie (1866-...); o er de stat major (1877-1878); comandant al Regimentului 8 Artilerie (1886-1890) i al Regimentului 1 Artilerie (1892-1897).S-a n scut la 6 iunie 1847, la Bucure ti, ind ul generalului Gheorghe Magheru.Cu gradul de maior a participat la R zboiul de Independen . A luptat la Plevna.

A de inut func iile de comandant al Regimentelor 8 i 1 Artilerie.

General de divizie George MAKAROVITSCH (MACAROVICI)

N scut: 3 septembrie 1843, în localitatea Georgeci (azi Clime ti), comuna F urei, jude ul Neam . Decedat: 30 aprilie 1930, la Roman.Studii militare: coala Militar din Ia i (în in at în 1857 i devenit coala Fiilor de Militari în 1872 i Liceul Militar-Ia i) i coala Militar de O eri - Bucure ti (1862-1864).

Grade militare: sublocotenent -1864, locotenent -1868, c pitan-1871, maior -1876, locotenent-colonel -1879, colonel -1887, general de brigad -1896, general de divizie (r) -1906. Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 1 L ncieri (1864-1865), Regimentului 2 L ncieri (1865-1866), Regimentul 1

Artilerie (1866-1868), coala Militar din Ia i (1868-1871) i Regimentul 1 Artilerie (1871-1876); director de studii i profesor de forti ca ii i art militar la coala Fiilor de Militari-Ia i (1876-1877); comandant al divizionului de pompieri (artilerie teritorial ) Bucure ti (1877-1878); comandant de divizion în Regimentul 3 Artilerie (1878-1879); transferat provizoriu la Administra ia Ministerului de R zboi (1879-1880); director la coala Fiilor de Militari-Ia i (1881-1894); specialist la Arsenalul Armatei (1894); comandant al garnizoanei Bucure ti (1894-1896); comandant al Brig zii 2 Artilerie i comandant al Artileriei Corpului 2 Armat (1896-1900); comandant al Regiunii înt rite Foc ani-N moloasa-Gala i (1900-1901); comandant al Diviziei 6 Infanterie Foc ani (1901-1906); comandant al Corpului 3 Armat (1906- împuternicit).

Colonelul R. Magheru cu so ia

205


S-a n scut la 3 septembrie 1843, în localitatea Georgeci, comuna F urei, jude ul Neam , în familia lui Vasile i Alexandrina-Roxana Makarovitsch.

S-a c s torit în anul 1876 cu Alexandrina Izvoranu (1854-1941), cu care a avut nou copii, din care opt b ie i, care au optat pentru cariera militar : Vasile (1871-1952), general de artilerie, Gheorghe (1873-1915), c pitan de cavalerie, Alexandru (1879-1946), c pitan de artilerie, Ioan (1881-1942), colonel de cavalerie, Traian (1885-1942), colonel de cavalerie, Radu (1887-1944), general de artilerie, Miron (1891-1910, elev sergent), Adrian (1892-?), colonel de artilerie.

A participat la R zboiul de Independen , având gradul de maior i func ia de comandant al Divizionului de Pompieri Bucure ti, iar din ianuarie 1878, de comandant al unui divizion din Regimentul 3 Artilerie.

A îndeplinit func ii importante în armat . Între acestea le amintim pe cele de comandant de divizie, respectiv de corp de armat .

A fost decorat cu “Virtutea Militar ” cls. 1-a, crucea “Trecerea Dun rii”, medalia “Ap r torii Independen ei”, ordinul “Steaua României” cls. a III-a, ordinul “Coroana României” cls. a II-a, medalia jubiliar “Carol I”, Semnul onori c pentru serviciul în armat .

A fost trecut în rezerv la 01.04.1906.În semn de pre uire a activit ii sale, Liceul Militar-Ia i, din anul 1929, a

purtat numele s u.

Locotenent Iuliu MANIU

N scut: 8 ianuarie 1873, la imleu Silvaniei, jude ul S laj.Decedat: 5 februarie 1959, la Sighet.Studii militare:-Grade militare: sublocotenent -1915.Func ii militare: o er în Regimentul 26 Artilerie al armatei austro-ungare; ministru de r zboi.Marele om politic, Iuliu Maniu, este un exemplu de personalitate al c rui destin s-a intersectat cu artileria. Cei drept este un exemplu atipic, întrucât „intersectarea” s-a produs în cadrul armatei austro-ungare.

Viitorul om politic, lider al Partidului Na ional r nesc a fost recrutat în luna mai a anului 1915 în armata austro-ungar . Întrucât potrivit legisla iei austro-ungare, a refuzat s depun jur mânt fa de autorit ile statului, nu a fost l sat la vatr a a cum era legal, având în vedere calitatea sa de avocat la Mitropolia greco-catolic din Cluj i a fost trimis la coala de O eri a Regimentului 36 din Budapesta.

Ca proasp t sublocotenent de artilerie a participat cu armata austro-ungar atât pe frontul rusesc, cât i pe cel italian. Astfel cu Regimentul 14 austro-ungar, în calitate de comandant de baterie, a participat la luptele de pe frontul italian, inclusiv la cele de la Piave.

206


Personalitate puternic , locotenentul Iuliu Maniu s-a impus în timp scurt ca lider al românilor din regiment i mai apoi al tuturor celor din armata austro-ungar . În contextul pr bu irii Imperiului austro-ungar a fost catalizatorul constituirii unei armate na ionale în Transilvania din o eri i solda i români ce pân atunci au f cut parte din armata imperial . Entitatea militar româneasc a fost condus de Senatul militar român constituit la Viena. În contextul haosului generat de pr bu irea imperiului i agita ia bol evic , acest senat, în fapt un stat major românesc a fost autoritatea ce a condus activitatea în Viena timp de aproape 2 luni de zile pân când autorit ile austriece au reu it s reia controlul asupra unei p r i a imperiului. O serie de istorici apreciaz c f r Iuliu Maniu i Senatul militar românesc, Viena ar avut aceea i soart cu Budapesta c zut sub controlul bol evicilor lui Bela Kun.

Iuliu Maniu a avut un rol important i în formarea Cehoslovaciei. În condi iile disolu iei armatei austro-ungare, a format o Legiune militar româneasc la Praga, sub conducerea c pitanului Alexandru Silviu, care a asigurat protec ia Comitetului Cehoslovac Na ional, nou constituit, fa de ac iunile o erilor r ma i deli fostului imperiu.

Aceste câteva aspecte referitoare la dimensiunea militar a activit ii marelui patriot i om politic Iuliu Maniu relev o dat în plus personalitatea sa complex .

Locotenent Mihail MANOILESCU

N scut: 9 decembrie 1891, la Tecuci.Decedat: 30 decembrie 1950 în închisoarea Sighet.Studii: coala de Poduri i osele-Bucure ti, pe care a absolvit-o ca ef de promo ie în 1915.Grade militare: sublocotenent-1915, locotenent-... .Func ii militare: concentrat la Regimentul de Artilerie din Roman (1915-1916); deta at la Direc ia Muni iilor (1916-1918).A proiectat i executat în atelierele Wolff, evacuate la Ia i, obuzierul 210 mm model Ia i, care a str juit Mormântul

Eroului Necunoscut din Parcul Carol pân în 1960 (foto). A îndeplinit importante demnit i publice: subsecretar de stat la Ministerul

Finan elor (1924); ministrul Lucr rilor Publice i Comunica iilor (1930); Guvernatorul B ncii Na ionale (1931), de unde a fost demis pentru c a refuzat s salveze de la faliment

Iuliu Maniu, copil, împreun cu familia

207


Banca Marmorosh-Blank; ministrul Industriilor i Comer ului (1931); p r e e d i n t e l e A.G.I.R. (1935-1940); ministru de Externe (1940), calitate în care va semna, dup ce va le ina, Diktatul de la Viena - 30 august 1940.

A publicat “Teoria protec ionismului

i schimburile interna ionale”-Paris, 1929, ind cunoscut ca unul din întemeietorii neoliberalismului în România.

A fost arestat în perioada 12 octombrie 1944-decembrie 1945 i rearestat la 19 decembrie 1948. A fost condamnat în lips la 12 aprilie 1952 la 15 ani temni grea.

A decedat la 30 decembrie 1950 în închisoarea Sighet, decesul s u ind anun at familiei în mai 1958.

Locotenentul Mihail Manoilescu a fost un mare patriot, profund devotat statului român.

General de divizie Gheorghe MANU

N scut: 24 iulie 1833, la Bucure ti.Decedat: 6 mai 1911, la Bucure ti.Studii militare: coala de Cade i-Postdam (1847-1850),

coala Militar -Berlin (1850-1853), coala Special de Artilerie-Berlin (1854-1856).Grade militare: sublocotenent-1853, locotenent-1858, c pitan-1858, maior-1860, locotenent-colonel-1864, colonel-1864, general de brigad -1877, general de divizie-1906.Func ii militare: stagiu la Regimentul de Artilerie al G rzii regale prusiene (1856-1858), c pitan în artileria român -1858; profesor pentru artilerie la coala Militar de O eri-

Bucure ti (1859-1860); comandant al bateriei de artilerie c l rea din primul divizion de artilerie din ara Româneasc (1860); comandant al Divizionului 2 din primul regiment de artilerie din ara Româneasc (1860-1866); comandant al primului regiment de artilerie din ara Româneasc (1866-1869); ministru de r zboi (1859-1870, 1888-

208


1889, 1904-1907); comandant al Diviziei 4 Infanterie (1877); comandant al artileriei Armatei de opera ii (1877-1878); inspector general al artileriei (1878, 1881-1883); comandant al Diviziei 3 Infanterie (1881).

Generalul de divizie Gheorghe Manu, ul marelui vornic Ion Manu i al Anc i Ghica, a provenit din vechi i înst rite familii române ti. Conform unor surse, familia tat lui ar proveni din nobila familie italian Manno. În anul 1867 s-a c s torit cu Alexandrina (1835-1916), ce apar inea ramurii erban Vod a familiei Cantacuzino, ind ica lui Constantin Cantacuzino, fost caimacan în 1848 în ara Româneasc , i al

Zoei Sl tineanu. De men ionat c so ia sa era înrudit cu alte familii vechi i importante din ara Româneasc , precum V c re ti i Chicule ti. Au avut împreun cinci copii: Constantin (1871-1959) - diplomat, ministru plenipoten iar la Londra, Berlin i Constantinopol, Ion (1872-1962) - magistrat, Ana (1874-1962), George (1876-1953) - general de corp de armat i Zoe (1879-1963).

O bun parte din via , generalul a locuit în casa existent i ast zi pe Calea Victoriei la num rul 192. Dup decesul s u i al so iei, casa a apar inut pân la na ionalizare unuia dintre i – Constantin Manu (1871-1859), diplomat, ministru plenipoten iar la Roma i Constantinopol. Casa a fost construit în anul 1843 de c tre boierul Alecu, care 10 ani mai târziu a vândut-o unui anume Dimitri Ioanidi, de la care generalul a cump rat-o în anul 1868 cu „8.000 de galbeni”. Casa în stil neoclasic cu demisol i parter înalt, era decorat în interior cu marmur i dispunea de mobilier stil Empire, restauration i Louis al XIV-lea i multe obiecte de art . De-a lungul timpului a g zduit numeroase

recep ii i evenimente mondene, între care se num r i balul dat de general în onoarea regelui Carol I i al reginei Elisabeta.

Extrem de interesant este i istoria descenden ilor generalului. Dac despre Constantin Manu am amintit mai sus, dorim s men ion m c cel lalt u – Ion Manu, un distins intelectual s-a c s torit cu Elisabeta Cantacuzino, ica lui Iancu Cantacuzino (1847-1911), unul dintre primii industria i români, constructorul c ii ferate Bucure ti-Predeal i al primei fabrici române ti de ciment de la Comarnic. Mult mai celebru a fost ul acestora, George Manu (1903-1961), nepotul generalului, distins om de tiin , care a ob inut titlul de doctor în zic la Paris, la data de 5 iulie 1943. Pre edinta comisiei pentru acordarea titlului de doctor în tiin e a fost celebra savant Marie Curie. Adept al mi c rii legionare, acesta a fost arestat în anul 1948, al turi de alte vârfuri ale intelectualit ii române ti i condamnat la 25 de ani de închisoare cu munc silnic . A decedat în anul 1961. Ast zi în semn de apreciere a celui numit „Rectorul Universit ii Aiud” func ioneaz „Funda ia profesor George Manu”.

Generalul de divizie Gheorghe Manu s-a format ca militar în Prusia, unde a absolvit coala de cade i din Postdam, coala Militar i coala Special de Artilerie, ambele din Berlin. Dup absolvirea acesteia din urm , cu aprobarea statului român, a intrat cu gradul de sublocotenent în armata prusac , dobândind o excelent experien profesional .

În anul 1858 s-a reîntors în ar i a fost încadrat în armat cu gradul de c pitan. În anul urm tor, ca urmare a temeinicei preg tiri artileristice c pitanul Gheorghe Manu a fost încadrat profesor de artilerie la coala Militar de O eri din Bucure ti. Din

209


anul 1860 i pân în anul 1869 a de inut func iile de comandant de baterie, divizion i regiment.

În timpul R zboiului de Independen , generalul de brigad Gheorghe Manu a îndeplinit mai multe func ii. Ini ial a fost comandant al Diviziei 4 Infanterie care avea misiunea de a asigura ap rarea României în sud, la Dun re. Ulterior, ca urmare a evolu iei confrunt rii beligeran ilor, divizia sa a primit misiuni ofensive, participând la luptele de la Plevna i Vidin. Ca urmare a meritelor excep ionale generalul Gheorghe Manu a fost decorat în luna mai 1877 cu ,,Virtutea militar ”, ind primul o er care a primit aceast distinc ie. De asemenea, în timpul

r zboiului a îndeplinit în perioada 1877-1878 func ia de comandant al artileriei Armatei de Opera ii.

În anul 1878 a fost numit inspector general pentru artilerie, ind primul artilerist care a de inut aceast func ie. De remarcat faptul c a mai de inut aceast func ie i în perioada 1881-1883.

Generalul de divizie Gheorghe Manu s-a preocupat de dezvoltarea cantitativ i calitativ a artileriei. Ca urmare a demersurilor sale num rul regimentelor de artilerie s-a dublat, de la 4 la 8. De asemenea, este cel care prin în in area a 2 baterii de artilerie de munte a pus bazele acestui tip de structuri de artilerie. De asemenea, a întreprins demersurile necesare pentru modernizarea dot rii artileriei. În acest sens amintim dotarea celor 14 baterii de artilerie teritoriale, structuri organizatorice nou ap rute, cu tunuri „Krupp” calibru 75 mm, model 1880, respectiv calibru 87 mm, model 1880.

De men ionat faptul c în anul 1882 a primit îns rcinarea de a realiza primul studiu pentru realizarea forti ca iilor capitalei. Ulterior studiul a fost atribuit de c tre regele Carol I generalului belgian Henri Alexis Brialmont, considerat cel mai apreciat inginer militar al secolului al XIX-lea101. Pe baza proiectelor i propunerilor sale s-a în in at artileria de asediu în anul 1885.

Ca urmare a aprecierii calit ilor sale, generalul de divizie Gheorghe Manu a de inut portofoliul de ministru de R zboi în 3 perioade: 1869-1870; 1888-1889 i 1889-1907. Mai mult decât atât în perioada 1889-1891 a fost pre edintele Consiliului de Mini tri i ministru de interne.

A a cum se poate observa a fost nu numai un remarcabil, un excep ional militar, dar i un str lucit om politic. Între demnit ile politice de inute men ion m: primar general al Bucure tilor în perioada octombrie 1873 – aprilie 1877, vicepre edinte al Adun rii Deputa ilor în perioadele 28 februarie 1888-1889 i 1892-1895; ministru al domeniilor publice, comer ului agriculturii i industriei în anul 1891; ministru de nan e în perioada 1889-1900; ministru de interne în anul 1900, între 9 ianuarie i 7 iulie.

În cea de-a doua perioad a de inerii pre edin iei Adun rii Deputa ilor, 26 februarie 1892 – 24 octombrie 1895, a avut o contribu ie însemnat la adoptarea unor legi ce

101 Stroea Adrian, B jenaru, Gheorghe Artileria Român în date i imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure ti, 2010, p.57

210


a contribuit la modernizarea României. Între acestea men ion m: „Legea creditului agricol” - 16 mai 1892, „Legea înv mântului primar” - 18 mai 1892, „Legea pentru exploatarea telefonic ”- 11 iunie 1892; „Legea pentru descoperirea monumentelor i obiectelor antice” - 6 decembrie 1892; „Legea clerului mirean i a seminariilor”-

10 iulie 1893; „Legea asupra maximului taxelor i contribu iilor comunale”- 16 iulie 1893; „Legea pentru în in area Jandarmeriei rurale”- 1 septembrie 1893; „Legea minelor”- 3 mai 1895.

Generalul Gheorghe Manu a fost o mare personalitate nu numai a artileriei i a o tirii, ci a României. S-a bucurat de un prestigiu imens i în acest sens amintim c o apreciere deosebit i o caracterizare elogioas a primit din partea marelui savant Nicolae Iorga, care-l considera un mare militar, cu merite deosebite în reorganizarea armatei i un om politic admirabil cu o probitate ,,pe care n-o tirbea nicicând”.

În nal, consider m c cea mai cuprinz toare i persuasiv caracterizare este tocmai cea înscris pe placa comemorativ de pe fosta locuin a sa din Calea Victoriei nr. 192: ,,În aceast cas a locuit Generalul Gheorghe Manu (1833-1911), creatorul artileriei moderne române ti, erou al R zboiului de Independen , fost primar al Bucure tiului, ministru de r zboi, prim-ministru i pre edinte al Camerei Deputa ilor”.

La 8 august 1889, ca ministru de r zboi, a promovat Înaltul Decret Regal nr. 2073 prin care s-a în in at coala Superioar de R zboi. La deschiderea o cial a cursurilor din 5 noiembrie, generalul tefan F lcoianu, eful Marelui Stat Major, în discursul s u, recunoscând meritele generalului Manu, devenit prim-ministru al României, în în in area celei mai înalte institu ii de înv mânt militar a spus: „Aceast coal de i prev zut de mai mul i ani de legea special asupra serviciului de Stat Major, a tepta totu i în in area ei,ve i avea, sunt încredin at, Domnule Ministru, o amintire foarte pl cut de a realizat D-voastr aceast pre ioas dorin a noastr , înzestrând armata cu o institu ie care completeaz edi ciul înaltelor studii militare”.

Artileri tii l-au iubit i stimat întotdeauna, invitându-l în mijlocul lor cu diferite ocazii. Astfel a fost invitat, împreun cu generalul Nicolae Haralambie, la Marele osp al artileriei de la Arsenalul Armatei din 28 septembrie 1895, organizat la terminarea manevrelor regale din acel an. Atunci, generalul Mihail Popescu, inspectorul general al artileriei, în cuvântul s u a spus: „Avem de fa pe vechii no tri e i promotori ai Artileriei Române. Generalul Haralamb ne-a înv at s m solda i i buni camarazi; generalul Manu ne-a înv at s m i tunari. Artileria român din r zboiul 1877-1978 este opera acestor doi vechi e ; (...) De la r zboi pân acum câ iva ani, generalul Arion

este acela care a condus artileria pe bun cale; (...) S bem în s n tatea trinit ii de fa , pe care s -i consider m me terii acestei opere”.

În anul 1902 la Marele Osp al Artileriei, organizat la “S rb toarea Întâiului Tun” – 15 mai 1877, pentru cinstirea întâiului foc de tun tras de bateria “Carol” la Calafat, în prezen a domnitorului –, activitate cuprins în cadrul

211


manifest rilor prilejuite de aniversarea proclam rii Independen ei (1877), încoronarea ca Domn (1866) i Rege (1881) a lui Carol I, generalul Manu a avut loc rezervat la masa de onoare, al turi de regele Carol I i principele Ferdinand, precum i de al i bravi camarazi artileri ti din R zboiul de Independen : generalii Eracle Arion, Dunca Iulius, Henrik Herkt, Lahovary Iacob, Popescu Mihail, Alexandru Tell, Alexandru Horbaski, Warthiady Panait, om nescu Ion, Robescu Alexandru, Macarovitsch Gheorghe, coloneii Alexandru F lcoianu, Mare Gheorghe, Petre Vasiliu N sturel, Nicolae Stoica i al ii.

În anul 1909, generalul Gheorghe Manu a fost s rb torit de artileri ti în cadrul Osp ului Artileriei din 17 octombrie, în prezen a principelui Ferdinand, a primului ministru I.I.C. Br tianu, c pitan de artilerie în rezerv , a altor generali de artilerie, camarazi în R zboiul de Independen . R spunzând la toastul principelui Ferdinand, care a apreciat activitatea celor, tot mai pu ini la num r, care au v zut începuturile artileriei, „dar inimile lor bat cu mai mult vioiciune i tresar de bucurie, ast zi, când v d c visul lor s-a împlinit” generalul Manu a rostit un discurs-bilan al activit ii sale în artilerie. Apoi dup toasturile primului ministru i inspectorului general al artileriei a încheiat: „Iubi i camarazi! Eu cel mai b trân dintre d-voastr m simt i eu întinerit de cuvintele tinere i c lduroase cu care m primi i. S -mi permite i ca i eu, ca un tân r tunar, s iau în mân o sticl de ampanie, iar nu un pahar, i s o golesc pentru prop irea artileriei române”. La plecarea generalului Manu „Întocmai ca grenadierii lui Napoleon, cu mâinile ridicate ca chez uial a curatelor sim iri i cugete de care erau cuprin i, unii tremurând de emo ie, al ii cu lacrimi în ochi, tunarii no tri aclam cu frenezie pe scumpul lor general, ridicându-l pe bra e, acoperindu-l de ori i pres rându-i-le în cale, pân la ie irea D-sale din Arsenal. A fost un tablou m re de nu- i venea s crezi ochilor, p ream cuprin i de o eroic viziune”.

A fost membru marcant al Partidului Conservator. Dup demisia din armat a îndeplinit func ii: primar general al ora ului Bucure ti (1874-1877); vicepre edinte i pre edinte al Adun rii Deputa ilor (1888-1889, 1892-1895); pre edinte al Consiliului de mini tri i ministru de interne (1889-1891); ministru al domeniilor publice, comer ului, agriculturii i industriei (1891); ministru de nan e (1889-1900); ministru de interne (1900).

A fost membru fondator al „Societ ii geogra ce din România” (vicepre edinte al comitetului director timp de 29 de ani), preocupându-se sus inut de realizarea „Marelui dic ionar geogra c al României”, precum i vicepre edinte al Jokey Club (35 de ani).

Ca vicepre edinte al Societ ii Geogra ce Române, dup incendiul din 24 martie 1884 de la sediul societ ii, în anul 1885 a donat 1000 lei ca premii la dou dic ionare geogra ce ale oric ror din jude ele rii, câ tigate de dic ionarele jude elor Tutova i Dâmbovi a. Apoi a mai donat 500 lei, premiu câ tigat de dic ionarul jude ului Teleorman. Dup 1902, când s-a realizat ultimul volum al Marelui dic ionar geogra c al României, a mai donat 2000 lei pentru realizarea dic ionarelor geogra ce ale Basarabiei i Bucovinei, iar în 1910 înc 2000 lei pentru studiul care s trateze din punct de vedere

etnogra c românesc inuturile locuite de români din Bulgaria i Serbia. La 23 martie 1909, datorit st ruin elor sale, s-a în in at Sec iunea militar a Societ ii Geogra ce Române.

212


A fost decorat cu Virtutea Militar de r zboi (prima Virtute Militar acordat de Carol I), Crucea trecerii Dun rii, Ap r torii Independen ei, Coroana României, Steaua României, Colanul Carol I, R splata muncii, St. Stanislas (Rusia), Coroana de er (Austria), Osmanie (Turcia), St. Mauriciu i Laz r (Italia), Vulturul Ro u (Germania).

A decedat la 16 mai 1911, în Bucure ti, la locuin a sa din Calea Victoriei nr. 210. A doua zi, la prânz, Regele Carol I a vizitat familia defunctului i a depus la catafalcul generalului o coroan de ori cu inscrip ia “Viteazului soldat i credinciosului sfetnic, recunosc toare amintire”.

Înmormântarea a avut loc pe 18 mai, cu onoruri funebre cu totul excep ionale. Dup o cierea serviciului religios au urmat discursuri funebre, din care re inem:

C. Ol nescu, Pre edintele Adun rii Deputa ilor: “Spirit luminat, om cu minte, caracter întreg,generalul Manu a fost conservator convins, i timp de 40 de ani el a stat stâlp neclintit al doctrinei conservatoare. (...) Ca pre edinte al Adun rii Deputa ilor, generalul Manu a l sat amintirea cea mai frumoas . (...) a tiut s ie cump na dreapt între toate partidele din Camer ”.

N. Filipescu, Ministrul de r zboi: “În o tire, el las dup dânsul urme trainice. Se poate zice c el este întemeietorul artileriei noastre (...)”.

Generalul C. Coand , Inspectorul general al artileriei: „Cu generalul Manu se na te artileria noastr , cu dânsul a tr it mai bine de o jum tate de veac (...) la Plevna i Vidin, el dirija ac iunea artileriei, pe care o preg tise atât de bine i o înzestrase cu

cel mai bun material de pe vremuri. Dup r zboi, (...) generalul Manu este numit I-ul inspector general al artileriei. (...) Generalul Manu, cel mai vrednic slujitor al artileriei, de ast zi înainte nu va mai cu trup între noi; (...) Opera generalului Manu îns nu va dispare; adânci sunt înv mintele s dite de dânsul în mintea i su etul nostru. El a fost ef drept i nep rtinitor, ne-a stat pild de cum un osta trebuie s - i fac datoria, ne-a

c l uzit în lungul ir de ani – irul vie ii sale – pe calea gloriei”.Saba tef nescu, Societatea Geogra c : “Generozitatea sa exemplar a provocat

emula iune i din colaborarea cu cei care aveau acela i gând i inteau la acela i scop s-a n scut marele dic ionar geogra c al României”.

Rachtivan, Jokey Club: „Ceea ce admiram mai mult într-însul era acea iubire adânc pentru tot ce este drept i dorin a lui sincer de a inspira aceste sentimente acelora care-l înconjurau”.

Take Ionescu: „ i-a împ r it via a între cele dou mai nobile ocupa ii omene ti: armele i guvernarea semenilor s i”.

Dup discursuri, corpul defunctului a fost a ezat pe afetul unui tun de 105 mm, tras de ase cai de artilerie. Carul mortuar urmat de membrii familiei, aproape to i mini trii guvernului conservator în frunte cu primul ministru P.P. Carp, alte o cialit i (pre edintele Adun rii deputa ilor, vicepre edintele Senatului, generalul Alexandru Tell), numero i o eri activi i în rezerv , trupe din garnizoana Bucure ti, cet eni ai capitalei s-au îndreptat la cimitirul erban-Vod . La cimitir, cosciugul a fost înf urat într-un drapel na ional i a ezat în cavoul familiei, în bubuitul salvelor de artilerie.

213


La 2 iunie 1911, regele Carol I a semnat Î.D. nr. 2007 prin care Regimentul 2 Artilerie a primit numele de „General de divizie Gheorghe Manu”, „pentru ca amintirea serviciilor aduse Patriei i Regelui de viteazul osta i în eleptul sfetnic, fost ministru de r zboi i inspector general al artileriei, s r mân ve nic vie i drept pild nepieritoare pentru genera iile viitoare”.

În Bucure ti o strad poart numele generalului Gheorghe Manu, iar pe casa sa din Calea Victoriei nr. 192 se a o plac comemorativ .

Casa generalului Gheorghe Manu din Calea Victoriei nr. 20

Placa comemorativ de pe fosta locuin din Calea Victoriei nr. 210 i interior din aceasta

214


Colonel Gheorghe MARE

N scut: 18 aprilie 1857, în Bucure ti.Decedat: 28 iunie 1903.Studii militare: coala Fiilor de Militari-Ia i, coala de O eri-Bucure ti (1875-1877), coala Special de Artilerie-Bruxelles, Belgia (1878-1880).Grade militare: sublocotenent -1877, locotenent -1880, c pitan -1883, maior -1888, locotenent-colonel -1892,colonel -1895.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 3 Artilerie (1877-1878); func ii la Pulber ria Armatei (1880-1881, 1883-1884), Regimentul 2 Artilerie (1881-1883, 1884-

1885, 1888), coala Special de Artilerie i Geniu (1886-1888), Regimentul 5 Artilerie (1888), Arsenalul Armatei (1888), Divizia 1 Infanterie (1888-1889), Regimentul 10 Artilerie (1892-1893); subdirector (1889) i comandant (1893-1895) al colii Speciale de Artilerie i Geniu; comandant al colii Superioare de R zboi (1889-1892); func ii importante în Direc ia Arsenalului Armatei (1895-1896), în Statul Major General (1896-1897); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1897-1899); primul secretar general al Ministerului de R zboi (1900-1902); comandant al Brig zii 2 Artilerie (1902-1903)

Colonelul Gheorghe Mare a fost una din importantele personalit i militare a ultimelor decenii ale secolului XIX i ale începutului secolului XX.

A r mas în istorie în principal pentru faptul c a fost primul comandant al colii Superioare de R zboi, dup ce în prealabil fusese comandantul colii Speciale

de Artilerie i Geniu.A participat la R zboiul pentru Independen îndeplinind func ia de comandant de

sec ie în bateria 4 din Regimentul 3 Artilerie, comandat de colonelul Henrich Herkt. În perioada 15/27 ianuarie-22ianuarie/3 februarie cele 4 tunuri Krupp capturate de la turci pe 12/24 ianuarie, deservite de artileri ti români sub comanda sublocotenentului Mare Gheorghe din bateria 4 (c pitan Rafail)/Regimentul 3 Artilerie, au executat trageri asupra bateriei turce ti de la Ci ic, cu toat muni ia capturat -606 proiectile.

Colonelul Gheorghe Mare , o er valoros, cu o vast experien , ar devenit cu siguran general dac n-ar srvenit decesul s u, mult prea timpuriu, la 28 iunie 1903.

General de divizie Gheorghe D. MARINESCU

N scut: 16 noiembrie 1891, în comuna Cotorca, jude ul Buz u.Decedat: 26 august 1989.Studii militare: coala de Ofi eri de Artilerie, Geniu i Marin -Bucure ti (1910-1912), coala Special de Artilerie (1913-1914), coala de Observatori Aerieni-Boto ani (1917), coala Superioar de R zboi (1920-1021).

215


Grade militare: sublocotenent-1912, locotenent-1915, c pitan-1917, maior-1925, locotenent-colonel-1930, colonel-(…), general de brigad -(1941), general de divizie- (…).

Func ii militare: comandant de sec ie i de baterie în Regimentul 3 Artilerie-Br ila (1912-1917); comandant al Escadrilei 9 Avia ie de recunoa tere (1917); comandant de Divizion în Regimentul 21 Artilerie-Slatina (1921-1923); comandant al colii Militare de Meseria i a Aeronauticii-Media (1923-1925), al colii de Tir i Bombardament Aerian-Mamaia (1927-1928); diferite func ii în Inspectoratul General Tehnic al Armatei, Regimentul 7 Artilerie-Buz u, Regimentul 1 Artilerie Antiaerian -Bucure ti, Regimentul 2 Artilerie Grea, Ministerul Armamentului (1930-…); comandant al Divizionului Artilerie Cal rea -R d u i, Regimentul 38 Obuziere-Lugoj (…-1939); comandant secund al Comandamentului Ap r rii Antiaeriene (1939-1940); secretar general la Ministerul Aerului (1940); comandant al ap r rii antiaeriene a armatelor de opera ii de pe lâng Marelui Cartier General (1941-1944); comandantul artileriei antiaeriene române (1944-1945).

Dup absolvirea colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin în anul 1912, sublocotenentul Gheorghe Marinescu a fost repartizat la comanda unei subunit i din Regimentul 3 Artilerie din Br ila. Cu acest regiment a participat în vara anului 1913 la campania pentru eliberarea Cadrilaterului. În prima parte a Primului R zboi Mondial, a participat în calitate de comandant de baterie la b t lia de la Neajlov pentru ap rarea capitalei. Ca urmare a absolvirii colii de Observatori Aerieni din Boto ani în anul 1917, în cea de-a doua parte a r zboiului a îndeplinit misiuni de observare i corectare a focului artileriei. În acela i an, la data de 1 iunie 1917, c pitanul Marinescu a fost numit la comanda Escadrilei 9 Avia ie de Recunoa tere. Aceasta era constituit din avioane bimotor Farman 40 i Gaudron G.A., pilotate atât de pilo i români, cât i francezi. Aceast escadril a participat la luptele memorabile de la M r e ti.

În anul 1921, dup absolvirea colii Superioare de R zboi a fost numit comandantul unui divizion din Regimentul 21 Artilerie. A îndeplinit aceast func ie pân în anul 1923 când a fost numit comandant al colii Militare de Meseria i a Aeronauticii, ind primul comandant al acestei institu ii, în in at la Media . Are meritul în in rii colii, în po da greut ilor inerente oric rui început. La propunerea sa, aceasta a fost ulterior denumit coala Tehnic a Aeronauticii. În data de 10 mai 1926 a fost mutat în statul major al Inspectoratului General al Aeronauticii ca ef de birou. La începutul anului urm tor a participat la cursurile colii de tir i bombardament aerian de la Cazoux din Fran a. Dup absolvirea acesteia a fost numit la comanda colii de tir i bombardament aerian de la Mamaia.

De remarcat faptul c dup îndeplinirea unor func ii importante în domeniul artileriei antiaeriene a revenit în arma artilerie, ind comandant al Regimentului 2 Artilerie Grea, al Divizionului de Artilerie C l rea de la R d u i i al Regimentului 38 Obuziere de la Lugoj.

Reîntors în structurile de artilerie antiaerian a avut contribu ia remarcabil la dezvoltarea acestora. A participat în luna iulie 1939 la misiunea din Germania, al turi

216


de maiorii Valerian Nestiresa i Ion Bungescu, la achizi ionarea de tunuri antiaeriene calibru mare. A participat la elaborarea ,,Planului ap r rii antiaeriene a României’’.

Ca urmare a experien ei acumulate în domeniul ap r rii antiaeriene a fost numit în func ii de mare r spundere din aceast arm : secretar general al Ministerului Aerului, comandant al ap r rii antiaeriene a trupelor de opera ii de pe lâng Marele Cartier General, comandant al artileriei antiaeriene române102.

Din nefericire cariera militar de excep ie a generalului de divizie Gheorghe Marinescu a fost brutal i nedrept întrerupt prin trecerea în rezerv în anul 1945. Cauza a reprezentat-o refuzul s u categoric de a de la cu trupele de artilerie antiaerian , la 23 august 1945, în contextul politic al acelor vremuri. Acuzat de înalt tr dare, a fost trecut în rezerv i condamnat la 25 de ani de munc silnic . Dup 14 ani de deten ie la Jilava, Aiud, Pite ti i Gherla a fost eliberat în luna august 1964.

Pentru c a îndeplinit func ii de comand i stat major în diferite e aloane de artilerie, artilerie antiaerian i avia ie, a slujit cu devotament ara sub drapel în al doilea r zboi balcanic, în cele dou confrunt ri mondiale, pentru c a p timit pe nedrept în închisori, generalul de divizie Gheorghe Marinescu este una dintre cele mai reprezentative personalit i militare ale primei jum t i a secolului trecut.

General de divizie Dumitru MAR IANN scut: 11 octombrie 1876, la Dorohoi.Decedat: 11 iunie 1943.Studii militare: coala Fiilor de Militari (1892-1896), coala de O eri de

Artilerie, Geniu i Marin (1896-1898), coala de Aplica ie a Artileriei (1900-1901), coala Superioar de R zboi (1909-1910).

Grade militare: sublocotenent-1898, locotenent-1902, c pitan-1908, maior-1914, locotenent-colonel-1916, colonel-1917, general de brigad -1928, general de divizie-1935 .

Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Cetate (1898-1900); profesor de mecanic ra ionat i aplicat la coala de Artilerie i Geniu (1902-1909); comandant de batalion în Regimentul 18 Artilerie(1913-1914); func ii în Sec ia a 3-a din Marele Stat Major (1914-1916); ata at militar la Petersburg (1916-1917); comandant al Regimentului 1 Artilerie C l rea (1917-1920); comandant al colii de tragere a artileriei (1920-1924); comandant al Brig zilor 2 i 1 Artilerie Munte (1924-1928); director superior al Personalului în Ministerul Ap r rii Na ionale, comandant al Diviziei 3 Infanterie (1928-1932); director al Înv mântului Militar în Ministerul Ap r rii Na ionale (1932-1935); trecut în rezerv -1935.

A fost un o er cu o carier militar impresionant . A îndeplinit o diversitate de func ii în domeniile comand , stat major, diploma ie militar , personal i înv mânt. În permanen a dat dovad de maxim responsabilitate, de ata ament fa de valorile ost e ti, ind apreciat elogios de c tre comandan ii i e i s i.102 Neagoe Visarion, Roati Mircea, Istoria artileriei i rachetelor antiaeriene române, vol.III, Bucure ti 2011, p.249

217


General de divizie Leon MAVROCORDAT

N scut: 26 decembrie 1858, la Ia i.Decedat: 5 septembrie 1939.Studii militare: coala Special Militar de la Saint-Cyr (1876-1877, 1878-1879), coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu-Fontainebleau (1880-1882), coala Superioar

de R zboi-Paris (1887-1889). În 1890 a trecut în arma infanteriei.Grade militare: soldat voluntar-1877, sublocotenent-1879, locotenent-1882, c pitan-1886, maior-1891, locotenent-colonel-1896, colonel-1900, general de brigad -1906, general de divizie-1912.Func ii militare: director general în Ministerul de R zboi (1885); diferite func ii în Marele Stat Major (1886-1891,

1895); comandant al Batalionului 4 vân tori (1892-1895); ef de stat major al Corpului 4 Armat (1895-1899); director de studii (1895-1899) i comandant al colii Superioare de R zboi (1899-1900); membru al Statului Major Regal (1900-1919).

Generalul de divizie Leon Mavrocordat a fost un o er cu o excelent preg tire profesional , dobândit în Fran a. Ca urmare, i-au fost atribuite func ii importante în cadrul ministerului. Între altele, în perioada 1899-1900 a fost comandantul colii Superioare de R zboi.

A fost ef al Casei Militare Regale în timpul lui Carol I i Ferdinand. Între cele mai valoroase lucr ri elaborate de general, amintim: “Cursul serviciului

de stat major. Rezumatul conferin elor” (1896), “Cursul serviciului de stat major. Despre disciplin , despre scrisori,ordine, rapoarte” (1898).

În anul 1919 a demisionat din armat i a fost trecut în rezerv .

General de divizie Nicolae MAZARINI

N scut: 1 august 1889, la Costi a, jude ul Neam .Decedat: 24 iulie 1955, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1908-1910), coala Superioar de R zboi (1919-1920).Grade militare: sublocotenent-1910, locotenent-1913, c pitan-1916, maior-1917, locotenent-colonel-1927, colonel-1934, general de brigad -1939, general de divizie-1942.Func ii militare: (…); sub ef al Marelui Stat Major (1941-1942); comandant al Diviziei 5 Infanterie (1942).

218


A avut o carier militar reu it . A luat parte la campania din 1913 i la cele dou r zboaie mondiale. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a îndeplinit func ii importante, între care le men ion m pe cele de sub ef al Marelui Stat Major i comandant de divizie.

A luptat la Cotul Donului, unde a i c zut prizonier. În perioada 22 noiembrie 1942-23 iulie 1948 a fost prizonier în lag rele de la Moscova,, Susdal i Ivanov.

A fost trecut în rezerv la 1 august 1948 i a decedat 7 ani mai târziu la 24 iulie 1955, la Bucure ti.

General de divizie Ioan MIH ESCUN scut: 4 octombrie 1891, la Am r tii de Jos, jude ul Romana i.Decedat: 22 octombrie 1957, V c re ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912),


locotenent-colonel-1930, colonel-1936, general de brigad -1942, general de divizie-1945.Func ii militare: (…); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei (1940-1941);

comandant secund al Diviziei 1 Gr niceri (1941-1942); comandant al artileriei Diviziei 1 Infanterie (1942); comandant al Diviziei 1 Infanterie (1942-1943), Diviziei 4 Infanterie (1943-1944); ef de stat major al Armatei a 3-a (1944), al Comandamentului General al Teritoriului (1944-1945), Corpului 5 Teritorial (1945); comandant al Comandamentului Militar al Capitalei (1945); la dispozi ia Ministerului Ap r rii Na ionale (1945-1946).

A participat la Campania din 1913 i la cele dou r zboaie mondiale. În cel de al Doilea R zboi Mondial, a participat la b t lia de la Odessa i la urm rirea inamicului spre Stalingrad. A fost trecut în rezerv la 9 august 1947.

Dup r zboi a f cut parte din organiza ia „Graiul Sângelui”. Dup arestarea membrilor organiza iei a disp rut de la domiciliu (1948), ind condamnat în contumacie la 20 ani munc silnic . A fost arestat la 4 aprilie 1956, rejudecat de Tribunalul Militar Bucure ti, care a recon rmat vechea pedeaps .

A decedat la 22 octombrie 1957, în Spitalul nr. 1 al penitenciarului V c re ti.

General de brigad Vasile MITREA

N scut: 3 iulie 1884, în comuna C ciule ti (azi Girov), jude ul Neam .Decedat: aprilie 1951, în închisoarea Jilava.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin Bucure ti (1906-1908), coala Special de Artilerie i Geniu (1909-1911), coala Superioar de R zboi (1914-1916). Grade militare: sublocotenent -1908, locotenent -1911, c pitan- 1916, maior -1917, locotenent-colonel -1923, colonel -1929, general de brigad -1937.

219


Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 4 Artilerie Bac u (1908-1909), Regimentul 13 Artilerie (1911-1914); profesor la coala de O eri de Artilerie i coala de Aplica ie a Artileriei din Timi oara (1923-1929); comandant al colii de

O eri de Artilerie (1929-1931); comandant al Regimentului 36 Obuziere (1932- ...); comandant al Brig zii 7 Artilerie, al artileriei Corpului 10 Armat (1940-1941); prefect al Poli iei Capitalei (1941), pentru 4 zile, ind înlocuit din cauza pozi iei sale oscilant fa de v rsarea de sânge pe timpul rebeliunii legionare; a demisionat din armat , dup înlocuirea din func ia de prefect al poli iei capitalei, reactivat (29 iunie 1941) i mobilizat cu D. 8 I.; o er în Corpul Teritorial Bucure ti (1941-1944) .

S-a n scut la 3 iulie 1884, în comuna C ciule ti, în jude ul Neam , geam n cu un frate care a tr it foarte pu in, în familia lui Gheorghe i Maria Mitrea. Din cei 13 copii n scu i ai familiei Mitrea, nou b ie i i dou fete au tr it pân la deplina maturitate. A fost cons tean, coleg de coal , de carier militar i destin cu generalul Nicolae D sc lescu.

A participat atât la R zboiul de Întregire, cât i în cel de al Doilea R zboi Mondial. În cel de al Doilea R zboi Mondial s-a remarcat cu Divizia 8 Infanterie în luptele de la Odessa.

De re inut faptul c a avut o important contribu ie la dezvoltarea înv mântului de artilerie, în cadrul c ruia a activat timp de 8 ani.

La 28 iunie 1940 a fost l sat la Cern u i, ca reprezentant al guvernului român, pentru a discuta cu partea sovietic despre nerespectarea ritmului de înaintare în teritoriul evacuat i limitarea p trunderii trupelor sovietice la sud de Cern u i, ind luat prizonier pentru scurt timp.

A fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade, în grad de cavaler, Ordinul „Steaua României” în grad de O er, „Medalia Crucea Comemorativ ”, „Crucea de Fier” (Germania).

Generalul Vasile Mitrea s-a num rat printre valoro ii gânditorii, militari i implicit între formatorii de opinie recunoscu i în domeniu, în epoca sa. A publicat: „Geogra a militar a României” (Timi oara, 1924); „C l uz practic pentru tinerii o eri activi i de rezerv din toate armele” (Timi oara-1931), „O erul în societate” (Sibiu,1932), „Obliga iuni sociale” (Bucure ti,1937), „Pedagogia instruc iei militare” (Bucure ti, 1940).

Dup 23 august 1944 s-a implicat în Mi carea Na ional de Rezisten , cu misiunea de a organiza mi carea de rezisten armat din Moldova. A fost arestat în mai 1946, acuzat de participare la complotare întru distrugerea statului, ind încarcerat închisoarea Jilava.

A decedat în aprilie 1951, în închisoarea Jilava.

220


General de brigad Gheorghe MOSIU

N scut: 29 mai 1892, în comuna Provi a de Jos, jude ul Prahova.Decedat: 1 octombrie 1974, în Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie Geniu i Marin (1912-1914), coala de Aplica ie a Artileriei, coala Superioar de R zboi (1925-1926).Grade militare: sublocotenent -1914, locotenent -1916, c pitan -1917, maior -1926, locotenent-colonel -1934, colonel -1939, general de brigad -1944.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 22 Artilerie (1914-1916); comandant de baterie în Regimentul 22

Artilerie (1916-1919); o er de stat major în Centrul de Instruc ie al Artileriei (1926-1934); o er de stat major în Direc ia Opera ii din Marele Stat Major ( 10 mai 1926-1939); comandant al Regimentului 8 Artilerie (1939-1942); ef de stat major al Comandamentului General al Etapelor (1942-1943, 1944-1945); comandant al Brig zii 3 Artilerie (1943); împuternicit al guvernului pentru evacuarea provinciilor din est (1943-1944); comandant al artileriei Corpului 7 Armat (1945); comandant al Diviziei 19 Infanterie (1945); comandant al artileriei Armatei 1 (1945); ef de stat major al Armatei 1 (1945-1946).

Dup absolvirea colii primare în localitatea natal i a liceului ,,S n ii Petru i Pavel’’ din Ploie ti, a urmat coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din Bucure ti, în perioada 9 septembrie 1912 – 1 iulie 1914. La absolvirea colii a fost înaintat la gradul de sublocotenent i încadrat pe func ia de comandant de pluton în Regimentul 22 Artilerie. Cu acesta a participat la Primul R zboi Mondial atât în campania din 1916 cât i la cea din 1917.

Peste ani, cu un alt regiment, Regimentul 8 Artilerie, de aceast dat în func ia de comandant al acestuia, a participat (în anul 1941) la eliberarea Basarabiei. În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a îndeplinit i alte func ii importante între care amintim: comandant al Brig zii 3 Artilerie, comandant al artileriei Corpului 7 Armat i comandant al Diviziei 19 Infanterie. Aceast demnitate a primit-o în data de 3 aprilie 1945, ca urmare a r nirii comandantului diviziei, generalul Mihail L c tu u i evacu rii acestuia în ar . A condus cu competen i fermitate ac iunile de lupt ale

acesteia din Cehoslovacia. Dup încheierea r zboiului a fost numit la 15 august 1945 comandantul artileriei Armatei 1.

Pentru meritele sale excep ionale din timp de pace i r zboi a fost distins cu Ordinele ,,Steaua României” clasele a V-a, a IV-a i a III-a cu spade i „Coroana României” clasele a V-a i a IV-a cu spade i Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.

Fiind acuzat de sprijinirea organiza iilor ,,Sumanele negre” i ,,Haiducii lui Avram Iancu” a fost arestat în perioadele 27.05- 06.12.1946, 16.03-14.08. 1948. În perioada 1948-1959 a disp rut de la domiciliu ind depistat i arestat la 27.10.1959. A fost judecat

221


i condamnat la 22 de ani temni grea i 8 ani de degradare civic pentru crima de tr dare de patrie prin subminarea unit ii statului i de uneltire contra ordinii sociale prin agita ie. În acela i proces a fost judecat i condamnat la 9 ani temni grea i so ia sa, Maria Mosiu, pentru favorizarea infractorului. A fost închis în penitenciarele Jilava, Dej, Gherla, ind eliberat la 18.04.1964, iar so ia sa la 18.01.1963.

Generalul de brigad Gheorghe Mosiu a fost un o er de cea mai bun calitate, în permanen apreciat de subordona i i de e . În „foaia cali cativ ” pentru anul 1939, generalul Mitrea, comandantul Brig zii 7 Artilerie îl caracteriza ca ind „tipul o erului de r zboi: inteligent, vioi, cu sânge rece i judecat clar i repede,

energic i hot rât, neobosit, foarte prev z tor, foarte ordonat i metodic. Cu o solid preg tire militar i general . Foarte disciplinat, cu educa ie aleas i su et distins”. O caracterizare onorant i-a f cut, în anul 1943 generalul Ilie te ea, eful Marelui Stat Major, care-l caracteriza ca ind „modelul o erului realizator’’ ce s-a remarcat în permanen prin „energie, putere de munc i deosebit pricepere”.

A fost trecut în cadru disponibil la 09.08.1946 i în rezerv la 09.08.1947.

General de corp de armat Dimitrie MOTAN scut: 17 octombrie 1879.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu Bucure ti (1897-1899),

coala Superioar de R zboi (1908-1910, ef de promo ie). Grade militare: sublocotenent -1 iulie 1899, locotenent -10 mai 1903, c pitan -

10 mai 1909, maior -14 martie 1916, locotenent-colonel -1 aprilie 1917, colonel -1 aprilie 1919, general de brigad -25 martie 1928, general de divizie -15 aprilie 1933.

Func ii militare: ef Biroul 3 Transporturi/Marele Cartier General (1916-1917); ef Birou istoric/Marele Stat Major (1918-1920); ata at militar în Iugoslavia (1923-);

comandant al Brig zii 16 Artilerie (1928-); secretar general al Ministerului de R zboi (1933); comandant al Corpului 6 Armat (1934-1935); comandant al Grupului de armate „Vest” (1939-1940); a fost pensionat în anul 1940.

A fost un o er deosebit de valoros. A fost încadrat pe func ii din mai multe domenii: stat major, diploma ie militar , comand etc. În exercitarea acestor func ii a manifestat alese calit i profesionale i morale.

Un loc meritoriu în cariera sa l-a reprezentat participarea remarcabil la cel de-al Doilea R zboi Mondial.

Maior Ion MUNTEANUN scut: 16 februarie 1872, la Slatina.Decedat: 18 octombrie 1916 la Cl bucetul Baiului.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu– Bucure ti (1890-1892).Grade militare: sublocotenent-1892, locotenent-…, c pitan-..., maior-... .

222


Func ii militare: func ii în R. 1 Asediu (…); comandant de baterie în Regimentul 18 Artilerie (1916).

A participat în Primul R zboi Mondial la luptele de pe valea Prahovei, c zând la datorie în încle tarea de la Cl bucetul Baiului. Este înmormântat în cimitirul eroilor din Azuga.

Colonel Ion MUSTA

N scut: 20 august 1892, la Orodel, jude ul Dolj.Decedat: 25 iunie 1980, la Craiova.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1913-1915).Grade militare: sublocotenent-1915, locotenent-1917, c pitan-1919, maior-1927,

locotenent-colonel-1934, colonel-1942.Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 4 Artilerie C l rea (1940-

1942); ef al Serviciului Armament i Muni ie al Corpului 1 Armat (1942-1943); ef al Biroului Armament i Muni ii al Armatei a3-a (1943-1944); ef al Serviciului Armament i Muni ie al Corpului 1 Teritorial (1944); comandant al Diviziei 2 Infanterie, partea

sedentar (1944); la Inspector al Preg tirii Premilitare Craiova (1944-1945). A fost trecut în rezerv la 1 aprilie 1945.

Colonelul Ion Musta a fost pe deplin devotat armatei i rii. A avut o carier militar normal , pe timpul c reia a îndeplinit func ii importante.

Un loc aparte în biogra a sa îl ocup participarea la cel de-al Doilea R zboi Mondial, în care a ac ionat în campania din est, pân în Caucaz.

A încetat din via la Craiova, la vârsta de 88 de ani, la 25 iunie 1980.

223


General de brigad Alexandru NASTAGeneral de brigad „post-mortem” Andrei NASTAColonel tefan NAZARIEColonel (r) Marin N STASEGeneral de brigad Nicolae-Eugen NEAM IUGeneral de brigad Savu NEDELEAColonel Dumitru NEFERUColonel Constantin NEGOESCUGeneral de brigad Gabriel NEGREIGeneral de brigad Valerian NESTORESCUColonel Alexandru NICOLAUGeneral de corp de armat Grigore NICOLAUGeneral de brigad Alexandru NICOLICI

dru NASTAortem” Andrei NASTA

E-Eugen NEAM IUEDELEA

N

Regimentul 1 Artilerie – Craiova – 1902. Regimentul de artilerie al Corpului 1 Armat din Brigada 1 Artilerie

224


General de brigad Alexandru NASTA

N scut: 12 martie 1891, la Craiova.Decedat: 18 iulie 1962, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913) pe care a absolvit-o ca ef de promo ie,

coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent-1913, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1923, locotenent-colonel-1932, colonel-1938, general de brigad -1943.Func ii militare: (…); comandant al artileriei Diviziei 1 Gard (1942-1942), Diviziei 1 Paz (1942-1943), artileriei Corpului 7 A. (1943); comandant secund al Comandamentului Militar al Capitalei (1943-1944);

comandant al D. 4/24 Infanterie i Diviziei 4 Munte (1944); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1944-1945); comandant secund al Corpului 2 Armat (1945-1946).

A fost trecut în rezerv la 9 august 1947.A fost un eminent artilerist, care a absolvit coala de O eri ca ef de

promo ie.Ca urmare a competen ei profesionale i a responsabilit ii irepro abile, de-a lungul

carierei i-au fost atribuite func ii importante în armat .A participat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, la luptele duse în campania din Est.În 1941 a îndeplinit func ia de prefect al jude ului Timi -Torontal.La 17 octombrie 1944 a fost chemat de pe front, arestat i închis în închisoarea

Malmaison. A fost cercetat de Tribunalul Poporului în anul 1945 i de Parchetul Cur ii Bucure ti în perioada 1950-1951 pentru a a-zise crime de r zboi comise pe timpul cât a comandat Divizia 1 Gard i a asigurat paza lag rului Vapniarka (1942-1943), ind g sit nevinovat.

General de brigad “post-mortem” Andrei NASTA

N scut: 20 septembrie 1892, la Craiova.Decedat: 31 august 1941, la Vakarjani-Ucraina.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912), coala de Aplica ie pentru Artilerie (1913-1914), coala Superioar de R zboi (1919-1921-al doilea în promo ia de 72 o eri).Grade militare: sublocotenent-1912, locotenent-1915, c pitan-1917, maior-1920, locotenent-colonel-1930, colonel-1936, general de brigad “post-mortem”-1941.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 1 Artilerie (1912-1913); diferite func ii în Regimentul 1

225


Obuziere U oare (1914-1916); comandant de baterie în Regimentul 26/1 Obuziere, Regimentul 23 Artilerie i Regimentul 33 Artilerie (1916-1918); func ii în coala de O eri de Artilerie (1918-1919), func ii în Marele Stat Major (1921-1922); profesor (1922-1926) i comandant divizion elevi (1926-1927) la coala de Aplica ie pentru Artilerie; ef birou informa ii la Divizia 1 Infanterie (1927-1928) i Corpul 2 Armat (1928-1929); ef Birou 1 organizare în Marele Stat Major (1929-1930); ata at militar la Praga (1930-1935); ajutor al comandantului Regimentului 1 Artilerie (1935-1936); comandant al Regimentului 23 Artilerie (1936-1938); ef serviciu secretariat la Consiliul Superior al Ap r rii rii (1938-1939); ef sec ie 1 organizare-mobilizare în Marele Stat Major (1939-1940); comandant al Brig zii 11 Artilerie (1940-1941); sub ef de stat major la Armata 1 (1941); comandant secund la Divizia 21 Infanterie (1941).

A fost un excelent o er de artilerie, participant la ambele con agra ii mondiale.

În primul r zboi mondial a participat la luptele de pe Valea Oltului, de la N moloasa i M r e ti. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la luptele de eliberare a

Basarabiei (for area Prutului, iganca, Stoiene ti, T t re ti) i la luptele din Ucraina. A murit în luptele de la Vakarjani-Ucraina, la 31 august 1941.A fost decorat cu medalia ”Avântul rii”, ordinele “Coroana României”

cls. a V-a i a IV-a, “Steaua României” cls. a IV-a, “Crucea Comemorativ de R zboi 1916-1918” i post-mortem cu ordinul ”Mihai Viteazul” cls.a III-a.

A fost i un valoros publicist. Între lucr rile elaborate de generalul de brigad Andrei Nasta men ion m: “R zboiul mondial 1914-1918” vol. I-III (Timi oara, 1923-1924), “Crochiuri. Anex la R zboiul mondial 1914-1918” vol. I-III (Timi oara, 1925-1926).

Despre el, marele general de artilerie Pion Georgescu scria, extrem de m gulitor, urm toarele: „Nasta Andrei-Andi a fost în liceu, în coala de Artilerie i coala de R zboi admira ia i stima colegilor lui i a camarazilor mai mari; în serviciile în care a fost chemat: la trup , la coalele de Artilerie i de R zboi, la Statul Major,-ca ata at militar la Praga, la Comandamente, în timp de pace i în r zboaiele na ionale la care a luat parte, a str lucit prin îndeplinirea datoriei pân la cap t, prin înf ptuirea ei cu pasiune, iar acolo unde a avut su ete de înv at ori de condus, a fost dasc l i comandant, a fost exemplu, s-a ar tat un caracter drept i integru. … Generalul Nasta Andrei a fost o podoab a Artileriei i o mândrie a ei; a fost un o er reputat de Statul Major, a fost profesor i educator ales, a fost organizator i scriitor, a fost conduc tor i lupt tor. În toate aceste multiple calit i i manifest ri s-a dovedit preg tit i înzestrat; a activat cu hot râre i voin tare, cu pasiune, vulcanic i a SFÂR IT CA EROU”103.

103 General de Artilerie Georgescu Pion – Generalul NASTA ANDREI i c pitan Chiri escu Gheorghe de la Divizia 21 Infanterie – în Revista „ARMATA” nr. 31/15 octombrie 1943

226


Colonel tefan NAZARIE

N scut: 17 aprilie 1912, în comuna Mirce ti, Jud. Roman. Decedat: 1966.Studii militare: Liceul Militar Ia i (1924-1931), coala Militar de Artilerie, Timi oara (1931-1933); coala Special de Artilerie (1934-1936); Curs academic superior de perfec ionare la Academia Militar (1955).Grade militare: sublocotenent -1 iulie 1933, locotenent – 24 ianuarie1938, c pitan – 1 noiembrie 1942, maior -16 iunie 1946, locotenent-colonel – 23.08.1949, colonel -14.08.1954.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 34 Artilerie

(1933-1934; 1936-1938); comandant de sec ie i de baterie în Regimentul 12 Artilerie (1938-1942); ef birou Opera ii în Brigada 8 Artilerie (1942-1944); comandant de baterie în Regimentul 17 Artilerie (10 mai – 23 august 1944); ef Birou Eviden Trup la Corpul Teritorial Bucure ti (1946-1947); ef Birou Rechizi ii la Centrul Teritorial Bucure ti (17 februarie – 20 iunie 1947); o er de Informa ii la Cercul Teritorial Arad (1947-1949); ef Birou în Serviciul Informativ al Armatei (1949-1950); ef de stat major al Regiunii a 3-a Militar (1950-1956); comandant al colii de O eri de Artilerie (1956-1961); comandant al colii de O eri „Nicolae B lcescu” (1961-1962).

Colonelul tefan Nazarie, ul înv torului Mihai i al Mariei a urmat cele 4 clase primare, în perioada 1920-1924 în localitatea în natal Mirce ti. Apoi, timp de 7 ani, pân în anul 1931 s-a num rat printre elevii Liceului Militar din Ia i. A urmat în perioada 1931-1933 coala de O eri de Artilerie din Timi oara, pe care a absolvit-o al 24-lea în promo ie, din 219 absolven i. La 1 iulie 1933, înaintat la gradul de sublocotenent, a fost repartizat la Regimentul 34 Artilerie, în func ia de comandant de sec ie.

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a participat la campania din est, ajungând cu unitatea sa pân la Odessa. A participat la luptele de la Z icani, G-ral Pocta , Pissarevca i Frendenthal. La 23 august 1944 a c zut prizonier în încercuirea armatei sovietice realizat la nord de Bac u. A fost prizonier în U.R.S.S., în lag rul de la M n stirea, de la sud de Gorki, pân la data de 19 noiembrie 1946 când a fost repatriat. Dup o convocare de o lun de zile a fost repartizat la Centrul Teritorial Bucure ti i apoi la cel de la Arad. În perioada 1947-1950 i-a desf urat activitatea în cadrul

Serviciului Informativ al Armatei, în garnizoanele Arad i Bucure ti. Un loc aparte în cariera sa îl ocup perioada 1956-1961 când a îndeplinit func ia de comandant al colii de O eri de Artilerie din Sibiu. În anul 1961, în urma reorganiz rii înv mântului militar i constituirii unei singure institu ii de înv mânt pentru formarea de o eri a fost numit comandantul colii de O eri „Nicolae B lcescu”, din Sibiu.

În toate func iile ocupate a avut o manifestare profesional de excep ie. Spre exempli care men ion m aprecierea comandantului Brig zii 8 Artilerie, colonelul

227


Petculescu, din „foaia cali cativ ” pe anul 1942: „O er foarte bun în toat accep iunea cuvântului, de mare n dejde”104. Comandantul Diviziei 8 Infanterie, renumitul general de artilerie Constantin Dumitru men iona: „C pitanul Nazarie tefan este un eminent o er de artilerie care face cinste armei sale prin solida preg tire profesional ce posed …pe care se poate conta cu toat nedejdea pe câmpul de lupt ” 105.

A r mas în con tiin a câtorva genera ii de artileri ti pentru calit ile sale de educator i comandant, probate din plin atunci când s-a a at la comanda colii de O eri de Artilerie. De asemenea, merit din plin aprecierea tuturor camarazilor pentru participarea la cel de-al Doilea R zboi Mondial i pentru anii de prizonierat.

A fost trecut în rezerv la 4 aprilie 1963. Colonelul tefan Nazarie a fost c s torit din anul 1943 cu Eugenia Müler, de origine austriac , n scut în Cern u i. Nu a avut copii.

A fost decorat cu:- „Coroana României” clasa a 4-a cu spad i panglic de „Virtutea militar ”; - Medalia „Cruciada contra comuni tilor” cu bareta Odessa;- „Medalia Muncii”;- „Medalia Meritului Militar” clasa 1 (1954);- „Steaua Republicii Populare România”;- Medalia jubiliar „10 ani de la în in area primelor unit i ale armatei R.P.R.”;- Ordinul „ Muncii” clasa a 3-a (1959);- Ordinul „Meritul Militar” clasa a 3-a (1960);- Medalia „40 de ani de la în in area Partidului Comunist din România” (1961)

Colonelul tefan Nazarie a încetat din via la numai 54 de ani, în 1966.

Colonel (r) Marin N STASE

N scut: 31 mai 1917, comuna T rt e ti, jude ul Dâmbovi a.Decedat: 2 aprilie 1995 Bucure ti.Studii militare: Liceul Militar „Nicolae Filipescu” (Mân stirea Dealu) din Târgovi te (1927-1937); coala Preg titoare de O eri din Bucure ti (1937-1938); coala de O eri de Artilerie „Carol I” din Timi oara (1938-1940).Grade militare: sublocotenent - 1940, locotenent - , c pitan-1946, maior - 1964, locotenent-colonel (r) - 1990, colonel (r)-1994.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2

Artilerie (1940-1941); comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie Gard (1941-1942); o er mobilizat în cadrul Grupului 7 Artilerie Antiaerian (1941-1942); o er

104 Arhiva Ministerului Ap r rii, Dosar DCI/1974 nr.10646, Memoriul original al colonelului tefan Nazarie, la 25

105 Idem la 20

228


„recep ioner” în Comisia militar de la Uzinele de armament Rogifer (Tohanul Vechi); 25 septembrie 1946 trecut în rezerv la cerere.

S-a n scut în anul 1917, în comuna T rt e ti, jud. Dâmbovi a. În perioada 1927-1937 a urmat liceul Militar „Nicolae Filipescu” (Mân stirea Dealu) din Târgovi te. S-a a rmat ca un eminent elev. A fost în permanen premiat; a fost premiat inclusiv de Gazeta Matematic pentru solu iile identi cate la concursurile organizate de aceasta.

În perioada 1938-1940 a urmat coala de O eri de Artilerie „Carol I” din Timi oara. i aici a ob inut rezultate deosebite, ind declarat ef de promo ie la absolvire.

i-a început activitatea de o er în Regimentul 2 Artilerie. Un moment de referin din cariera sa îl reprezint luna august 1944 când, în calitate de o er „recep ioner” la Uzinele de Armament a organizat i condus eroicele ac iuni ale bateriei constituit din lucr tori ai uzinei mai sus amintit , denumit dup culoarea salopetelor acestora, Bateria Albastr . De re inut c aceasta a tras un total de 2652 de proiectile.

În perioada 1941-1946, tân rul o er Marin N stase s-a num rat între studen ii Institutului Politehnic Bucure ti. La data de 12 octombrie 1946 a devenit inginer. De re inut c , în prealabil, la 25 septembrie 1946, a trecut în rezerv la cerere.

Ca inginer i-a desf urat activitatea la Ministerul S n t ii (1949-1951) i la Ministerul Educa iei i Înv mântului unde, în perioada 1972-1977 a de inut func ia de director.

În data de 26 septembrie 1964 a ob inut titlul de doctor la Facultatea de Mecanic a Institutului Politehnic din Timi oara.

A fost tat l viitorului prim-ministru, Adrian N stase (2000-2004).Tr s turile de nitorii ale personalit ii colonelului (r) Marin N stase au fost:

ra namentul intelectual, exigen a fa de sine, dorin a de continu perfec ionare.

General de brigad Nicolae-Eugen NEAM IU

N scut: 10 noiembrie 1921, comuna C ianu, jude ul Cluj.Decedat: 2010, SibiuStudii militare: Liceul militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mure ; coala de O eri de Artilerie din Pite ti (1 septembrie 1940-10 mai 1942); Academia Militar General (1950-1952). Grade militare: sublocotenent -1942, locotenent – 01 aprilie 1945, c pitan – 18 august 1947, maior…….., locotenent-colonel – 5 decembrie 1955, colonel – 1961, general de brigad – 8 mai 2000.

229


Func ii militare: comandant subunitate în Regimentul 1 Artilerie „Regele Carol I” (1942-1945); diferite func ii în Regimentul 7 Artilerie, Regimentul 1 Artilerie C l rea i Divizionul 1 Specialit i (1945-1948); Comandant al Bateriei 2 elevi în coala

Militar de O eri de Artilerie Sibiu (1948-1950); ef ciclu artilerie în coala Militar de O eri nr. 2 din Mihai Bravu; profesor de tactic de artilerie, ef ciclu tactic i ef Sec ie Înv mânt (1953-1970); loc iitor al comandantului pentru înv mânt i ef de stat major la coala Militar de O eri Activi de Artilerie (1970-1979).

La nici dou luni dup absolvirea colii Militare de O eri de Artilerie, sublocotenentul Nicolae-Eugen Neam iu a fost trimis pe frontul din est cu Regimentul 1 Artilerie „Regele Carol”, în care fusese repartizat. În perioada 26 iunie 1942-10 aprilie 1943 a participat cu regimentul s u, în func ia de comandant de baterie, la luptele de la Kurnojarsk, Salinki, Vasilievka, Parishskaia, Dubowj Owrag, Tundotova, Kotelnikovo, localit i din zona Donului i Stalingradului. Dup b t lia de la Stalingrad, sublocotenentul Nicolae-Eugen Neam iu a fost adus odat cu unitatea sa în ar la refacere. La 20 aprilie 1944 a fost trimis din nou pe front, luând parte la b t lia Ia i-Chi in u. În data de 23 august 1944 a fost luat prizonier de trupele sovietice. Timp de un an i cinci luni a fost re inut în lag rele Greaczovat i Oranki. În luna aprilie 1945 sublocotenentul Nicolae-Eugen Neam iu s-a înscris voluntar în „Divizia Horia, Clo ca i Cri an” constituit la Tiraspol din prizonierii români a a i în lag rele sovietice.

Dup terminarea r zboiului a îndeplinit func iile de o er informator, o er cifrator i comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie C l rea i Divizionul Specialit i.

La data de 1 noiembrie 1948, odat cu numirea în func ia de comandant al Bateriei 2 elevi, în cadrul colii Militare de O eri Activi de Artilerie din Sibiu, i-a f cut debutul în înv mântul militar, domeniul pe care nu l-a mai p r sit pân la pensionarea sa din anul 1979.

În perioada 1950-1952 a urmat cursurile Academiei Militare Generale din Bucure ti. Între colegii s i s-au num rat artileri ti de mare valoare ce au devenit generali, între care îi amintim pe generalul de armat Victor St nculescu, generalul de corp de armat Iulian Topliceanu, generalul de corp de armat Ion Popescu, generalul de brigad Romulus Novac i generalul de brigad Constantin Ucrain.

Dup absolvirea academiei, a îndeplinit pân la data de 1 noiembrie 1953 func ia de ef de ciclu artilerie în cadrul colii Militare de O er nr. 2 din garnizoana Mihai Bravu. Ulterior pân la pensionare, timp de 26 de ani a activat în înv mântul militar Sibian. În perioada 1 decembrie 1970 – 21 martie 1979 a îndeplinit func ia de loc iitor al comandantului pentru înv mânt i ef de stat major al colii Militare de O eri Activi de artilerie „Ioan Vod ” .

În semn de apreciere a întregii sale activit i, la data de 8 mai 2000, a fost înaintat la gradul de general de brigad în retragere.

Generalul de brigad Nicolae – Eugen Neam iu a fost unul dintre cei mai importan i dasc li ai înv mântului artileristic din a doua jum tate a secolului al XX-lea.

230


General de brigad Savu NEDELEA

N scut: 24 septembrie 1890, la Ro iorii de Vede, Jude ul Teleorman.Decedat: 22 noiembrie 1971.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1911); coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent -1911, locotenent – 1914, c pitan – 1917, maior - 1920, locotenent-colonel – 1929, colonel – 1934, general de brigad – 1942.Func ii militare: comandant de pluton într-un Regiment de Artilerie Hipo (1911-1920); diferite func ii de comand i stat major (1923-1941); comandant secund al Diviziei 11 Infanterie

(1942); inspector general al trupelor Motomecanizate (1946-1947); secretar general al Ministerului de R zboi (1947-1948).

Generalul de brigad Nedelea Savu a avut ansa ca în perioada în care a urmat cursurile colii de O eri de Artilerie i Geniu, 1909 – 1911, s bene cieze de îndrumarea celebrului Eremia Grigorescu – comandantul colii i de competen a unor profesori de excep ie, între care îi amintim pe: colonelul Constantin Hârjeu la geometrie, colonelul Vasile Rudeanu la tiin a aplicat i locotenent-colonelul Constantin Coand .

În perioada 1 iulie 1911 - 1 septembrie 1917 a îndeplinit func ia de comandant de pluton de artilerie în Regimentul de Artilerie Hipo. În data de 1 septembrie 1917 odat cu avansarea la gradul de c pitan a fost numit comandant de baterie în acela i regiment.

Dup absolvirea colii Superioare de R zboi, în anul 1922, a îndeplinit diferite func ii de stat major i de comand . La începutul celei de-a doua con agra ii mondiale, colonelul Savu Nedelea era comandant secund la Divizia 8 Infanterie, care la data de 22 iunie 1941 avea urm toarele efective: 520 o eri, 476 de subo eri, 16898 grada i i solda i. De asemenea dispunea de 5838 de cai, 1283 c ru e, 215 ma ini de transport,

82 de tunuri, 70 arunc toare de mine, 10714 pu ti, 391 pu ti-mitralier i 144 mitraliere106. Al turi de comandan ii diviziei, generalul Alexandru Or anu (iunie-septembrie 1942) i generalul artilerist Dumitru Carlaont (septembrie 1941 – februarie 1942) a condus

cu profesionalism i tenacitate ac iunile de lupt ale Diviziei 8 Infanterie de la Odessa, pentru eliberarea Basarabiei i de la Cotul Donului. Începând cu data de 18 octombrie colonelul Nedelea Savu a condus mar ul structurilor din compunerea Diviziei 8 Infanterie pentru revenirea în ar , în scopul refacerii.

La data de 10 februarie 1942 a fost avansat la gradul de general de brigad i numit la comanda Diviziei 11 Infanterie. În fruntea acestei divizii,în cadrul Armatei 4 române a participat la luptele memorabile de la nord-est de Stalingrad, din marele cot al râului Don. Ca urmare a contraofensivei sovietice declan at la 19 noiembrie 1942, Divizia 11 Infanterie a pierdut 7989 militari, 115 tunuri, 113 arunc toare de mine. Între numero ii

106 Ucrain Constantin, Artileria Român . Personalit i, vol. II, Editura Pro Transilvania, p. 132

231


prizonieri lua i de sovietici s-a num rat i generalul Savu Nedelea, comandantul diviziei. Acesta a r mas în prizonierat în perioada 22 decembrie 1942 – 10 septembrie 1946. La aceast din urm dat a fost eliberat i s-a întors în ar unde a fost reîncadrat în armat i numit inspector general al trupelor motomecanizate. A îndeplinit aceast func ie 7 luni, dup care a fost numit, la 1 iulie 1947, secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale. i-a încheiat activitatea militar la data de 1 ianuarie 1948, odat cu pensionarea.

Generalul Savu Nedelea a încetat din via în data de 22 noiembrie 1971.

Colonel Dumitru NEFERUN scut: 26 ianuarie 1896, la Gala i.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1915-1916).Grade militare: sublocotenent-1916, locotenent-1917, c pitan-1924, maior-1934,

locotenent-colonel-1939, colonel-1943.Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 6 Artilerie C l rea (1941-

1944, 1944-1945), Regimentului 1 Artilerie C l rea (1944), Regimentului 4 Artilerie C l rea (1944); a girat func ia de comandant al Diviziei 9 Cavalerie (1944).; comandant al Diviziei 11 Infanterie (1942); prizonier (1942-1946).

A fost un o er valoros care a îndeplinit func ii importante în armat . A fost comandant la 3 regimente i a de inut comanda a dou divizii.

A avut o participare admirabil în cel de-al Doilea R zboi Mondial la luptele duse de Divizia 9 Cavalerie, atât în campania din est cât i în cea din vest.

În po da meritelor incontestabile nu a tr it bucuria înaint rii la gradul de general.

Colonel Constantin NEGOESCUN scut: 30 aprilie 1892, la Ploie ti.Decedat:- Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913),

coala de Aplica ie de Artilerie (…), coala Superioar de R zboi (1921-1923).Grade militare: sublocotenent-1913, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1923,

locotenent-colonel-1933, colonel-1938.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 19 Artilerie (1913-

1916), Regimentul 23 Artilerie (1916-1918); diferite func ii de comand i stat major în Regimentele 3 i 19 Artilerie, Regimentul 6 Artilerie Grea, Corpul 6 Armat , Divizia 13 Infanterie, Centrul de Instruc ie al Artileriei (1918-1938); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1938-1942); (…).

A participat la campania din 1913 cu Regimentul 19 Artilerie, iar în primul r zboi mondial în calitate de comandant al Batalionului 1 din Regimentul 23 Artilerie la luptele de la Prunaru, unde a fost r nit la 15 noiembrie 1916, precum i la N moloasa i M r e ti. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a comandat Regimentul 1 Artilerie Grea.

232


General de brigad Gabriel NEGREI

N scut: 1 iulie 1872, în comuna Mogo e ti, jude ul Ia i.Decedat: 29 septembrie 1951, în penitenciarul Aiud.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1893-1895), coala Politehnic -Paris (1895-1898), coala Special de Artilerie i Geniu (1899-1900).Grade militare: sublocotenent -1895, locotenent -1898, c pitan- 1906, maior -1913, locotenent-colonel -1916, colonel -1917, general de brigad -1923.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 10 Artilerie, Direc ia Artilerie (…); comandant al Regimentului 4 Obuziere

(1913); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1917-1918); Directorul Artileriei în Ministerul de R zboi (1919); comandant al Regimentului 5 Obuziere (1919-1920), Regimentului 1 Artilerie Grea (1920), Brig zii 12 Artilerie (1920-1922); diferite func ii în Ministerul de R zboi, Corpul 2 i 4 Armat (1922-1929); director al Fabricii de Pulberi i Fulmicoton (1929-1931).

S-a n scut la 1 iulie 1872, în comuna Mogo e ti, jude ul Ia i, în familia lui Ioan i Smaranda Negrei. S-a c s torit cu Elena Bahoreanu în anul 1906 la Turnu Severin.

În campania din 1913 a comandat Regimentul 4 Obuziere, iar la Primul R zboi Mondial a fost eful artileriei Armatei 1 (1916) i a comandat Regimentul 2 Artilerie (1917).

A redactat primele instruc iuni pentru întrebuin area artileriei grele române ti i s-a preocupat de perfec ionarea armamentului de artilerie. A realizat tunul antiaerian cal. 57 mm pe ro i, primul tun antiaerian românesc.

A fost membru PN i de asemenea pre edintele cercului profesional militar.A fost arestat în 7 august 1947, implicat în procesul Maniu-Mihalache, judecat i

condamnat la 7 ani deten ie riguroas i 3 ani degradare civic . A fost decorat cu: ,,Coroana României” cls. a V-a i a III-a , “Steaua României”

cls. a IV-a, “Avântul rii”, “Crucea Comemorativ a r zboiului 1916-1918”, “Medalia Victoriei”, “Sf. Vladimir” mare cruce (Rusia), “Sf. Ana” mare cruce (Serbia), “Polonia Restitutio”, “Legiunea de Onoare” în grad de o er (Fran a).

A decedat la 29 septembrie 1951, în penitenciarul Aiud.

General de brigad Valerian NESTORESCU

N scut: 5 februarie 1898, în comuna Vintileanca, jude ul Buz u.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1916-1917), coala special de artilerie-Timi oara (1922-1924).Grade militare: elev plutonier-1917, sublocotenent-1917, locotenent-1922, c pitan-1924, maior-1934, locotenent-colonel-1939, colonel-1943, general maior-1968.

233


Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 23 Artilerie (1917-1922); profesor la coala Militar de O eri de Artilerie (1925-1928); profesor la coala Special de Artilerie (1928-1935); ef al biroului material de artilerie în Direc ia tehnic din Inspectoratul general tehnic al armatei i membru sau pre edinte al multor comisii de recep ie (1933-1944); director al Uzinelor de armament de artilerie “M rgineanca” (1944-1945); director al Uzinelor de armament “Astra”-Bra ov (1946-1949); profesor titular al cursului ”Fabrica ia armamentului de artilerie” din Academia Tehnic Militar (1949-1959); ef serviciu cercetare tiin i c în domeniul tehnicii de artilerie din Comandamentul Artileriei (1968-...).

Generalul Valerian Nestorescu, f r a fost inginer de profesie a fost unul dintre cei mai mari constructori de guri de foc de artilerie.

În anul 1936, maiorul Valerian Nestorescu, împreun cu generalii Gelu Petrescu, Aristide T n sescu, Vasile Negrei, ca reprezentan i ai statului român au participat la elaborarea caietului de sarcini pentru fabricarea a 100 de tunuri antiaeriene Vickers, calibru 75 mm. Maiorul Valerian Nestorescu a avut un merit deosebit i la fabricarea arunc torului calibru 120 mm. Acesta a fost realizat într-un mod inedit, f r a parcurge etapele clasice impuse de legisla ia vremii: redactarea caietului de sarcini, realizarea i experimentarea modelului, întocmirea contractului etc. A fost prima gur de foc realizat în ar prin reproducerea unui model pentru care nu exist o documenta ie tehnic .

O alt realizare a sa, conform opiniei speciali tilor cea mai important , o reprezint tunul antitanc „Re i a”, calibru 75mm, model 1943. Colonelul Valerian Nestorescu a realizat aceast gur de foc împreun cu c pitanul Eugen Burlacu i inginerul Laz r Stoicescu, eful Biroului construc ii de guri de foc de la uzinele Re i a107. Fabricarea de serie a început la 25 februarie 1944 i s-a executat la Uzinele Re i a, Astra Bra ov i Concordia Ploie ti. Prin calit ile sale, acest tun s-a situat la nivelul celor mai bune din lume, ind un mijloc antitanc de temut.

De i se a a la o vârst înaintat , generalul Valerian Nestorescu a condus activitatea grupului de speciali ti constituit pentru proiectarea i realizarea mai multor guri de foc,

în ultimele decenii ale secolului trecut, între care amintim tunul antitanc calibru 100 mm, model 1975 i 1977. Acesta a fost primul tun realizat de industria na ional de armament dup cel de-al Doilea R zboi Mondial.

A avut i o important contribu ie la dezvoltarea teoriei tehnice de specialitate. Între lucr rile sale de referin men ion m: „Ghidul general al fabrica iei”, „Fabrica ia i recep ia evilor de tun”, „Aplicarea calcului probabilit ilor în domeniul militar”, i „Fenomen-cerin e-practic ”. De re inut c a scris i o interesant lucrare memorialistic , „File din trecutul artileriei române moderne”.

107 Stroea Adrian, B jenaru Gheorghe, Artileria român în date i imagini, Editura Centrului Tehnic – Editorial al Armatei, Bucure ti, 2010, p. 91

234


Prin func iile de inute, prin întreaga sa activitate, via a generalului Valerian Nestorescu a fost subscris îmbun t irii dot rii cu tehnic a armatei, îndeosebi a artileriei. Opin m c a fost unul dintre cei mai buni constructori de guri de foc de artilerie din România.

Colonel Alexandru NICOLAU

N scut: 25 decembrie 1888, în comuna Bune ti, jude ul Râmnicu S rat.Decedat: 6 ianuarie 1940, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1909-1911, anul

al doilea în Germania), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent-1911, locotenent-1914, c pitan-1917, maior-1920,

locotenent-colonel-1929, colonel-1934; (toate gradele au fost primite la excep ional).Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 20 Artilerie (...); comandant al

colii de Aplica ie de Artilerie (1936-1938); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (...); comandant al Brig zii 6 Artilerie (...).

A fost unul dintre cei mai valoro i o eri de artilerie din prima jum tate a secolului XX. i-a desf urat irepro abil întreaga carier numai în unit i de artilerie.

A participat, în Primul R zboi Mondial, la comanda unor subunit i de artilerie. Decesul prematur, la 52 de ani, a stopat o carier de excep ie.

General de corp de armat Grigore NICOLAU

N scut: 31 august 1891, la Tecuci.Decedat: 6 iulie 1957, la Bucure tiStudii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1909-1911), coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent-1911, locotenent-1914, c pitan-1917, maior-1920, locotenent-colonel-1929, colonel-1935, general de brigad -1941, general de divizie-1944, general de corp de armat -1946.Func ii militare: (…); comandant secund al Diviziei 7 Infanterie (1941-1942); comandant al artileriei Diviziei 7

Infanterie (1942), artileriei Corpului 4 Armat (1942-1943); comandant al Diviziei 2 Gard (1942-1943), Diviziei 5 Infanterie (1943-1944); director al Direc iei Superioare a Administra iei Armatei (1944-1945); comandant al Corpului 2 Armat (1945-1947) i al Regiunii 2 Militare (1947).

A fost un eminent o er de artilerie. A îndeplinit func ii importante, ca urmare a recunoa terii valorii sale de excep ie. A participat atât la primul cât i la cel de-al Doilea R zboi Mondial.

235


În anul 1945 a îndeplinit func ia de subsecretar de stat la Subsecretariatul de Stat pentru Aprovizionarea Armatei.

Dup r zboi, în po da devotamentului s u admirabil fa de statul român a tr it în mod nemeritat o dureroas experien a pierderii libert ii. A fost arestat la 4 ianuarie 1951 i condamnat la 18 iulie 1953, la 15 ani munc silnic , 10 ani degradare civic i con scarea averii pentru “crim contra umanit ii”, ind acuzat c a organizat represalii împotriva popula iei civile din jude ul Balta. A fost gra iat i eliberat la 21 septembrie 1954. A decedat 3 ani mai târziu la Bucure ti.

General de brigad Alexandru NICOLICI

N scut: 19 februarie 1892, la Bucure ti.Decedat: 20 ianuarie 1953, la Colonia de munc Poarta Alb .Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913).Grade militare: sublocotenent-1913, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1925,

locotenent-colonel-1934, colonel-1939, general de brigad -1944.Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 7 Artilerie (1939-1942), al

Brig zii 15 Artilerie (1942-1944); a girat comanda Diviziei 15 Infanterie (1942-1943); comandant al Diviziei 8 Infanterie Instruc ie (1944).

A fost un valoros o er, care i-a îndeplinit cu maxim responsabilitate îndatoririle de militar i cet ean. A avut o carier militar de succes. A urcat treptele ierarhiei militare pân la gradul de general de brigad i func ia de comandant de divizie.

A participat , în cel de-al Doilea R zboi Mondial, la luptele din Basarabia i Ucraina (1941) i din Cotul Donului (1942), iar dup moartea generalului Ioan Sion a comandat „resturile” Diviziei 15 Infanterie în mar spre ar .

A fost trecut în rezerv la 23 martie 1944 i men inut mobilizat.A fost arestat la 15 aprilie 1952 i a încetat din via la 20 ianuarie 1953, la Colonia

de munc Poarta Alb .

236


Maior Dumitru OANCEAGeneral de corp de armat Gheorghe OPRESCUGeneral de brigad tefan ORESCOVICI

ghe OPRESCUCOVICI

O

Regimentul 7 Artilerie – Buz u – 1902.Regimentul de artilerie al Diviziei 5 Infanterie

237


Maior Dumitru OANCEA

N scut: 22 decembrie 1886, la Bucure ti.Decedat: 8 septembrie 1922.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin – Bucure ti (1906-

1908), coala de Aplica ie de Artilerie (1909-1911).Grade militare: sublocotenent-1908, locotenent-1911 c pitan-1916, maior-1917.Func ii militare: func ii în Regimentul 11 Artilerie (1908-1909); comandant

de baterie în Regimentul 2 Artilerie Cetate (1911-1913), Divizionul 1 Tunuri Munte (1913-1917); ef de birou la Pulber ria Armatei (1918-1919); profesor de trageri la

coala Militar de O eri de Artilerie (1919-1922).Maiorul Dumitru Oancea este unul dintre eroii artileri ti ce s-au jert t pentru

reîntregirea României.A participat în Primul R zboi Mondial la luptele ofensive de pe valea Sadului

(august-septembrie 1916), de ap rare din De leul Oltului (septembrie 1916), precum i la ofensiva de la M r ti (august 1917), când o schij i s-a în pt adânc în piept

(13 august). Supus opera iei a fost salvat f r ca schija s poat scoas , i a fost declarat inapt serviciului militar. La cererea sa a fost reîncadrat în armat la 1 iulie 1918. În august 1922 a fost operat din nou, decedând ulterior.

A decedat la 8 septembrie 1922 în Spitalul Militar, ind înmormântat ca erou în Cimitirul Bellu Militar.

General de corp de armat Gheorghe OPRESCU

N scut: la 19 martie 1880, la Ploie ti. Decedat: 1959, la Bucure ti.Studii militare: coala Special de Artilerie (1900-1902),

coala de Aplica ie i Inginerie - Charlottenburg, Germania (1903-1905), coala Superioar de R zboi (1910-1912).Grade militare: sublocotenent (1902), locotenent (10 mai1906), c pitan (10 aprilie 1911), maior (1916), locotenent-colonel (1917), colonel (10 aprilie 1919), general de brigad (30 martie 1929), general de divizie (24 ianuarie 1936), general de corp de armat (31 mai 1945).Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 10 Artilerie (1902-1903) i Regimentul 1 Artilerie Cetate

(1905-1910); diferite func ii în Marele Cartier General (1916-1918); comandant al Regimentului 2 Artilerie (31 octombrie 1919 – 1 iulie 1921); ata atul ap r rii la Paris (11 iulie 1923-11 august 1926); ef de sec ie al Direc iei 11 Tehnic din Ministerul de R zboi (11 august 1926 – 1 octombrie 1927); ef de stat major la Inspectoratul Militar (octombrie 1927 – 1 aprilie 1929); comandant al colii Superioare de R zboi (1 aprilie 1929 - octombrie1930); ef de stat major la Inspectoratul General al Ordinii

N scut: 22 decembrie 1886, la BucureDecedat: 8 septembrie 1922.Studii militare: coala de O eri de A

1908), coala de Aplica ie de Artilerie (190Grade militare: sublocotenent-1908, Func ii militare: func ii în Regime

de baterie în Regimentul 2 Artilerie Cetate(1913-1917); ef de birou la Pulber ria A

coala Militar de O eri de Artilerie (1919Maiorul Dumitru Oancea este unul d

reîntregirea României.A participat în Primul R zboi Mondi

(august-septembrie 1916), de ap rare din Di la ofensiva de la M r ti (august 1917)

(13 august). Supus opera iei a fost salvat fd l i i i l i ili L

238


(1930-1932); comandant al Brig zii 11 Artilerie (1932-1933); comandant al Diviziei 1 Infanterie (8 februarie 1933 - aprilie1936); comandant al Comandamentului 3 Teritorial (aprilie 1936 – aprilie 1939).

A debutat în carier la comanda unor subunit i de artilerie. În timpul Primului R zboi Mondial a participat în calitate de ef de birou la reorganizarea unit ilor i la completarea acestora cu personal i materiale de r zboi. De remarcat faptul c a participat la campania din Ungaria, din anul 1919.

Un loc important în cariera sa l-a ocupat perioada în care a îndeplinit func ia de ata at militar în Fran a. A contribuit substan ial la dezvoltarea rela iilor tradi ionale cu aceast ar , inclusiv la realizarea tratatului de prietenie româno-francez din 10 iunie 1926.

Calit ile profesionale de excep ie i experien a activit ilor sale din Fran a au contribuit la numirea sa în func ia de comandant al colii Superioare de R zboi. În cei patru ani în care a îndeplinit aceast func ie s-a implicat activ nu numai în gestionarea problemelor administrative, ci i în identi carea metodelor în m sur s dea un plus de calitate procesului de înv mânt.

A urcat sistematic treptele ierarhiei militare, ajungând comandant de brigad , divizie i comandament teritorial.

Prin func iile de mare importan ocupate, dar mai ales ca urmare a calit ilor profesionale i morale, generalul de corp de armat Gheorghe Oprescu i-a câ tigat un loc binemeritat în galeria artileri tilor de elit .

General de brigad tefan ORESCOVICIN scut: 12 noiembrie 1877, la Clejani, jude ul Vla ca.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1896-1898),

coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu (1899-1900), stagiu la Regimentul 8 Artilerie Guarzi Austria (1902-1904).


Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 12 Artilerie (1898-1899); diferite func ii în coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1915); ef Birou rechizi ii la Marele Stat Major (1915-1916); ef de stat major al Diviziei 9 Infanterie (1917-1918) i al Corpului 3 Armat (1918-1920); comandant al Regimentului 41 Artilerie (1920-1921); comandant al colii de Aplica ie de Artilerie (1921-1926), Brig zii 18 Artilerie (1926-1929), artileriei Corpului 7 Armat (1929-1930), Diviziei 18 Infanterie (1930-1934) i Corpului 6 Teritorial (1934-…).

Generalul de brigad tefan Orescovici a fost un o er temeinic preg tit, cu o moralitate irepro abil . A îndeplinit cu responsabilitate o multitudine de func ii, în întregul ecart ierarhic al armatei, de la e alonul pluton la corp teritorial.

Meritele sale profesionale au primit deplina recunoa tere odat cu înaintarea în anul 1926 la gradul de general de brigad .

A participat la Primul R zboi Mondial. A îndeplinit în campania din 1917 func ia de ef de stat major al Diviziei 9 Infanterie.

239


General-locotenent Cornel PARANIACGeneral de divizie Dobre PARASCHIVGeneral-locotenent Teodor PARASCHIVLocotenent George PARASCHIVESCUGeneral de divizie Ilie PARTENIEGeneral de brigad erban PASCUGeneral de brigad Mihail PASTIAColonel Niculae PAVELESCUGeneral de divizie Gheorghe PÂRVULESCUGeneral de divizie Ion PERTICARIGeneral de divizie Nicolae PETALAGeneral de brigad Atanasie PETCULESCUGeneral de brigad Matei PETREGeneral de brigad Constantin PILATGeneral-maior Ioan POENARUGeneral de brigad Alexandru POLIZUGeneral colonel Constantin POPESCUSergent Constantin POPESCUGeneral de divizie Dumitru t. POPESCUGeneral de divizie Gheorghe I. POPESCUGeneral de divizie Ioan D. POPESCUColonel “post-mortem” I. Ioan POPESCUGeneral colonel Ion I. POPESCUGeneral de corp de armat Marin C. POPESCUGeneral de divizie Mihail POPESCUGeneral de corp de armat Stelian POPESCUGeneral de divizie Ioan POPOVICIGeneral de brigad Nicolae POPOVICIGeneral de divizie Gheorghe POTOPEANUColonel Pandele PREDESCULocotenent-colonel “post-mortem” Ioan PU UREANU

RANIACASCHIVRASCHIV

HIVESCUNIE

ASCU

P

240


General-locotenent Cornel PARANIAC

N scut: 29 iunie 1950, la Comarnic, jude ul Prahova.Decedat: 5 octombrie 2008, la Sinaia, jude ul Prahova.Studii militare: Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (1965-1969); coala Militar de O eri Activi de Artilerie (1969-1972); Academia Militar (1977-1979); doctor în tiin e militare, titlu ob inut la Academia de Înalte Studii Militare.Grade militare: locotenent –1972; locotenent major –1974; c pitan –1979; maior –1982; locotenent-colonel –1988; colonel-1990; general de brigad –1994; general-maior –1998; general-locotenent –2004.Func ii militare: comandant de pluton i baterie în Centrul de

Instruc ie al Artileriei de la Ploie ti (1972-1977); comandant de divizion i ef de stat major la Regimentul 65 Artilerie Antitanc (1979-1982); comandant al Regimentului 65 Artilerie Antitanc (1982-1990); comandant al Brig zii 8 Artilerie (9 ianuarie 1990-23 ianuarie 1991); ef al Sec iei opera ii i ef de stat major la Inspectoratul General al Artileriei (1991-1993); ef al artileriei Trupelor de Uscat (1993-1996); loc iitor al efului Statului Major al Trupelor de Uscat (1996-1997); comandat al Armatei 1 (1997-

2001); prim-loc iitor al efului Statului Major al For elor Terestre (2001); comandant al Comandamentului 2 Opera ional de la Buz u (15 ianuarie 2001-1 decembrie 2004); ef al reprezentan ei României la NATO i U.E. (1 decembrie 2004-12 decembrie 2007); consilier al efului Statului Major General (2007-2008).

Generalul-locotenent Paraniac s-a n scut la data de 29 iunie 1950 în localitatea Comarnic de care a fost extrem de ata at sentimental întreaga via . A avut o copil rie nu tocmai u oar , ind crescut doar de mama sa pe care a iubit-o enorm. A fost atras de cariera militar , motiv pentru care a urmat Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza i mai apoi coala de O eri Activi de Artilerie din Sibiu pe care a absolvit-o în anul 1972, ca ef de promo ie. Conform politicii de personal a Comandamentului Artileriei, de a atrage cei mai valoro i absolven i ai colii în structurile sale subordonate, în primul rând în Centrul de Instruc ie de Artilerie de la Ploie ti, „laboratorul” artileriei, tân rul locotenent Paraniac i-a început str lucita carier militar în aceast prestigioas institu ie de înv mânt. Dup numai 5 ani de zile a reu it la examenul de admitere la Academia Militar pe care a absolvit-o cu rezultate remarcabile. Dup absolvirea acesteia în anul 1979, a îndeplinit în aceea i unitate pân în anul 1990 func iile de comandant de divizion, ef de stat major i mai apoi comandant al Regimentului 65 Artilerie Antitanc. A îndeplinit în continuare mai multe func ii, de mare r spundere între care le men ion m pe cele de comandant de brigad de artilerie, ef al artileriei trupelor de uscat, comandant al Armatei 1, prim-loc iitor al efului Statului Major al For elor Terestre i comandant al Comandamentului 2 Opera ional. Exprimarea sa profesional a fost una de înalt inut . Comandant înn scut, plin de ini iativ , dornic de excelen , s-a impus deopotriv fa de e i subordona i prin profesionalism, ambi ie, exigen

241


sporit , inclusiv fa de sine. Alesele calit i profesionale, dar i morale l-au f cut extrem de apreciat i respectat de subordona i. Fa de ace tia, a manifestat în permanen grij profund i spirit camaraderesc.

Cu siguran a rm m, noi, autorii care am lucrat cu generalul Paraniac Cornel i i-am cunoscut îndeaproape calit ile, c ar meritat s -i e încredin ate func ii mai înalte decât cele de inute. Numirea sa în fruntea reprezenta iei României la NATO i U.E, de i aparent onorant , a reprezentat în fapt scoaterea din grupul aspiran ilor pe deplin îndrept i i la func iile din vârful ierarhiei

militare. A fost con tient de acest aspect, pe care de altfel l-a m rturisit cu am r ciune într-o întâlnire privat cu unul dintre autorii prezentei lucr ri.

Generalul Cornel Paraniac, o persoan extrem de dinamic , creativ a tr it din plin drama scoaterii din grupul celor ce asigura conducerea armatei, dup încetarea mandatului de ef al reprezentan ei i numirea în func ia modest , neconform cu personalitatea sa, de consilier al efului Statului Major General. În data de 29 iunie 2008, dup 41 de ani de carier militar a fost trecut în rezerv . Ultima activitate pe care a organizat-o cu toat rigoarea, a fost tocmai cea de r mas bun fa de camarazi. La masa oferit cu acest prilej a invitat camarazi din toate structurile în care a lucrat, inclusiv fo tii s i profesori din liceul militar. Din nefericire, la aproximativ dou luni de la aceast activitate, în data de 5 octombrie 2008 generalul Paraniac Cornel a trecut mult prea repede la cele ve nice, în apropierea locurilor natale, la Sinaia. Decesul s u i-a ocat pe fo tii camarazi, care nu au în eles cum acel „munte de om”, plin de energie s-a

sfâr it atât de repede. Probabil c s-a gr bit s -i e al turi mamei sale pe care a iubit-o nespus de mult.

Generalul î i doarme somnul de veci în Cimitirul Militar Ghencea, în mormântul pe care parc din premoni ie i-l preg tise mult prea devreme. Ca o ironie a vie ii, cu prilejul funerarilor generalului Ion Popescu, fostul Comandant al Comandamentului Artileriei, desf urate în vara aceluia i an 2008, cu câteva luni înainte de deces, generalul Cornel Paraniac ne-a ar tat (unui grup restrâns de prieteni) mormântul s u, situat în apropierea celui al generalului Popescu, neb nuind cât de rapid acesta îl va g zdui.

Generalul Paraniac a l sat în urma sa o multitudine de studii, contribu ii valoroase la dezvoltarea gândirii militare române ti. A avut o contribu ie substan ial la transformarea armatei, la armonizarea sa cu cerin ele integr rii în NATO i U.E. Între altele generalului Paraniac i se atribuie singurele cercet ri tiin i ce române ti dedicate istoriei i geopoliticii generale a parteneriatului strategic româno-american108. În semn de pre uire a personalit ii excep ionale, regimentul de artilerie mixt din localitatea Slobozia îi poart numele – Regimentul 51 Artilerie Mixt „General Cornel Paraniac”.

108 Nicolae Tobo aru, Parteneriatul Strategic dintre România i SUA, 2010

242


General de divizie Dobre PARASCHIV

N scut: 9 decembrie 1884, în localitatea Cilibia, jude ul Buz u.Decedat: 8 ianuarie 1942, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin - Bucure ti (1904-1906); coala Superioar de R zboi (1919-1921), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie. Grade militare: sublocotenent -1906, locotenent -1910, c pitan -1914, maior -1917, locotenent-colonel -1920, colonel -1926, general de brigad -1935, general de divizie - 1939.Func ii militare: comandant de pluton (1906-1914) i de baterie (1914-1919) în Regimentul 9 Artilerie (…) ; comandant al Armatei 1 (1941).

Generalul de divizie Dobre Paraschiv a fost un o er valoros, temeinic preg tit. A urcat admirabil treptele ierarhiei militare, de la gradul de sublocotenent la cel de general de divizie. A avut o bogat experien de comand întrucât a fost comandant la nivel subunitate, unitate i mare unitate.

A participat la Primul R zboi Mondial i câteva luni la cel de-al Doilea R zboi Mondial.

Generalul de divizie Dobre Paraschiv, str lucit artilerist, face parte din onoranta galerie a celor ce au comandat de-a lungul timpului Armata 1.

A decedat timpuriu, la 57 de ani, la 8 ianuarie 1942, la Bucure ti.

General-locotenent Teodor PARASCHIV

N scut: 19 noiembrie 1926, la Bucure ti.Decedat: 1998.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie din Pite ti; Academia Militar Superioar „Vorosilov”.Grade militare: sublocotenent - 1947; locotenent; locotenent-major - 9 martie 1951; c pitan - 5 martie 1952; maior - 11 iunie 1952; locotenent-colonel - 30 septembrie 1952; colonel; general- maior; general-locotenent.Func ii militare: comandant sec ie în Regimentul 1 Artilerie Moto (1 iulie 1947 – 1 octombrie 1948); o er cu aprovizionarea în Regimentul 1 Artilerie Moto (1 octombrie 1948 – 1 februarie

1949); profesor în Centrul de Instruc ie al Artileriei (13 martie 1951 – 26 martie 1952); ef Curs Tragerile Artileriei la Centrul de Instruc ie al Artileriei (26 martie – 12 iunie

1952); ,,girant’’ al comandantului Brig zii 32 Artilerie Grea Independent (12 iunie – 14 octombrie 1952); comandant al artileriei Regiunii a 2-a Militare (1952 – 1956); ef de direc ie în Marele stat Major; loc iitor al comandantului Armatei 1 (…….); ef al Direc iei Lucr ri în Economia Na ional (1984 - 1985); ef al Direc iei Construc ii Iriga ii (1985 - 1990).

243


Generalul Teodor Paraschiv a fost ul unor rani s raci stabili i în Bucure ti pe strada Stoic ne ti nr. 33. Tat l, factor po tal, în po da greut ilor s-a preocupat de asigurarea unei temeinice educa ii celor trei copii ai s i. Teodor, cel mai mare dintre ei, dup cursurile primare a urmat 4 ani de studii la Liceul Barbu Delavrancea i la Liceul Mihai Eminescu din Bucure ti. Dup absolvirea acesteia a fost admis la coala Militar de O eri de Artilerie din Pite ti pe care a absolvit-o al 16-lea din 36 de elevi, în anul 1947. La 1 iulie 1947 a fost înaintat la gradul de sublocotenent i repartizat la Regimentul 1 Artilerie Moto.

În demersul de promovare a unor o eri noi în armat , în func iile de conducere, ca urmare a bunei sale preg tiri profesionale, a cunoa terii limbii ruse, dar mai ales a originii sociale „s n toase”, locotenentul Teodor Paraschiv a fost trimis la studii în URSS. Pe timpul studiilor la Academia Militar Superioar „Vorosilov” a ob inut rezultate superioare ind apreciat de dasc lii s i. În caracterizarea întocmit în anul doi de studii se men iona între altele: „ i-a însu it temeinic teoria preg tirii i conducerii luptei ofensive i de ap rare. [….], este un o er disciplinat, modest i silitor”109.

În condi iile transform rii societ ii române ti, inclusiv a armatei, de formare a unor noi cadre de conducere a fost înaintat pân la gradul de locotenent-colonel pe parcursul a numai 5 ani. I-au fost încredin ate func ii de mare importan între care amintim: girant al comandantului Brig zii 32 Artilerie Grea, comandant al artileriei Regiunii a 2-a Militare, loc iitor al Comandantului Armatei 1.

În ultima parte a carierei a fost implicat în dezvoltarea economiei române ti prin îndeplinirea func iilor de ef al Direc iei Lucr ri în Economia Na ional (1984-1985), respectiv ef al Direc iei Construc ii Iriga ii.

Locotenent George PARASCHIVESCU

N scut: 6 august 1849.Decedat: februarie 1878.Studii militare: coala de O eri Bucure ti (1867-1869), coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu din Belgia (1872-1874).Grade militare: sublocotenent-1869, locotenent-1874.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1869-1872); o er în statul major al Arsenalului Armatei (1872-1877); comandant de baterie în Regimentul 2 Artilerie (1877).A participat la luptele de artilerie din zona Calafat-Vidin i de la Grivi a.

A fost r nit la 4 septembrie 1877, pe timpul b t liei de la Grivi a; ini ial a refuzat evacuarea, ulterior a fost evacuat cu o ambulan la Spitalul din Turnu-M gurele, unde a decedat ase luni mai târziu; a fost al doilea o er de artilerie c zut la datorie în R zboiul de Independen .

109 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Dosarul generalului Paraschiv Teodor, Dosar 11799, p. 83

244


General de divizie Ilie PARTENIE

N scut: 19 iulie 1881, la Dorohoi. Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie Geniu i Marin (1900-1902); coala de Aplica ie de Artilerie (1903-1905);

coala Superioar de R zboi (1910-1912).Grade militare: sublocotenent -1902, locotenent -1906, c pitan -1911, maior -1916, locotenent-colonel -1917, colonel -1920, general de brigad -1930, general de divizie -1937.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 12 i 8 Artilerie, Corpul 4 Armat ., Regimentul 4 Artilerie, Marele Stat Major, Corpul 1 Armat (…); ef de stat major al Diviziei 10 Infanterie

(1919-1920); comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1922-1924); ef de stat major al Corpul 2 Armat (1924-1929); comandant al Brig zii 18 Artilerie (1929-1931); secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale (1931-1932); comandant al Diviziei 4 Infanterie (1933-1940).

Generalul de divizie Ilie Partenie a fost un distins i valoros o er de artilerie. Ca urmare a excelentei preg tiri i a ambi iei i-au fost încredin ate func ii importante (comandant de divizie i secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale).

A participat la campania din 1913 i la Primul R zboi Mondial. În campania din 1913 a ac ionat în statul major al Corpului 4 Armat , la Regimentul 4 Artilerie i la Marele Stat Major, iar la Primul R zboi Mondial în statul major al Armatei de Dobrogea i Corpul 1 Armat .

Generalul de divizie Ilie Partenie are, între altele, meritul de a fost unul dintre cei ce s-au a at cel mai mult timp la comanda Diviziei 4 Infanterie (7 ani).

General de brigad erban PASCU

N scut: 15 decembrie 1844.Decedat:- Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1861-1863).Grade militare: sublocotenent-1863, locotenent-1865, c pitan-1868, maior-1875, locotenent-colonel-1879, colonel-1884, general de brigad -1896110.Func ii militare: comandant de sec ie, baterie i divizion în Regimentul 4 Artilerie; comandant al Regimentului 8 Artilerie (1883-1884); ef de stat major al Corpului 4 Armat (1884);

110 C pitan Nicolae Puic – Albumul ap r torilor Independen ei – Tipogra a Cur ii Regale, 1897, pp. 73-74

245


ef de stat major al Corpului 4 Armat (1884-1888); comandant al Brig zii 4 Artilerie, comandant al Corpului 4 Armat (1888-1901).

În anul 1873, dup ce anterior a fost trimis în misiune la Berlin, apoi ata at la artileria c l rea de la Breslau, pe baza studiului i experien ei dobândite a organizat cea dintâi baterie de artilerie c l rea la Regimentul 2 Artilerie.

A participat la R zboiul de Independen , având gradul de maior i func ia de comandant de divizion în Regimentul 4 Atilerie.

A fost comandantul Regimentului 8 Artilerie (1883-1884), pe care l-a format, eful de stat major al Corpului 4 Armat (1884-1888), comandantul Brig zii 4 Artilerie,

comandant al Corpului 4 Armat (1888-1901). A trecut în rezerv în anul 1901.A fost decorat cu: Crucea Trecerii Dun rii, Ap r torii Independen ei, Virtutea

Militar , Steaua României în grad de o er, Coroana României în grad de comandor, Sf. Ana cu spade (Rusia), Franz Josef în grad de comandor.

General de brigad Mihail PASTIA

N scut: 15 decembrie 1839, la Ia i.Decedat: 24 ianuarie 1899, la Bucure ti.Studii militare: coala Militar de O eri din Ia i (1856-1858),

coala de Aplica ie de Artilerie de la Metz i coala Politehnic din Paris (1858-1866).Grade militare: sublocotenent -1858, locotenent -1863, c pitan -1866, maior -1869, locotenent-colonel -1873, colonel -1878, general de brigad -1893.Func ii militare: director al Pulber riei Armatei de la Târg or (1866-1868); subdirector al Arsenalului Armatei (1868-1869); director al Arsenalului Armatei (1869-1877); loc iitor

al comandantului Regimentului 3 Artilerie (1877); comandant al Artileriei Diviziei 3 Infanterie (1877); loc iitor al Deta amentului Colonel Sl niceanu (1877); inspector al întreprinderilor de fabricat armament i muni ii (1878-1879, 1882-1884); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1879-1882, 1888-1889); ef de stat major al Corpului 4 Armat (1889-1892); comandant al Brig zii 3 Artilerie (1892-1893); comandant al

colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1893); inspector general al artileriei române (1893-1895, 1896-1898); comandant al Comandamentului Regiunii înt rite Foc ani (1895-1897).

O er cu o temeinic preg tire, inclusiv de specialitate. Ca urmare a studiilor la coala Politehnic din Paris i a forma iei sale artileristice a ocupat mai multe func ii

de r spundere în domeniul pirotehnic, contribuind la dezvoltarea produc iei de muni ii în România. A participat la R zboiul de Independen , contribuind substan ial la cucerirea Vidinului. Pentru participarea la r zboi a fost distins cu mai multe ordine i medalii române ti, între care amintim: “Steaua României în grad de o er”, “Virtutea

246


militar de aur”, “Trecerea Dun rii” i ordinele ruse ti “Sfânta Ana clasa a III-a”, “Sfântul Stanislav clasa a III-a” i “Medalia comemorativ de campanie”. Ca urmare a recunoa terii meritelor indiscutabile a fost înaintat la gradul de colonel, la data de 1 ianuarie 1878. În vara acelui an, colonelul Mihail Pastia a fost numit în func ia de Inspector al Întreprinderilor de fabricat armament i muni ii i trimis în Anglia pentru a negocia un eventual contract pentru achizi ionarea de armament i muni ii. Cu acest prilej a vizitat fabricile din En eld i Birmingham.

Analizând ofertele engleze a propus pentru achizi ie pu ca “Henry-Martini”, o arm foarte precis , rezistent i ieftin . În anul 1882 armata român permanent , rezervele i trupele teritoriale erau deja dotate cu acest tip de armament selectat inspirat de colonelul Mihail Pastia.

Dup o perioad relativ scurt , 1879-1882, când a fost comandant al Regimentului 2 Artilerie, a revenit la func ia de inspector al întreprinderilor de fabricat armament, contribuind la dotarea armatei cu noi guri de foc de la Uzinele “Steyr” i “Newcastle”.

În anul 1884, colonelul Pastia a fost trecut în rezerv i numit în importanta func ie de director general al Po telor i Telecomunica iilor. Dup 4 ani de zile a fost rechemat în armat i numit la comanda Regimentului 2 Artilerie pe care-l mai comandase cu câ iva ani în urm .

Ulterior a fost numit i în alte func ii importante în armat : ef de stat major al Corpului 4 Armat i comandant al Brig zii 3 Artilerie. Pentru o foarte scurt perioad , 1 aprilie-1 noiembrie 1893 s-a a at la comanda prestigioasei coli de O eri de Artilerie, Geniu i Marin . Odat cu înaintarea la gradul de general, la 1 noiembrie 1893, a fost numit în func ia de Inspector general al artileriei române, pe care a de inut-o pân la data de 24 ianuarie 1895. Din aceast postur a contribuit substan ial la nalizarea lucr rilor de forti ca ii ale Cet ii Bucure ti i ale celor de pe aliniamentul Foc ani, N moloasa, Gala i. De asemenea, a ini iat i condus reorganizarea artileriei de asediu. Astfel, din Regimentul 1 Asediu s-au constituit dou batalioane de artilerie, unul dislocat la Chitila, iar cel lalt la Foc ani. Primul batalion era destinat forturilor Cet ii Bucure tiului, iar cel de-al doilea forti ca iilor de pe aliniamentul Foc ani, N moloasa, Gala i. Ulterior, ca urmare a sporirii num rului batalioanelor de asalt la 20, a dispus transformarea celor dou batalioane men ionate mai sus în Regimentul 1 Artilerie de Asediu, respectiv Regimentul 2 Artilerie de Asediu. De asemenea, generalul Pastia este cel ce a propus ministrului de r zboi în in area în anul 1895 a Comandamentului Cet ii Bucure ti i a Comandamentului Regiunii Înt rite Foc ani, c rora li s-a subordonat Regimentul 1

Artilerie de Asediu, respectiv Regimentul 2 Artilerie de Asediu. Generalul Pastia, în acela i timp în care a fost comandantul Diviziei 6 Infanterie, a exercitat i func ia de comandant al Regiunii Înt rite Foc ani111.

Generalul i-a încheiat cariera militar în anul 1897 i a decedat mult prea devreme la data de 24 ianuarie 1899, în capital . Prin întreaga sa activitate generalul Mihail Pastia i-a câ tigat un loc binemeritat în galeria artileri tilor de elit .

111 Ucrain, C., gl. bg. (r) dr., - Artileria Român . Personalit i –vol. II, Editura Pro Transilvania, Bucure ti, pag. 159

247


Colonel Niculae PAVELESCU

N scut: 17 septembrie 1924, la Potlogi, jude ul Dâmbovi a.Decedat: mai 1993, Sibiu.Studii militare: Liceul Militar din Chi in u ( ...-1943); coala de O eri de Artilerie (1943-1945); Academia Militar (1958-1960).Grade militare: sublocotenent - 10 mai 1945; locotenent - 23 august 1949); c pitan - 2 octombrie 1952; maior - 23 august 1954; locotenent-colonel - 23 august 1958; colonel - 25 octombrie 1964.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 3 Artilerie

,,Fran a’’ (10 mai – 28 iunie 1945); ef Subcentru de exploatare din comuna Ileana (28 iunie – 31 octombrie 1945); comandant sec ie i comisar special în Regimentul 42 Artilerie (1 noiembrie 1945 – 31 octombrie 1946); comandant de baterie în Regimentul 42 Artilerie (1 noiembrie 1946 – 31 octombrie 1947); o er adjutant i comandant sec ie artilerie antiaerian în Regimentul 42 Artilerie (1 noiembrie 1947 – 24 mai 1948); comandant Pluton paz în Grupul Paz Depozite (24 mai 1948 – 31 noiembrie 1948); comandant companie paz în Grupul Paz Depozite (31 octombrie 1948 – 8 octombrie 1951); comandant baterie elevi în coala de O eri de Artilerie din Sibiu (8 octombrie 1951 – 7 februarie 1952); comandant pluton elevi în coala de O eri de Artilerie din Sibiu (7 februarie – 21 august 1952); comandant baterie elevi (21 august 1952 – 9 noiembrie 1954); comandant divizion elevi (9 noiembrie 1954 – 5 octombrie 1957); loc iitor ef coal pentru înv mânt în coala de O eri de Artilerie (1 septembrie 1960 – 25 mai 1961); ef ciclu artilerie ( ef artilerie) în coala Militar de O eri ,,Nicolae B lcescu’’ (25 mai 1961 – 26 august 1963); ef catedr artilerie în coala Militar de O eri ,,Nicolae B lcescu’’ (26 august 1963 – 29 martie 1965); loc iitor i ef al Sec iei înv mânt al colii Militare de O eri ,,Nicolae B lcescu’’ (29 martie 1965 – 17 decembrie 1966); prim-loc iitor al comandantului colii Militare de O eri ,,Nicolae B lcescu’’ (17 decembrie 1966 – 4 septembrie 1968); ef de stat major al Comandamentului g rzilor patriotice din jude ul Sibiu (4 septembrie 1968 – 15 decembrie 1970); comandant al colii de O eri Activi de Artilerie (15 decembrie 1970 – 7 decembrie 1981).

Niculae Pavelescu, unul dintre cei opt copii ai lui Petre (de profesie cizmar) i al Ioanei (casnic ), s-a n scut în comuna Potlogi din jude ul Dâmbovi a. Clasele primare le-a urmat în localitatea natal . Ulterior a fost elev la Liceul Militar din Chi in u pe care l-a absolvit în anul 1943. Doi ani mai târziu i-a nalizat studiile în coala de O eri de Artilerie din Pite ti. i-a

început activitatea de o er în data de 10 mai 1945 la comanda unei sec ii din Regimentul 3 Artilerie.

248


Cea mai mare parte a carierei i-a desf urat-o în înv mântul militar de artilerie, din data de 8 octombrie 1951 când a fost numit comandant de baterie elevi, pân în data de 7 decembrie 1981 când din func ia de comandant al colii Militare de O eri Activi de Artilerie ,,Ioan Vod ’’ a fost trecut în rezerv . Men ion m c în ace ti 30 de ani a mai de inut timp de 2 ani i func ia de ef de stat major al Comandamentului g rzilor patriotice din jude ul Sibiu.

În permanen a avut o exprimare profesional admirabil , onorant . Astfel, în ,,foaia de notare’’ pentru perioada 31 decembrie 1951 – 30 octombrie 1952, eful sec iei înv mânt, renumitul locotenent-colonel Vartolomei Gheorghe, consemna: ,,O er foarte bine preg tit...Este un foarte bun instructor i are aptitudini pedagogice’’112.

La fel de elogios îl aprecia eful colii Militare de Artilerie, colonelul Nazarie tefan, în ,,foaia de notare’’ pentru perioada 26 noiembrie 1956 – 1 noiembrie 1957:

,,O er foarte bine preg tit, foarte muncitor i perseverent în munc ’’.Numele colonelului Niculae Pavelescu este legat pentru totdeauna de

înv mântul militar de artilerie pe care l-a slujit cu profesionalism timp de aproape 3 decenii. Are meritul de a fost primul comandant al colii Militare de O eri Activi de Artilerie dup reîn in area sa în decembrie 1970. A contribuit substan ial, din toate punctele de vedere la reîn in area i ulterior la dezvoltarea institu iei simbol pentru artileri ti. Noi autorii, ca fo ti elevi am avut ansa de a-i cunoa te personalitatea de excep ie i realiz rile multiple. Din nefericire pentru el nu a primit în not rile de serviciu aprecierea deplin a meritelor sale din partea comandantului artileriei generalul-colonel Ion Popescu. Din cele 11 not ri de serviciu, numai ultimele dou au consemnat cali cativul maxim ,,foarte bine’’, în celelalte o erul ind apreciat cu ,,bine’’. Consider m c acestea nu au re ectat obiectiv rezultatele muncii profund responsabile ale colonelului Pavelescu ci mai degrab re inerile generalului Popescu de a releva deplin meritele unui camarad de arm . De altfel, acest gen de atitudine a manifestat generalul-colonel Ion Popescu fa de aproape to i subordona ii s i nemijloci i. Spre exempli care men ion m c nici loc iitorul s u generalul-maior Ioni Gheorghe nu a f cut excep ie, ind apreciat cu cali cativul „bine”. Cu toate acestea, opin m f r rezerve c generalul-colonel Ion Popescu a fost o ,,stea’’ a artileriei postbelice cu merite incontestabile în dezvoltarea acesteia.

Colonelul Niculae Pavelescu a fost c s torit cu Maior Elena, de na ionalitate maghiar , n scut în anul 1927 în Ocna Sibiului, de profesie înv toare. A avut o ic , Lucia-Marilena, n scut la 5 iulie 1952 în Sibiu.

Distinsul colonel Niculae Pavelescu a decedat în Sibiu în anul 1993.

112 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Dosarul personal al Colonelului Pavelescu Petre Niculae, D.C.I. / 1984, nr.155, p .24

249


Generalul de divizie Gheorghe PÂRVULESCUN scut: 10 decembrie 1891, în localitatea ân reni, jude ul Dolj.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1915-1918) Cursul

de Tragerile Artileriei Grele de la Tecuci; coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent -1918, .........., general de brigad -1943, general

de divizie -1945.Func ii militare: comandant subunitate de artilerie (1918-1920); o er de stat

major în Comandamentul Corpului 2 Armat (1922-1928); o er de stat major în Regimentul 2 Artilerie (1928-1930); o er de stat major în Comandamentul Corpului 2 Armat (1930-1931); o er de stat major în Marele Stat Major (1931-1936); o er de stat major la Regimentul 1 Ap rare Contra Aeronavelor (1936-1937); secretar general în Ministerul Aerului i Marinei (1937); diferite func ii în cadrul Grup rii 1 Ap rare Contra Aeronavelor (1937-1941); comandant al Comandamentului Ap r rii Antiaeriene a Bucure tiului (1941-1942); comandant al Comandamentului Ap r rii Antiaeriene a zonei petroliere Ploie ti (1942); comandant al Brig zii 4 Artilerie Antiaerian Operativ (25 august 1942 – 4 ianuarie 1943); comandant al Brig zii 5 Artilerie Antiaerian (4 ianuarie 1943 – 23 septembrie 1943); comandant al Brig zii 3 Artilerie Antiaerian Operativ (23 septembrie 1943 – 21 noiembrie 1944); secretar general administrativ al subsecretarului de stat al Aerului (21 noiembrie 1944 – 1 aprilie 1945); comandant secund al artileriei antiaeriene (1945); comandant al Diviziei de Artilerie Antiaerian .

Generalul de divizie Gheorghe Pârvulescu i-a început activitatea în anul 1918 ca artilerist. 18 ani mai târziu, dup exercitarea unor func ii de artilerist i de o er de stat major i-a început activitatea de artilerist antiaerian în cadrul Regimentului 1 Ap rare Contra Aeronavelor. Ulterior a îndeplinit în aceast arm o multitudine de func ii de mare r spundere între care le men ion m pe cele de comandant al mai multor brig zi de artilerie antiaerian , al unei divizii de artilerie antiaerian .

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a condus cu competen Comandamentul Ap r rii Antiaeriene a Bucure tiului, Comandamentului Ap r rii Antiaeriene a zonei petroliere Ploie ti i Brig zile 4, 5 i 3 Artilerie Antiaerian .

În întreaga activitate a dovedit o solid preg tire profesional , o inteligen vie, o moralitate admirabil . În po da acestor calit i, al meritelor cuvenite din participarea la cel de-al Doilea R zboi Mondial, în data de 1 ianuarie 1945 generalul Gheorghe Pârvulescu a fost trecut în rezerv .

A fost unul dintre cei mai valoro i o eri de artilerie antiaerian din prima jum tate a secolului trecut.

General de divizie Ion PERTICARI

N scut: 30 mai 1851, la Bucure ti.Decedat: 27 noiembrie 1919, la Sinaia.Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i, coala Militar de O eri din

Bucure ti (1866-1870, primul din 15 o eri), coala Politehnic din Paris (1871-1873), coala de O eri de Artilerie de la Fontainebleau (1873-1875).

250


Grade militare: sublocotenent -1870, locotenent -1875, c pitan -1878, maior -1884, locotenent-colonel -1889, colonel -1894, general de brigad -1911, general de divizie -1914.

Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1870-1871); comandant al bateriei de artilerie ,,Elisabeta”, de la Calafat (1877); aghiotant al regelui Carol (1878-1884); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1884-1886); director al Arsenalului i Pirotehniei Armatei (1886-1902); deta at pe lâng Marele Cartier General italian pentru leg tura cu Marele Cartier General român(1916-1919).

A absolvit în anul 1870 coala Militar de O eri din Bucure ti ca ef de promo ie. Avansat sublocotenent a fost repartizat la Regimentul 2 Artilerie. Un an mai târziu a fost trimis la studii în Fran a unde a absolvit coala Politehnic din Paris i coala de O eri de Artilerie de la Fontainbleau. La înapoierea în ar a fost avansat în data de 8 martie 1875 la gradul de locotenent i încadrat la Arsenalul Armatei. În R zboiul de Independen a fost comandantul Bateriei de Artilerie ,,Elisabeta’’. Locotenentul Perticari a condus cu m iestrie focul acesteia asupra trupelor turce ti din cetatea Vidin i asupra navelor acestora de pe Dun re. Astfel, la data de 7 noiembrie 1877 a scufundat

monitorul turcesc ,,Podgori a”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat în anul 1878 la gradul de c pitan i decorat cu ordinul ,,Steaua României’’ în grad de Comandor.

Ca urmare a aprecierii regelui Carol I, în perioada 1878-1884 a fost numit aghiotant al acestuia.

În perioada 1884-1886 a îndeplinit func ia de comandant al Regimentului 2 Artilerie. Timp de 16 ani, din 1886 pân în 1902, a îndeplinit onoranta func ie de director al Arsenalului i Pirotehniei Armatei. În anul 1898 a proiectat tunul de câmp calibru 88 mm cu tragere repede, în vederea realiz rii acestuia la Arsenalul Armatei. Prototipul acestui tun a fost realizat de Uzinele ,,St. Chanoud’’ din Fran a. Conducerea armatei nu a dorit acest tun, ci a preferat s importe tunul ,,Krupp’’, inferior prin performan e celui proiectat de el. De asemenea, a inventat proiectilul unic cu dubl destina ie, exploziv i rapnel, pe care l-a experimentat prin trageri efectuate la fortul Chiajna. Acest proiectil avea performan ele net superioare celui tras de tunul ,,Krupp’’.

La refuzul introducerii în fabrica ie a proiectilului s u a trecut în rezerv , prin demisie, în perioada 1902-1911, s-a mutat în comuna Izvorul de Sus, jude ul Arge , unde a fost ales primar. În aceast localitate a construit un spital i un conac (vezi foto).

251


În anul 1911 a fost rechemat în armat , personal de regele Carol, pe care l-a înso it, în 1913, la tratativele cu împ ratul Germaniei privind paternitatea României asupra ora ului Silistra. În 1914 a reprezentat interesele României la conferin a organizat de Regatul Italiei.

A fost decorat cu: “Steaua României” în grad de cavaler, “Virtutea Militar ” de aur, “Ap r torilor Independen ei”.

A fost c s torit cu Elena, ica generalului medic Carol Davilla (vezi foto).

A decedat în data de 27 noiembrie 1919, la Sinaia, în casa ce-i fusese donat de regele Ferdinand.

General de divizie Nicolae PETALA

N scut: 29 august 1869, la Vaslui.Decedat: 1947.Studii militare: coala Fiilor de Militari-Ia i (1883-1887), coala de O eri de Artilerie i Geniu (1887-1889), coala Special de Artilerie i Geniu (1889-1990), coala de R zboi-Torino-Italia (1892-1894).Grade militare: sublocotenent-1889, locotenent-1892, c pitan-1897, maior-1906, locotenent-colonel-1910, colonel-1913, general de brigad -1916, general de divizie-1918.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 7 Artilerie

(1889), Pirotehnia Armatei (1892); comandant de baterie în Regimentele 11, 9, 12, 13 Artilerie (1892-1899); o er în statul major al Corpului 3 Armat (1900); comandant de companie în coala de o eri (1901-1903); ata at militar în Bulgaria i Italia (1904-1910); comandant al Brig zii 2 Vân tori (1910), al Regimentului 40 Infanterie (1911-1912); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1913), Corpului 3 Armat (1914-1915); comandant al Brig zii 15 Infanterie (1915); comandant al Deta amentul “Oituz” (1916), al Diviziei 22 Infanterie (1916), al Corpului 1 Armat (1916-1917), al Corpului 4 Armat (1918-1919), Corpului 6 Armat (1919); comandant al Comandamentului Trupelor de Vest (1920), al Corpului 6 Armat (1921-1924); inspector general la Inspectoratele generale de armat nr. 1 (1920-1921), nr. 3 (1924-1926) i nr. 2 (1926-1929)113.

A avut doi copii: Elena-Alice i Vintil , cunoscut diplomat.În octombrie 1918, divizia generalului Iacob Zadic din subordinea generalului

Petala a intrat în Bucovina, la cererea autorit ilor locale. Cu acel prilej, generalul Petala, comandantul corpului, în Ordinul de zi emis ar ta: „Se împline te un an de când pr bu indu-se Împ r ia Ruseasc , fra ii no tri basarabeni ne-au chemat la ei

113 Iulian Patca, Vasile Tutula – „Comandan i ai Armatei a 4-a Transilvania” (1916-2001) – Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-37

252


spre a des vâr i dezordinea început i a încheia unirea întreag i ve nic a dou ri surori.

Ast zi ursita neamului românesc mergând spre împlinirea sa, ne cheam pentru a doua oar . Bucovina, p mânt scump Românesc, smuls de aproape dou veacuri din trupul Moldovei, î i îndreapt glasul c tre noi i ne cere ajutorul armelor noastre, spre a o mântui de focul aprins din clipa în care victoria alia ilor no tri a pr bu it pentru totdeauna Împ r ia Austro-Ungar . Regele nostru iubit i cârmuitorii rii au r spuns chem rii lor fr e ti i v-au ales pe voi, osta i ai Corpului 4 Armat , spre a duce cuvântul de pace i de unire pe ogorul Românesc al Bucovinei.

Osta i! În clipa în care, purt tori ai unei solii atât de înalte i de s nte, ve i p i în ara care p streaz moa tele Marelui tefan, s i p trun i cu to ii de m re ia faptei pe care o s vâr i i.

S ti i c de sub por ile Sucevei v privesc veacuri de jertf i de vitejie Româneasc , i c p mântul pe care îl ve i c lca ast zi sub culorile steagului României Mari, cuprinde mormintele atâtor eroi, care au luptat i au murit, pentru ca s ne fac cu putin înf ptuirea visului, pe care voi îl împlini i azi.

Însu e i i de aceast m rea amintire a trecutului, i vrednici, osta i, de înainta ii vo tri, de acei mucenici, care au pres rat câmpia cu trupurile lor pe calea însângerat c tre acela i ideal, care duce de la elimberg la M r e ti.

Fi i vrednici de clipele mari pe care le tr i i i ave i de neclintit în fa a ochilor vo tri credin a, c numai p strând în toate împrejur rile o disciplin de er i ind în tot timpul solda i ai cinstei, ai legalit ii i ai ordinii în ap rarea avutului i onoarei locuitorilor, ve i r spunde cu adev rat înaltei chem ri, pe care providen a i încrederea Regelui v-a h r zit-o vou . Cântând „De teapt -te Române” i în l ând c tre ceruri Stindardul zdren uit în lupte, merge i osta i ai Corpului 4, s cuceri i su etele fra ilor Bucovineni i i solda i ai înfr irii tuturor Românilor”114.

114 Colonel dr. Vasile Tutula – Dou ini iative ale generalului Nicolae Petala – în “Scutul patriei”, an 55, nr. 383 (1693)/11.09.2002, p. 5

253


Dup Marea Unire a cump rat castelul de la Clopodia (Timi ) de la fostul prim- ministru ungar (foto).

La 1 mai 1921 a pus bazele ziarului „Cultura poporului”, indu-i director peste un deceniu, iar în 1924 a constituit comitetul de ini iativ i a trecut la strângerea de fonduri pentru în l area monumentului (plani cat s aib loc în 1930) a lui Avram Iancu din Pia a Cuza-vod , loc s n it de I.P.S. Ivan Nicolae, episcopul Vadului, Feleacului i Clujului.

Începând cu anul 1930 a fost în mai multe legislaturi senator de drept.A publicat lucr rile: “Rostul armatelor moderne în societate” (1894), “Du manii

Armatei” (1895), “P reri asupra reorganiz rii Infanteriei” (1898), “Discu iuni în jurul legii cadrelor” (1932) i altele.

A fost decorat cu: „Coroana României” cls.V (1904) i în gradul de Mare Cruce (1919), „Steaua României” cls. a V-a (1911), medalia jubiliar “Carol I” (1906).

Marele patriot general de divizie Nicolae Petala a decedat în anul 1947.

General de brigad Atanasie PETCULESCUN scut: 5 august 1892, la Gole ti, Jude ul Râmnicu S rat.Decedat: 6 octombrie 1973, la Foc ani.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1912-1914).Grade militare: sublocotenent-1914, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1925,

locotenent-colonel-1934, colonel-1938, general de brigad -1944.Func ii militare: (…); ef de sec ie în Direc ia Superioar a Artileriei (1941-1942);

comandant al artileriei Diviziei 8 Infanterie (1942-1943); comandant al Brig zii 19 Artilerie (1943-1944); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (1944-1945); director al Institutului Geogra c Militar (1945-1946)).

A fost un foarte valoros o er de artilerie. A luat parte la ambele con agra ii mondiale. A participat, în cel de-al Doilea R zboi Mondial, la luptele din Crimeea (1943, 1944), precum i din Ungaria i Slovacia.

A fost trecut în rezerv la 9 august 1947.A încetat din via la vârsta de 81 de ani.

General de brigad Matei PETREN scut: 11 iulie 1897, în satul Tom ani, comuna Coste ti Vale, jude ul

Dâmbovi a.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1916-1917),

coala Special de Artilerie (1928).Grade militare: sublocotenent-1917, locotenent-1919, c pitan-1926, maior-1936,

locotenent-colonel-1941, colonel-1944, general de brigad -1946.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 19 Obuziere (1916-…); ef

Serviciu Armament i Muni ii la Divizia 13 Infanterie (1936); membru i ef comisie

254


recep ie la Uzinele “Concordia” Ploie ti (1939-1941); director al Poligonului de Studii i Experiment ri al Armatei-Sudi i (1941); ajutor administrativ al comandantului

Regimentului 19 Artilerie (1941-1943); comandant al Regimentului 13 Artilerie (1944); comandant al Regimentului 5 Artilerie Grea (1945).

A participat în Primul R zboi Mondial ca elev, apoi ca o er la luptele de la N moloasa i Valea Siretului. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la luptele de la Cotul Donului cu Regimentul 19 Artilerie, la luptele din Dobrogea (august-septembrie 1944) i din zona Târnavelor, unde a fost r nit (14 septembrie 1944), continuând s comande Regimentul 13 Artilerie în cârje pân la 30 septembrie, când la Oarba de Mure , a fost din nou r nit, r mânând în diverse spitale aproape 6 luni.

A fost trecut în rezerv la 9 august 1947, clasat invalid de r zboi.

General de brigad Constantin PILATN scut: 10 aprilie 1838, la Boto ani.Decedat: 8 noiembrie 1922, la Bucure ti.Studii militare: coala de Artilerie-Metz, Fran a (1858-1860).Grade militare: cadet (1855), sublocotenent-1858, locotenent-1862, c pitan-

1865, maior-1868, locotenent-colonel-1971, colonel-1877, general de brigad -…Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 1 Artilerie (1860-1863);

diferite func ii în Batalionul de Geniu (1863-1865); func ii în statul major al geniului (1865-1868); sub ef de stat major al Corpului 1 Armat (1877); sub ef al Statului Major General (1877-1878).

În perioada 1868-1877 a fost trecut în neactivitate i s-a înrolat voluntar în armata francez , cu care a participat la r zboiul franco-prusac din 1870. Reactivat în armata român în anul 1877 a participat la R zboiul de Independen , îndeplinind func iile de sub ef de stat major la Corpul 1 Armat i sub ef al Statului Major General.

Generalul de brigad Constantin Pilat are o biogra e interesant , îndeosebi datorit faptului c a servit sub arme atât în armata român , cât i în cea francez .

General-maior Ioan POENARUN scut: 13 septembrie 1917, sat Bere ti, comuna Hân e ti, jude ul Boto ani.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie din Pite ti (1940-1942); Curs Antichimic (1944); Facultatea de Drept din Ia i (.....-1948); Academia Militar Superioar „K.E. Voro ilov” – U.R.S.S.(1953-1955).Grade militare: sublocotenent-1942, locotenent-1945, c pitan-1947, maior-1949, locotenent-colonel-1951, colonel-1952, general-maior- ... .

255


Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 36 Artilerie (1 mai 1942 – 20 aprilie 1944); comandant de sec ie în Regimentul 35 Artilerie (20 aprilie 1944 – 20 octombrie 1945); loc iitor politic de baterie în Regimentul 8 Gr niceri (4 februarie – 15 august 1946); o er în Liceul Militar din Ia i (20 septembrie 1947 – 20 iunie 1948); ef Sec ie Cadre în Direc ia Superioar Politic a Armatei (20 iunie 1948 – 1 iunie 1950); loc iitor politic al comandantului Centrului de Instruc ie al Artileriei (1 noiembrie 1950 – 1 noiembrie 1951); comandant al Brig zii 32 Artilerie Grea Independent (10 septembrie 1951 – 12 iunie 1952);girant comandant al Diviziei 43 Obuziere (12 iunie-21 septembrie 1952); girant ef de stat major al Comandamentului Artileriei For elor Armate (1952-1953); comandant al Trupelor Chimice (1955-1956).

Generalul-maior Ioan Poenaru provine dintr-o familie de rani s raci. Deoarece tat l s u Teodor a decedat timpuriu în anul 1918, a avut o copil rie marcat de multe greut i. Mama sa Elena, casnic a f cut sus inute eforturi pentru a- i cre te i educa cei 4 copii.

Dup ce a absolvit în anul 1940 Liceul tefan cel Mare din Suceava a urmat coala de O eri de Artilerie din Pite ti. Men ion m c din lipsa mijloacelor nanciare i materiale a întrerupt liceul între anii 1928 i 1931, câ tigându- i existen a prin

practicarea agriculturii în satul natal. Op iunea sa pentru cariera militar s-a datorat, conform propriei declara ii, faptului c ,,nu aveam posibilitatea material s urmez o facultate i pentru c urma s u încorporat...’’115.

Dup absolvirea cu rezultate bune a colii i înaintarea la gradul de sublocotenent a fost încadrat în func ia de comandant de sec ie în Regimentul 36 Artilerie.

În perioada 3 noiembrie 1943 – 13 aprilie 1943 a participat în campania din est ajungând pân la Stalingrad. De asemenea, a participat la luptele din Transilvania i din luna octombrie 1944 pân în luna mai 1945 la campania din vest.

Dup încheierea r zboiului a fost trimis la cursurile politice organizate la Breaza în perioada 20 octombrie 1945 – 7 februarie 1946, ind absolvent al primei serii de ,,o eri educatori’’.

Pân în anul 1951 a îndeplinit anumite func ii în aparatul de partid din armat , dup care a îndeplinit func ii pe linie de comand . Dup absolvirea Academiei Militare Superioare „K.E. Voro ilov” din U.R.S.S. a îndeplinit func ii de mare r spundere, inclusiv cele de ef de stat major al Comandamentului Artileriei For elor Armate, respectiv de comandant al Trupelor Chimice.

Generalul Ioan Poenaru a fost un o er extrem de valoros, muncitor i pe deplin responsabil. Aprecierile e lor consemnate în ,,foile cali cative’’ anuale sunt extrem de laudative. Spre exempli care men ion m un fragment dintr-o astfel de foaie: ,,Inteligent, cu mult aplecare la studii. O erul cite te mult i este la curent cu toate problemele

115 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, memoriu personal al generalului-maior Poenaru Ioan, nr. D.C.I./78, 265, pag.64

256


tiin ei, economiei i politicii. Perseverent duce la îndeplinire toate îns rcin rile primite... Disciplinat din convingere i mult autoritate fa de subalterni. Extrem de cinstit i cu sim ul datoriei des vâr ite; bun camarad, a dovedit totdeauna c are sim ul onoarei i curajul r spunderii. ...devotat total institu iei, foarte bun orator...’’116.

Generalul-maior Ioan Poenaru este reprezentativ pentru o erul care i-a f urit o carier de excep ie prin munc asidu , pasiune i responsabilitate deplin .

Pentru meritele sale profesionale a fost distins cu numeroase ordine i medalii între care men ion m: Medalia ,,pentru victoria asupra Germaniei fasciste’’ -1945; Medalia ,,Eliberarea de sub jugul Fascist’’ -1949; Ordinul ,,Steaua P.R.R.’’ clasa a V-a -1954; Ordinul ,,Muncii’’ clasa a III-a -1959; Ordinul ,,23 August’’ clasa a V-a -1959.

General de brigad Alexandru POLIZU

N scut: 8 decembrie 1870, în localitatea Mamorni a, plasa Her a, jude ul Dorohoi.

Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1890-1892).Grade militare: sublocotenent-1892, locotenent-1895, c pitan-1903, maior-1911,

locotenent-colonel-1915, colonel-1916, general de brigad -1917.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 4, 7 i 8 Artilerie, Pulber ria

Dude ti, Regimentul 2 Artilerie Cetate, Regimentele 10, 8 i 15 Artilerie (1892-1913); comandant al Regimentului Trac iune Mobil (1917-1918); comandant al Brig zii 2 Artilerie Grea (1918-1919), Brig zii 1 Artilerie Grea (1919-1921);

A participat la campania din anul 1913 cu Regimentul 19 Artilerie, iar în Primul R zboi Mondial cu Regimentul 2 Obuziere.

A fost trecut în rezerv la 30 septembrie 1921.

Generalul-colonel Constantin POPESCU

N scut: 8 septembrie 1893, în localitatea Corve ti, jude ul Dâmbovi a.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1912-1914); coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent -1914, locotenent -1916, c pitan -1917, maior -1925, locotenent-colonel -1934, colonel -1939, general de brigad -1944, general de divizie -1946, general colonel -......

116 Idem, p.82

257


Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 3 Artilerie (1914-1918), Regimentul 37 Artilerie (...), Regimentul 38 Obuziere (1924-1925); profesor la coala de Aplica ie a Artileriei din Timi oara (1925-1932); sub ef de stat major în Regimentul 1 Ap rare contra Aeronavelor (1934); ef serviciu în Arsenalul Armatei (1934-1935); comandant al Divizionului 1 i ef al Biroului Instruc ie în Regimentul 39 Artilerie (1935-1937); comandant al Regimentului 32 Artilerie (1940-1942); comandant al artileriei Diviziei 1Gard (1942); comandant secund al Comandamentului operativ al Diviziei 1 Gard (1942-1944); comandant al artileriei Corpului 5 Armat (1944); comandant al Comenduirii Pie ii Bucure ti (1944-1945); ef al Direc iei Generale a Poli iei (1945-1946); secretar general în Secretariatul General pentru Trupe din Ministerul de Interne (1947-1948); ef al Marelui Stat Major (1948-1950).

Alte func ii: ministru adjunct în Ministerul Construc iilor (1950-1952); deputat în Marea Adunare Na ional pentru regiunea Arge (1948-1953).

Generalul colonel Constantin Popescu a avut o carier militar complex i o via interesant . A participat la ambele con agra ii mondiale. În timpul Primului R zboi Mondial a probat din plin calit ile sale profesionale, de brav lupt tor, atât în calitate de o er orientator, cât i mai ales de comandant de baterie. A participat, între altele, la luptele de la N moloasa i M r e ti.

Fire coleric , cu mult personalitate a avut uneori un compartiment imprevizibil fa de superiorii s i, motiv pentru care a fost pedepsit în timpul Primului R zboi Mondial cu patru zile de arest i cu „observare”. Aceast sanc iune a primit-o ca urmare a faptului c a refuzat s primeasc ,,Coroana României’’. De asemenea, dezam git de faptul c s-a acceptat armisti iul cu Puterile Centrale i se preg tea încheierea p cii i-a înaintat prin raport demisia pentru a se înrola în Fran a. În aceast ar , în care

a plecat f r a avea demisia aprobat , ind practic în postura de dezertor, a luptat pân la nele r zboiului în cadrul Regimentului 101 Artilerie. Pentru profesionalismul i curajul

manifestat i-a c p tat un deplin respect atât din partea e lor, cât i a subordona ilor francezi. Recunoa terea meritelor sale s-a f cut i prin decorarea cu „Crucea de R zboi francez ” i „Crucea de R zboi italian ”. Reîntors în ar la data de 29 iulie 1919, a fost reintegrat în armat , i s-a anulat acuza ia de dezertor i i s-a clasat dosarul în care era cercetat de Curtea Mar ial a Corpului 3 Armat .

În perioada 1920-1922 a urmat cu rezultate superioare coala Superioar de R zboi. Cu toate acestea directorul colii, generalul Nicolae Samsonovici, viitor ef al Marelui Stat Major, i-a exprimat neîncrederea cu privire la posibilitatea exercit rii de c tre c pitanul Constantin Popescu a unor func ii de o er de stat major, ca urmare a temperamentului s u. Se pare c nu a gre it, întrucât ca urmare a ,,disponibilit ii’’ sale de a rosti adev ruri incomode pentru personalit ile timpului, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 431 din 9 iunie 1924, a fost scos de pe ,,tabela A’’ în care erau men iona i o erii de stat major. Ca urmare a acestei m suri a pierdut i dreptul de a purta insigna distinctiv de o er de stat major.

258


Caracter puternic, a trecut peste acest moment di cil i s-a a rmat ca un foarte bun profesor de tactic general i director de studii în coala de aplica ie a armei. Ca urmare a excep ionalelor calit i intelectuale, a vastei culturi, a puternicei personalit i i-a dobândit un solid prestigiu în fa a cursan ilor care i-au dezvoltat un autentic cult

fa de el.A îndeplinit cu responsabilitate numeroase func ii, între care i pe cele de comandant

al mai multor regimente. În acest sens amintim c , la comanda Regimentului 24 Artilerie a participat la Campania din Est, inclusiv la luptele de la Odessa.

Evenimentele de la 23 august 1944 au marcat o schimbare în cariera generalului Constantin Popescu care a primit o serie de func ii importante. Astfel la 1 noiembrie 1944 a fost numit comandant al Comenduirii Pie ii Bucure ti. În acela i an a fost primit în partidul comunist. Este greu de spus dac acest demers a fost expresia unor convingeri puternice sau a fost oportunism. Spiritul s u contestator s-a mai f cut sim it o dat , la începutul anului 1945, când împreun cu al i generali a redactat un protest fa de eful guvernului, generalul R descu.

Ascensiunea sa a continuat cu numirea în func ia de secretar general în cadrul Secretariatului General pentru Trupe al Ministerului de Interne. Aceasta s-a datorat aprecierii pe care i-a purtat-o ministrul de interne, Teohari Georgescu.

Cea mai înalt demnitate pe care a de inut-o timp de aproape doi ani a fost cea de ef al Marelui Stat Major. Activitatea sa în aceast func ie a fost determinat în bun m sur de imixtiunea organelor de partid în via a armatei. În acest sens amintim c a avut loc înlocuirea Inspectoratului General al Armatei pentru Educa ie, Cultur i Propagand , în anul 1949, cu Direc ia Superioar Politic a Armatei i Uniunii Tineretului Muncitor în armat . De asemenea, în aceast perioad s-a ampli cat procesul de epurare din armat a celor ce nu prezentau su ciente garan ii din perspectiva noii ideologii.

Ca urmare a faptului c nici el nu a mai inspirat su cient încredere conducerii Partidului Muncitoresc Român, în data 18 martie 1950 a fost trecut în rezerv . i-a continuat activitatea în via a civil , ca ministru adjunct în Ministerul Construc iilor pân în luna ianuarie 1952. Men ion m faptul c i-a continuat totodat , pân în anul 1953, activitatea de deputat în Marea Adunare Na ional , început în anul 1948.

De-a lungul vie ii a fost decorat cu mai multe ordine i medalii, atât române ti cât i str ine, între care amintim: ,,Coroana României’’, ,,Steaua României’’, ,,Steaua Republicii Populare Române’’ clasa a II-a, ,,Ordinul Ap rarea Patriei’’ clasa a II-a, medalia ,,Victoria’’, ,,Crucea de r zboi italian ’’, ,,Sfânta Ana’’ (ruseasc ) i ,,Crucea de Fier’’ clasa a II-a (german ).

În concluzie, generalul-colonel Constantin Popescu a fost un o er temeinic preg tit, extrem de coleric, uneori imprevizibil i intransigent cu e i s i.

259


Sergent Constantin POPESCU

N scut: …. comuna Ro ia, jud. Gorj.Decedat: 14 mai 1877, la Calafat-Vidin.Studii militare: -Grade militare: sergent.Func ii militare: comandant de tun în bateria c l rea comandat de

sublocotenentul Elefterie D nescu din Regimentul 1 Artilerie (1877).A f cut stagiul militar în R. 1 Art., ob inând gradul de sergent. A fost mobilizat în

aprilie 1877, ind numit comandant de tun la bateria c l rea .A participat la luptele de artilerie din zona Calafat-Vidin.A decedat la 14 mai 1877, pe timpul duelului de artilerie de la Calafat-Vidin,

ind primul osta roman c zut la datorie în R zboiul de Independen . La Calafat au fost ridicate dou monumente în amintirea primului erou c zut în R zboiul de Independen .

General de divizie Dumitru t. POPESCU

N scut: 8 noiembrie 1874, localitatea Coliba i, jude ul Romana i.Decedat: 28 martie 1933.Studii militare: coala Fiilor de Militari din Craiova; Liceul Saint Louis din Paris (1895-1897); coala de Aplica ie pentru Artilerie din Bucure ti (1897-1899); Facultatea de matematic Charlottenburg din Germania.Grade militare: sublocotenent -1895; locotenent -1898; c pitan -1906; maior -1914; locotenent-colonel -1916; colonel -1917; general de brigad -1922; general de divizie -1929.

Func ii militare: comandant de pluton i baterie în coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1907-1913); comandant al Divizionului 5 Obuziere (1913-1914); membru în consiliul de recep ie a armamentului din Fran a (1914-1919); comandant al Regimentului 41 Artilerie (1919-1922); comandant al Brig zii 16 Artilerie (1922); ef al Direc iei Artilerie din Ministerul de R zboi (1922-1925); comandant al Diviziei 20

Infanterie (1926-1929); inspector general al artileriei (1929-1932); comandant al Corpului 1 Armat (1932-1933).

A fost un o er temeinic preg tit, un intelectual de prim mân . A fost absolvent a dou institu ii de mare prestigiu din acea vreme: coala Politehnic din Paris i Facultatea de matematic din Charlottenburg.

A îndeplinit o multitudine de func ii, îndeosebi în arm : comandant de subunitate, unitate i mare unitate de artilerie, ef al Direc iei Artilerie din Ministerul de R zboi; inspector general al artileriei. De asemenea, a fost comandantul unei divizii de infanterie i a dou corpuri de armat .

260


Din nefericire pentru el, dar i pentru o tire, cariera sa a fost nedrept i brusc curmat de scandalul ,,afacerii Skoda’’ în care a fost învinuit de pres i câ iva oameni politici. Aceast afacere a generat unul dintre cele mai mari scandaluri politico- nanciare din via a politic a României. La baza sa a stat un contract pentru înzestrarea

armatei, în valoare de aproximativ 7 miliarde de lei, semnat în 1930 de guvernul Maniu cu uzinele Skoda din Cehoslovacia. Contractul, defavorabil statului român, în care a fost implicat regele Carol al II-lea i apropia ii s i, a scandalizat opinia public i a produs victime nevinovate între care i generalul Dumitru Popescu, la acea vreme inspector general al artileriei. „Vina” acestuia a fost aceea c a ini iat un amplu program de modernizare a artileriei, absolut necesar, concretizat în achizi ionarea a 24 baterii de tunuri de câmp calibru 75 mm, 62 baterii de obuziere de câmp calibru 100 mm i 25 baterii obuziere grele calibru 150 mm de la uzinele Skoda din Cehoslovacia. De asemenea, programul prevedea i achizi ionarea unor tunuri grele calibru 105 mm de la uzinele Schneider Creuzot din Fran a. Acest contract cu partenerul cehoslovac a generat scandalul ,,afacerea Skoda’’ i implicit învinuirea între al ii i a generalului Dumitru Popescu. Scandalul a izbucnit la trei ani de la semnarea contractului, în anul 1933. În scandal a fost implicat atât Iuliu Maniu, pre edintele Consiliului de mini tri i partidul s u, Partidul Na ional r nesc, cât i Partidul Na ional Liberal.

În po da anchetei parlamentare i a celei judiciare nu s-a putut stabili vinov ia nici unuia dintre cei implica i în ini ierea i derularea acestui contract, cu excep ia cehului Seletzki, reprezentantul Uzinelor Skoda, la Bucure ti.

Din nefericire pentru generalul Popescu Dumitru, acest scandal s-a încheiat dramatic. Om de o probitate moral aleas , de o educa ie ra nat nu a acceptat dezonoarea de a învinuit de corup ie i, pentru a- i proba nevinov ia, s-a sinucis în data de 18 martie 1933. Inclusiv acea pres ce fusese nedreapt cu el a men ionat în scop reparator c ,,generalul moare s rac; el a fost un om sobru i a dus o via auster ’’. Generalul Popescu Dumitru, pentru a- i sus ine i dincolo de moarte nevinov ia, a redactat i trimis înainte de sinucidere 4 scrieri adresate: ministrului - mare alul Prezan, efului Marelui Stat Major - generalul Condescu, efului de stat major al Corpului 1 Armat - colonelul Aldea i so iei sale Margareta Popescu. A dorit s reitereze faptul c ,,nu a fost un per ar, ci un om corect’’, c este ,,nevinovat de tot ce i se pune în sarcin ’’, c ,,a tr it cinstit, a luptat pentru ar i acum moare s rac’’.

Calomniatorilor s i dr. Lupu i generalului Amza le-a transmis s ia sumele luate de el ca per i le trimitea blestemul ca sângele s u “s le â neasc în fa în ecare zi pentru a le reaminti mi elia s vâr it .” So iei sale, Margareta Popescu, i-a ceut iertare pentru gestul f cut, pentru c moare s rac i “nu-i poate l sa decât un teren cu care s -i pl teasc datoriile (...) i 20 000 de lei, singurii bani agonisi i (la perchezi ia biroului s u au fost g si i ace ti bani i 6350 lei în portmoneu, ultima sa sold ).” De asemenea îi cerea so iei ca pe crucea sa s scrie: “Aici se odihne te un om corect dar care nu a putut tr i din cauza invidio ilor i mizerabililor.”

De i i-a dorit o înmormântare sobr i simpl , ministerul ap r rii a organizat înmormântarea generalului cu onoruri militare, ind ob inut i aprobare din partea

261


Bisericii. În ziua de 31 martie, la locuin a sa din Str. Mina din Craiova, a avut loc serviciul religios, apoi sicriul a ezat pe afetul unui tun greu de 120 mm, înso it de familie i multi o eri subordona i, s-a deplasat la gar , vagonul mortuar ind ata at trenului personal de la ora 10 seara. Trenul cu sicriul generalului, înso it de familie, prieteni i fo ti subordona i, a ajuns în Gara de Nord-Bucure ti a doua zi la ora 9 i 30 de minute, ind tras în fa a salonului regal. Dup ce sicriul a fost coborât din tren de o eri din Corpul 1Armat i a ezat pe un afet de tun a avut loc un serviciu religios, la care au participat, printre al ii, mare alul Prezan, generalul Samsonovici, ministrul ap r rii, generalii, Olteanu, Paul Angelescu, Gorski, inspectori generali, generalul Cihoski, fost ministru al ap r rii pe timpul semn rii contractului cu Skoda, al i generali, delega ii de o eri de la Marele Stat Major, inspectoratele generale ale armelor, ministerul ap r rii, secretariatul general, coala Superioar de R zboi, Corpul 2 Armat , Corpul Vân torilor de Munte, Divizia 4 Infanterie, Divizia 3 Cavalerie, Regimentul 2 Artilerie, Regimentul 2 Artilerie Grea, Arsenalul, Pirotehnia, Pulber ria, militari din toate col urile rii i delega ii ale celor dou coli militare de artilerie din Timi oara, conduse de colonelul Pion Georgescu i c pitanul Valerian Nestorescu. În fa a g rii au prezentat onorul o companie cu drapel i muzica militar din Regimentul 2 Vân tori Gard nr. 9, o companie din Regimentul 25

Infanterie, o companie din Regimentul 1 Transmisiuni, o baterie din Regimentul 2 Artilerie, un escadron din Regimentul 9 Ro iori. Parada a fost comandat de generalul Mar ian, directorul liceelor militare. Cortegiul funerar s-a deplasat la Cimitirul Bellu Militar pe traseul: Bd. Dinicu Golescu, Str. tirbey Vod , Str. Câmpineanu, Calea Victoriei, Cheiul Dâmbovi ei, Bd. Maria, Str. 11 Iunie, Str. Cu itul de argint, Calea

erban Vod . Lentele au fost purtate de generalii Paplica, Jiteanu, Schmidt i Crassu, ajuta i de coloneii Protopopescu, Glatz, Popescu Gheorghe, i Georgescu Pion, iar în jurul afetului era o gard format din elevi ai colii militare de geniu.

Apreciem c cea mai sugestiv i atotcuprinz toare apreciere a celui ce a fost generalul Popescu Dumitru este cea con inut în necrologul rostit cu acest prilej: ,,Armata i în special artileria, au pierdut pe unul dintre cei mai distin i i valoro i tunari ai s i, pe generalul Sic Popescu, osta de mare seam ,care timp de 40 de ani a servit patria cu nem rginit devotament i des vâr it pricepere’’.117

General de divizie Gheorghe I. POPESCUN scut: 2 august 1884, în localitatea Baia de Aram , jude ul Mehedin i.Decedat:Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1904-1906);

Institutul Politehnic din Gand.Grade militare: sublocotenent -1906; .... .general de brigad -1935; general de

divizie -1940.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul 1 Artilerie ,,Regele

Carol’’ (1906-1909); diferite func ii de comand în Regimentele 14, 9, 7, 4 i 24 Artilerie (1909-1922); director al Direc iei a X-a Aeronautic (1925-1928); o er de

117 Revista Artileriei, septembrie 1933, pp. 613-615

262


stat major în Regimentul 1 Artilerie Antiaerian (1 octombrie 1928 – 1 aprilie 1929); comandant al Regimentului 1 Artilerie (1 aprilie 1929 – 1 aprilie 1932); comandant al Ap r rii Contra Aeronavelor; comandant al Comandamentului Ap r rii Antiaeriene a Teritoriului (1940-1943).

Generalul de divizie Gheorghe Popescu a fost un valoros o er de artilerie. Timp de aproape un deceniu a fost un apreciat comandant de subunitate de artilerie. În timpul Primului R zboi Mondial a primit responsabilitatea preg tirii unor subunit i de artilerie. De asemenea a primit misiunea s participe la organizarea ap r rii antiaeriene a trupelor dispuse în Moldova.

Ca urmare a experien ei dobândite în domeniul ap r rii antiaeriene, la data de 15 noiembrie 1925 a fost numit în func ia de director al Direc iei a X-a Aeronautic . Mai târziu, dup exercitarea timp de 3 ani a func iei de comandant al Regimentului 1 Artilerie Antiaerian a revenit la conducerea Direc iei Aeronautic din cadrul Inspectoratului General Aeronautic.

În calitate de comandant al Ap r rii Contra Aeronavelor a contribuit substan ial la dezvoltarea artileriei antiaeriene prin în in area de noi regimente de artilerie antiaerian i a unei brig zi de artilerie antiaerian .

Ca urmare a meritelor deosebite a fost înaintat în anul 1935, cu ordinul I.D. 755, la gradul de general de brigad . În anul 1940 a fost înaintat la gradul urm tor i numit la comanda Comandamentului Ap r rii Antiaeriene a Teritoriului118. A fost trecut în rezerv , pentru limit de vârsta în data de 27 iulie 1943.

Generalul de divizie Gheorghe Popescu a contribuit substan ial la dezvoltarea artileriei antiaeriene, având meritul de a-i pentru câ iva ani liderul acestei arme. Prin întreaga sa exprimare profesional a f cut cinste armei artilerie în care s-a format i în care a debutat în carier .

General de divizie Ioan D. POPESCU

N scut: 9 iulie 1894, la Gala i.Decedat: 4 februarie 1960, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Rezerv de Artilerie i Geniu (1912-1913),

coala Superioar de R zboi (1922-1924), pe carea absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent-1914, locotenent-1916, c pitan-1917, maior-1924,


Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 1 Artilerie c l rea (1914-1917); func ii în Marele Stat Major (1921-1922, 1924-..., 1939-1940); diferite func ii în statul major al Diviziei 21 Infanterie (...-1928); ata at militar în Turcia i Grecia (1928-1935); ajutor al comandantului Regimentului 6 Artilerie (1935-1937); ef de stat major

118 Neagoe Visarion, Roati Mircea ,,Istoria artileriei i rachetelor antiaeriene române’’, vol. III, Bucure ti 2011, p. 247

263


al Diviziei 3 Infanterie (1937); comandant al Regimentului 10 Artilerie (1937-1939); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei (1941-1942), al Brig zii 3 Artilerie (1942-1943), comandant al artileriei Corpului 6 Armat (1943-1944); comandant al Diviziei 3 Infanterie (1944-1945).

A fost un valoros i distins o er de artilerie. A urcat treptele ierarhiei militare pân la gradul de general de divizie. S-a a rmat atât ca un excelent comandant i o er de stat major cât i ca un foarte valoros diplomat militar.

A participat în mod str lucit la ambele r zboaie mondiale. A comandat Divizia 3 Infanterie în luptele de la vest de râul Tisa i din Mun ii Metalici Slovaci i Tatra Mare.

Colonel „post-mortem“ I. Ioan POPESCUN scut: 20 iulie 1899, la B l a i, jude ul Râmnicu S rat.Decedat: 3 noiembrie 1942, la Cotul Donului.Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1918-1919), coala Superioar de

R zboi (1934-1936), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent-1919, locotenent-... c pitan-..., maior-..., locotenent-

colonel-..., colonel post mortem-1943 (propunerea de înaintare în grad a fost f cut abia la 27 iulie 1943 de generalul Ion Arbore, comandantul Armatei a 3-a, deoarece to i e i o erului au pierit în luptele din 19-24 noiembrie 1942 din Cotul Donului).

Func ii militare: (...); diferite func ii în Regimentul 28 Artilerie (1936-1937); stagiu în Marele Stat Major (1937-1938); ef de birou în statul major al Diviziei 5 Infanterie (1938-1942).

A fost un o er temeinic preg tit. Nu întâmpl tor a absolvit coala Superioar de R zboi ca ef de promo ie.

A participat în cel de-al Doilea R zboi Mondial la luptele de eliberare a Basarabiei, ini ial ca ef al Biroului 2, iar ulterior ca ef al Biroului Opera ii din statul major al Diviziei 5 Infanterie, precum i la luptele din fa a Dalnikului (septembrie-octombrie 1941) i din Cotul Donului (noiembrie 1942), unde a c zut la datorie în timp ce-l înso ea la recunoa teri pe generalul Ion Arbore, eful de stat major al Armatei a 3-a.

General colonel Ion I. POPESCU

N scut: 10 aprilie 1924, la Cocor ti, comuna Ple oiu, jude ul Olt.Decedat: 2008Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1947-1949), Academia Militar (1950-1952), Academia de arme întrunite “Voro ilov”-Moscova (1958-1960).Grade militare: sublocotenent-1949, locotenent-1949, locotenent-major-1951, c pitan-1952, maior-1955, locotenent-

264


colonel-1958, colonel-1961, general de brigad -1969, general de divizie-1973, general colonel -1977.

Func ii militare: comandant de pluton în Centrul de Instruc ie al Artileriei i în Regimentul 14 Artilerie Grea (1949); comandant de baterie în Regimentul 20 Artilerie Grea (1949-1950); ajutor al efului de stat major în Regimentul 276 Artilerie (1952-1953); comandant al artileriei Brig zii 39 mitraliere-artilerie (1953-1955); ef de stat major al artileriei Corpului 40 Armat Lugoj (1955-1956); ajutor ef de stat major în comandamentul artileriei Regiunii 3 Militare (1956-1958); comandant al artileriei Armatei a 2-a (1960-1961); ef de Stat Major al Comandamentului Artileriei For elor Armate (1961-1969); comandantul Artileriei For elor Armate (1961-1984).

Generalul colonel Ion I. Popescu a fost unul dintre cei mai str luci i o eri de artilerie din cea de-a doua jum tate a secolului al XX-lea. O mare parte a activit ii i-a desf urat-o în Comandamentul Artileriei For elor Armate. Timp de 8 ani a îndeplinit func ia de ef de stat major al acestui comandament i timp de 23 de ani (1961-1984) a condus destinele artileriei în calitate de comandant al Comandamentului Artileriei For elor Armate.

Are merite excep ionale în dezvoltarea artileriei. În acest sens amintim contribu ia sa la crearea structurilor de rachete (operativ-tactice, tactice i antitanc dirijate), la reîn in area în anul 1970 a colii de O eri Activi de Artilerie de la Sibiu i nu în ultimul rând în dezvoltarea produc iei de armament românesc de artilerie. De numele s u se leag intrarea în dotare a urm toarelor guri de foc de artilerie: tunurile antitanc calibru 100mm model 1975 i 1977, arunc torul de proiectile reactive 40-APRA-122-C calibru 122mm, model 1988, arunc torul de bombe calibru 82mm, model 1977, arunc torul de bombe calibru 120mm, model 1982, obuzier calibru 152mm, model 1981, tunul de munte calibru 76mm, model 1982; tunul calibru130mm, model 1982, tunul obuzier calibru152mm, model 1985.

Generalul colonel Ion I. Popescu este liderul artileriei în mandatul c ruia s-au realizat cele mai multe tipuri de guri de foc de artilerie din istoria armei. De asemenea, are un merit incontestabil în gestionarea depozitelor de armament i muni ii ale armatei.

Generalul colonel Ion I. Popescu a l sat „urme” profesionale adânci în artilerie. În po da felului relativ dur, intransigent de a , a r mas în con tiin a afectiv a artileri tilor ca o mare personalitate a armei.

A trecut în rezerv în 1984.

General de corp de armat Marin C. POPESCU

N scut: 9 iunie 1887, în localitatea M ce u de Sus, jude ul Dolj.Decedat: 31 decembrie 1969.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin -Bucure ti (1907-

1909), coala Superioar de R zboi (1920-1922).

265


Grade militare: sublocotenent-1909, locotenent-1912, c pitan-1916, maior-1917, locotenent-colonel-1925, colonel-1930, general de brigad -1938, general de divizie-1942, general de corp de armat -1944.

Func ii militare: (…); comandant al Diviziei 15 Infanterie (1940-1942); comandant secund al Corpului 3 Armat (1942-1944); comandant al Corpului 4 Armat (1944); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1944).

S-a remarcat în fruntea Diviziei 15 Infanterie în luptele pentru eliberarea Basarabiei (1941). În prim vara anului 1944 a fost acuzat de generalul Mihail Racovi , comandantul Armatei a 4-a, c nu a condus mul umitor Corpul 4 Armat luându-i-se comanda. A trecut în rezerv prin demisie la 1 august 1944.

General de divizie Mihail POPESCU

N scut: 15 iunie 1843.Decedat: 7 iunie 1906, în Bucure ti.Studii militare: coala Militar de O eri (1861-1863). Grade militare: sublocotenent -1863, locotenent -1865, c pitan -1868, maior -1875, locotenent-colonel -1880, colonel -1887, general de brigad -1894, general de divizie -1903.Func ii militare: (...); comandant Divizion în Regimentul 1 Artilerie (1875-1877); comandant al bateriilor de coast de la Calafat (1877); (...); ajutor al comandantului Regimentului 2 Artilerie (1884-1886); director al Direc iei Administrative (1880-1881) i Armelor Speciale (1885-1887) din Ministerul

de R zboi; director al Arsenalului de Construc ii al Armatei (1889-1892); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (1887-1888); comandant al colii de O eri -Bucure ti (1888-1889); director general al Ministerului de R zboi (1892-1894); inspector general al artileriei (1894-1896, 1898-1900); guvernator al Cet ii Bucure ti (1899, 1900-1901); comandant al Corpului 1 Armat i inspector al artileriei (1901-1905).

A participat la R zboiul de Independen conducând cu precizie focul divizionului s u în duelurile de artilerie de pe malurile Dun rii, de la Rahova, în luptele de la Grivi a i Plevna. Registrul istoric al Regimentului 1 Artilerie consemneaz : „ ... bateriile noastre, sub ordinele maiorului Popescu, ridic drapelul în semn de alarm i dup ce las pe turci s trag ase lovituri, (...), la a aptea lovitur r spund bateriile lt. D nescu i bateria a 2-a a c pitanului Gr m ticescu”. La 16 mai, maiorul Mihail Popescu,

comandant de divizion în Regimentul 1 Artilerie, al turi de al i o eri i solda i, „care s-au distins în ziua de 26 aprilie, când s-a dat primul tun de la Calafat”, a fost decorat de domnitorul Carol I cu „Virtutea Militar ” de aur.

Generalul a de inut i onoranta func ie de pre edinte al Societ ii române de arme, scrim , gimnastic i dare la semn (1891-1906).

A demisionat din armat la 15 martie 1905, pe caz de boal .

266


Generalul de divizie Mihail POPESCU a decedat la 7 iunie 1906, în Bucure ti.Generalul de brigad Mihail Popescu, al treilea din stânga, primul rând, împreun

cu statul major al C. 1 A. Craiova (foto Albumul Armatei 1902)

General de corp de armat Stelian POPESCU

N scut: 26 ianuarie 1925, la Roc oreni, jude ul Mehedin i.Decedat: 15 noiembrie 1995.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (15 noiembrie 1948 -30 decembrie 1949); Academia Militar (1966-1969); Curs postacademic la Academia Militar (1975).Grade militare: locotenent-1949, locotenent major-1951, c pitan-1954, maior-1955, locotenent-colonel-1959, colonel-1964, general de brigad -1971, general de divizie-1977, general de corp de armat (r.)-1991.Func ii militare: comandant de baterie i ajutor ef de stat major cu opera iile i preg tirea de lupt în Regimentul 142

Obuziere (30 decembrie 1949 – 1 ianuarie 1952); comandant de divizion în Brigada 54 Artilerie Grea (1 ianuarie 1952 – 11 mai 1953); ajutor ef de Birou opera ii în Comandamentul artileriei Regiunii 3 militar (11 mai 1953 – 30 noiembrie 1955); ajutor ef Birou preg tire de lupt pentru artileria de divizie în Comandamentul artileriei

Generalul de brigad Mihail Popescu, al treilea din stânga, primul rând, împreun cu statul major al C. 1 A. Craiova (foto Albumul Armatei 1902)

267


Regiunii 3 Militar (30 noiembrie 1955 – 11 august 1956); loc iitor al comandantului Regimentului 54 Artilerie (11 august 1956 – 18 septembrie 1957); comandant al Regimentului 69 Artilerie (27 mai 1958 – 19 septembrie 1966); comandant al Diviziei 10 Mecanizat (21 octombrie 1969 – 9 decembrie 1976); comandant al Armatei a 3-a (9 decembrie 1976 – 21 martie 1979); vicepre edinte al Comisiei Centrale pentru Regulamente a Ministerului Ap r rii Na ionale (21 martie 1979 – 13 iunie 1981)119.

Generalul de corp de armat Stelian Popescu s-a n scut la 26 ianuarie 1925 în familia lui Ion Popescu, muncitor la calea ferat în Turnu-Severin. Mama sa Elisabeta a lucrat la C.A.P.-ul din comuna Roc oreni. A mai avut o sor , Elisabeta.

A absolvit 5 clase primare la coala din comuna natal . Dup o colarizare de un an de zile a fost înaintat la 30 decembrie 1949 la gradul de sublocotenent. A avut o rapid ascensiune în carier , ca urmare a contextului social i militar al vremii.

Timp de un deceniu a îndeplinit func ii de mare r spundere, comandant de divizie i armat , dup care a fost numit vicepre edinte al Comisiei Centrale pentru Regulamente.

General de divizie Ioan POPOVICI

N scut: 23 august 1865.Decedat: 1929.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1885-1887), coala Special de Artilerie i Geniu, coala Superioar de R zboi (1891-1893).Grade militare: sublocotenent-1887, locotenent-1892, c pitan-1894, maior-1904, locotenent-colonel-1909, colonel-1913, general de brigad -1916, general de divizie-1917.Func ii militare: func ii în Regimentul 4 Artilerie (1887-1891); ef de stat major al Diviziei 3 Infanterie (1894-1898); func ii

în Marele Stat Major (1898-1901); stagiu în Regimentul 5Artilerie “Arhiducele Albrecht” (Presburg) i coala de Tragere Haymascher din armata austro-ungar (1902-1903); func ii în Marele Stat Major i profesor la coala Superioar

de R zboi i colile de Artilerie i Geniu (1904-1909); stagiu la Regimentul 62 Artilerie (Oldenburg) i coala de Tragere a Artileriei (Iuterbog) din armata Germaniei (1910-1912); comandant al Regimentului 1 Artilerie “Regele Carol I” (1913-1914); comandant i profesor la coala Superioar de R zboi (1914-1915); comandant al Corpului 1 Armat

(1916) i Corpul 2 Armat (1918); comandant al grupului de divizii “General Popovici” în Basarabia (1919-1920); ministrul agriculturii i domeniilor (1920); comandant militar al Basarabiei (1921-1923); inspector general al Inspectoratului I Armat (1923-1927).

119 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Dosarul General Popescu Ion Stelian, D.C.I - 94, nr. 1184, p.5

268


Generalul de divizie Ioan Popovici a fost o mare personalitate a armatei române. Calit ile deosebite de militar i-au asigurat o carier de excep ie.

În Primul R zboi Mondial a fost comandant al Corpului 1 Armat , apoi comandant general al Etapelor.

A fost trecut în rezerv i proclamat senator de drept în anul 1927. A publicat: „Memoratorul tactic al o erului” (1898), „Geogra a militar ” (1899),

„Organizarea Armatei Române” (1900-1903), „Strategia în campaniile napoleoniene (De la 1796 pân la 1815)” (1901), „Geogra a militar . România i rile vecine” (1909), „Mar uri de cavalerie” (1910), „Strategia în campaniile 1866, 1877 i 1904” (1908).

A fost decorat cu: Coroana României, Steaua României, Avântul rii, Crucea R zboiului pentru întregirea neamului etc.

General de brigad Nicolae POPOVICIN scut: 21 august 1860, la Obidi , plasa Râmnicu de Jos, districtul Râmnicu S rat.Decedat: 14 martie 1913, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri (1879-1881), coala Special de Artilerie i Geniu (1881-1883, prima promo ie).Grade militare: sublocotenent -1881, locotenent -1884, c pitan -1888, maior -1894, locotenent-colonel -1900, colonel -1904, general de brigad -1912.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1881-1883), Regimentul 7 Artilerie (1883-1884) i în Regimentul 6 Artilerie (1884); comandant baterie în

Batalionul Asediu (1884-1888), Regimentul 6 Artilerie (1888-1892), Regimentul 10 Artilerie (1892-1894); ajutor al comandantului Regimentului 10 Artilerie (1894-1898); func ii în coala de Artilerie i Geniu (1898-1900); director al Direc iei Artilerie din Ministerul de R zboi (1900-1901); comandant al colii de O eri de Artilerie i Geniu (1901-1904); comandant al Regimentului 8 Artilerie (1904-1909), Brig zii 7 Artilerie (1909-1910); secretar general al Ministerului de R zboi (1910-1912); comandant al Diviziei de Infanterie Bucure ti (1912-1913).

S-a n scut la 21 august 1860, la Obidi , plasa Râmnicu de Jos, districtul Râmnicu S rat. A fost ul lui Nicolae (ajuns colonel de cavalerie) i al Alexandrinei Popovici. S-a c s torit în anul 1866 cu Coralia Sl tineanu.

Generalul de brigad Nicolae Popovici a avut o carier militar str lucit . Între func iile sale cele mai reprezentative le amintim pe cele de comandant de regiment i brigad de artilerie, comandant de divizie de infanterie i de comandant al colii de O eri de Artilerie i Geniu.

Are meritul de a în in at coala de Tragere a Artileriei de la Mihai Bravul, ind primul ei comandant. De asemenea, a fost prim-redactor la Revista Armatei timp de 20 de ani.

269


A fost decorat, între altele, cu “Steaua României” pe timp de pace i “Coroana României” cls. a V-a.

A decedat la 14 martie 1913, la Bucure ti, ind înmormântat la Cimitirul Bellu. În necrologul publicat de Revista Armatei se spune: “Oricine a avut norocul s serveasc sub ordinele generalului Popovici, to i acei care au putut urm ri activitatea sa, s-au putut convinge c era înzestrat cu cele mai des vâr ite calit i de osta : o inim bun i nobil , un caracter leal, o con tiin a datoriei împins la extrem, un spirit cu totul

practic, vederi juste i largi, cu o mare solicitudine pentru inferiorii s i, în de nitiv un eminent tunar, un excelent ef.”, iar în discursul de omagiere, generalul Constantin Coand , inspectorul Artileriei, apreciaz : “Artileria pierde în generalul Popovici pe conduc torul ei de mâine”. Serviciul religios funerar a fost o ciat la Biserica Sf. Nicolae din calea Victoriei, iar onorurile militare au fost date de Regimentul 10 Artilerie, coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , un batalion din Regimentul Mihai Viteazu nr. 6 i un escadron din Regimentul 4 Ro iori, parada ind comandat de generalul Volvoreanu, comandantul artileriei Corpului 2 Armat .

General de divizie Gheorghe POTOPEANU

N scut: 15 aprilie 1889, la Târgovi te, jude ul Dâmbovi a.Decedat: în anul 1966, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (anul I, 1908-1909), coala Militar de la Kassel, Academia Tehnic Militar -Charlottenburg i coala de Tragere a Artileriei -Juterborg (1909-1914), coala Superioar de R zboi -Paris (1919-1921).Grade militare: sublocotenent -1910, locotenent - 1914, c pitan - 1916, maior - 1917, locotenent-colonel - 1927, colonel -1933, general de brigad -1939, general de divizie - 1942.

Func ii militare: comandant de sec ie artilerie (1913); comandant de baterie în Regimentul 23 Artilerie (1916-1917);

o er de leg tur pe lâng comandamentul de ocupa ie (1918); director al colii de Observatori Tere tri a Armatei 1 de la Bârlad i a Armatei a 2-a de la Tecuci; o er în Sec ia Opera ii a Marelui Stat Major (1921-1924); profesor secund de tactic la coala Superioar de R zboi (1922-1924);profesor de tactic de artilerie la Centrul de Instruc ie al Artileriei (1924-1925); profesor la coala Special de Artilerie de la Timi oara (1928-1929); ef al Sec iei Opera ii din Marele Stat Major (1929-1934); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1934-1936); ata at militar în Fran a – acreditat i în Belgia (1936-1938); comandant al Brig zii 5 Artilerie (1938-1939); ef de Stat Major al Armatei a 2-a (1940); comandant al Diviziei 1 gr niceri (1941-1943); comandant al Corpului 2 Armat Teritorial (1943-1944); comandant al Corpului 7 Armat (1 aprilie-23 august 1944).

270


Generalul de divizie Gheorghe Potopeanu a avut o carier militar excep ional . A studiat în diferite institu ii de înv mânt atât în ar cât i în str in tate în Germania i în Fran a. Temeinica preg tire teoretic dobândit în str in tate a fost consolidat prin

stagiile efectuate în anul 1909, în Germania, la Regimentul 22 Artilerie i în perioada 1921-1922, la Nancy în Fran a la Statul Major al Corpului 20 Armat .

Reîntors în ar , maiorul Gheorghe Potopeanu a îndeplinit o serie de func ii didactice, pe linie de artilerie i de tactic general în coala de Observatori Tere tri, în Centrul de Instruc ie al Artileriei, în coala Special de Artilerie i în coala Superioar de R zboi. A fost nu numai un str lucit dasc l, dar i un valoros i meticulos o er de stat major i comandant.

Generalul de divizie Gheorghe Potopeanu a participat la al doilea r zboi balcanic, la Primul i al Doilea R zboi Mondial. La cel de-al doilea r zboi balcanic a participat dup întoarcerea în anul 1913 de la studii din Germania. În timpul Primului R zboi Mondial a participat atât la campania din anul 1916, la luptele de la Sibiu i de pe Valea Oltului, cât i la campania din anul 1917, în luptele de la N moloasa i M r ti. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la campania din est. Dup ce timp de 5 ani a îndeplinit func ia de ef al Sec iei Opera ii din Marele Stat Major, în anul 1934 a fost numit la comanda Regimentului 2 Artilerie. Ulterior a urcat treptele ierarhiei militare pân la func ia de comandant de corp de armat .

De remarcat faptul c în perioada mai-noiembrie 1918 a îndeplinit func ia de o er de leg tur pe lâng comandamentul armatei de ocupa ie condus de mare alul Von Mackensen. Aceast misiune a reprezentat debutul s u în diploma ia militar . Ulterior a îndeplinit alte îns rcin ri în acest domeniu, între care le men ion m pe cele de la Budapesta, din perioada noiembrie 1918-aprilie 1919. Apogeul exprim rii sale în diploma ie l-a reprezentat perioada 1936-1938 în care a fost ata at militar la Paris.

Personalitate complex , generalul Gheorghe Potopeanu a îndeplinit i func iile de ministru al Economiei Na ionale (1941) i de ministru al Economiei i Finan elor (1944). Aceste demnit i ca i participarea la campania din est i-au declan at în octombrie 1944 drama personal , concretizat într-un ir de arest ri, ultima f cut sub acuza ia de crime de r zboi în urma c reia a fost condamnat la 5 ani de închisoare. A fost eliberat la data de 19 august 1953, dar nu pentru mult timp, întrucât la 16 ianuarie 1957 a fost din nou arestat i judecat pentru „înalt tr dare – spionaj” – i condamnat la 15 ani de temni grea. A fost eliberat la data de 19 decembrie 1963.

Dup o carier excep ional i multe încerc ri ale vie ii, generalul de divizie Gheorghe Potopeanu a trecut la cele ve nice în anul 1966, la vârsta de 77 de ani în Bucure ti.

271


Colonel Pandele PREDESCU

N scut: 15 februarie 1878, Buz u.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1897-1899);

coala Superioar de R zboi (1909-1911).Grade militare: sublocotenent -1899, locotenent -1904, c pitan -1908, maior -1912,

locotenent-colonel -1916, colonel -1919.Func ii militare: comandant de pluton tunuri de câmp la Regimentul 1 Artilerie

Cetate, la Regimentele 1, 7, 10 i 2 Artilerie (1899-1908); comandant de baterie la Regimentele 15 i 6 Artilerie (1908-...); comandant companie de pompieri în Bucure ti (...); comandant al Divizionului 2 din Regimentul 10 Artilerie (1916); ajutor al comandantului colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1916-1917); deta at la Marele Cartier General ca o er de leg tur pe lâng Grupul de Armate Ruse (1917-1918); ef Sec ie adjutantur în Marele Stat Major (1918); comandant al colii Carelor de Asalt (1918-1919); comandant al Batalionului Care de Lupt (1919-1921); comandant al Regimentului Care de Lupt (1921-1922); profesor la coala Superioar de R zboi (1922-1927); ef al Direc iei 8 Armament din Ministerul de R zboi (1927-1928); ef al Inspectoratului Tehnic al Infanteriei120.

Colonelul Predescu Pandele a avut o carier militar inedit . A îndeplinit o multitudine de func ii, dar a r mas în memoria colectiv a artileri tilor i tanchi tilor ca fondator al primelor structuri de tancuri din armata României.

În anii de debut în cariera militar a îndeplinit cu responsabilitate func ii de comandant de subunitate în mai multe regimente de artilerie. În calitate de comandant al Divizionului 2 din Regimentul 10 Artilerie a participat la ac iunile de lupt din Primul R zboi Mondial, în timpul c rora a fost grav r nit. Dup vindecare a fost deta at la Marele Cartier General i numit o er de leg tur pe lâng Grupul de Armate Ruse a at în Gali ia. La începutul anului 1918, ca urmare a anarhiei instaurat în armata rus , generat de revolu ia din octombrie 1917, maiorul Predescu Pandele a fost prins de o unitate bol evic , anchetat, judecat i condamnat la moarte. A reu it s evadeze i dup o c l torie dramatic de 10 zile, în condi ii de iarn , lipsit de hran i sumar îmbr cat a trecut Nistrul pe ghea i a revenit în ar , în apropriere de Hotin. Pentru faptele sale de vitejie, pentru devotamentul de a servi patria sub drapel a fost înaintat în anul 1919 la gradul de colonel.

În acela i an, ca urmare a deciziei Ministerului de R zboi de a introduce în dotarea armatei a carelor de asalt, arm nou ap rut , s-a dispus în in area colii Care de Asalt i numirea colonelului Pandele Predescu în func ia de comandant al acesteia. În aceast nou i inedit func ie, colonelul Predescu a desf urat o intens munc pentru crearea infrastructurii colii i elaborarea primei programe analitice a acesteia. Eforturile sale au c p tat o dimensiune nou odat cu mutarea colii în garnizoana Mihai Bravu, unde împreun cu maiorul inginer Gheorghe Negrescu a

120 Colectiv, Istoria armei tancuri din Armata României, Editura militar , Bucure ti, 2001, pp. 60-65

272


în in at primul ,,Batalion de care de asalt, cu un efectiv de 25 o eri i 376 militari în termen’’. Întrucât tab ra de la Mihai Bravu nu îndeplinea condi iile necesare preg tirii unei astfel de unit i, colonelul Pandele Predescu a solicitat prin raport ministerului mutarea batalionului într-o loca ie corespunz toare. Astfel, primul batalion de care de asalt a fost mutat în vechea cetate de scaun a rii Române ti, Târgovi te.

De re inut faptul c în anul 1920, la un an de la în in area colii i a primului batalion de care de asalt, subordona ii colonelului au luat la un concurs de specialitate desf urat în Belgia dou din cele trei premii ale acestuia. Important este c tanchi tii români au reu it s - i devanseze colegii din Belgia, Fran a, Marea Britanie i S.U.A., relevând temeinicia muncii desf urat de colonelul Pandele Predescu i subordona ii s i.

Nu peste mult timp, colonelul a mai primit o provocare, anume misiunea de a organiza primul regiment de care de lupt , care a intrat în func iune la 1 ianuarie 1921, în garnizoana Târgovi te.

La data de 1 aprilie 1922, colonelul Pandele Predescu a fost mutat la coala Superioar de R zboi, unde a desf urat o prestigioas activitate pân în anul 1927 când, a fost numit eful Direc iei a 8-a Armament din Ministerul de R zboi. A de inut aceast func ie pân în anul 1932 când a fost pensionat.

În con tiin a atât a artileri tilor cât mai ales a tanchi tilor, colonelul Pandele Predescu a r mas ca fondatorul primelor structuri de tancuri din armata român , comandant de coal , de batalion i regiment. i cum de cele mai multe ori faptele bune nu primesc aprecierea cuvenit , nici colonelul Pandele Predescu nu a fost înaintat la gradul de general pe care îl merita cu prisosin .

Locotenent-colonel „post-mortem” Ioan PU UREANU

N scut: 21 noiembrie 1901, la Craiova.Decedat: 7 septembrie 1944.Studii militare: coala de O eri de Artilerie.Grade militare: sublocotenent-1922, locotenent-1926, c pitan-1934, maior-1938,

locotenent-colonel post mortem-1944.Func ii militare: comandant de pluton în R. 34 Art. (1922-1926); o er instructor

în coala de Aplica ie de Artilerie (1926-1940); comandant de divizion în Regimentul 1 Artilerie Grea Moto (1940-1944).

A participat în cel de-al Doilea R zboi Mondial atât în campania din est cât i în cea din vest, remarcându-se în luptele de pe valea Târnavelor (septembrie 1944), unde a c zut eroic la datorie, doborât de o bomb aruncat de un avion german în picaj, pe timpul când î i conducea divizionul pentru ap rarea pozi iilor de tragere în zona Vel -Media .

273


General de brigad Mihai RACOVIGeneral de brigad Edgar R DULESCUGeneral de corp de armat Ioan R CANUGeneral de corp de armat Tudor (Theodor) RÂMNICEANUGeneral de divizie Alexandru REFERENDARUGeneral de corp de armat Alexandru RIZEANUColonel Aurelian RÎPEANUGeneral de divizie Alexandru ROBESCUColonel Rudolf ROMANGeneral de brigad Constantin ROSETTI-B L NESCUGeneral de brigad Nicolae ROVINARUGeneral de corp de armat Gheorghe ROZINGeneral de armat Vasile RUDEANUColonel Dumitru RUJINSCHI

R

coala de Artilerie i Geniu - 1881

274


General de brigad Mihai RACOVI

N scut: 3 noiembrie 1868, comuna Ciorâta, jude ul Vaslui.Decedat: 13 iulie 1954, Sighet.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1883-1886).Grade militare: sublocotenent –1 iulie1886; locotenent –1 iulie1891; c pitan – 4 aprilie1896; maior –27 noiembrie1907; locotenent-colonel – 1 aprilie1912; colonel – 10 mai 1915; general – 23 iulie 1920.Func ii militare: comandant subunitate în Regimentulele 7 i 4 Artilerie; comandant al Regimentelor 6 i 11 Artilerie; comandant al „Cet ii Bucure ti”, o er de stat major în

Direc ia Artilerie a Marelui Stat Major i în Ministerul de R zboi; o er în Corpul de Jandarmi i Comandant al Corpului de Jandarmi.

N scut în comuna Ciorâta, jude ul Vaslui a avut o copil rie lini tit , asigurat de p rin ii s i Maria i Ioan. S-a c s torit la data de 20 noiembrie 1894 cu Eufrasina Or anu, cu care a avut doi copii, Mihai n scut la Buz u la 21 noiembrie 1895 i Mircea, n scut în Pantelimon în 28 martie 1899. Atras de meseria armelor s-a îndreptat c tre coala de O eri de Artilerie i Geniu. A avut o frumoas carier militar atât în arma artilerie cât i în jandarmerie. i-a început activitatea în Jandarmeria rural la data de 1 iulie 1908 ca

urmare a Înaltului Decret nr. 2252 din anul 1908. Un an mai târziu, prin Înaltul Decret nr. 2189 din 1909, maiorul Racovi Mihai a fost con rmat în Jandarmeria regal .

În timpul celui de-al doilea r zboi balcanic locotenent-colonelul Racovi Mihai a îndeplinit func ia de pretor la Corpul 1 Armat . În timpul Primului R zboi Mondial a îndeplinit în perioada 15 ianuarie 1917 – 14 martie 1918 func ia de pretor pe lâng Armata a 2-a. De asemenea, a mai îndeplinit func iile de pretor la Corpul 2 Armat i de Comandant al Brig zii a 3-a Jandarmi Basarabia. De men ionat c în timpul r zboiului a fost r nit.

Între cei ce i-au apreciat calit ile profesionale i morale s-a num rat i generalul V toianu, fost comisar al guvernului în Basarabia. Acesta îl considera „un o er de elit ”, cu contribu ie însemnat la sporirea prestigiului jandarmeriei care, „…în Basarabia a fost primit cu încredere…respectat de toat lumea”. La fel de elogios îl aprecia eful s u generalul tef nescu care-l considera „…cel mai preg tit colonel din Jandarmerie” motiv pentru care l-a propus s e înaintat la gradul de general. Din nefericire nu to i e i i-au apreciat calit ile i exprimarea profesional remarcabil . Colonelul Sterea l-a notat neobiectiv în aprecierea de serviciu, în contradic ie total cu aprecierile anterioare, fapt ce a determinat Consiliul Inspectoratului General s -i anuleze aprecierea de serviciu în cauz .

A fost un om al datoriei depline fa de ar i o tire. i-a desf urat activitatea cu responsabilitate f r a „ocoli nici un sacri ciu pentru îndep rtarea lipsurilor i îndreptarea relelor”. Întreaga carier i-a fost c l uzit de crezul de a pentru

275


subordona i „foarte bun, dar sever i drept”. A fost un model în statuarea dimensiunii morale a rela iei de lucru cu subordona ii, remarcându-le tuturor „disciplin de er, seriozitate cump tat i mult blânde e” i în evaluarea muncii acestora: „voi drept de a recunoa te drepturile i meritele ec ruia, dar aspru i necru tor cu cei r i i n r vi i”.

Pentru meritele sale incontestabile a fost recompensat cu diferite ordine i medalii între care amintim:

Medalia jubiliar - „Carol I” – 1906;Ordinul - „Coroana României” în grad de o er – 1910;,,Semnul Onori c de 25 de ani servi i în armat ’’ - .

Generalul Racovi Mihai a fost implicat i în via a politic , ca membru al Partidului Agrar i deputat de Putna i Ismail.

De men ionat faptul c în noaptea de 5/6 mai 1950, la venerabila vârst de 84 de ani a fost arestat i întemni at în penitenciarul de exterminare Râmnicu S rat. Ulterior a fost transferat la închisoarea Sighet unde a trecut la cele ve nice în data de 13 iulie 1954.

Ast zi, în semn de recuno tin Inspectoratul Jude ean de Jandarmi Vaslui îi poart numele.

De men ionat faptul c generalul Racovi Mihai este autor între altele al unei c r i interesante care are ca tem istoria familiei sale Racovi -Cehan. Lucrarea „Familia Racovi – Cehan – Genealogic i Istoric” a fost publicat sub egida Academiei Române în anul 1942. De remarcat faptul c din familie au f cut parte, între al ii i Mihai Racovi Vod i tefan Racovi Vod care au fost pe tronul Moldovei i al rii Române ti, în mai multe rânduri între anii 1703 – 1765.

De asemenea, men ion m faptul c înainta ii s i direc i au fost nobili i au ocupat demnit i înalte în cele dou principate române (postelnic, medelnicer, sulger, paharnic, comis, logof t, mare logof t, caimacan etc.).

Spre exempli care, bunicul generalului Mihai Racovi a devenit postelnic în anul 1776 i sulger în 1784. Str bunicul s u Nicolae a fost numit comis în 1749 i medelnicer un an mai târziu, iar str -str bunicul s u a fost un mare comis în 1723 i mare postelnic în anul 1727.

General de brigad Edgar R DULESCU

N scut: 14 decembrie 1890, la Bucure ti.Decedat: …Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912); coala de Tragere a Artileriei de la Mailly i Centrul de Studii al Artileriei de la Metz - Fran a (1927).Grade militare: sublocotenent -1912, locotenent -1915, c pitan -1917, maior -1920, locotenent-colonel -1930, colonel -1937, general de brigad -1942.Func ii militare: (…); prefect al jude ului Br ila (1941-1942); comandant al artileriei Diviziei 19 Infanterie (1942), artileriei

276


Corpului 2 Armat (1942-1943); comandant al Diviziei 11 Infanterie (1943-1945); comandant al Corpului 2 Armat (1945); comandant al Corpului 7 Armat (1944).

A fost un o er cu o solid preg tire de specialitate, realizat atât în ar cât i în str in tate. A îndeplinit o diversitate de func ii, începând cu cea de comandant de subunitate i sfâr ind cu cea de comandant de corp de armat .

A participat atât la Primul cât i la cel de-al Doilea R zboi Mondial. În timpul acestuia s-a remarcat pe frontul din Peninsula Kerci i din cotul Donului (1942), precum i în campania din vest.

În perioada 1941-1942 a fost prefect al jude ului Br ila.A fost trecut în rezerv la 20 martie 1945.

General de corp de armat Ioan R CANU

N scut: 4 ianuarie 1874, la Cahul.Decedat: 25 februarie 1952.Studii militare: coala de O eri-Bucure ti (1891-1893),

coala de O eri de Artilerie i Geniu - Bucure ti (1895-1897), coala Superioar de R zboi (1898-1900).

Grade militare: sublocotenent -1893, locotenent -1896, c pitan -1903, maior -1910, locotenent-colonel -1914, colonel -1916, general de brigad -1917, general de divizie -1922, general de corp de armat (r.) -1942.Func ii militare: (…); profesor la coala de O eri de Artilerie, Geniu iMarin - Bucure ti (din 1903), coala Superioar de R zboi (din 1906); ata at militar în Germania (1907-1911); ef

al Sec iei Opera ii din Marele Stat Major (1914-1916); ata at pe lâng Statul Major Francez (1916); comandant al Brig zii 15 Artilerie (1917-1918); secretar general al Ministerului de R zboi (1918-1919); ministru de r zboi (1919-1920, 1920-1921). A demisionat din armat în anul 1922.

Generalul Ion R canu are meritul de a semnat la 6 august 1920 Decizia Ministerial nr. 466, referitoare la „Instruc iuni pentru func ionarea serviciului sanitar al Aeronauticii Militare” i în in area Centrului Medical Aeronautic. Decizia a fost publicat în Monitorul O cial nr. 111 la 21 august 1920 i constituie actul de în in are al acestei institu ii, a patra din Europa la acea vreme, cu o organizare si dotare conforme normelor aeronautice din acea perioada.

La 8 iulie 1921, în edin a Senatului României, ministrul de R zboi, generalul Ioan R canu, a sus inut Legea pentru organizarea clerului militar – prima lege de acest gen în

277


istoria Bisericii i a Armatei, pledând pentru „formarea unui corp preo esc militar activ“, cu caracter permanent, a a cum s-a i întâmplat în anii 1921 – 1948.

Este ini iatorul, împreun cu generalul Constantin Christescu, eful Marelui Stat Major, al reîn in rii revistelor militare dup Primul R zboi Mondial.

Pe lâng func iile militare a mai îndeplinit urm toarele demnit i: ministru pentru Basarabia i Bucovina (1927); comisar superior al guvernului în Basarabia i Bucovina (1931); ministru de stat (1931-1932); primar al Bucure tiului (octombrie 1942 - august 1944); primar al ora ului Vaslui (1938-1942); prefect al jude ului Vaslui; deputat (ales în 1920, 1926, 1928, 1931 ); senator (ales în 1920, 1930).

A fost arestat în 1950, ca fost demnitar interbelic, i încarcerat la Sighet.A decedat la 25 februarie 1952, în închisoarea Sighet.

General de corp de armat Tudor (Theodor) RÂMNICEANU

N scut: 14 octombrie 1860.Decedat: 2 octombrie 1932.Studii militare: coala Militar de O eri (1880-1883). Grade militare: sublocotenent -1883, locotenent -1887, c pitan -1892, maior -1898, locotenent-colonel -..., colonel -1909, general de brigad -..., general de divizie - ..., general de corp de armat -1918.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 1, 2, 8 Artilerie, coala de Aplica ie de Artilerie, Marele Stat Major (1883-1898); comandant de divizion în Regimentul 2 Artilerie (1877-...); o er în Institutul Geogra c al Armatei (1898-1904); o er la Statul Major Regal (1904); adjutant regal (1904-1907);

ef al Institutului Geogra c al Armatei (1909-1910); comandant al Regimentul 2, 19, 15 Artilerie, al Regimentului Artilerie C l rea , al Brig zii 5 Artilerie (1910-1913); comandant al gr nicerilor (1913-1917); ef al Casei Militare Regale (1917-...); trecut în rezerv -1921.

Generalul de corp de armat Tudor Râmniceanu a fost un distins o er de artilerie. În perioada de început a carierei sale militare a fost încadrat pe func ii speci ce armei. Ulterior, i-a desf urat activitatea i în alte domenii: Institutul Geogra c al Armatei, gr niceri, Casei Militare Regale etc.

A fost trecut în rezerv în 1921 i a decedat la 2 octombrie 1932.

278


General de divizie Alexandru REFERENDARUN scut: 19 octombrie 1866, în plasa Dâmbovi a, jude ul Ilfov.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1885-1887), coala de Aplica ie de Artilerie (1887-1889),

coala Superioar de R zboi (1892-1894).Grade militare: sublocotenent - 1887, locotenent - 1890, c pitan - 1895, maior - 1904, locotenent-colonel - 1909, colonel - 1912, general de brigad - 1916, general de divizie - 1918; a trecut în rezerv în 1928.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 3, 1 Artilerie

i în Batalionul Asediu (1889-1892); func ii în Regimentul 12 Artilerie, Marele Stat Major (1894-1897); stagiu de stat major în armata austro-ungar (1897-1898); func ii în Marele Stat Major, Regimentul 2, 6 Artilerie (1899-1911); comandant al colii de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1912); comandant al Regimentului 1 Artilerie

Cetate, al Brig zii 3 Artilerie, al Brig zii 1 Artilerie Grea (1915-1916); comandant al Diviziei 18 Infanterie (1916); comandant al artileriei Armatei 1 (1917); secretar general al Ministerului de R zboi (1918); inspector general (tehnic) al artileriei (1918-1928).

A fost un o er extrem de valoros, un mare comandant. A de inut func ii importante, ca urmare a recunoa terii calit ilor sale de excep ie.

S-a n scut la 19 octombrie 1866, în plasa Dâmbovi a, jude ul Ilfov. S-a c s torit în anul 1900 cu Angela Condeescu, cu care a avut doi copii: Angelica i Alexandru.

În Primul R zboi Mondial a comandat Divizia 18 Infanterie în luptele de ap rare de pe Dun re i în b t lia de la Bucure ti. A comandat artileria Armatei 1 în b t lia de la M r e ti.

A condus delega ia militar român la Conferin a de la Odessa din 3-7/16-20 ianuarie 1917 în care s-au discutat condi iile unei eventuale reorganiz ri a Armatei Române în teritoriul dintre Prut i Nistru.

A fost decorat cu “Coroana României” clasa a IV-a, “Steaua României” clasa a IV-a, “B rb ie i Credin ” i altele.

A r mas în con tiin a afectiv a artileri tilor, datorit calit ilor sale deosebite de militar i datorit faptului c a de inut func iile de comandant al colii de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1912) i de inspector general (tehnic) al artileriei (1918-1928).

279


General de corp de armat Alexandru RIZEANU

N scut: 24 martie 1878, la Câmpulung-Muscel.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1887-1889), coala de Aplica ie de Artilerie (1901-1920),

coala Superioar de R zboi (1911-1913), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent - 1899, locotenent - 1903, c pitan - 1909, maior - 1916, locotenent-colonel - 1917, colonel - 1919, general de brigad - 1928, general de divizie -1934, general de corp de armat - 1945.

Func ii militare: comandant pluton în Regimentul 6 Artilerie (1889-1890); comandant de pluton i baterie la Regimentul 9 Artilerie (1903-1911); comandant divizion în Regimentul 6 Artilerie (1916-1917); sub ef de stat major la Corpul 1 Armat , ef de stat major la Divizia 13 Infanterie; ef al Sec iei a 2-a din Marele Stat Major (1916-1919); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1921-1922); diferite func ii în Marele Stat Major (1922-1928); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei de la Mihai Bravu (1928-1931); comandant al Diviziei 4 Infanterie (1931-1935) i al Corpului 5 Armat (1935-1937).

Generalul de corp de armat Alexandru Rizeanu a fost un str lucit artilerist. A fost comandant de pluton, baterie, divizion i regiment de artilerie.

A ajuns pe treptele înalte ale ierarhiei militare, prin de inerea func iilor de comandant al Diviziei 4 Infanterie (1931-1935) i al Corpului 5 Armat (1935-1937).

A fost membru al Societ ii Regale de Geogra e.S-a num rat printre teoreticienii valoro i ai vremurilor sale. Între lucr rile sale de

referin amintim: “Întrebuin area artileriei. Principii i procedee” (1925), “Tratat de geogra e zic , politic , economic , militar ” vol. I-II (1931-1935) etc.

Colonel Aurelian RÎPEANU

N scut: 22 iulie 1894, în comuna Ru av , jude ul Buz u.Decedat:-Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916);

coala Superioar de R zboi (1925-1927); stagiu în armata Poloniei (1937-1938).Grade militare: sublocotenent -1916, locotenent -1917, c pitan -1920, maior -1929,

locotenent-colonel -1938, colonel -1941.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 7 i 35 Artilerie, Regimentul 30

Obuziere, statul major al Diviziei 15 Infanterie, Corpului 7 Armat , Regimentului 7 Vân tori de munte; o er în Marele Stat Major, (1916-…); diferite func ii în Inspectoratul General al Armatei 1 i Marele Stat Major (1938-1942); comandant al Regimentul 5 Artilerie Grea (1942); prizonier în U.R.S.S. (1942-1948).

280


Cariera militar i-a fost marcat de participarea la ambele r zboaie mondiale. A participat în Primul R zboi Mondial la luptele din Transilvania, din Dobrogea, de pe râul Arge , de la N moloasa i M r e ti. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la luptele Cotul Donului comandând Regimentul 5 Artilerie Grea, unde a c zut prizonier la 19 noiembrie 1942, împreun cu majoritatea regimentului.

A fost trecut în rezerv la 4 iulie 1947.Devotamentul fa de ar i armat l-au impus în galeria artileri tilor de elit .

General de divizie Alexandru ROBESCU

N scut: 3 aprilie 1844.Decedat: - Studii militare: coala Militar de O eri, Bucure ti (1861-1863), ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent - 1863, locotenent - 1865, c pitan - 1868, maior - 1874, locotenent-colonel - 1881, colonel -1885, general de brigad (r)-1895, general de divizie (r) -1910.Func ii militare: comandant de subunitate; director al Pirotehniei; o er în Statul Major Regesc; ef al Casei Militare Regale.A fost un valoros artilerist, ,,unul din o cierii care au fost fala

artileriei noastre’’121. A participat la R zboiul de Independen , având gradul de maior i func ia de director al Pirotehniei. În anul 1892 f cea parte din Statul Major Regesc,

având gradul de colonel. În anul 1893 a demisionat din armat i a fost numit ef al Casei Militare a A.S. Regale Principele Mo tenitor Ferdinand ind primul ei ef.

A fost decorat cu: ,,Crucea Trecerii Dun rii’’, ,,Ap r torii Independen ei’’, ,,Steaua României’’ în grad de o er, ,,Coroana României’’ în grad de comandor.

Colonel Rudolf ROMAN

N scut: 22 ianuarie 1894, la Bucure ti.Decedat: 3 februarie 1963, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913);

coala Superioar de R zboi (1922-1924).Grade militare: sublocotenent -1913, locotenent -1916, c pitan -1917, maior-

1923, locotenent-colonel -1933, colonel -1938.Func ii militare: comandant de sec ie, baterie i divizion în Regimentul 11

Artilerie (1913-1919); stagiu la Regimentul 10 Infanterie, Marele Stat Major, statul major al Diviziei 6 Infanterie (1924-1926); comandant al Regimentului 5 Artilerie Grea 121 C pitan Nicolae Puic – Albumul Ap r torilor Independen ei, Tipogra a Cur ii Regale, 1897 p. 102

281


(1937-1942); comandant al artileriei Diviziei 6 Infanterie (1942 ); prizonier în U.R.S.S. (1942-1950), împreun cu ul s u sublocotenent Roman Nicolae din Regimentul 11 Artilerie.

Colonelul Rudolf Roman a luat parte la toate R zboaiele României din secolul trecut.

A participat la campania din 1913, iar în Primul R zboi Mondial la luptele de la Fl mânda, de leul Bran, Pralea i Valea Oituzului. A participat la campania din 1919 la luptele din Ciucea-Transilvania, Tisa i Szolnok-Ungaria. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a participat la luptele de eliberare a Basarabiei i de la Odessa, comandând Regimentul 5 Artilerie Grea i din Cotul Donului comandând artileria Diviziei 6 Infanterie, unde este luat prizonier la 22 noiembrie 1942.

A fost trecut în rezerv la 9 august 1951.

General de brigad Constantin ROSETTI-B L NESCU

N scut: 9 noiembrie 1892, la Bucure ti.Decedat: 30 septembrie 1994, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913).Grade militare: sublocotenent - 1913, locotenent - 1916, c pitan - 1917,

maior - 1926, locotenent-colonel - 1934, colonel - 1939, general de brigad - 1944.Func ii militare: (…); comandant al Regimentului 30 Artilerie (1941-1943),

Brig zii 5 Artilerie (1943-1944); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (1944), Corpului 7 Armat (1944-1945), Corpului 5 Armat (1945).

A fost un foarte valoros artilerist care i-a desf urat activitatea de militar numai în unit i de artilerie.

A participat la toate r zboaiele duse de România în secolul XX.A fost trecut în rezerv la 9 august 1947.

General de brigad Nicolae ROVINARU

N scut: 15 august 1864, în comuna R sc ie i, jude ul Dâmbovi a.Decedat:Studii Militare: coala Militar de O eri de Infanterie i Cavalerie - Bucure ti

(1883-1885); coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu (1885-1887); coala Superioar de R zboi (1890-1892).

Grade militare: sublocotenent - 1885, locotenent - 1888, c pitan - 1893, maior - 1901, locotenent-colonel - 1907, colonel - 1910, general de brigad - 1916.

Func ii militare: comandant de sec ie i baterie în Regimentul 2 Artilerie (1885, 1887-1890); stagiu la Marele Stat Major i Regimentul 26 Infanterie (1893-1896) i în

282


armata austro-ungar (1898-1899); comandant de companie în Regimentul 2 Cetate (1897-1898); ef birou organizare-mobilizare în Marele Stat Major (1899-1902); ef de stat major al Diviziei 1 Infanterie (1902-1905); func ii în Secretariatul General al Ministerului de R zboi; profesor de art militar la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1905-1907); comandant de divizion în Regimentul 3 Artilerie (1907-1909); ef birou opera ii în Marele Stat Major (1909-1910); ef de stat major la Corpul 4 Armat (1910-1911) i Corpul 2 Armat (1911-1912); comandant al Regimentului 19 Artilerie (1912-1913), al Brig zii 10 Artilerie (1914-1916), al Brig zii 6 Artilerie (1916), al Brig zii 9/19 Mixt (1916); inspector al artileriei Armatei a 2-a (1917-1918); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (1918-1920); inspector al stabilimentelor militare la Ministerul de R zboi (1920-1921).

A participat la cel de al doilea r zboi balcanic. În Primul R zboi Mondial a luat parte la luptele din capul de pod de la Silistra, la b t lia Bucure tilor, comandând Brigada 10 Artilerie, respectiv, Brigada 9/19 Mixt .

Totodat a fost i un str lucit teoretician militar. A publicat între altele „Curs de art militar ; organizarea armatelor” (1906), „Curs de art militar . Tactica armelor întrunite” (1907), „Studiu pentru o complet organizare a armatei” (1910).

A elaborat i un proiect de buget militar (valoare 200 milioane lei), care asigura existen a a 7,5 corpuri de armat (14 divizii), limita maxim la care se putea ridica puterea militar a României. Calculul s u prevedea existen a unui corp de armat la 1 milion de locuitori.

General de corp de armat Gheorghe ROZIN

N scut: 27 iulie 1888, la F lticeni.Decedat: 16 ianuarie 1961.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1907-1909), Academia Tehnic din Charlottenburg (1910-1912) i coala de Tragere a Artileriei din Juterborg (1912-1913), coala Superioar de R zboi din Berlin (1913-1914, anul I), coala Superioar de R zboi (1919), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie.Grade militare: sublocotenent -1909, locotenent 1912, c pitan -1916, maior -1917, locotenent-colonel -1924, colonel -1930,

general de brigad -1938, general de divizie -1942, general de corp de armat -1944. Func ii militare: stagiar la Regimentul 14 Artilerie - Prusia (1909-1910); o er

în Biroul Informa ii din Marele Stat Major (1914); ata at militar la Berlin (1914-1915); o er în statul major al Corpului 2 Artilerie (1915-1916); comandant de baterie în Regimentul 2 Obuziere (1916) i în Regimentul 1 Artilerie C l rea (1917); ef birou

283


informa ii la Divizia13 Infanterie (1917-1918); ef de cabinet al efului Marelui Stat Major (1918-1919); eful Misiunii militare la Berlin pentru repatrierea prizonierilor de r zboi (1919-1920); diferite func ii în Direc ia Opera ii/Marele Stat Major i profesor la coala Superioar de R zboi (1921-1924); ajutor al comandantului Regimentului 2 Artilerie (1924-1926); ef birou regulamente generale în Marele Stat Major (1926-1930); comandant al Regimentului de Artilerie al Centrului de Instruc ie a Artileriei Mihai Bravu (1930-1933) i al Regimentului 2 Artilerie Gard (1933); ef al Sec iei 3 Opera ii din Marele Stat Major (1933-1938); comandant al Brig zii 8 Artilerie (1938-1941); comandant al Diviziei 13 Infanterie (10.01-08.11.1941); director al înv mântului militar superior (1941-1942); director al Direc iei Superioare a Artileriei (1942-1943); comandant al Corpului 4 Armat de pe frontul de est (1943-1944); comandant al Trupelor de Tancuri i Auto-Mecanizate (1944-1945); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1944-1945).

Generalul de corp de armat Gheorghe Rozin a fost una din marile personalit i ale armatei din prima jum tate a secolului al XX-lea. A activat cu rezultate excelente în multe domenii: comand , stat major, diploma ie militar i înv mânt.

Are meritul de a participat la ambele r zboaie mondiale. În Primul R zboi Mondial a participat la luptele de pe Valea Oltului i de la ,,Por ile Moldovei”, iar în cel de-al Doilea R zboi Mondial la luptele de eliberare a Basarabiei i de la Odessa.

A scris ,,Puterea personalit ii în r zboi ”(1915).A fost decorat, între altele, cu Ordinul “Coroana României” cls. a II-a (1941).A fost arestat la9 aprilie 1948, acuzat de înalt tr dare i condamnat la 20 de ani

de temni grea.A decedat la 16 ianuarie 1961 în închisoarea V c re ti.

284


General de armat Vasile RUDEANU

N scut: 27 ianuarie 1871, în Bucure ti.Decedat: 5 noiembrie 1965.Studii militare: coala Fiilor de Militari din Craiova (1885-1889); coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1889-1891); coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu din Bucure ti (1891-1892); coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu i coala Tehnic Superioar din Bruxelles (1892-1894).Grade militare: sublocotenent -1891, locotenent -1894, c pitan -1900, maior -1909, locotenent –colonel -1912, colonel -1914, general de brigad -1917, general de divizie -1922, general de corp de armat -1929, general de armat -1951.

Func ii militare: diferite func ii de comand în Regimentul 2 Artilerie (1891), Regimentul 1 Cetate, Regimentul 2, 10, i 8 Artilerie (1894-1897); diferite func ii în Direc ia artilerie din Ministerul de R zboi (1897-1909); comandant de baterie în Regimentul 10 Artilerie, comandant al colii de Tragere a Artileriei, profesor la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1909-1914); directorul Direc iei superioare a armamentului din Ministerul de R zboi (1914); trimis special în unele capitale europene (1914-1919); comandant al artileriei Comandamentului Trupelor de Est (1920); loc iitor al inspectorului general al artileriei (20.11.1920-07.07.1922); comandant al Diviziei 2 Infanterie i Corpului 3 Armat (1922-1926); inspector general al aeronauticii (1926-1929); inspector general de armat (1929-1931); consilier al ministrului de r zboi.

S-a n scut în capital , în imobilul de pe strada tefan Furtun , nr.18, p rin ii s i ind Constantin Rudeanu (1843-1910) i Elena Fund eanu (1850-1918).

În urma divor ului p rin ilor a fost crescut de mama sa, primind o temeinic educa ie. De mic a dovedit excelente calit i în înv area limbilor str ine. A vorbit uent limbile german , francez , englez , italian i valon . A fost c s torit de dou ori, prima dat cu Eufrosina utzu, de care a divor at în anul 1903, ulterior cu Tatiana Lahovary.

Generalul Vasile Rudeanu i-a început cariera militar la comanda unor subunit i de artilerie. De altfel, o bun parte din aceasta s-a desf urat în cadrul unor structuri de artilerie. Ca urmare a experien ei profesionale i a abilit ilor sale multi-lingvistice, colonelul Rudeanu Vasile a primit îns rcin ri diplomatice în Italia, Fran a, Belgia, Anglia i Spania, în perioada 1914-1919 pentru achizi ia de armament, muni ii i alte materiale de r zboi. Între reu itele sale diplomatice men ion m ini ierea semn rii în data de 21 martie 1915 a acordului cu Fran a pentru livrarea de muni ii i realizarea gra celor de livrare prin porturile Arhanghelsk i Vladivostoc. A contribuit substan ial la elaborarea textului Conven iei militare, anex a Tratatului de Alian între România

285


i Antanta, încheiat la 17 august 1916 la Bucure ti. De asemenea, are meritul de a semnat proiectul conven iei la Conferin a de la Paris din 23 iulie 1916. În toamna anului 1916 a negociat cu guvernul francez trimiterea Misiunii militare în România pentru a acorda asisten reorganiz rii armatei. În timpul r zboiului, Generalul Rudeanu a fost reprezentantul Înaltului Comandament Român pe lâng Marele Cartier General francez i englez i reprezentantul guvernului României pe lâng guvernele de la Paris i Londra.

Ca urmare a numeroaselor misiuni diplomatice încredin ate de pre edintele Consiliului de Mini tri, I.C.Br tianu a avut ansa de a cunoa te elita politic

a Europei acelei perioade. Între al ii s-a între inut cu regele Victor Emanuel al III-lea, cu pre edintele Raymond Poineare i a colaborat cu ministrul de r zboi francez Alexandre Millerand i cu Joseph C. Joffre, eful Marelui Cartier General al armatei franceze.

De men ionat faptul c a participat în anul 1919 la campania din Ungaria, în calitate de comandant al artileriei Grupului ,,Popovici’’.

Dup r zboi a îndeplinit func ii de mare r spundere în diferite domenii: loc iitor al inspectorului general al artileriei, comandant de divizie i corp de armat , inspector general al aeronauticii, inspector general de armat i consilier al ministrului de r zboi.

Generalul Vasile Rudeanu a contribuit la îmbun t irea gândirii militare române ti prin numeroase articole i studii. Între cele mai însemnate lucr ri amintim: ,,Tunurile cu tragere repede i rezumatul ideilor admise ast zi asupra lor” (1900), ,,Obuziere de câmp” (1901), ,,Artileria. Partea I. Materialul” (1920), ,,Foch” (1931), ,,Ap rarea noastr na ional i bog iile României întregite” (1936) etc. De asemenea, din dorin a de a informa genera iile viitoare despre fenomenul militar românesc de la sfâr itul secolului XIX i începutul secolului XX a elaborat ,,Memorii din timp de pace i de r zboi 1884-1929’’, publicate post-mortem la Editura Militar în anul 1989.

A fost un iubitor al istoriei i al f uritorilor acesteia. De aceea, a avut ini iativa ridic rii celebrei statui a lui tefan cel Mare din Chi in u. În calitate de comandant al Corpului 3 Armat de la Chi in u, generalul Rudeanu a asigurat gratis bronzul necesar realiz rii monumentului, precum i, ori de câte ori a fost nevoie, for a de munc . A fost coordonatorul activit ilor organizatorice i logistice, în care subordona ii s i au avut un rol esen ial. În timpul cât a comandat Corpul 3 Armat Chi in u a avut ideea realiz rii statuii, s-a adresat sculptorului Al. Pl m deal , directorul colii Comunale de Belle-Arte Chi in u, a cerut concursul prim riei, care a contribuit cu fonduri, lucr tori i materiale, a organizat Comitetul de Doamne pentru strângerea de fonduri, a trimis

286


solda i-speciali ti din subordinea sa la efectuarea de lucr ri, a ob inut o sum de bani de la Ministerul Cultelor i Artelor i bronzul de la Ministerul de R zboi provenit din tunurile de bronz, foste trofee din r zboiul româno-turc din 1877 (6 tunuri mari).

Lucr rile la monumentul propriu-zis – soclul i statuia – au început în anul 1924 terminându-se anul urm tor, dar lucr rile la pia et au fost terminate de abia în anul 1928, când a avut loc i dezvelirea monumentului, cu ocazia anivers rii a 10 ani de la Unire, la care a participat i generalul Rudeanu.

S-a apreciat c întârzierea realiz rii monumentului s-ar datorat mut rii la Bucure ti a generalului Rudeanu ca inspector general al aeronauticii, continuând, totu i, s e preocupat de g sirea fondurilor pentru nalizarea lucr rilor i inaugurarea monumentului.

Ca urmare a eforturilor sale, sub toate aspectele, aceasta a fost nalizat i dezvelit în anul 1928. Totodat , în calitate de inspector general al aeronauticii s-a num rat printre membrii Comitetului de ini iativ pentru realizarea în Bucure ti a Monumentului Eroilor Aerului.

Generalul a decedat la 5 noiembrie 1965, la venerabila vârst de 94 de ani.Prin înaltele demnit i militare de inute, prin serviciile sale diplomatice

excep ionale din timpul r zboiului de Întregire, prin crea ia sa teoretic i-a ob inut un loc binemeritat în galeria spiritelor alese ale o tirii române. ,,Statuia lui

tefan cel Mare’’ de la Chi in u i ,,Monumentul Eroilor Aerului’’ din Bucure ti sunt m rturie peste ani a spiritului s u creativ, de mare patriot.

A fost decorat cu numeroase ordine i medalii române ti, franceze, engleze i germane.

Colonel Dumitru RUJINSCHI

N scut: 26 octombrie 1859, în plasa Piatra, jude ul Neam .Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri - Bucure ti (1880-1882). Grade militare: sublocotenent - 1882, locotenent - 1887, c pitan - 1891,

maior - 1896, locotenent-colonel - 1892, colonel - 1907. Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 4 Artilerie (1882-1886, 1888-1891),

Arsenalul Armatei (1886-1888), Regimentul 7 Artilerie (1891-1892), Regimentul 11 Artilerie (1892), Regimentul 1 Asediu (1891, 1892-1894), Regimentul 1 Cetate (1896-1899); ata at al Inspectoratului artileriei pentru organizarea tragerii i a plan etelor respective la Cetatea Bucure ti i Regiunea înt rit Foc ani-N moloasa-Gala i (1894-1896); comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu (1904-1907); director al Pirotehniei Armatei (1910-1911); membru al Comitetului Consultativ al Artileriei (1910-1911); comandant al Brig zii 6 Art. (1911-…).

A fost un o er deosebit de valoros, cu o contribu ie însemnat la dezvoltarea artileriei, din posturile de comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu,

287


de director al Pirotehniei Armatei i de membru al Comitetului Consultativ al Artileriei.

A fost nu numai un valoros comandant i o er de stat major, ci i un apreciat teoretician. Dintre lucr rile sale de referin amintim: ,,Construc ia teoretic i practic a abacelor gurilor de foc de 120, 150 i 210 mm”, ,,Organizarea i punerea în stare de ap rare a sectorului 0 i 1 de la Frontul Foc ani” i ,,Atacul i ap rarea acestui sector în detaliu i de execu iune”.

Având aptitudini tehnico-matematice i cunoscând bine limbile francez i german a fost trimis la fabrici de armament din str in tate (Krupp-Germania, Gottling-Anglia) pentru preluarea de armament.

A fost decorat cu: ,,Coroana României” clasa a IV-a, ,,Steaua României” clasa. a V-a, Medalia Jubiliar ,,Carol I”.

288


General Alexandru SAHINIGeneral de divizie Carol SCHMIDTGeneral de corp de armat Ion SICHITIUMaior Nicolae SICHITIUGeneral de divizie Ioan SIONGeneral de brigad Grigore SÎRBUGeneral de brigad Mihail SKELETTIColonel Alexandru SL TINEANUGeneral colonel Leon Constantin SMIRNOVColonel Anastasie SOREANUGeneral de brigad Mihail SPIROIUGeneral de brigad Constantin STAV RGeneral de corp de armat Gheorghe STAVRESCUGeneral de divizie Ioan ST NCULESCUGeneral de brigad Romulus ST NESCU Colonel Eugen ST TESCUGeneral de divizie Nicolae STOENESCUColonel August STOIKAGeneral de brigad Nicolae STOIKAGeneral de brigad tefan STOIKAGeneral de brigad Gheorghe STR TILESCUColonel Constantin STRI CColonel Mihail STROESCUGeneral „post-mortem” Nicolae CHIOPUGeneral de brigad Valeriu ELESCUGeneral de brigad Ion OM NESCUGeneral de brigad ,,post-mortem” Mihail OU U (SUTZU)

S

289


General Alexandru SAHINI

N scut: 24 iulie 1897, în Boto ani.Decedat: 21 aprilie 1974, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1915-1916);

coala de Aplica ie de Artilerie (1922-1923); coala de Observatori Aerieni (1919, 1925); coala de Pilotaj Tecuci (1920); coala de R zboi Aeronautic - Italia (1938-1939).

Grade militare: sublocotenent -1916, locotenent -1917, c pitan -1923, locotenent-comandor -1934, c pitan-comandor -1937, comandor -1940, general de escadril -1944, general comandant -1946.

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 3 Artilerie (1916-1920); comandant de baterie în Regimentele 3 Artilerie i 20 Obuziere (1921-1925); ef birou instruc ie i mobilizare i profesor la Comandamentul colilor i centrelor aeronauticii (1925-1930); comandant de escadril , director i profesor la Centrul de Instruc ie al Aeronauticii (1930-1936); ef birou la Secretariatul de Stat al Aerului (1936); comandant secund i comandant al Centrului de Instruc ie al Aeronauticii(1937-1940); ef de stat major al Comandamentului Aero 4 Armat (1940); comandant secund al Regiunii a 2-a Aerian (1940-1941), Flotilei 1 Bombardament (1941); ef al sec iei instruc ie din Statul Major al Aerului (1941-1943); comandant al colilor i centrelor aeronauticii (1943-

Regimentul 2 Cetate – Bucure ti - 1902

290


1945); comandant al Regiunii a 3-a Aerian (1945); director al Direc iei Materialelor din Ministerul de R zboi (1945-1946).

A fost un o er temeinic preg tit. S-a a rmat ca unul dintre pionierii avia iei române.

În Primul R zboi Mondial a participat cu Regimentul 3 Artilerie la luptele din Dobrogea, Neajlov-Arge i M r e ti. În cel de al Doilea R zboi Mondial a participat cu Flotila 2 Bombardament la luptele din Basarabia i de la Odessa.

Generalul Alexandru Sahini a fost i un apreciabil teoretician. Între lucr rile sale amintim: ,,Aeronautica în cadrul Corpului de armat i al Diviziei” (1937), ,,Protec ia naviga iei aeriene” (1942), ,,Arma aerului în arta militar ” (1943), ,,Înv minte din r zboi pentru avia ia de bombardament” (1942).

General de divizie Carol SCHMIDT

N scut: 15 august 1886, la Timi oara.Decedat: 9 ianuarie 1962, la Craiova.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu Bucure ti (1908-1910), coala Superioar de R zboi (1921-1923). Grade militare: sublocotenent -1910, locotenent -1913, c pitan -1916, maior -1917, locotenent-colonel -1927, colonel -1933, general de brigad -1939, general de divizie -1942.Func ii militare: (…); comandant al Diviziei 19 Infanterie (1941-1943); comandant al Corpului 7 Teritorial (1943-1944); director al Direc iei Superioare a Înv mântului

Militar (1944-1945); inspector general al artileriei (1945); la dispozi ia Ministerului de R zboi (1945).

Generalul de divizie Carol Schmidt a fost un excelent o er, cu o exprimare profesional admirabil . A de inut func ii importante, între care amintim: comandant de divizie, corp teritorial i mai ales inspector general al artileriei.

Are meritul de a participat la al doilea r zboi balcanic, la primul i la cel de-al Doilea R zboi Mondial. S-a remarcat în fruntea Diviziei 19 Infanterie în luptele din Crimeea i Caucaz (1942). În anul 1944 a condus Corpul 7 Teritorial, în zona Timi oara-Arad, în luptele contra trupelor germane. A fost r nit la 18 februarie 1943, pe frontul din Caucaz.


291


General de corp de armat Ion SICHITIU

N scut: 19 ianuarie 1878, în comuna Schela Rugi, jude ul Gorj.Decedat: 23 noiembrie 1916, în închisoarea Aiud.Studii militare: coala Fiilor de Militari din Craiova,

coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1897-1899, ef de promo ie), coala Special de Artilerie i Geniu -

Charlottemburg, Germania (1902-1904), coala Superioar de R zboi (1909-1911), pe care a absolvit-o ca ef de promo ie, avându-i colegi pe Ion Antonescu i Florea enescu.Grade militare: sublocotenent -1899, locotenent -1903, c pitan-1909, maior -1916, locotenent-colonel -1917, colonel -1919,

general de brigad -1928, general de divizie -1933, general de corp de armat -1938.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 5 Artilerie (1899-1901);

comandant de sec ie i de baterie în Regimentul 1 Artilerie “Regele Carol I” (1903-1906); comandant de sec ie i ajutor la Biroul Mobilizare în Regimentul 5 Artilerie (1906-1908); o er adjutant în Brigada 5 Artilerie (1908-1909); comandant de baterie în Regimentul 5 Artilerie (1911-1914); o er în statul major al Corpului 5 Armat (1914); diferite func ii în Marele Stat Major (1914-1916); ef de cabinet al generalului C. Prezan la Marele Cartier General (1916-1917); ef de stat major la Divizia 2 Infanterie (1917); o er de leg tur la Armata 9 rus (1917); eful Sec iei Opera ii din Marele Stat Major (1918-1920); comandant Regimentelor 27 i 2 Obuziere (1920-1921); profesor la coala Superioar de R zboi (1921-1926); ef de stat major la Inspectoratul General al Intenden ei (1926-1928) i Inspectoratul General al Aeronauticii (1928-1929); comandant al Brig zii 13 Artilerie (1929-1930); comandant al Comandamentului Trupelor Aeronautice (1930-1932); comandant al Comandamentului For elor Aeriene (1932-1935); comandant al Corpului 1 Armat (1935-1937); inspector al Inspectoratului General de Armat nr. 3 (1937); ef al Marelui Stat Major (01.02-01.11.1937).

O er cu o preg tire militar temeinic a avut exprimare profesional irepro abil în toate func iile de inute. A dovedit profesionalism atât ca artilerist cât i ca o er de stat major, ef de cabinet i profesor în coala Superioar de R zboi.

A îndeplinit func ia de ministru al agriculturii i domeniilor (14 ianuarie1941-19 martie 1942). La aceast din urm dat a demisionat din guvern în semn de protest fa de trecerea Nistrului de c tre armata român . A fost trecut în rezerv la 1 februarie 1938.

A îndeplinit func ia de ef al Marelui Stat Major într-o perioad grea, de agravare a situa iei politice interna ionale. În condi iile în care amenin area cu r zboiul era tot mai pregnant , principala sarcin a Marelui Stat Major i implicit a efului s u a fost aceea de a spori capacitatea combativ a armatei. Pentru aceasta, generalul Sichitiu a elaborat noi planuri de redimensionare a armatei i de înzestrare a acesteia. A în eles pe deplin rolul marii unit i tip divizie, cu mare capacitate de manevr , imprimat de componentele sale

292


blindate i motorizate. Desigur, timpul relativ scurt în care a îndeplinit aceast func ie nu i-a permis s - i îndeplineasc decât par ial proiectele de modernizare a armatei.

De i a fost profesor la coala Superioar de R zboi o perioad scurt de timp a reu it s se a rme nu numai ca un foarte bun pedagog dar i ca unul dintre cei mai valoro i gânditori militari români. Opera l sat posterit ii însumeaz o diversitate de abord ri ale artei militare. Între lucr rile sale de referin amintim:

,,Corpul de armat în b t lie’’, - volumul I, II (realizat împreun cu colonelul Popescu David) -1928;

,,Contribu ia comandan ilor de artilerie în organizarea unei manevre ofensive’’ - (în colaborare cu maiorul Gavrilescu i Teodorescu) -1933;

,,Defensiva i manevra focurilor de artilerie’’ - (elaborat împreun cu cei doi o eri mai sus men iona i) -1934;

,,Opera iunile în mun i, studii, exemple, aplica iuni pe hart ’’ - (elaborat împreun cu maiorul Ignat Virgil) -1935;

,,Deta amentele, conducerea i ac iunea lor’’ - (împreun cu maiorul Ignat Virgil i Lacusteanu Aurel) -1935;

,,C l uza o erului’’ -1936; -,,Elemente de strategie’’ - (în colaborare cu colonelul Ioani iu Alexandru) -1938;,,Re exiuni asupra opera iunilor armatei polone în r zboiul cu Germania’’ -1940. -

Abord rile sale, îndeosebi cele strategice, au pornit de la convingerea c r zboiul este un fenomen social complex cu determin ri economice, politice, militare i morale. A sesizat în mod just c r zboiul este într-o permanent schimbare de zionomie, ca i societatea uman i c armata reprezint constanta prin care de-a lungul timpului

s-au realizat aspira iile politice i na ionale ale statului. În ceea ce prive te România, generalul Sichitiu a fost de acord cu curentul doctrinar al vremii, potrivit c ruia r zboiul de ap rare trebuia dus de na iunea armat . Preg tirea na iunii trebuia realizat minu ios, având la baz o doctrin militar realist , în deplin concordan cu realit ile geogra ce, economice i sociale ale statului.

Strategia a fost unul din subiectele sale preferate. A surprins just determin rile sale multiple, relevându-le în special pe cele de ordin social, politic, economic i a aprofundat scientist principiile strategiei. A relevat c ofensiva strategic este singurul mijloc prin care se îndepline te scopul r zboiului, totodat a eviden iat importan a i formele manevrei strategice.

Generalul a abordat cu mult realism, atât practic cât i teoretic, problemele tacticii. A pus accent în studiile sale pe optimizarea întrebuin rii artileriei i pe particularit ile luptei în condi ii speciale.

Extrem de interesant i ast zi este analiza r zboiului polono-german din anul 1939, atât din perspectiv politic cât i militar .

Din nefericire, ultimii s i ani de via au fost extrem de tri ti. În contextul reprim rii corpului o eresc, ini iat dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, generalul Sichitiu a

293


fost arestat în data de 24 septembrie 1946, judecat i condamnat prin Sentin a Cur ii de Apel din Bucure ti, din 6 februarie 1948, la 10 ani de temni grea i con scarea averii. Generalul i-a g sit în mod nedrept sfâr itul, ca mul i al i camarazi, la Aiud, în data de 29 aprilie 1952.

Prin excep ionala sa carier militar i dramatismul ultimilor ani de via ocup un loc aparte în galeria marilor personalit i ale o tirii române.

Fratele s u mai mic, maiorul Nicolae Sichitiu, a fost tot o er de artilerie, absolvent al colii Politehnice-Paris i al colii Superioare de R zboi (1912), c zut eroic în R zboiul de reîntregire.

Maior Nicolae SICHITIU

N scut: 3 aprilie 1881, în comuna Schela Rugi, jude ul Gorj.Decedat: 23 noiembrie 1916.Studii militare: coala Fiilor de Militari - Craiova, Liceul St. Louis din Paris,

coala Politehnic -Paris, coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (…), coala Superioar de R zboi (1910-1912).

Grade militare: sublocotenent -…, locotenent -19.., c pitan -19.., maior -1916.Func ii militare: comandant de pluton i de baterie în Regimentul 5, 15 Artilerie

i 2 Obuziere (…-1916); comandant al Divizionului 2/Regimentul 2 Obuziere (1916).S-a n scut la 3 aprilie 1881, în comuna Schela Rugi, jude ul Gorj, ind fratele mai

mic al viitorului general Ioan Sichitiu, fost ef al Marelui Stat Major.A avut o solid preg tire general i militar , realizat atât în ar , cât i în

str in tate.În Primul R zboi Mondial, în luptele de la Per ani a fost grav r nit la mâna stâng .

Operat la Sanatoriul Gerota din Bucure ti, a fost declarat inapt pentru front. A solicitat reîntoarcerea la divizionul s u, dar comisia medical nu l-a revizuit medical. S-a deplasat la Marele Cartier General cerând s e numit comandant de divizion în Regimentul 15 Artilerie, dar i s-a recomandat încadrarea în Marele Cartier General. La insisten ele sale a fost repartizat comandamentului Armatei a 2-a, unde a cerut prin raport scris comanda Regimentului 83 Infanterie, r mas f r comandant, la 15 octombrie 1916 în luptele de pe Valea Prahovei. A decedat la 23 noiembrie 1916, pe când contraataca în fruntea regimentului s u pe în l imile nord B icoi, pentru a asigura retragerea Diviziei 12 i 16 Infanterie.

Maiorul erou Nicolae Sichitiu este un exemplu peren de curaj, devotament i iubire de ar .

294


General de divizie Ioan SION

N scut: 28 septembrie 1890, la Pite ti.Decedat: 24 noiembrie 1942, lâng Stalingrad.Studii militare: Liceul Militar-Ia i, coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1909-1911), coala Special de Artilerie (1913-1914), coala Superioar de R zboi (1921-1923).Grade militare: sublocotenent-1911, locotenent-1914, c pitan-1917, maior-1920, locotenent-colonel -1929, colonel-1935, general de brigad -1941, general de divizie “post-mortem”-1942.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 12

Artilerie (1911-1913); comandant de baterie în Regimentul 2 Artilerie (1914-1918) i Regimentul 12 Artilerie (1918-1921); ef birou Organizare Mobilizare la Corpul 2

Armat (1925-1929); comandant al Divizionului 1 Artilerie C l rea (1929-1931); ef al Serviciului secretariat general din Ministerul de R zboi (1931-1933); secretar

al Consiliului Superior al Ap r rii rii (1934-1935); comandant al Regimentului 1 Artilerie Contra Aeronavelor (1935-1937); ef de stat major al Inspectoratului General al Artileriei (1937-1939); comandant al Brig zii 2 Artilerie (1939-1940); director al Direc iei Materialelor din Subsecretariatul de Stat al Aprovizion rii (1940-1941); comandant al Diviziei 1 Blindate (1941-1942); comandant al Diviziei 15 Infanterie (august-noiembrie 1942).

Generalul de divizie Ioan SION a avut o carier militar de excep ie. A îndeplinit o multitudine de func ii de comand i de o er de stat major în domeniile organizare-mobilizare, aprovizionare etc. A ob inut gradele militare conform ,,ritmului” reglement rilor acelor ani, exceptând avansarea la gradul de c pitan, f cut în anul 1917 în contextul unui val de avans ri în armata român . De remarcat faptul c în data de 10 mai 1941, odat cu avansarea la gradul de general de brigad , a primit i comanda Diviziei 1 Blindate, al c rei comandant titular era alt artilerist, generalul de brigad Nicolae Stoenescu, cel care la acea vreme de inea i func ia de ministru de nan e. Men ion m c aceast divizie a fost prima mare unitate de acest tip a armatei române organizat cu ajutorul instructorilor germani, conform doctrinei Wehrmacht-ului. La declan area campaniei din est, Divizia 1 Blindate a ac ionat în subordinea Corpului 11 german din Armata 11, pân la data de 17 iulie când a fost subordonat Armatei a 4-a române.

Generalul Ioan SION, în calitate de comandant al Diviziei 15 Infanterie, a participat la b t lia de la Stalingrad unde a trecut eroic la cele ve nice. A fost singurul comandant de divizie român, care i-a pierdut via a pe câmpul de lupt în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial.

Pentru eroismul s u admirabil a fost înaintat post-mortem la gradul de general de divizie i decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a. De asemenea a fost decorat cu “Crucea de Fier” cls.a II-a (Germania).

295


General de brigad Grigore SÎRBU

N scut: 28 iulie 1876, în comuna Br te ti, jude ul Roman. Decedat: 4 aprilie 1938, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1895-1897); coala

de Aplica ie de Artilerie (1898-1900); coala Superioar de R zboi (1904-1906).Grade militare: sublocotenent -1897, locotenent -1900, c pitan -1907, maior -1914,

locotenent-colonel -1916, colonel -1917, general de brigad -1925.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 9 Artilerie, Regimentul 1

Artilerie Cetate, Regimentul 4 Artilerie, coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin , Inspectoratul General al Artileriei, Marele Stat Major, Secretariatul General al Ministerului de R zboi (…); comandant al Regimentului 4 Artilerie Grea (1917-1919); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1919-1923) i al Brig zii 4 Artilerie Grea (1923-

1926); ef de stat major al Inspectoratului General Aeronautic (1926-1930); comandant al Corpului 7 Teritorial (1930-1935).

A participat la campania din anul 1913, iar în luptele din 1917 a comandat Regimentul 4 Artilerie Grea la N moloasa, Târgu Ocna i Oituz.


General de brigad Mihail SKELETTI

N scut: 12 august 1880 la Ostrov, plasa Silistra Nou , jude ul Constan a.Decedat:…Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i (1896-1900); coala de O eri

de Artilerie, Geniu i Marin (1900-1902); coala Special de Artilerie i Geniu (1903-1905); coala Superioar de R zboi (1911-1913).

Grade militare: sublocotenent -1902; locotenent -1906; c pitan -1911; maior -1916; locotenent-colonel -1917; colonel -1921; general de brigad -1933.

Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 3 Obuziere (1902-1907); diferite func ii în coala Fiilor de Militari din Ia i (1907-1909); comandant subunitate în Regimentul 4 Artilerie (1909-1911); comandant de subunitate în Regimentul 17 Artilerie (1911-1913); o er în Regimentul 4 Obuziere (1913-1917); o er în Marele Cartier General – o er de leg tur cu Armata a 6-a Rus (12 noiembrie 1917 – 20 martie 1918); o er în statul major al Diviziei a 4-a; ef cabinet în Ministerul de R zboi (1 decembrie 1918 – 1 martie 1920); ef al Sec iei a II-a a Secretariatului General al Ministerului de R zboi (1 martie – 15 iulie 1920); ajutor al comandantului (1920-1921) i comandant al colii Speciale de Artilerie (1921); ata at militar la Lega ia român din

Roma (1924-1928); comandant al Regimentului 35 Artilerie (1928-1931); comandant al Brig zii 18 Artilerie (1931-1937); comandantul artileriei Corpului 7 Armat (1937); inspector al Preg tirii Premilitare (1 noiembrie 1937 – 31 octombrie 1938).

Sublocotenentul Mihail Skeletti i-a început cariera militar în Regimentul 3 Artilerie în anul 1902. Despre primul s u an de activitate comandantul Regimentului

296


3 Artilerie, locotenent-colonelul Orezeanu, a avut numai cuvinte de laud în ,,foaia cali cativ ’’ din anul 1903, conchizând: ,,Cred c va deveni un bun o er’’122. În perioada 1903-1905 a urmat coala Special de Artilerie pe care a absolvit-o cu media general 14,14 ind clasi cat al 5-lea din 15 o eri. În cei 3 ani în care a activat ca ,,O er repetitor’’ în coala ilor de militari a dovedit alese calit i o ere ti, inclusiv didactice. În anul 1907 a devenit comandant de baterie în Regimentul 4 Artilerie unde s-a impus în scurt timp. Comandantul regimentului aprecia c : ,,Educa ia sa militar este des vâr it sub toate aspectele’’. Foarte bine preg tit profesional, excelent c l re c pitanul Mihail Skeletti a fost un autentic model pentru genera ia sa. Aceste calit i sunt men ionate i în ,,foaia cali cativ ’’ din anul 1912 semnat de eful Statului Major General, generalul Averescu.

A participat la Primul R zboi Mondial îndeplinind în perioada 15 august 1916 -15 ianuarie 1918 func iile de comandant de baterie i divizion în Regimentul 4 Obuziere. A luptat în Transilvania, pe valea Oituzului, la N moloasa i la M r ti. Referitor la modul în care a luptat comandantul Regimentului 29 Artilerie, colonelul Makarovitsch, a rma: ,,În toate luptele... colonelul Skeletti Mihail s-a purtat ca un adev rat român i patriot iubitor de ar . A dat cele mai în l toare exemple de curaj, bravur , devotament i abnega ie împins pân la sacri ciu, o erilor i trupei sale în mijlocul c rora i-a

f cut atât de sublim datoria c tre patrie’’123.Men ion m c , în perioada 12 septembrie 1917 – 20 martie 1918, maiorul Mihail

Skeletti a fost numit de Marele Cartier General o er de leg tur pe lâng armata a 6-a rus . A informat constant i operativ Marele Cartier General cu evolu ia acesteia, inclusiv din perspectiva prolifer rii bol evismului.

Ca urmare a exprim rii profesionale admirabile, generalul Referendaru, inspectorul general al artileriei, consemna în ,,foaia apreciativ ’’ din anul 1918: ,,Fiind un o er eminent merit o înaintare în mod excep ional la gradul de colonel’’.

Un loc aparte în activitatea locotenent-colonelului i ulterior colonelului Mihail Skeletti l-a ocupat perioada în care a îndeplinit func iile de ajutor al comandantului i comandant al colii Speciale de Artilerie. A contribuit substan ial la ridicarea nivelului cali cativ al înv mântului artileristic. A fost nu numai un foarte bun comandant ci i un valoros profesor care ,,...î i face cursul cu competen i pro t real pentru o erii-elevi’’.

Generalul Mihail Skeletti s-a distins i ca un valoros diplomat militar. În perioada 1924-1928 în care a activat ca ata at militar la Lega ia român de la Roma, a contribuit la dezvoltarea rela iilor dintre cele dou armate la sporirea prestigiului României.

De i în ecare an în ,,foaia cali cativ ’’ e i s i propuneau, înc din anul 1925, înaintarea la gradul de general, ca recunoa tere a meritelor sale, aceasta s-a produs abia în anul 1933, când se g sea la comanda Brig zii 18 Artilerie.

Generalul de brigad Skeletti Mihail s-a c s torit în data de 30 mai 1909 cu Margareta Melik, n scut în anul 1887. Au avut o ic Michaela-Hortansa Skeletti

122 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Memoriu original, p. 6123 Idem, p. 20

297


(n scut la 12 iunie 1910) i doi i, Alexandru-Emil (n scut la 6 iunie 1911), respectiv Ion (n scut la 3 iulie 1914).

Generalul de brigad Mihai Skeletti, considerat de e i s i un ,,prea bun o er’’ a fost distins cu numeroase ordine i medalii între care men ion m:

Medalia - ,,Jubiliar 1906’’;Medalia - ,,Avântul rii’’ -1913;Ordinul - ,,Steaua României’’ cu spade clasa a V-a i cu panglica de ,,Virtute

militar ’’;Ordinul - ,,Steaua României’’ în grad de cavaler;,,Crucea Comemorativ ’’ - -1919:Medalia - ,,Victoria’’ -1921;Ordinul - ,,Sfântul Vladimir’’ cu spade, clasa a II-a (rusesc);Ordinul - ,,Sfântul Stanislav’’ clasa a II-a;Ordinul - Imperiul Britanic’’ –comandor;,,Legiunea de onoare’’ - –cavaler;Ordinul - ,,S n ii Mauriciu i Laz r’’.

Colonel Alexandru SL TINEANU

N scut: 1 iulie 1895, la Paris.Decedat: …Studii militare: coala Politehnic – München; coala Militar de O eri de

Rezerv de Artilerie i Geniu (1914-1915); coala de Aplica ie de Artilerie (1921).Grade militare: sublocotenent (r.) - 1915, locotenent (r.) - 1917, locotenent (activ.) -

1918, c pitan -1919, maior -1928, locotenent-colonel -1936, colonel -1940.Func ii militare: comandant de baterie în Regimentul 4 Artilerie Grea (1916-

1919); Regimentul 33 i 2 Artilerie (1920-1924); ef birou Mobilizare Industrial (1924-1926) i ef birou Statistic (1926-1928) din Direc ia Tehnic a Ministerului de R zboi; comandant divizion în Regimentul 2 Artilerie (1928-1931); ef birou i serviciu în Direc ia Industrial a Ministerului de R zboi (1931-1937); ef serviciu în Ministerul Înzestr rii Armatei (1937-1938); ajutor al comandantului Regimentului 2 Artilerie (1938-1940); comandant al Regimentului 13 Artilerie (1940); diferite func ii în Subsecretariatul de Stat al Înzestr rii Armatei (1940-1944); membru al comisiei de aplicare a armisti iului (1944-1946).

Colonelul Alexandru Sl tineanu a fost un foarte bun artilerist.A participat la Primul R zboi Mondial în calitate de comandant de baterie în

Regimentul 4 Artilerie Grea.A fost i un valoros teoretician militar. În acest sens amintim c a elaborat, între

altele, lucrarea: ,,Poten ialul de r zboi”, premiat în anul 1936 de revista ,,România Militar ”.

298


General-colonel Leon Constantin SMIRNOV

N scut: 1 martie 1901, în ora ul Turnu-SeverinDecedat: - Studii militare: Liceul Militar Craiova (1918-1920); coala de O eri de Artilerie Timi oara (1920-1924); coala Special de Artilerie Timi oara (1924-1926); Curs de perfec ionare pentru colonei (1948).Grade militare: sublocotenent - 1922, locotenent - 1926, c pitan - 1934, maior - 1941, locotenent-colonel - 1944 (la excep ional), colonel - 1945 (la excep ional), general maior -1949, general-locotenent - 1955, general-colonel - 1961.

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 38 Obuziere (1922-1923; 1924-1925); comandant de sec ie i o er cu orientarea în Regimentul 7 Artilerie Grea (1926-1934); comandant de baterie în Regimentul 7 Artilerie Grea (1934-1938); comandant de baterie în Regimentul 36 Artilerie (1938-1939); comandant de divizion în Regimentul 36 Artilerie (1939); ef al Biroului mobilizare în Regimentul 36 Artilerie (1939-1941); comandant al Regimentului 36 Artilerie – partea sedentar (1941-1942); comandant al Divizionului 1 din Regimentul 36 Artilerie (11 iunie-22 noiembrie 1942); comandant secund al Regimentului 1 Artilerie din Divizia ,,Tudor Vladimirescu’’ (15 noiembrie 1943 – 1 ianuarie 1944); comandant al artileriei Diviziei ,,Tudor Vladimirescu’’ i înlocuitor al comandantului diviziei (1944- iulie 1945); inspector în delega ia militar

a Comisiei Române pentru aplicarea armisti iului; inspector regional i ef al Sec iei a III-a, delegat în comisia aliat de control (octombrie 1945 – ianuarie 1946); ef al Sec iei de inspec ie i control în Comisia de armisti iu (ianuarie – august 1946); comandant al Regimentului 36 Artilerie Anticar (1946-1947); comandant al artileriei Diviziei 2 Infanterie (noiembrie 1947 – februarie 1948); comandant al artileriei Regiunii I Militar (februarie – septembrie 1948); pre edinte al subcomisiei a V-a pentru delimitarea frontierei de stat dintre România i U.R.S.S.; comandant al artileriei Regiunii I Militar (15 aprilie 1949 – 10 septembrie 1951); comandant (girant) al Regiunii I Militar (20 septembrie 1952 – 24 iunie 1953); comandant al Comandamentului Artileriei For elor Armate (iunie 1953 – octombrie 1961)124.

Generalul colonel Constantin Leon Smirnov s-a n scut la 1 martie 1901 în ora ul Turnu Severin. Tat l s u, Smirnov Nicolae Leon, n scut la 20 februarie 1874 în localitatea Viazma din U.R.S.S. a fost func ionar al Societ ii de Naviga ie ruso-române cu sediul la Odessa. Mama, Valeria Rovinaru, n scut la 19 septembrie 1981 în comuna Rovinari din jude ul Gorj, a fost telefonist la Prefectura Jude ului Gorj i la Direc ia Intenden ei din cadrul Ministerului Ap r rii Na ionale.

P rin ii s i au divor at în anul 1902 când viitorul general avea vârsta de un an. Acesta, conform propriilor declara ii, a fost crescut de bunicii din partea mamei i nu i-a v zut tat l decât o singur dat , în anul 1936.

124 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, fondul D.C.I./1991, dosar 1205, la 6

299


A absolvit coala primar în Târgu-Jiu, apoi a urmat 4 clase la liceul din acest ora , clasa a 5-a la liceul din Craiova i clasele a 6-a i a 7-a la Liceul Militar din Craiova. În anul 1920 a devenit elev la coala de O eri de Artilerie pe care a absolvit-o doi ani mai târziu. De remarcat faptul c în anul 1916 a participat la r zboi ca voluntar (cerceta ) încadrat la Batalionul 3 din Regimentul 41 Infanterie. Pentru devotamentul i curajul s u a fost decorat cu ,,Medalia Comemorativ 1916’’, ,,Medalia Victoria’’ i ,,Meritul Sanitar clasa I’’.

i-a început cariera de o er la Regimentul 38 Obuziere din Târgu-Jiu, la comanda unei sec ii. A îndeplinit, pe linie de comand func iile de comandant de baterie, divizion i regiment. În anul 1941, la declan area celui de-al Doilea R zboi Mondial a r mas

comandant al p r ii sedentare a Regimentului 36 Artilerie. În luna iunie 1942 a fost trimis pe front, în calitate de comandant al Divizionului I din Regimentul 36 Artilerie. A luat parte la luptele duse de regimentul s u în cadrul Diviziei 18 Infanterie la Sevastopol i ulterior în Stepa Kalmuk de la sud de Stalingrad. În data de 21 noiembrie 1942 a fost

luat prizonier de armata sovietic , la Algomerovo.Dup prizonierat a fost încadrat, la 15 noiembrie 1943, în Divizia ,,Tudor

Vladimirescu’’, cu care a luptat pân la terminarea r zboiului. În perioada 1945-1946 a îndeplinit diferite func ii de reprezentare a statului român în Comisia de aplicare a armisti iului.

În anul 1946 a fost numit la comanda Regimentului 36 Artilerie Anticar din Târgu- Jiu. Un an mai târziu a fost numit comandant al artileriei Diviziei 2 Infanterie, cu comandamentul la Craiova.

Dup o scurt perioad în care a fost comandantul artileriei Regiunii militare cu comandamentul la Timi oara, a fost numit comandantul artileriei Regiunii 1 Militar de la Ia i. În aceast calitate a lucrat ca pre edinte al unei Subcomisii pentru delimitarea frontierei dintre România i U.R.S.S. În perioada 1951-1953 a de inut func ia de comandant al Regiunii 1 Militar . Ulterior, din vara anului 1953 i pân în toamna anului 1961 când a fost trecut în rezerv , în vederea pension rii, a îndeplinit func ia onorant de comandant al Comandamentului Artileriei For elor Armate.

Generalul Leon Constantin Smirnov a fost un foarte bun o er, cu o temeinic preg tire de specialitate. În acest sens men ion m faptul c în ,,foaia de apreciere’’ pentru perioada noiembrie 1933 – 31 octombrie 1934 comandantul Regimentului 7 Artilerie, colonelul Chiliman îl caracterizeaz ca ,,un foarte bun o er i de mare n dejde’’125. În anul 1936 generalul Boboc, comandantul artileriei Corpului 7 Armat îl aprecia ca ,,foarte bun o er, care cunoa te temeinic regulamentele i este la punct cu problemele tehnice moderne’’126. În ,,foaia cali cativ ’’ pe anul 1948, comandantul Regiunii 1 Militar , generalul locotenent Ra cu men iona ,,Atitudinea sa este ferm i pozitiv în toate ocaziile. Este un o er pe care se poate conta în orice împrejurare... Foarte bun o er de front, cu excep ionale calit i de comandant i temeinic preg tire pentru comand de mare unitate’’127.

125 Idem, la 79126 Idem, la 79127 Idem, la 23

300


Despre generalul Leon Constantin Smirnov, renumitul general-colonel Teclu Iacob, adjunct al ministrului For elor Armate a rma între altele: ,,Este modest, loial, lipsit de spiritul de l ud ro enie i autoprezentare ce caracterizeaz pe carieri ti’’128.

Dac aprecierile comandan ilor i e lor referitoare la calit ile profesionale sunt în unanimitate pozitive, nu acela i lucru îl putem a rma despre cei ce înaintau caracteriz ri pe linie de partid. Astfel, în ,,referin a’’ din 27 mai 1951, c pitanul ifer îl caracteriza pe generalul maior Smirnov ca ind ,,...lipsit de spirit revolu ionar’’129, Sublocotenentul Pascu Traian, cu „expertiza” gradului, consemna într-o not de ,,referin ’’ din aceea i dat 27 mai 1951 urm toarele despre general: ,,...particip numai formal în adun ri. În o adunare de partid a fost pus în discu ie problema lui pentru c timp de 6 luni de zile nu a pl tit cotiza ia de partid’’130.

Generalul Leon Constantin Smirnov a fost c s torit cu Elisabeta C linescu. Au avut doi copii, Sergiu n scut la 14 septembrie 1930 i Eugenia n scut la 7 aprilie 1933.

Generalul s-a impus în con tiin a afectiv a artileri tilor prin profesionalismul s u irepro abil, prin participarea la cele dou con agra ii mondiale i prin contribu ia adus la reorganizarea i dezvoltarea artileriei dup cel de-al Doilea R zboi Mondial.

Generalul Leon Constantin Smirnov a fost decorat, între altele, cu:,,Medalia Comemorativ pentru activitatea cercet reasc pe timpul -

r zboiului’’ - 1916;,,Meritul Sanitar clasa I’’ - -1916;,,Steaua României în grad de comandor, pentru fapte de arme’’ - -1916;,,Steaua Ro ie pentru fapte de arme’’ - , U.R.S.S.;Ordinul - ,,Alexandru Nevski’’, U.R.S.S. -1944;Ordinul - ,,Victoria’’, U.R.S.S. -1944;,,Steaua R.P.R. clasa a 4-a, pentru fapte de arme’’; -,,Ordinul - pentru Libertate’’, clasa I, Cehoslovac -1947;Medalia - ,,Eliberarea de sub jugul fascist’’ -1949;,,Ordinul muncii clasa a II-a’’ - -1953Medalia - ,,A 5-a aniversare a R.P.R.’’ -1953;Medalia jubiliar - ,,10 ani de la în in area primelor unit i ale armatei

R.P.R.’’ -1953:Medalia - ,,Meritul Militar, clasa I’’ -1954;,,Ordinul Steaua Republicii Populare Române’’ - -1954;,,Ordinul Patriei, clasa a II-a’’ - -1957;

- ,,Ordinul 23 August, clasa a IV-a’’ -1959; - ,,Ordinul Meritul Militar, clasa a III-a’’ -1958.

128 Idem, la 34129 Idem, la 34130 Idem, la 28

301


Colonel Anastasie SOREANUN scut: 31 ianuarie 1889, la Pite ti.Decedat:Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1909-1911);

coala Superioar de R zboi (1919-1921).Grade militare: sublocotenent - 1 iulie 1911, locotenent - 1 noiembrie 1914,

c pitan - 10 aprilie 1917, maior - 1 aprilie 1920, locotenent-colonel - 1 octombrie -1929, colonel - 10 mai 1934.

Func ii militare: comandant de sec ie i baterie în Regimentul 6 Artilerie (1911-1917); o er în Direc ia Studii i Explozivi (1919-1921); o er de stat major în Divizia 12 Infanterie (1922-1925); ef de birou în Sec ia 1 Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (1925-1931); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1931-1934); o er în statul major al Corpului 2 Armat (1935).

Colonelul Soreanu Anastasie a avut o carier militar reu it . A îndeplinit atât func ii de comand cât i func ii de o er de stat major. De men ionat faptul c a participat la comanda unor subunit i de artilerie pe întreaga durat a Primului R zboi Mondial; a participat la luptele de la Bran, ercaia, Tohan, Homorod, Bratocea i M r ti.

Meritele sale au fost r spl tite prin decorarea cu medalia ,,Avântul rii’’, ,,Crucea comemorativ de r zboi Victoria’’, ,,Coroana României’’ clasa a V-a i ,,Steaua României’’ clasa a V-a.

Colonelul Soreanu Anastasie s-a a rmat ca un valoros gânditor militar al primei jum t i a secolului XX. Între abord rile sale cele mai importante se num r cele referitoare la: locul i rolul Societ ii Na iunilor; necesitatea preg tirii pentru ap rarea

rii a întregii popula ii; raportul dintre for ele morale i cele materiale în r zboi; elementele fundamentale pentru poten ialul de r zboi al rii etc.

Lucr rile în care au fost abordate aceste idei au fost: ,,Ghid civilo-militar cu atribu iunile diferitelor activit i civile, militare, stabilimente industriale etc. în leg tur cu lucr rile ce intereseaz ap rarea na ional ’’ -1930; ,,Dezarmarea’’ -1934; ,,Organizarea Societ ii Na iunilor’’; ,,Pactul i analiza lui’’ -1934; ,,Civiliza ie i poten ial de r zboi’’ -1935, scris împreun cu Ciorogariu G. De re inut faptul c prima sa lucrare, a fost una de specialitate, tehnic , ,,Curs de teoria explozibililor’’, publicat în anul 1919, când era o er în Direc ia Studii i Explozivi.

Ca mul i al i gânditori militari români contemporani a fost adeptul particip rii întregii na iuni la ap rarea rii, argumentând just, ra ional op iunea sa pentru acest concept doctrinar.

Unul din studiile sale reprezentative a fost ,,Civiliza ie i poten ial de r zboi’’, realizat al turi de Ciorogariu G., doctor în studii politice i economice cu care a câ tigat concursul de publicistic organizat de revista ,,România Militar ’’ în anul 1935 la sec iunea ,,Poten ialul de r zboi a unui stat – ce deduc iuni decurg pentru ara noastr ’’131. Câ tigarea concursului le-a adus autorilor i un consistent premiu de 15 000 lei.

Referitor la r zboi, colonelul Soreanu Anastasie opina c acesta a încetat s mai e o confruntare între armate ci o confruntare total între na iunile beligerante în care

for a armat reprezint un ,,produs specializat al poten ialului’’ acestora. În ceea ce 131 Petre Otu, Teo l Orion, Ion Emil, Personalit i ale gândirii militare române ti, volumul 1, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure ti 1997, p. 254

302


prive te celelalte componente ale poten ialului de r zboi, colonelul Soreanu a eviden iat just factorii: demogra e, tehnic, economic, geopolitic i moral. Pentru dezvoltarea i valori carea optim a poten ialului economic, a propus ca solu ie crearea unui Stat Major Economic, responsabil cu înzestrarea armatei.

În ceea ce prive te problematica r zboiului i a p cii, colonelul Sorescu considera c pacea r mâne o dorin înc utopic pentru umanitate. Pentru România, apartenen a la un spa iu geopolitic plin de adversit i, îl determin pe acesta s considere dezarmarea ca imposibil i nerealist . Mai mult decât atât, colonelul Soreanu Anastasie a elaborat i valoroase i utile studii pe linie de mobilizare, menite a spori poten ialul de r zboi

na ional.

General de brigad Mihail SPIROIU

N scut: 14 august 1884, la Pite ti.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1903-1905), coala Superioar de R zboi (1913/1914-1918/1919), cursul de înalte studii pentru generali - Versailles (1932).Grade militare: sublocotenent - 1905, locotenent -..., c pitan -..., maior -..., locotenent-colonel -..., colonel -..., general de brigad -1934.Func ii militare: (...), director de studii, profesor-ajutor la cursul

de Tactica artileriei, profesor la cursul de Istorie militar (1920-1933) i comandant al colii Superioare de R zboi (1933-1936).

A participat la cel de al doilea r zboi balcanic i la Primul R zboi Mondial.A fost unul dintre cei mai valoro i dasc li ai înv mântului românesc.

O nou parte din activitate a desf urat-o în coala Superioar de R zboi, al c rei comandant a fost în perioada 1933-1936.

A fost rud cu generalul Nicolae Spiroiu, fost ministru al ap r rii.

General de brigad Constantin STAV R

N scut: 1870, comuna Piatra, Plasa Muntele, jude ul Neam .Decedat:-Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i (1886-1888);

coala de O eri de Artilerie i Geniu (1888-1890); coala Special de Artilerie i Geniu (1890-1892).Grade militare: sublocotenent -16 iulie 1890; locotenent -1 ianuarie 1904; c pitan - 10 mai 1906; maior - 1 septembrie 1915; locotenent-colonel - 10 mai 1915; colonel - 1 septembrie 1915; general de brigad -1927.

303


Func ii militare: comandant de pluton i baterie în Regimentul 8 Artilerie din Boto ani (1891-1903); comandant de baterie i o er de stat major în Regimentul 12 Artilerie din Bac u (1904-1907); comandant al Companiei de Jandarmi Ia i (1908-1912), al Companiei de Jandarmi Suceava (1913) i al Companiei de Jandarmi Covurlui (1915); o er de stat major la Corpul de Jandarmi Bucure ti (1916); comandant al Brig zii1 Jandarmi din Ia i (1917); ef al Serviciului de Control i Informa ii (1918); inspector General (provizoriu) al Jandarmeriei (1929-1930).

A fost c s torit cu Adela Racovi , cu care a avut doi copii: Marta, n scut la 29 februarie 1902 i Irina, n scut la 15 iulie 1905.

Generalul de brigad Constantin Stav r a îndeplinit func ii de artilerist 18 ani, din 1890 pân în anul 1908. Ulterior, pân la trecerea în rezerv a lucrat în jandarmerie. În cadrul acesteia a îndeplinit atribu iile unor func ii importante, inclusiv cea de inspector general al jandarmeriei.

Pentru modul în care i-a îndeplinit datoria fa de ar i rege a fost decorat cu mai multe distinc ii între care amintim:

Medalia jubiliar - ,,Carol I’’;Ordinul - ,,Coroana României’’ clasa a II-a -1912;Semnul onori c pentru 25 de ani; -Medalia - ,,Avântul rii’’ -1913;Crucea - ,,Meritul Sanitar’’ -1914;Ordinul - ,,Coroana României’’ în grad de comandor.

Numele s u este purtat ast zi de Inspectoratul de Jandarmi Jude ean Neam .

General de corp de armat Gheorghe STAVRESCU

N scut: 8 martie 1888, la Br ila.Decedat: 11 ianuarie 1951, la Aiud.

coli militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1907-1909), coala Special de Artilerie (1914-1916).Grade militare: sublocotenent -1909, locotenent -1912, c pitan -1916, maior -1917, locotenent-colonel -1926, colonel-1935, general de brigad -1938, general de divizie -1942, general de corp de armat -1945. Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 3 Artilerie (1909-1913); comandant pluton elevi în coala de O eri de

Artilerie, Geniu i Marin (1913-1914); func ii de comand în Regimentul 12 i 32 Artilerie (1916-1918); ef de serviciu în Marele Stat Major (1918-1926); ef de serviciu în Inspectoratul General al Artileriei (1926-1928); ajutor al comandantului Regimentului 3 Artilerie (1929-1930); comandant al Divizionului 2 Artilerie C l rea (1930-1931); comandant al Regimentului 33 Artilerie (1931-1933); comandant al colii de O eri de Artilerie (1933-1935); comandant al Brig zii 15 Artilerie (1935-1939); comandant

304


al Diviziei 14 Infanterie (1940-1943); comandant al Corpului 6 Armat Teritorial (1943-1945); comandant al Corpului 6 Armat (1945); comandant al Armatei 4 (1945); inspector general al artileriei (1945-1946).

A avut o copil rie grea. R mas orfan de ambii p rin i a fost crescut de o bunic .A avut o carier militar str lucit . A urcat toate treptele ierarhiei militare de

la comandant de pluton la comandant de armat i inspector general pentru artilerie. A ajuns de la sublocotenent la gradul de general de corp de armat .

A participat la al doilea r zboi balcanic i la ambele con agra ii mondiale. La cel de-al doilea r zboi balcanic a participat ca voluntar în Regimentul 13 Artilerie. În Primul R zboi Mondial a participat cu Regimentele 12 i 32 Artilerie, dovedind alese calit i ost e ti.

În cel de-al Doilea R zboi Mondial a condus Divizia 14 Infanterie, memorabile ind luptele de la Prut, din Basarabia, de la Dalnic i de pe Don. La comanda Corpului 6

Armat a asigurat acoperirea Transilvaniei i a participat la eliberarea acesteia. Ulterior a condus lupta marilor unit i i unit ilor Corpului 6 Armat dincolo de grani , în luptele de la Banska-Bistrica, din Mun ii Tatra i de pe râurile Vah i Morava.

Ca urmare a calit ilor profesionale remarcabile a fost numit comandant al Armatei a 4-a i mai apoi inspector general al artileriei. A fost trecut în rezerv la 9 august 1949.

Ca urmare a acuza iei de a favorizat masacrul evreilor din Ia i în anul 1941 a fost arestat la 15 iunie 1947. La 3 zile dup arestare, într-o scrisoare impresionant adresat generalului Mihail Lasc r î i clama nevinov ia pentru acuzele aduse din ,,excesul de zel al unui evreu de la Tribunalul Poporului’’ i f cea cunoscut faptul c nu mai suport ,,umilin a deten iunii’’. În memoriul s u a rma c : ,,gradul, faptele de arme i înaltele distinc ii c p tate în lupt împotriva hitlerismului cred c ar o su cient dovad asupra dreptului pe care-l am, dac nu de a imediat absolvit, cel pu in a nu mi se prelungi umilin a’’. Din p cate, memoriul s u nu a fost solu ionat favorabil i umilin a a continuat.

Anchetele efectuate au relevat c generalul Stavrescu Gheorghe nu numai c nu a organizat represalii la Ia i împotriva popula iei evreie ti, dar a luat m suri pentru încetarea acesteia. Generalul Mihail Racovi , procuror militar special, men iona, referitor la activitatea desf urat de generalul Gheorghe Stavrescu la Ia i în ziua de 29 iunie 1941, c acesta a manifestat ,,un viu interes pentru men inerea ordinii’’.

Dorim s men ion m i un aspect dezonorant pentru probitatea moral proverbial a o erului român. Înainte de a arestat, în data de 15 iulie 1947, întrucât generalul Stavrescu nu a fost g sit la domiciliul din Sibiu, generalul Romulus Dumitriu a dispus arestarea abuziv în data de 14 iulie 1947 a ului, socrului, cumnatului i a unui prieten al generalului. Ace ti nevinova i au fost elibera i ulterior din ordinul ministrului de r zboi, generalul Mihail Lasc r.

Procesul generalului Stavrescu Gheorghe, al turi de al i 56 de inculpa i a fost judecat de Curtea de Apel în perioada 14-23 iunie 1948. Prin Decizia nr. 2628 din edin a public din 26 iunie 1948 generalul Stavrescu a fost condamnat la munc silnic

305


pe via i degradare civic pe 10 ani. Recursul a fost judecat i respins în data de 19 februarie 1949.

Generalul Stavrescu Gheorghe a fost închis în penitenciarul Aiud, în care a decedat de TBC pulmonar i miocardit în data de 11 ianuarie 1951.

În acest fel s-a consumat drama unui mare patriot, unui militar de elit , victim ca foarte mul i al ii, ci schimb rilor produse dup instaurarea noilor autorit i.

Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu numeroase ordine i medalii dintre dare amintim ordinele ,,Coroana României’’, „Steaua României’’, ,,Mihai Viteazul’’.

General de divizie Ioan ST NCULESCU

N scut: 4 martie 1890, în comuna Trivalea Mo teni, jude ul Teleorman.Decedat: 9 martie 1956, în Bucure ti.Studii Militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1911-1913), coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent - 1913, locotenent - 1916, c pitan - 1917, maior - 1923, locotenent-colonel - 1933, colonel - 1938, general de brigad -1942, general de divizie -1946. A fost trecut în rezerv la 1 ianuarie 1948.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 13 Artilerie (1913-1916); comandant de pluton i baterie în Regimentul 25

Artilerie (1916-1918); comandant baterie elevi în coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1918-1920); diferite func ii în Marele Stat Major (1922-1937); comandant

al Regimentului 28 Artilerie (1937-1941); ef de stat major al Inspectoratului General Sanitar (1941); sub ef de stat major al Armatei a 4-a (1941); ef Sec ie Prizonieri în Marele Stat Major (1941-1942); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei (1942-1943); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (1943-1944); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (1944); comandant al Diviziei 9 Infanterie (1945); func ii în Marele Stat Major (1946-1947).

Generalul Ioan St nculescu s-a n scut într-o familie de rani teleorm neni înst ri i. Dup absolvirea Liceului ,,Traian’’ din Turnu Severin a urmat coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din Bucure ti, în perioada 30 septembrie 1911 – 23 iunie 1913. Dup absolvirea acesteia a fost repartizat comandant de pluton în Regimentul 13Artilerie. Dup avansarea din 1 iulie 1916 la gradul de locotenent a fost mutat în Regimentul 25 Artilerie, unitate cu care a participat la Primul R zboi Mondial. Dup r zboi, în perioada 24 iulie 1918 – 1 octombrie 1920 a îndeplinit func ia de instructor la

coala Militar de O eri Activi de Artilerie i de comandant de baterie în Regimentul 4 Artilerie.

Dup absolvirea în anul 1922 a colii Superioare de R zboi a fost mutat în Marele Stat Major. Un moment important în cariera sa l-a reprezentat data de 1 noiembrie 1937 când i s-a încredin at comanda Regimentului 28 Artilerie. Dup avansarea la gradul de

306


general de brigad în anul 1942, a îndeplinit func ii de mare r spundere. Între acestea men ion m func ia de comandant al Diviziei 9 Infanterie, ce i-a fost încredin at la 1 ianuarie 1945, dat la care divizia ducea grele lupte în Cehoslovacia, în zona Drnava-Mihyska-Hrhov. A condus str lucit Divizia 9 Infanterie în luptele pentru eliberarea acestei zone, a ora ului Rožnava în vederea ie irii pe aliniamentul râului Hron precum i în luptele memorabile pentru eliberarea localit ilor Bancá Bystrica i Stare Mesto.

De asemenea a contribuit decisiv cu divizia pe care o comanda la înfrângerea ultimelor rezisten e germane organizate în Carpa ii Albi din Cehoslovacia, în luptele de la Stráni, din a doua jum tate a lunii aprilie a anului 1945. Men ion m c de i în luptele de la Stráni, generalul de brigad Ioan St nculescu a fost r nit, a refuzat evacuarea de pe front i de la comanda diviziei. Pentru curajul i tenacitatea probate în aceste lupte a fost decorat prin Decretul Regal nr. 2467 din 4 august 1945 cu cea mai înalt decora ie militar de r zboi, ,,Ordinul Mihai Viteazul, clasa a II-a, cu spade’’.

Pentru calit ile sale excep ionale, pentru grija manifestat fa de subordona i a fost iubit de c tre to i cei din subordine. Acest sentiment este relevat i de versurile ,,Imnului Diviziei’’, referitoare la generalul St nculescu:

,,Al nostru General neînfricatCa un vultur înaripatA stat mereu al turea de noiÎn foc i fum, în vânt i ploi.Ne-a fost falnic ca un bradIubit comandant i camarad

i la lupt am mers cântândCu Patria i Regele-n gând.’’

Aceste onorante versuri sunt cioplite în marmura mormântului s u din Cimitirul Bellu Militar din capital .

Generalul de divizie Ioan St nculescu are meritul c a scris noi pagini de glorie în istoria de lupt a bravei Divizii 9 Infanterie, în in at în anul 1879, cea care anterior a scris cu sânge memorabila victorie de la M r e ti, motiv pentru care a fost denumit Divizia 9 ,,M r e ti’’.

Cu toate acestea, bravul general de divizie Ioan St nculescu a avut parte i de invidia unor caractere slabe. Astfel, un etern ,,binevoitor’’, evident anonim, a informat noile structuri de comand de la Bucure ti c generalul St nculescu, f r aprobarea e aloanelor superioare, a achizi ionat în Cehoslovacia o vac pe care la terminarea r zboiului a adus-o în ar împreun cu celelalte animale ale diviziei. Adev rul era c generalul suferind din cauza calit ii hranei, i-a cump rat animalul respectiv pentru a bene cia de lapte. Hot rârea hazlie a conducerii a fost aceea de sacri care a bietului animal. i de aceast dat a manifestat demnitate fa de conducerea ministerului redactând un raport admirabil:

,,Cu onoare v rog s binevoi i a aproba s se intervin pentru:1. A se reveni asupra hot rârii lichid rii (vacii n.n.) i dac e necesar de aprobare

(post-factum de cump rare n.n.), de i nu am apreciat-o ca necesar – c doar sunt comandant de divizie, iar nu c prar- rog s se intervin pentru a se da aceast aprobare.

307


2. A mi se indica cine a furnizat informa ia de mai sus, pentru a vedea dac persoana în cauz merit sau nu s m sesizez de josnicia i per dia comis , sau s-a pus la ad postul anonimatului“132.

Sugestiv pentru perceperea caracterului, a sensibilit ii generalului de divizie Ioan St nculescu este scrisoarea acestuia din 16 mai 1945, la terminarea r zboiului c tre so ia sa:

,,Scumpa i iubita mea Elsolini,În ne! ...r zboiul a luat sfâr it! ...Divizia mea a avut ac iuni dintre cele mai grele

i din toate a ie it victorioas !... Prin câte pericole am mai trecut, încât numai gândul la tine i la Cel de Sus m’au protejat i acel element de noroc divin care protejeaz pe cei care în via a lor întreag nu au avut alt crez decât cel al datoriei împlinite. În urm rirea inamicului în ultimele zile ale capitul rii am parcurs peste 230 Km, în 3 zile, ceea ce e un record formidabil ...[...]... numai acel foc sacru de iubire neprih nit pentru tine i pentru copila ii no tri m anim aici, în oricare zi i oricare noapte, pentru a ne

garanta o noapte mai bun ... Cu toat iubirea însu e it , mereu plin de in a ta, te s rut dulce al t u totdeauna, Norel’’133.

Dup încheierea r zboiului, pân la trecerea în rezerv , a îndeplinit func ia de comandant al Corpului 4 Armat Teritorial de la Ia i.

Ca recunoa tere a meritelor sale la eliberarea Cehoslovaciei la invita ia conducerii acestei ri, în calitate de ef al unei delega ii militare române, în 3 mai 1947 a fost primit de pre edintele cehoslovac dr. Edward Beneš i decorat cu ordinul ,,Leul Cehoslovac’’ clasa a II-a cu spade.

Pentru merite excep ionale, generalul Ioan St nculescu a fost decorat cu numeroase alte ordine i medalii, între care amintim:

,,Coroana României’’, - clasa a III-a -1941;,,Vulturul german’’, - clasa I -1941;,,Steaua României’’, - clasele a V-a, a IV-a i a II-a cu spade -1945;Ordinul - ,,Mihai Viteazul’’, clasa a III-a cu spade -1945;,,Leul Cehoslovac’’ - , clasa a II-a cu spade -1947.

General de brigad Romulus ST NESCU N scut: 21 iunie 1889, la Gura S r ii, jude ul Buz u.Decedat: 14 ianuarie 1958, în Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912);

coala Superioar de R zboi (1920-1922).Grade militare: sublocotenent - 1912, locotenent - 1915, c pitan - 1917,

maior - 1920, locotenent-colonel - 1931, colonel - 1937, general de brigad - 1942.Func ii militare: (…); prefect al jude ului Roman (1941-1942); comandant al

artileriei Corpului 1 Armat (1942-1943); comandant al Comandamentului ,,Dun rea” -110 I.(1943-1944); comandant al Diviziei 2 Infanterie (1944); comandant secund al Corpului 6 Teritorial (1945).

132 Gheorhe Radu St nculescu, Generalul Ioan S. St nculescu, Revista de Istorie Militar nr. 3-4 / 207, p. 71133 Idem, p. 73

308


A participat la cel de-al doilea r zboi balcanic, la Primul i al Doilea R zboi Mondial. Între altele a luat parte la ac iunile din Cotul Donului. Dup 23 august 1944 a fost luat prizonier de c tre sovietici pentru câteva zile. La 24 octombrie 1944, în luptele de la Tisa a fost r nit i spitalizat pân la 31 ianuarie 1945 .

A îndeplinit cu responsabilitate func ii importante, între care amintim pe cea de comandant al Diviziei 2 Infanterie (1944) i comandant secund al Corpului 6 Teritorial (1945).


Colonel Eugen ST TESCU

N scut: 9 decembrie 1897, la C l ra i.Decedat: 14 octombrie 1944, satul R scruci, jude ul Cluj.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1914-1916);

coala Special de Artilerie i Geniu (1920-1922).Grade militare: sublocotenent - 1916, locotenent - 1917, c pitan 1923, maior -

1934, locotenent-colonel - 1940, colonel - 1943.Func ii militare: comandant de pluton i de baterie în Regimentul 1 Artilerie

(1920); o er în comandamentul Divizia 19 Infanterie (1922-1934); ef birou mobilizare în Regimentul 18 Artilerie (1934-1940); comandant al Depozitului 2 Muni ii (1940-1941); comandant secund al Regimentului 3 Artilerie Grea (1941-1943); o er în Secretariatul General al Ministerului Înzestr rii Armatei (1943-1944); comandant al Regimentului 30 Artilerie (1944).

În timpul Primului R zboi Mondial a participat la luptele de la M r e ti. De asemenea, men ion m c , în cel de-al Doilea R zboi Mondial, a participat la luptele de eliberare a Basarabiei, de la Odessa i la cele de eliberare a Transilvaniei.

A decedat la 14 octombrie 1944, ind r nit de o min în timp ce traversa râul Bor a pentru a ocupa punct de comand la R scruci. A fost înmormântat în cimitirul satului R scruci (Cluj).

Generalul de divizie Nicolae STOENESCU

N scut: 23 februarie 1890, localitatea Odobe ti, jude ul Vrancea.Decedat: 2 martie 1959, colonia Culmea.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1908-1910); coala Superioar de R zboi din Fran a (1920-1922).Grade militare: sublocotenent - 1 iulie 1910, locotenent -10 octombrie 1913; c pitan - 1 noiembrie 1916, maior -

309


1 septembrie 1917, locotenent-colonel -1iulie 1927, colonel -15 aprilie 1933, general de brigad -27 februarie 1939, general de divizie -18 iulie 1942.

Func ii militare: comandant sec ie în Regimentul 9 Artilerie (1910-1913); comandant baterie în Regimentul 21 Artilerie (1914-1917); ef de sec ie în Corpul 1 Armat (1917-1918); ef de birou în Marele Stat Major (1922-1926); profesor la coala Superioar de R zboi (1923-1933); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1933-1936); director de studii la coala Superioar de R zboi (1936-1938); comandant al Brig zii Forti ca ii (1939-1940); secretar general al Ministerului de R zboi (1940); comandant al Diviziei 1 Blindat (1940-1941); comandant al Corpului 4 Armat (1944-1945).

Generalul de divizie Nicolae Stoenescu a avut o carier militar de excep ie. A fost un str lucit comandant de subunitate, unitate i mare unitate. A fost profesor i director de studii în coala Superioar de R zboi. A îndeplinit func iile onorante de secretar al Ministerului de R zboi i de comandant de corp de armat . De remarcat c în perioada 27 ianuarie 1941 – 26 septembrie 1942 a fost ministru de nan e în guvernul condus de Ion Antonescu.

Temeinica preg tire profesional , experien a la conducerea unor structuri militare i practica didactic i-au facilitat a rmarea ca unul dintre aprecia ii teoreticieni militari români. Între lucr rile care l-au consacrat în spa iul gândirii militare române ti amintim: ,,Curs de tactica artileriei, volumul 1 (Principii i procedee), volumul 2 (Aplicarea principiilor i procedeelor)’’ -1929-1930; ,,B t lia de la M r ti’’ - 1930; ,,Divizia în lupt , volumul 1(Defensiva), volumul 2 (Ofensiva), volumul 3 (Lupta de întâlnire. Cazuri speciale. Aplica iuni)’’ -1932-1936; ,, Acoperirea. Principii. Procedee. Aplica iuni’’ -1935.

Prima sa lucrare, în fapt un curs de tactic , extrem de consistent, compus din dou volume, reprezint o abordare complex a întrebuin rii artileriei în lupt . Cea de-a doua abordare major a generalului Stoenescu Nicolae a reprezentat-o organizarea i întrebuin area în lupt a diviziei de infanterie. Dintre ideile sale valoroase o men ion m pe aceea cu privire la necesitatea organiz rii diviziei în deplin concordan cu determin rile locale geo-climatice i demogra ce. A reliefat importan a în continuare a diviziei de infanterie, în desf urarea luptei armate în po da cre terii rolului avia iei, al mecanizatelor i al armelor chimice. Aprecia c aceasta va r mâne înc ,,marea unitate fundamental ’’ a o tirii.

inând cont de înv mintele rezultate în urma desf ur rii Primului R zboi Mondial, considera c zionomia luptei ofensive va mult in uen at de utilizarea în mas a carelor de lupt . Acestea, al turi de cavalerie, artilerie i geniu trebuie s - i conjuge eforturile pentru sus inerea ac iunilor infanteriei.

Crea ia publicistic a întregit exprimarea profesional remarcabil a celui ce a fost generalul de divizie Stoenescu Nicolae.

Încheierea celui de-al Doilea R zboi Mondial a fost urmat de o perioad dramatic pentru general. În data de 18 mai 1945 a fost arestat, prilej cu care a rea rmat c Basarabia este o provincie româneasc . În data de 9 august 1946 a fost acuzat c a f cut parte din guvernul Ion Antonescu care a preg tit i desf urat ,,agresiunea’’ împotriva U.R.S.S. De asemenea, a fost acuzat c în calitate de ministru ,,a semnat o serie de legi

310


cu caracter rasial i a contribuit la aservirea economic a rii în detrimentul poporului român’’. În urma judec rii din perioada 4-8 octombrie 1946 a fost condamnat la 10 ani de munc silnic . Mai mult decât atât, în anul 1952 a fost acuzat i judecat într-o alt cauz , pentru c în anul 1944, în func ia de comandant al Corpului 4 Armat ar aprobat executarea a trei dezertori. i de aceast dat a fost condamnat la 10 ani de

munc silnic .De men ionat faptul c dup expirarea pedepsei, la 26 august 1958, când i s-a

emis biletul de eliberare, nu a fost pus în libertate ci a fost încadrat în colonia de munc Culmea. În acest loc generalul a decedat în diminea a zilei de 2 martie 1959, la vârsta de 69 de ani.

În aceste condi ii dramatice, a trecut la cele ve nice unul dintre cei mai valoro i o eri ai secolului trecut, considerat fondatorul primei divizii blindate române ti.

Colonel August STOIKA

N scut: ....Decedat: 31 martie 1934.Studii militare: ... coala Militar de O eri (1880-1883). Grade militare: sublocotenent -..., locotenent -..., c pitan -..., maior -..., locotenent-

colonel -..., colonel -1916.Func ii militare: (...) ; comandant al Regimentului 13 Artilerie Constan a (1916-

1917) ; comandant al Brig zilor 6 i 3 Artilerie (1917-1918) ; s-a retras din armat în anul 1918.

A fost un brav o er de artilerie, cu o contribu ie excep ional la ac iunile artileriei în timpul Primului R zboi Mondial. În func ia de comandant al Regimentului 13 Artilerie i ef al artileriei Diviziei 16 Infanterie a participat la luptele din Carpa ii Buz ului i

Tabla Bu ii, ulterior sprijinind Divizia 10 Infanterie în luptele din zona Titu-Bolintin i încercuirea de la Tânc be ti. Cu Regimentul 13 Artilerie i resturi din Regimentul 33 Infanterie a ie it din încercuire, a ajuns la Br ila cu regimentul i s-a pus la dispozi ia Marelui Cartier General, care credea regimentul pierdut. În luptele de la M r ti a comandat Brig zile 6 i 3 Artilerie.

General de brigad Nicolae STOIKA

N scut: 25 decembrie 1845.Decedat: 1914, la Bucure ti.Studii militare: coala Militar de O eri, Bucure ti (1862-1864).Grade militare: sublocotenent - 1864, locotenent - 1868, c pitan- 1871, maior - 1883, locotenent-colonel - 1891, colonel -1895, general de brigad (r)-1903.

311


Func ii militare: comandant de sec ie i de baterie; comandant al Batalionului Artilerie Asediu (1888-1890); comandant al Regimentului 1 Asediu (1890-1893), al Regimentului 1 Artilerie Cetate (1893-1895); comandant al Regimentelor 3 Artilerie (1895-1899) i 2 Artilerie (1899-1900); comandant al Brig zii 3 Artilerie (1900-1903).

A fost un str lucit o er de artilerie. A participat la R zboiul de Independen , având gradul de c pitan i func ia de comandant al Bateriei 6 din Regimentul 3 Artilerie.

i-a condus bateria în duelul de artilerie de la Dun re, ac ionând din pozi ii de tragere de la Slobozia (situat la vest de Giurgiu) i de la Nisipuri (situat la vest de Rast). La 15 august 1877 a trecut cu bateria sa Dun rea, ,,pe portiere’’, la Ghighiu i a asigurat trecerea uviului de c tre armata român pe podul de la Sili tioara-M gura. A participat la luptele de la Plevna, ocupând cu bateria sa pozi ie de tragere la nord de pârâul Bucov. Dup c derea Plevnei a ac ionat din pozi ia de tragere de pe Dealul Caluger în luptele de la Belogradgik.

Bateria sa a revenit în ar la 24 februarie 1878, dup ce a tras 2340 de obuze ,,ordinare’’, 90 incendiare i 30 ,,srapnele’’, câte 410 obuze de pies .

Dup r zboi a comandat Batalionul de Artilerie Asediu, 4 regimente de artilerie i Brigada 3 Artilerie.

Generalul de brigad Nicolae Stoika a fost i un valoros publicist. În acest sens men ion m c a publicat în Revista Artileriei din mai, iunie, iulie i august 1911 lucrarea ,,Amintiri din r zboiul independen ei 1877-1878’’, în care a prezentat ac iunile de lupt ale Bateriei 6 din Regimentul 3 Artilerie, de la mobilizare pân la întoarcerea în ar . De asemenea, a publicat în Revista Armatei, în num rul din iunie 1913, biogra a tat lui s u ,,O via de osta – polcovnicul tefan Stoika’’. Men ion m c acesta, originar din Lipova, a servit în armata rii Române ti în perioada 1830-1860, ajungând pân la func ia de ef de stat major i secretar general al Ministerului de R zboi.

Generalul de brigad Nicolae Stoika a decedat în anul 1914 i a fost înmormântat în cimitirul Bellu.

General de brigad tefan STOIKA

N scut: 23 martie 1848.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri, Bucure ti

(1866-1868).Grade militare: sublocotenent - 1868, locotenent -

1874, c pitan - 1879, maior - 1885, locotenent-colonel - 1892, colonel -1900, general de brigad (r)-1906.

Func ii militare: comandant de sec ie i baterie (1868-....); ajutor al comandantului Regimentelor 4 Artilerie (1889-1890) i 7 Artilerie (1890-1892); comandant al Regimentului 11 Artilerie (1892-1894, 1895-1906).

312


A fost ul colonelului tefan STOIKA, originar din Lipova i fratele generalului Nicolae Stoika, comandant al Brig zii 3 Artilerie în perioada 1900-1903.

A fost un o er dedicat artileriei. A participat la R zboiul de Independen având gradul de locotenent i func ia de comandant de sec ie în Regimentul 2 Artilerie. A comandat i Bateria Carol la Calafat.

A publicat lucrarea ,,Generalul Eremia Grigorescu’’, un pios omagiu adus eroului de la M r e ti.

A decedat în anul 1928, ind înmormântat la Cimitirul Bellu Militar.

General de brigad Gheorghe STR TILESCU

N scut: 6 decembrie 1877, la Suceava.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i; coala de O eri de Artilerie,

Geniu i Marin (1896-1899); coala Special de Artilerie (1901-1902); coala Special de R zboi (1910-1912).

Grade militare: sublocotenent - 1899, locotenent - 1903, c pitan - 1912, maior - 1916, locotenent-colonel - 1917, colonel - 1918, general de brigad - 1929.

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 8 Artilerie (1899-1901); ef al serviciului Aprovizionare din Regimentul 8 Artilerie (1902-1905); ef sec ie în

Regimentul 4 Artilerie din Roman (1905-1906); inspector al Atelierului de Muni ii din Pirotehnia Armatei (1906-1910); comandant de baterie în Regimentul 19 Artilerie din Ploie ti (1912-1916); ata at la Corpul 2 Armat Bucure ti (1916); ef Birou Informa ii la Gruparea Ap r rii Dun rii (1916-1917); ef Birou Organizare la Divizia 18 Infanterie din Boto ani (1917-1918); ef Birou Organizare la Armata 1 (1918); sub ef al Statului Major la Corpul 5 Armat (1918-1919); ef al Biroului Organizare la Grupul de Armat ,,General Popovici’’ din Basarabia (1919); membru al Comisiei de Evacuare a Armatei Române din Ungaria, ef de stat major al Diviziei 12 Infanterie (1920-1921); comandant al Regimentului 22 Artilerie (1921-1923); ef al Sec iei a 2-a din Direc ia Tehnic a Armatei (1924-1927); ajutor al comandantului i lector de tactica artileriei la Centrul de Instruc ie al Artileriei (1927-1929); comandant al Regimentului 6 Artilerie din Bucure ti (1929); comandant al Brig zii 12 Artilerie (1929-1932); comandant al Artileriei Corpului 6 Armat (1932-1933); sub ef al Direc iei Artilerie din Ministerul Ap r rii Na ionale (1933-1934).

Generalul Gheorghe Str tilescu a fost un excelent o er de artilerie. i-a îndeplinit exemplar atribu iile func iilor îndeplinite. A urcat sistematic cu mult munc treptele ierarhiei militare, de la sublocotenent la general de brigad .

A manifestat excelen în special în func iile de stat major i comandant îndeplinite. A participat la cel de-al doilea r zboi balcanic la comanda unei baterii a Regimentului 19 Artilerie din Ploie ti.

313


A luat parte la Primul R zboi Mondial, ca o er de stat major. Pentru rigoarea activit ii sale a fost apreciat, între al ii, de generalii Iacob Zadic – comandantul Diviziei 8 Infanterie i generalul Eremia Grigorescu – comandantul Armatei 1.

Dup realizarea Marii Uniri a fost numit eful Biroului Organizare al Grupului de Armat ,,General Ioan Popovici’’ din Basarabia (29 aprilie – 18 august 1919) i membru al Comisiei de Evacuare a Armatei Române din Ungaria (1919-1920). A fost apreciat de generalii Gheorghe M rd rescu i Traian Mo oiu, artizanii campaniei din 1919-1920, pentru profesionalismul s u.

Ulterior a fost comandantul Regimentului 22 i 6 Artilerie i al Brig zii 12 Artilerie. Înainte de trecerea în rezerv a de inut func ia de ef al Direc iei Artilerie (1933-1934) contribuind substan ial la dotarea cu tehnic modern de lupt a armei sale.

Impresionant este faptul c de-a lungul întregii cariere, e i s i l-au apreciat extrem de elogiativ.

Generalul Gheorghe Str tilescu, devotatul servant al artileriei, armatei i na iunii a fost decorat între altele cu:

,,Medalia Jubiliar Carol I’’ - -1906;,,Medalia Crucea Comemorativ a r zboiului 1916-1919’’ - -1921;,,Medalia Semnul Onori c de aur, pentru 25 de ani de serviciu’’ - ;Ordinul - ,,Coroana României, în grad de o er’’ -1922;Ordinul - ,,Steaua României’’ clasa a IV-a -1932.

Colonel Constantin STRI C

N scut: 13 aprilie 1899, la Bucure ti.Decedat: - Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1917); coala de Aplica ie de

Artilerie (1922-1924); coala Superioar de R zboi (1929-1931).Grade militare: sublocotenent - 1917, locotenent - 1919, c pitan - 1926, maior -

1936, locotenent-colonel - 1941, colonel - 1944.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 2 Artilerie (…); diferite

func ii în Divizionul 3 Munte, Regimentul 41 i 19 Artilerie, Regimentul 8 Artilerie Grea (…); sub ef de stat major al Corpului 3 Armat (1941-…); comandant secund al Regimentul 8 Artilerie Grea (1943-1944); comandant al Regimentului 8 Artilerie Grea (1944-1945) i al Regimentului 1 Artilerie Grea (1945); la dispozi ia Marelui Stat Major (1945-1947).

A participat, în Primul R zboi Mondial, la luptele de pe Siret, precum i la campania din 1919, pe Nistru. În cel de-al Doilea R zboi Mondial, a comandat Regimentul 8 Artilerie Grea, pe timpul retragerii din Moldova (1944), regimentul retr gându-se pe jos dup ce, la Mân stirea Ca in, armamentul a r mas împotmolit, ind recuperat în luna octombrie. Ulterior, a comandat Regimentul 1 Artilerie Grea în luptele din masivul Javorina, de pe Hron i Vah. A fost trecut în rezerv la 9 august 1947.

314


Colonel Mihail STROESCU

N scut: 8 noiembrie 1850, la Ia i.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri -Bucure ti (1872-1874). Grade militare: sublocotenent -1874, locotenent -1877, c pitan -1881, maior -1887, locotenent-colonel -1892, colonel -1896. Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 1 (1874-1877), Direc ia Pulberi (1877-1879), Regimentul 3 Artilerie (1879-1881), Regimentul 5 Artilerie (1881-1882); director adjunct la Direc ia Pirotehniei (1883-…); diferite func ii în Regimentul 2 Artilerie (…-1886), coala Special de Artilerie (1886-

1887), Regimentul 7 Artilerie (1887-1890); comisar regal la Corpul 2 Armat (1890-1891); diferite func ii la Pirotehnia Armatei (1891-…), Regimentul 12, 11 i 6 Artilerie (…-1895); comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu (1895-1896); directorul Arsenalului Armatei (1896-1897); comandant al Regimentului 4 Artilerie (1897-1899) i al Direc iei Centrale a R zboiului (1899-1900); director al Artileriei (1900-…);

comandant al Artileriei Corpului 4 Armat (1904-...). A fost un valoros artilerist din cea de-a doua jum tate a secolului al XX-lea, în

biogra a c ruia un loc important îl ocup participarea la R zboiul de Independen .A îndeplinit o multitudine de func ii, îndeosebi în structuri de artilerie i în Arsenalul

Armatei. În permanen a dovedit profesionalism în îndeplinirea atribu iilor func iilor pe care a fost încadrat.

Are meritul de a fost comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu (1895-1896), director al Arsenalului Armatei (1896-1897), comandant al Regimentului 4 Artilerie i director al Artileriei.

General „post-mortem” Nicolae CHIOPU

N scut: 23 octombrie 1933, în comuna Frato ti a, jude ul Dolj.Decedat: 2003.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie (1951-1953), coala Militar

de O eri Tehnici de Artilerie (1954), Academia Militar (1967-1970). Grade militare: locotenent -1953, locotenent-major -1956, c pitan -1959, maior -

1964, locotenent-colonel -1970, colonel -1977, general-maior -1984, general-locotenent -1994, general de corp de armat -1995, general „post-mortem”-2003.

Func ii militare: comandant de pluton în Brigada 267 Arunc toare de Mine (1953-1955), Regimentul 150 Artilerie (1955-1957); comandant de baterie în Brigada 213 Obuziere (1959-1960); loc iitor ef stat major la Brigada 31 Obuziere (1960-1961), Brigada 17 Artilerie Rupere (1961-1967); o er în Sec ia Opera ii din Marele Stat Major (1970-1979); ef sec ie organizare în Marele Stat Major (1980-1984); comandant al

315


Diviziei 11 Mecanizate „Carei” (1985-1990); loc iitor al efului Marelui Stat Major (1991-1992) i al Statului Major General (1993-1997); în rezerv (1997-2000); secretar general al M.Ap.N. (2001-2003).

A fost un valoros o er de artilerie. A urcat sistematic, în mod meritat, treptele ierarhiei militare pân la gradul de general „post-mortem”.

A probat alese calit i stat-majoristice i de comand în îndeplinirea atribu iilor func ionale speci ce func iilor pe care a fost încadrat. S-a a rmat ca un foarte bun specialist în domeniul organizare-mobilizare.

În perioada 1997-2000 a îndeplinit func ia onorant de secretar general al Ministerului Ap r rii Na ionale.

General de brigad Valeriu ELESCU

N scut: 9 octombrie 1899, la Bucure ti.Decedat:-Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1916-1917);

coala Superioar de R zboi-Paris (1925-1927). Grade militare: sublocotenent - 1917, locotenent - 1919, c pitan - 1926,

maior - 1937, locotenent-colonel - 1941, colonel - 1944, general de brigad - 1946.Func ii militare: comandant de aerosta ie/Corpul de Aerosta ie (1917-1918);

comandant de baterie în Regimentul 32 Obuziere (1919-1920); adjutant al Regimentului Artilerie Antiaerian (1921-1924); comandant companie aerosta ie (1927-1928); diferite func ii în Marele Stat Major (1928-1938); comandant al Divizionului 1 Tunuri ap rare contra aerian /Gr.1 ap rare contra aerian (11938-1939); sub ef al Sec iei Organizare Mobilizare, ef Birou Studii-legi/Marele Stat Major (1939-1944); sub ef al delega iei militare în Comisia de aplicare a conven iei de armisti iu (1944-1947); comandant secund i comandant al Diviziei Antiaeriene (1947).

A absolvit în anul 1924 Facultatea de Drept la Ia i. A aprofundat preg tirea în acest domeniu, ob inând titlul de doctor în drept la facultatea de pro l din Bucure ti.

Generalul de brigad Valeriu elescu este unul din numero ii artileri ti care au contribuit la a rmarea i dezvoltarea, ca arm , a artileriei antiaeriene.

Cea mai important func ie exercitat de general a fost cea de comandant de divizie antiaerian .

A fost i un valoros teoretician militar. Între lucr rile sale de referin amintim: ,,Consiliul Superior al Ap r rii rii i situa ia lui juridic în sistemul constitu ional actual” (1931), ,,Evolu ia organiz rii armatei în lumina legiuirilor constitu ionale – 1831-1931” (1932), ,,Organizarea i mobilizarea armatei. Principii” (1934, 1937), ,,Tactica aeronauticii” (1935), ,,Minunatele fapte eroice ale unor copii” (1974, 1978, 1989) etc.

În Primul R zboi Mondial a participat la b t lia de la M r e ti. De re inut faptul c în noaptea de 23-24 august 1944 l-a înso it pe generalul Gerstenberg la Otopeni, ind arestat de acesta i eliberat la 28 august de trupele române.

316


General de brigad Ion OM NESCUN scut: 1 ianuarie 1849.Decedat: 7 noiembrie 1904.Studii militare: coala Militar de O eri (1866-1868), coala de Artilerie i Geniu de la Fontainebleau - Fran a (1872-1873). Grade militare: sublocotenent - 1868, locotenent - 1873, c pitan - 1876, maior - 1883, locotenent-colonel - 1888, colonel - 1891, general de brigad - 1900.Func ii militare: (...); comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie (1877-1879); ajutor al comandantului Regimentului 8 Artilerie (1884-1885); o er în Statul Major Regal (1886-1888); comandant al Regimentul 2 Artilerie (1888-1890); director al

Direc iei Artileriei i Flotilei din Ministerul de R zboi (1890-1892); ef de stat major Corpul 2 Armat (1892-1899); ajutor al Inspectorului General al Artileriei (1899-1900); comandant al artileriei Corpului 1 Armat (1900-1902); comandant al Diviziei 8 Infanterie Boto ani (1902-1904) i al Diviziei 1 Infanterie (1904).

A comandat Bateria 4 din Regimentul 4 Artilerie în R zboiul pentru Independen , remarcându-se în duelul de artilerie de la Turnu M gurele-Nicopole din 30 iunie i în preg tirea atacului rusesc asupra cet ii Nicopole din 3 iulie. Generalul Manu Gheorghe a relevat eroismul viitorului general, men ionând: “îndeosebi bateria c pitanului

om nescu de la cel din urm soldat pân la comandantul s u, ” care a ”avut o purtare eroic , trecând sub focul a 8 tunuri turce ti pe o câmpie descoperit pentru a ocupa o nou pozi ie ce i s-a ordonat”.

A participat cu bateria sa la luptele duse pentru cucerirea redutelor Grivi a 1 i Grivi a 2, precum i la ac iunea de încercuire a Plevnei.

A decedat la 7 noiembrie 1904, ind înmormântat la Craiova.

General de brigad ,,post-mortem” Mihail OU U (SUTZU)N scut: 13 septembrie 1891, în Bucure ti.Decedat: 15 iunie 1942, la Sevastopol.Studii militare: coala de O eri de Rezerv (1913-1914).Grade militare: sublocotenent (r.) -1914, locotenent (r.) -1913, c pitan -1919, maior-

1927, locotenent-colonel -1934, colonel -1940, general de brigad ,,post-mortem” -1943.Func ii militare: comandant de pluton, baterie, divizion i ajutor al comandantului

Regimentului 22 Artilerie (1916-1939); comandant al Grupului 1 Artilerie Munte/Brigada 1 Mixt Munte (1939-1942).

Generalul erou a fost un foarte valoros o er de artilerie. A exercitat irepro abil actul de comand la nivel pluton, baterie, divizion.

Are meritul de a luptat pentru ar în ambele r zboaie mondiale. În Primul R zboi Mondial a participat la luptele din Dobrogea, de la Ruc r, Soveja, iar în al Doilea R zboi Mondial la luptele de eliberare a Bucovinei i apoi pân la Sevastopol.

A decedat eroic la 15 iunie 1942, pe câmpul de lupt de la Sevastopol.

317


General de brigad Constantin T N SESCUGeneral de divizie Alexandru TELLGeneral de brigad Alexandru TOMOROVEANULocotenent tefan TONCHIEVICIGeneral de divizie Constantin TRESTIOREANUGeneral de armat Florea ENESCU

Arsenalul de artilerie – Bucure ti - 1886

T

318


General de brigad Constantin T N SESCU

N scut: 26 noiembrie 1875, la Târgovi te. Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1894-1896);

coala Superioar de R zboi (1910-1912).Grade militare: sublocotenent - 1896, locotenent - 1902, c pitan - 1908, maior -

1915, locotenent-colonel - 1916, colonel - 1917, general de brigad - 1926.Func ii militare: diferite func ii în Regimentele 4, 1, 2, 5 i 15 Artilerie (1896-

1916); ef Serviciu Artilerie la Armata a 2-a (1916-1918); comandant al Regimentului 5 Obuziere (1918); ef de stat major la Corpul 2 Armat (1918-1919); comandant al Regimentului 4 Artilerie Grea (1919-1920); ef de sec ie în Marele Stat Major (1920-1921); comandant al Brig zii 4 Artilerie Grea (1921-1930), Diviziei 8 Infanterie (1930-1931) i Diviziei 2 Infanterie (1931-1933).

A fost un distins o er de artilerie, cu o exprimare profesional de excep ie. Un loc aparte în cariera sa l-a ocupat participarea la Primul R zboi Mondial.

A de inut comanda unor regimente i brig zi de artilerie, precum i a dou divizii de infanterie.

A fost trecut în rezerv la 9 decembrie 1934.

General de divizie Alexandru TELL

N scut: 18 noiembrie 1846 la Bucure ti.Decedat: ianuarie 1925.Studii militare: coala Militar de O eri din Bucure ti (1859);

coala Special de Artilerie i Geniu din Metz (1864-1868).Grade militare: sublocotenent -10 iulie 1864, locotenent -1 august 1868, c pitan -1 ianuarie 1871, maior -1 ianuarie 1876, locotenent-colonel -8 aprilie 1881, colonel - 16 aprilie 1889, general de brigad -24 aprilie 1899, general de divizie -1910.Func ii militare: diferite func ii în Direc ia armelor speciale (artilerie i geniu) din Ministerul de R zboi (1868-1876); director al Direc iei armelor speciale (artilerie i geniu) din Ministerul de R zboi (1876-1877); comandant de divizion în

Regimentul 2 Artilerie (1877-1878); director al Arsenalului i Pirotehniei Armatei (1881-1883); comandant al Regimentului 1 Artilerie (1885), Regimentului 4 Artilerie (1885), Regimentului 5 Artilerie (1886-1887), Regimentului 7 Artilerie (1887-1888); ef de stat major al Corpului 1 Armat (1886); comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu (1888-1889); comandant al Brig zii 2 Artilerie (1889-1890), garnizoanei Bucure ti (1890-1891), Brig zii 1 Artilerie (1891); ajutor al Inspectorului Artileriei (1891-1893); comandant al colii de O eri de Infanterie (1893-1894); ef de stat major al Corpului 4 Armat (1895-1897); comandant al artileriei Cet ii Bucure ti (1897-1899); comandant

319


al Brig zii 3 Artilerie (1899-1900); comandant al artileriei Corpului 2 Armat (1900-1902); comandant al Diviziei 1 Infanterie (1902-1904) i Diviziei 8 Infanterie (1904-1907); în 1907 a demisionat din armat , convins c într-o armat mic limita maxim de vârst nu trebuie s treac de 60 de ani.

S-a n scut la 18 noiembrie 1846 la Bucure ti, ind ul generalului Cristian Tell i al Tarsi ei, care au avut 13 copii: apte fete (Mari a, Polixenia, Alicsandrina, Tarsi a, Catinca, Arestica, Felicia) i ase b ie i (Costandin, Hristache, Alexandru, Ion,

tefan i ultimul, n scut în 1858 i decedat în 1860). Dintre b ie ii generalului Cristian Tell, doar Alexandru a îmbr i at profesia militar . Dup revolu ia din anul 1848, în care tat l s u a jucat un rol însemnat, i-a urmat familia în exil în or elul Smirna din Asia Mic , revenind în ar în anul 1857. La vârsta de 13 ani, a fost trimis s urmeze coala Militar de O eri din Bucure ti (1859). Dup cinci ani de studii, Alexandru Tell a fost înaintat la gradul de sublocotenent (10 iulie 1864). În luna urm toare, a ob inut un concediu pentru a merge în Fran a, la Politehnica din Paris, precum i la coala Special de Artilerie i Geniu din Metz, unde s-a perfec ionat în arma artilerie (1864-1868). Dup trecerea în rezerv a fost senator de Gorj i vicepre edinte al Senatului.

S-a c s torit la 8 aprilie 1879 cu Elena Perticari, de care a divor at în 1885, i cu care a avut doi i, n scu i în acela i an, 1880: Alexandru – 4 ianuarie i Christian – 20 decembrie.

Alexandru Tell s-a consacrat, trup i su et, în special problemelor militare, depunând o munc remarcabil , ind în pas cu ideile timpului s u. S-a angajat în procesul de transform ri care au loc în armat i mai cu seam în arma artilerie. Astfel, în 1875 a elaborat “Regulamentul asupra manevrelor i evolu iilor bateriilor înh mate”, primul regulament al artileriei române cu care avea s se intre în r zboiul de la 1877. În 1876 a realizat, în premier , “Nomenclatura i inventarierea întregului material al artileriei din armat ” i a colaborat la realizarea lucr rii ,,Organizarea artileriei în timp de pace i de r zboi’’, studiu care marcheaz o etap important în istoricul artileriei noastre.

În anul 1876 a primit misiunea s se ocupe de înzestrarea armatei cu armament i muni ie, în care scop, în a doua jum tate a anului, s-a deplasat în Anglia, la Vilton-Birmingham, pentru a recep iona o important comand de muni ie pentru armele model 1868 i apoi în Belgia, la Liege, pentru tratative în vederea cump r rii de pistoale model 1876. Ulterior s-a deplasat din nou în Anglia i Belgia în vederea supliment rii unor comenzi pentru achizi ionarea de armament i muni ii.

În anul 1877 ind numit comandant al Divizionului 2 al Regimentului 2 Artilerie, în fruntea bateriilor sale, a luat parte la bombardarea Vidinului i la luptele din jurul Plevnei, mai ales la cele de la Opanez, la 28 noiembrie 1877. Tunurile divizionului

320


s u, al turi de cele ale Regimentului 1 Artilerie, au gr bit ocuparea marilor redute turce ti. Din acest r zboi s-a ales cu ,,Virtutea Militar ’’ de aur.

În acest r zboi, maiorul Alexandru Tell a participat 1 an, 3 luni i 6 zile, eviden iindu-se la bombardarea Vidinului de la Calafat, la luptele de la Opanez din 28 noiembrie, la Vitbol i Nazirmahala, Belarada, Novoselo i Tatargic, precum i la

toate ac iunile de la sud Vidin. La 1 martie 1878 a revenit în parcul din Calafat unde se a a în iulie 1877134.

A fost un bun pedagog i educator, formator de genera ii de o eri, comandând pe rând coala Special de Artilerie i Geniu (1888-1889) i coala de O eri de Infanterie (1893-1894), sugestive ind cuvintele sale la predarea comenzii colii Speciale de Artilerie i Geniu: ,,Face i dar din munc , disciplin i camaraderie tradi iile colii Speciale de Artilerie i Geniu, care transmise genera iilor ce v vor urma vor o chez ie pentru viitorul armatei” 135, precum i la solemnitatea sfâr itului anului colar de la coala de O eri de Infanterie din vara anului 1893, când primind elevii în marea sal de recep ie, dup ce i-a felicitat, le-a recomandat printre altele „s e cinsti i în adev ratul sens al cuvântului, adic s e cinsti i fa de patrie, servind-o cu credin , cinsti i în societate, purtându-se cu demnitate în orice ocazie, cinsti i cu subalternii lor, ind drep i i cu inim mare, în ne, cinsti i cu ei în i i, c utând a lucra totdeauna astfel spre a respecta i de toat lumea’’ 136. Peste ani, eful promo iei, la întâlnirea de 20 de ani, desf urat la Constan a, pe vaporul „Dacia” (comandat de c pitan comandor M rgineanu din aceast promo ie, din care a mai f cut parte i viitorii generali artileri ti, Ion R canu i Ion Zvoranu, pre edintele comitetului de organizare a întâlnirii), a spus: „Masa noastr are la locul de onoare pe domnul general Tell, iubitul nostru comandant de atunci, ef ale c rui pilde ne-am dat osteneala s le urm m, pilde de o înalt capacitate militar i

de cel mai viu patriotism. Domnul general Tell (...) este eful care ne-a r mas în inim i în imagina ia noastr ca icoana cea mai

vie, care îmbog e te prologul carierei noastre’’137.

Un moment important în biogra a lui Alexandru Tell este acela al în in rii în 1883, împreun cu locotenent-colonelul Ion Argetoianu (tat l viitorului om politic

134 Conform Elisabeta Aron – Generalul Alexandru Tell, lupt tor pentru independen i participant activ la îmbog irea patrimoniului Muzeului militar din Bucure ti - , în Studii i materiale de muzeo-gra e i istorie militar , MMC, tom 9/1976 , p. 204135 Conform Constantin Petrovici – coala militar de o eri de artilerie „Ioan Vod ” – Ed. Militar , 1976, p. 34136 Conform Revista Armatei, nr. 13-14/ iulie 1893, p. 583137 Conform Revista Armatei, nr. 4/aprilie 1913, p. 398

321


Constantin Argetoianu), a publica iei ,,Revista Armatei’’, din al c rui comitet diriginte a f cut parte mul i ani, publicând articole chiar din primul an de apari ie. Dup moartea generalului Enric Herkt, a preluat directoratul revistei. În anul 1912, când revista s rb torea 30 de ani de existen , în articolul ,,Câteva cuvinte asupra Revistei Armatei i fondatorilor ei” se apreciaz elogios activitatea generalului: ,,Locotenent-colonelul Tell, promotorul ideii (în in rii Revistei Armatei – n.n.), actualmente general de divizie în rezerv (vezi foto din 1912, publicat de revist ) i prietenul s u locotenent-colonelul Argetoianu, actualmente general de divizie în retragere i ministru de r zboi lucrar (…) i în aprilie 1883 scot primul num r pe seama lor138. Azi (…)

este un prilej fericit pentru Revista Armatei s - i s rb toreasc fondatorii ei i s le publice scurte schi e biogra ce, spre tiin a tuturora, de ce au f cut ace ti doi stâlpi ai o tirii pentru prop irea acestei institu ii” 139.

În anul 1912 a participat, ca vicepre edinte al Senatului, la dezvelirea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Ia i i a publicat în Revista Armatei, al c rui director era, un amplu reportaj de la acest eveniment din 27 mai.

În anul 1887, Alexandru Tell s-a num rat printre ini iatorii i membrii fondatori ai ,,Revistei Artileriei’’, în fruntea c reia s-a a at în perioada 1889-1913. Pe timpul directoratului s u, revista a desf urat o activitate prodigioas pentru prop irea artileriei române ren scute la 10 noiembrie 1843 i pentru ridicarea nivelului de preg tire artileristic al o erilor i tunarilor armatei române. În 1938, la a 50-a aniversare a revistei, conducerea revistei, dup ce a publicat fotogra a i biogra a generalului, aprecia rolul jucat de acesta, astfel: ,,Directorul care a condus mai mult timp destinele Revistei Artileriei a fost generalul Alexandru Tell: 25 de ani. Nici un alt director nu a condus mai mult ca 5 ani. Am putea zice c opera Revistei Artileriei în primele trei decenii este strâns legat de numele generalului Alexandru Tell”140.

S-a retras din armat la vârsta de 61 de ani, dar a continuat s activeze mul i ani în fruntea Societ ii ,,Virtutea Militar ’’ a o erilor veterani i s conduc Revista Armatei i Revista Artileriei.

A fost un mare colec ionar de documente i obiecte, p strate la Muzeul Militar Na ional, dona ia sa cuprinzând circa 1000 de repere: colec ii ale periodicelor ,,Monitorul oastei”, ,,Revista armatei”, ,,Revista artileriei”, ,,România militar ”, ,,Anuarele o erilor activi”, precum i decora ii, piese de echipament, arme diferite, muni ii etc.(în foto, tabachera oferit generalului Christian Tell de c tre domnitorul Alexanru Ioan Cuza). Dintre piesele de armament alb i de foc se remarc ,,Obuzul de 88 mm, tras de turcii din Vidin i c zut f r a face explozie, în camera în care dejunam cu o erii mei la 19 ianuarie 1878, ora 12 i 35 minute” (conform inscrip iei de pe pl cu a a ezat pe obuz). De remarcat c dona iile au fost f cute atât de generalul Alexandru Tell, cât i de ul s u cel mai mic Alexandru Christian Tell i de mama acestuia Maria Claudian, conform dorin ei generalului.

138 Conform Revista Armatei, an XXX, nr. 4/aprilie 1912, p. 296 139 Conform Revista Armatei, an XXX, nr. 4/aprilie 1912, p. 298140 Conform Revista Artileriei, an L, nr. 2-3/ februarie-martie 1938, volum jubiliar (50 ani), p. 278

322


A fost decorat cu ,,Virtutea Militar de Aur” de r zboi (1878), “Steaua României” clasa a V-a i a IV-a, Crucea ,,Trecerea Dun rii”, ,,Ap r torul Independen ei”, ,,Coroana României” clasa a III-a, ,,Semnul onori c de 18 ani”, ,,Semnul Onori c de Aur” de 25 de ani de serviciu, ,,Medalia Comemorativ Rus ”.

A decedat în ianuarie 1925, ind înmormântat în cavoul familiei din cimitirul Bellu Bucure ti. La moartea sa, Revista Artileriei publica fotogra a cernit a generalului i tirea mor ii sale: ,,S-a stins din via acela care a fost generalul Alexandru Tell.

Dispari ia acestei guri impozante i viguroase, care a l sat urme ne terse în Artilerie, las ast zi (...) un gol imens prin tradi ia pe care o reprezenta. Revista Artileriei depune pe mormântul fostului ei pre edinte fondator o lacrim de pioas recuno tin ”. Tot Revista Artileriei a publicat cuvântarea generalului de divizie Referendaru, inspectorul artileriei i director al revistei, la adunarea de doliu, din care subliniem: ,,Generalul Alexandru Tell a fost pentru artileria noastr o gur , o gur impozant i demn de imitat, pentru dragostea cu care î i privea arma sa i prin munca ce a depus-o pentru a o vedea cât mai bine organizat i înzestrat . (...) Numele generalului Alexandru Tell va r mâne legat de dezvoltarea din urm a artileriei i dânsul împreun cu al i artileri ti de frunte din epoca sa au contribuit ca artileria s se formeze încetul cu încetul i ca în r zboiul pentru întregirea neamului s se poat m sura cu una dintre cele mai bune artilerii din Europa, cu artileria german . Opera lor a dat roade bune i a permis celor mai tineri s poat contribui la înf ptuirea visului românilor, unirea

tuturor fra ilor”.

Pe primul rând, al patrulea din stânga, generalul Alexandru TELL, fost comandant al colii de O eri-Bucure ti

323


General de brigad Alexandru TOMOROVEANU

N scut: 7 noiembrie 1870, la Ploie ti.Decedat: -Studii militare: coala Fiilor de Militari din Ia i (1886-1888); coala Militar

de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1889-1892); coala de Aplica ie a Artileriei i coala de Tragere a Artileriei.

Grade militare: sublocotenent -1 iulie 1892, locotenent -10 iulie 1895, c pitan -10 aprilie 1902, maior -16 februarie 1911, locotenent-colonel -1 aprilie 1915, colonel -15 august 1915, general de brigad -1 martie 1917.

Func ii militare: ef sec ie în Regimentul 3 Artilerie (01.07.1892-08.04.1896); ef de sec ie i comandant de baterie în Regimentul 2 Cetate (09.04.1892-07.04.1902);

comandant de baterie i ajutor al efului biroului instruc ie în Regimentul 7 Artilerie (08.04.1892-07.04.1902); comandant de baterie, o er cu aprovizionarea, ajutor i ef birou instruc ie (1905-1911); comandant de divizion în Regimentul 12 Artilerie (1911); comandant de divizion în Regimentul 12 Artilerie (1911); ef Birou Mobilizare în Regimentul 19 Artilerie (1914-1915); comandant al Regimentului 19 Artilerie (1915-1917); comandant al Brig zii 3 Artilerie (1917-1918); comandant al Brig zii 5 Artilerie (1918-1920); comandant al artileriei Corpului 4 Armat (1921-1924).

S-a n scut la Ploie ti în 1870, an în care ploie tenii condu i de artileristul Candiano Popescu au proclamat – pentru o zi - Republica de la Ploie ti.

Dup absolvirea studiilor primare din acest ora a urmat coala Fiilor de Militari din Ia i pe care a absolvit-o în anul 1888. Anul urm tor s-a înscris la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin pe care a absolvit-o în 1872, întrucât ind grav bolnav a repetat anul întâi.

i-a început cariera de o er la data de 01.07.1892, ca ef de sec ie în Regimentul 3 Artilerie i pân la pensionare, în data de 1 iulie 1924 a lucrat numai în structuri de artilerie. A urcat treptele ierarhiei militare de la sublocotenent la general de brigad , îndeplinind o gam divers de func ii. A de inut comanda tuturor structurilor de artilerie: sec ie, baterie, divizion, regiment i brigad . Mai mult decât atât la nalul carierei a fost comandant al artileriei Corpului 4 Armat de la Ia i.

Dac în campania din 1913 din Bulgaria a participat în calitate de ef al Biroului mobilizare din Regimentul 19 Artilerie, în Primul R zboi Mondial a participat în calitate de comandant al acestui regiment i al Brig zilor 3 i 5 Artilerie. În campania din 1916 a participat la luptele din ara Bârsei, Dobrogea i din zona Ruc r-Bran-Dragoslavele, iar în campania din 1917 la marea b t lie de la M r e ti. Modul exemplar în care i-a condus în lupt subordona ii a fost consemnat elogios în ,,foile cali cative’’ anuale. De altfel toate aceste aprecieri anuale au fost maxime chiar dac unele dintre ele au apar inut unor personalit i militare (colonelul F lcoianu – comandantul Regimentului 3 Artilerie, colonelul Popovici – comandantul Regimentului 7 Artilerie, colonelul Constantinescu – comandantul Regimentului 2 Cetate).

324


În cei 32 de ani de activitate militar a fost decorat cu multe ordine i medalii între care men ion m:

Medalia jubiliar - ,,Carol I’’ -1906;Ordinul - ,,Coroana României’’ clasa a V-a -1916;Ordinul - ,,Steaua României’’ clasa a IV-a -1917;Medalia - ,,Semnul onori c de aur’’ pentru 25 de ani de serviciu -1918;Medalia - ,,Victoria’’ -1920.

Locotenent tefan TONCHIEVICI

N scut: 1914, la Roman.Decedat: octombrie 1943.Studii militare: coala de O eri de Artilerie-Timi oara (1934-1936), ef de

promo ie. Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 1 Artilerie Gard - Roman

(1936-1937); profesor în coala de O eri de Artilerie-Timi oara (1937-1943).S-a n scut în anul 1914, la Roman, într-o familie de armeni moldoveni.Extrem de inteligent i silitor a absolvit coala de O eri de Artilerie ca ef de

promo ie. Dup un an de activitate în Regimentul 1 Artilerie Grea de la Roman, a revenit în coal ca instructor.

În anul 1943 a fost trimis pe front, la o unitate de artilerie din Crimeea, unde i-a g sit sfâr itul, într-o zi de octombrie 1943, pe oseaua care duce de la Feodosia la Kerci, f r mormânt i f r cruce la c p tâi, împ rt ind soarta eroului necunoscut.

General de divizie Constantin TRESTIOREANU

N scut: 18 iulie 1891, la Trestioara, jude ul Buz u.Decedat: 26 ianuarie 1983, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1909-1911),

coala de Aplica ie a Artileriei (1912-1914), coala Superioar de R zboi -Paris (1920-1922).Grade militare: sublocotenent -1911, locotenent -1914, c pitan -1917, maior -1920, locotenent-colonel -1929, colonel 1934, general de brigad -1941, general de divizie -1944.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentele 10 i 16 Artilerie (1911-1916); comandant al Bateriei 6 din Regimentul 11 Artilerie (1916-1919), al Divizionului 1 din

Regimentul 11 Artilerie (1919-1920); stagiu la Comandamentul Diviziei 4 Infanterie (1923-1924) i Statul Major Regal (1924-1925); ef de stat major al Diviziei 4 Infanterie (1925-1926); ef al Biroului 3 Instruc ie din Marele Stat Major (1926-1928); ef de stat major în Regimentul 2 Artilerie (1928-1933); ef al Biroului Opera ii în Comandamentul

325


Ap r rii Antiaeriene a Teritoriului (1933-1935); comandant al Regimentului 35 Artilerie, Regimentului 13 Artilerie (1935-1939); ef de stat major al Corpului 2 Armat (1939); comandant al Brig zii 9 Artilerie (1939-1941); comandant secund al Diviziei 10 Infanterie Br ila (1941); comandant al artileriei Corpului 2 Armat i comandant militar al Odessei (1941-1942); comandant al Diviziei 7 Infanterie Roman (1942-1943) i al Diviziei 10 Infanterie (1943-1944).

A fost c s torit cu Margareta Mititelu (1913), din Odobe ti, i cu Elena G inescu (1931), din Bucure ti.

S-a remarcat în Primul R zboi Mondial la comanda Bateriei 6 din Regimentul 11 Artilerie în luptele de la Per ani, Pralea, M r e ti, Soveja, respectiv în campania anilor 1941 i 1942, în luptele pentru eliberarea Basarabiei, Odessa i din Cotul Donului, precum i în luptele de pe teritoriul românesc din anul 1944.

A fost decorat cu ordinele: “Steaua României” cls. a III-a, “Mihai Viteazul”cls. a III-a, “Vulturul German” cls. a II-a.

Arestat la 20 octombrie 1944, acuzat de m suri împotriva popula iei evreie ti în 1941, a fost judecat i condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la 22 mai 1945. Ulterior pedeapsa a fost comutat la munc silnic pe via , ind închis în penitenciarele Dumbr veni, Aiud, Craiova i Gherla, de unde a fost eliberat la 25 aprilie 1956.

A încetat din via la 26 ianuarie 1983, la Bucure ti, la respectabila vârst de 92 de ani.

General de armat Florea ENESCU

N scut: 1 aprilie 1884, la Turnu-M gurele.Decedat: 9 aprilie 1941, Bucure ti.Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie de la Danzig, Germania (1902-1904) – ef de promo ie, Academia Tehnic din Charlottemburg/Germania (1905-1908) – absolvit cu distinc ia ,,Lauda Împ ratului”, coala Superioar de R zboi (1909-1911, avându-i colegi pe Ion Antonescu i Ion Sichitiu).Grade militare: sublocotenent -1903, locotenent -1906, c pitan -1911, maior -1916, locotenent-colonel -1917, colonel -1920, general de brigad -1930, general de divizie -1937, general de

corp de armat -1940, general de armat post-mortem -1945.Func ii militare: comandant de baterie în Regimentul 12 Artilerie (1911-1914);

ata at militar la So a (1914-1916); o er de stat major în Sec ia 3 opera ii a Marelui Cartier General (1916-1917); o er de ordonan al regelui Ferdinand (8 februarie-

326


16 octombrie 1917) i adjutant al acestuia (1917-1919); profesor la coala Superioar de R zboi (1919-1924, 1926-1927); comandant al Regimentului 38 Obuziere (1924-1926); consilier tehnic la Pre edin ia Consiliului de Mini tri (1929-1930); comandant al Brig zii 4 Artilerie (1930-1931); sub ef al Marelui Stat Major (1931-1933); comandant al Diviziei 8 Infanterie (1933 -1937); comandant al Corpului 4 Armat (1938-1939); ef al Marelui Stat Major (07 februarie1939-23 august 1940).

Generalul Florea enescu a fost un eminent o er, cu un remarcabil poten ial intelectual, pre gurat înc de la absolvirea colii de O eri de Artilerie de la Danzig ca ef de promo ie. A îndeplinit cu cinste o diversitate de func ii: comandant de baterie, regiment, brigad , divizie i corp de armat , ata at militar, o er de stat major, inclusiv ef la Marelui Stat Major. A îndeplinit unele func ii cu caracter de unicat, o er de ordonan al regelui, adjutant al acestuia etc., ca urmare a recunoa terii meritelor sale incontestabile. Acestea au determinat înaintarea sa la gradul de general la vârsta de 46 de ani i câ tigarea aprecierii regelui Carol al II-lea, dar i antipatia mare alului Ion Antonescu.

A îndeplinit func ia de ef al Marelui Stat Major într-o perioad complex , în care a trebuit s e luate decizii importante pentru ar . A continuat revizuirea plani c rii strategice ca urmare a pr bu irii Micii În elegeri i a dispus m suri de îmbun t ire organizatoric i de preg tire de lupt a armatei.

În acela i timp s-a preocupat de consolidarea frontului de vest considerat vulnerabil mai ales în condi iile cre terii agresivit ii Ungariei. Aceasta se conjuga cu vulnerabilitatea din nord-est imprimat de U.R.S.S. A fost convins c România nu poate rezista nici în vest, nici în sud în contextul ostilit ii la grani e a U.R.S.S.

M surile luate în ceea ce prive te preg tirea operativ , îmbun t irea dot rii armatei i cre terea nivelului de instruire au fost determinate în bun m sur de evolu ia situa iei interna ionale, cu Germania actor principal.

Capitularea Fran ei la 22 iunie 1940, ultimaturile sovietice din 26 i 28 iunie 1940 i presiunile Germaniei i Ungariei au determinat capitularea României în fa a revizionismului vecinilor s i. Pe riguroase i ample analize politico-militare generalul Florea enescu a sus inut în consiliile de coroan acceptarea notelor ultimative ale U.R.S.S. cu privire la cedarea Basarabiei i a nordului Bucovinei. În conturarea punctului s u de vedere locul determinant l-a ocupat raportul de for e defavorabil României fa de vecinii revizioni ti.

Acuzat pe nedrept de c tre unii politicieni pe timpul celor dou consilii de coroan din data de 27 iunie 1940 c armata nu este preg tit pentru r zboi, generalul Florea

enescu a replicat: ,,M acuza i pe mine? Atunci v întreb eu: ce a i f cut timp de 20 de ani pentru ar i armat ? Care sunt alia ii mei? De la cine i pe ce grani îmi intr armamentul, muni iile, dac dau b t liile? Voi da patru lupte despre care va vorbi Europa i în cinci zile voi avea ru ii la Turnu Severin! Eu îmi dau demisia i trec la postul de ap r tor al rii... Sunt artilerist i cunosc în cele mai mici am nunte înzestrarea armatei, armamentul ei, posibilit ile de rezisten . Refuz s duc ara la un dezastru”141.

141 Colectiv, e i Statului Major General Român, 1859-200, Editura Europa Nou , Bucure ti 2001, pp. 211-212

327


Gestul s u, fundamentat ra ional, i-a adus acuza nejusti cat din punct de vedere militar al ced rii f r lupt a Basarabiei i Bucovinei. Aceast situa ie i-a prilejuit ocazia mare alului Ion Antonescu, recunoscut pentru resentimentul fa de titratul general

enescu de a-l scoate la 10 septembrie 1940 din rândurile cadrelor active ale armatei. La 7 luni dup acest moment trist, pentru cariera sa, generalul Florea enescu a trecut la cele ve nice. Ca o ironie a sor ii, dar i ca urmare a recunoa terii valorii sale, Ion Antonescu, conduc torul statului, i-a f cut funeralii na ionale în data de 12 aprilie 1941.

Din p cate avansarea sa la gradul meritat de general de armat post-mortem, la data de 13 iunie 1945 s-a f cut într-un context politic de c tre guvernul dr. Petru Groza pentru a-l incrimina indirect pe mare alul Antonescu, cel care l-a schimbat de la conducerea Marelui Stat Major chipurile pentru ,,refuzul de a lupta împotriva U.R.S.S.”.

Generalul Florea enescu a r mas în istoria militar ca unul dintre marii teoreticieni militari, care a l sat în urm o valoroas oper tiin i c . Între lucr rile sale de referin men ion m:

,,Istorie militar (studii critice)” – 1919;,,Rezumatul cursului de cuno tin e generale asupra r zboiului i studiul lui”–

1919;,,Cuno tin e generale asupra r zboiului i studiul lui”, vol. 1-3 – 1921-1922.Motto-ul general al operei sale a fost urm torul ,,Este greu, dac cercet m cu

am nuntul cauzele unui r zboi, s spunem c este numai o singur cauz . Totdeauna se va vedea c interesele de domina iune politic i teritorial sunt unite cu cele de ordin economic, adeseori cu chestiuni de ordin na ional, cultural, religios sau surplus de popula ie. Interesul economic a fost amestecat îns întotdeauna i se pare c în timpul din urm a luat preponderen a, al turi de realizarea aspira iilor na ionale”.

Lucrarea sa de referin a fost ,,Cuno tin e generale asupra r zboiului i studiul lui”, în trei volume ce au însumat aproximativ 1000 de pagini, considerat ca una dintre cele mai importante crea ii a gândirii militare române ti, un autentic manual pentru formarea o erilor de comand i stat major. Între adev rurile con inute în paginile sale men ion m c de i tiin a r zboiului este guvernat de legi i principii este dependent de subiectivitatea uman , care determin tiin a i arta r zboiului. Despre aceasta din urm , generalul ar ta c este proprie ec rui comandant i c este rezultatul conjug rii tiin ei r zboiului cu experien a personal . De altfel, generalul a fost împotriva abord rii

artei militare numai din perspectiv pur teoretic . Arta de a un bun comandant, un bun o er de stat major se bazeaz atât pe o temeinic preg tire teoretic , cât i pe o experien considerabil . Referitor la tiin a r zboiului generalul considera c aceasta cuprinde dou mari p r i, strategia i tactica, între care nu se poate face o delimitare strict .

În teoria militar un loc aparte îl ocup viziunea sa asupra principiilor r zboiului. Între acestea trei sunt considerate ca fundamentale: ac iunea i reac iunea; economia for elor, respectiv libertatea de ac iune.

328


În ceea ce prive te conducerea superioar a r zboiului, a considerat c urm toarele cerin e (principii) sunt ineluctabile: unitatea de comandament, permanen a conducerii, continuitatea, respectarea ierarhiei militare, ini iativa i existen a unei doctrine unice.

Pornind de la aprecierea c r zboiul presupune trei mari domenii: ,,conducerea, preg tirea i execu iunea” generalul a alocat un loc important în studiile sale acestora.

Este un adev r incontestabil c prin crea ia sa tiin i c , gândirea militar româneasc a c p tat un plus de valoare i de rigoare. Pentru meritele sale, de comandant, o er de stat major i teoretician militar a fost distins cu numeroase distinc ii, între care men ion m:

,, - Coroana României” în grad de o er -1917;,, - Sf. Stanislav” clasa a II-a cu spade-Rusia,1918; ,, - Sf. Vladimir” clasa a IV-a cu spade -1918, Rusia; ,, - Sf. Mauriciu i Laz r” în grad de o er -Italia, 1918;,, - Legiunea de onoare” în grad de cavaler -Fran a, 1918;,, - Coroana României” în grad de cavaler, 1919;,, - Sf. Sava” clasa a III-a - Iugoslavia, 1921;,, - Coroana României” în grad de comandor, 1924;,, - Meritul Militar Bulgar” Marea Cruce, 1934;,, - Coroana României” în grad de mare o er, 1938: ,, - Steaua României” în gradele de o er i comandor; ,, - Tezaurul sacru” în grad de comandor -Japonia, 1978.

329


Maior Scarlat URL IANU

Pirotehnia armatei - 1873

U

330


Maior Scarlat URL IANU

N scut: 9 decembrie 1892, la Pite ti.Decedat: -Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912);

coala Special de Artilerie i Geniu (1913-1914); coala Superioar de R zboi (1924-1926).

Grade militare: sublocotenent -1912, locotenent -1915, c pitan -1917, maior -1926.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul Artilerie C l rea (1912-

1914); comandant de sec ie i baterie în Regimentul 2 Artilerie (1914-1916); comandant de baterie în Regimentul 6 Artilerie (1916-1917), Regimentul 1 Artilerie (1917-1918); ef al biroului remontei din Ministerul de R zboi (1918); ef serviciu armament în

Comandamentul Teritorial al Basarabiei (1918-1920); comandant de baterie i divizion în Regimentul 13 Artilerie (1920-1924); stagiu la Regimentul 2 Vân tori ,,Regina Elena”.

A participat la cel de al doilea r zboi balcanic, iar în Primul R zboi Mondial la b t lia de la M r e ti, dovedind alese calit i ost e ti. În timpul r zboiului balcanic a fost comandant de sec ie în Regimentul Artilerie C l rea , iar în Primul R zboi Mondial a fost comandant de baterie în Regimentul 2 i 6 Artilerie.

A avut o important contribu ie la dezvoltarea gândirii militare române ti. Între lucr rile sale de referin amintim: ,,Strategia româneasc în viitorul r zboi” (1932, în colaborare cu C. Vizanti, prefa at de N. Iorga); ,,Memorator general pentru uzul o erilor activi i de rezerv din toate armele i serviciile” (1927, în colaborare cu generalul N. Uic ). A tradus lucrarea ,,B t lia” de Claude Farrere.

În anul 1927 i-a dat demisia din armat , ind învinuit c practic homosexualitatea.

331


Colonel Nicolae VASILESCUGeneral de divizie Ion VASILIU N STURELGeneral de divizie Petre VASILIU-N STURELGeneral de divizie Ion VASILIU N STURELColonel Gheorghe V SESCUGeneral de divizie Constantin VERDEGeneral de divizie Ion VERNESCUGeneral de brigad Romulus VIVESCULocotenent-colonel Ioan VITZUGeneral de brigad Augustin VL DESCUGeneral Ioan D. VL DESCUGeneral de brigad Petre VL DESCUGeneral de divizie Mihail VOICU

V

Regimentul 11 Artilerie – Foc ani – 1902Regimentul de artilerie al Diviziei 6 Infanterie

332


Colonel Nicolae VASILESCU

N scut: 23 ianuarie 1872, la Foc ani, jude ul Putna. Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu (1891-1893);

coala Superioar de R zboi (1898-1900).Grade militare: sublocotenent -1893, locotenent -1896, c pitan -1905, maior -

1911, locotenent-colonel -1915, colonel -1917.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 11 Artilerie, Regimentele 1

i 2 Artilerie Cetate, Regimentul 12 Artilerie, Corpul 3 Armat (1893-1913); (…); comandant al Regimentului 18 Obuziere (1918-1920); comandant al Brig zii 2 Artilerie Grea (1920-1921) i Brig zii 21 Artilerie (1923-1928).

A participat la campania din anul 1913 ca ef de Birou al Etapelor, iar în Primul R zboi Mondial a lucrat în comandamentul Regiunii Înt rite Foc ani-N moloasa-Gala i. În campania din 1919 a comandat Brigada 14 Artilerie, iar în ac iunile din Basarabia din 1920 a fost eful artileriei unui subsector.

A fost trecut în rezerv la 1 aprilie 1928.

General de divizie Ion VASILIU N STUREL

N scut: 15 noiembrie 1845.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri, Bucure ti (1861-1868).Grade militare: sublocotenent - 1866, locotenent - 1868, c pitan -1873, maior - 1879, locotenent-colonel - 1884, colonel -1889, general de brigad -1896.Func ii militare: comandant de subunitate în Regimentul de Artilerie; comandant de companie pontonieri; director de studii la coala Militar de O eri (1879-1884);

director al Serviciului infanterie (1884-1889); comandant al Regimentului 28 ,,Radu Negru’’ (1889, 1891-1896), comandant al Regimentului 18 ,,Gorj’’ (1889-1891); comandant al Diviziei 1 Infanterie (1900); comandant al Diviziei Active Dobrogea.

A activat ca artilerist pân în anul 1876 când, împreun cu compania de pontonieri pe care o comanda, a trecut în arma geniu.

A participat la R zboiul de Independen cu compania sa la construc ia podurilor de peste Dun rea, de la Corabia i Nicopole, de peste Osmol i Tsker, ambele în Bulgaria i a podurilor de peste Jiu i Olt.

333


A fost decorat cu ,,Virtutea Militar ’’ de aur, ,,Steaua României’’ în grad de comandor, ,,Coroana României’’ în grad de comandor, ,,Bene-Merenti’’ clasa 1, ,,Franz Iosef’’ clasa 1 (Austria), ,,Sfântul Stanislav’’ clasa 1 (Rusia), ,,Takova’’ clasa 1 (Serbia), ,,Sf. Alexandru’’ clasa I (Bulgaria), ,,Sf. Ana’’ clasa a 3-a cu spade (Rusia).

General de divizie Petre VASILIU-N STUREL

N scut: 7 aprilie 1854 la Bucure ti.Decedat: 4 august 1920.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu i coala de Aplica ie de Artilerie de la Fontainbleau (1872-1874),

coala Special de Artilerie din Bruxelles (1890-1892). Grade militare: sublocotenent - 1874, locotenent - 1877, c pitan -1881, maior - 1887, locotenent-colonel -1891, colonel -1895, general de brigad - 1904, general de divizie - 1908.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentele 1 i 2 Artilerie (1874-1877); profesor la coala Special de Artilerie i Geniu (1882-1883); comandant de baterie în Regimentele 2

i 6 Artilerie (1883-1885); subdirector la Arsenalul Armatei (1885-1890); comandant al colii Speciale de Artilerie i Geniu; director al Pirotehniei Armatei; director al Direc iei

artilerie din Ministerul de R zboi; comandant al Regiunii Înt rite (forti cate) Foc ani-N moloasa-Gala i; comandant al Regimentului 2 Cetate; profesor la coala de Poduri i osele; comandant al artileriei Corpului 2 Armat ; comandant al Brig zii 3 Artilerie;

comandant al Diviziei 6 i 2 Infanterie (1908-1916).Generalul Petre Vasiliu-N sturel a avut o carier militar de succes. A îndeplinit

numeroase func ii, unele de mare importan .În r zboiul de Independen a participat la luptele de la Grivi a i Plevna, având

gradul de locotenent.A participat la Primul R zboi Mondial. A avut o contribu ie important în

organizarea ap r rii de c tre trupele române pe malul stâng al Siretului.A fost membru fondator al ,,Revistei Artileriei”, iar

în perioada 1889-1912 a fost redactor i redactor- ef al acesteia.

A fost decorat cu Medalia ,,Virtutea militar ’’ în timp de r zboi (ianuarie 1877), Ordinul ,,Steaua României’’ pe timp de pace (martie 1911), Ordinul ,,Coroana României’’ (februarie 1912), Medalia ,,Bene merenti’’ (ianuarie 1896), ,,Crucea Trecerii Dun rii’’ (1878), Medalia ,,Ap r torilor Independen ei’’ (1878) i ,,R splata Muncii’’ (ianuarie 1908).

A scris nenum rate articole privind descrierea armamentului de artilerie din dotarea unit ilor i tragerile

334


artileriei i infanteriei. De asemenea, a redactat numeroase cursuri pentru preg tirea elevilor i o erilor de artilerie.

Generalul de brigad Petre Vasiliu-N sturel a fost nu numai un valoros militar ci i un mare spirit al na iunii române. A militat pentru trecerea la calendarul gregorian,

publicând lucrarea ,,Uni carea calendarelor i noua pascalie” (1901).Cea mai mare parte din activitatea sa istoriogra c a desf urat-o în cadrul Revistei

Artileriei, unde a fost redactor (5 ani) i prim-redactor (18 ani) în perioada 1889-1912.Astfel, dup ce adunarea general a membrilor fondatori

ai Revistei Artileriei din 20 decembrie 1903 a hot rât în in area unui premiu de 1000 lei pentru cea mai complet lucrare despre istoricul artileriei, generalul Petre Vasiliu-N sturel a publicat în numerele 1-11 ale revistei din anul 1906 lucrarea ,,Contribu iuni la istoria artileriei române”, apreciat în 1907 ca cea mai bun pentru a primi premiul instituit. Generalul Petre Vasiliu-N sturel a refuzat acest premiu spunând c nu a vrut s concureze, ci s ajute pe tinerii o eri care se ocupau de aceast problem , l sând premiul la dispozi ia revistei pentru a dat celui care va duce mai departe studiul s u referitor la istoricul artileriei române.

Importan a lucr rii ,,Contribu iuni la istoria artileriei române” s-a dovedit mai târziu când aceasta a fost folosit ca punct de plecare pentru alte lucr ri privind istoria artileriei române. Dintre acestea amintim: ,,Contribu iuni la istoricul armei artileriei” a maiorului Alexandru Dumitrescu publicat în Revista Artileriei din 1935-1936; “Istoricul artileriei române”, lucrare publicat în anul 1942 de maiorul Andrei Miclescu i c pitanul Mihai Foc neanu; ,,Istoria artileriei române” publicat în 1977, în coordonarea comandantului artileriei, general-colonel Ion Popescu; ,,165 de ani de existen a artileriei române moderne”, lucrare realizat în anul 2008 de un colectiv coordonat de colonelul dr. Adrian Stroea.

Din pozi ia de participant la R zboiul de Independen a publicat prima sa lucrare „Guerre d’Orient 1877-1878: Operations de l’armée roumaine pandant la guerre de l’Indépendance: journal d’un of cier (Paris 1880)”, în care a prezentat contribu ia armatei române la luptele din r zboiul nostru pentru neatârnare.

De asemenea a elaborat lucrarea „Istoricul Pirotehniei armatei” (1893) în care a abordat în premier un domeniu inedit al istoriei noastre militare. A elaborat i alte lucr ri pe teme de artilerie: „Curs de balistic exterioar i stabilirea tablelor de tragere (1885)”, „Curs elementar de artilerie. Vol I (1886), vol II (1887)”, „ Descrierea materialului de coast (1896)”, „Descrierea tunurilor, afetelor i muni iunilor de 150 mm Md 1887 (1889)”, „Pulberi de rezbel. Diferi i explosivi i balistica interioar (1889)”, „Curs elementar de artilerie, armele portative (1893)” i altele.

Lucr rile din domeniul heraldicii ale generalului N sturel au v dit o înalt inut tiin i c i au reliefat erudi ia autorului lor. De asemenea, N sturel este unul dintre

primii istorici români care s-a ocupat de vexilologia heraldic româneasc . În prima

335


sa lucrare de acest gen, intitulat „Stema României, studiu critic din punct de vedere heraldic” (1892), autorul a prezentat începuturile i semni ca ia stemelor i a realizat un prim vocabular românesc de heraldic . Lucrarea con ine, de asemenea, i o istorie aprofundat a stemelor Moldovei i a rii Române ti i o prezentare a armelor, steagurilor i însemnelor Principatelor Unite i ale României. În 1895 a publicat lucrarea „Eraldica în fa a P. S. S. Episcopului Ghenadie al Romnicului-Nou” în care a abordat problemele teoretice i practice ale tiin ei heraldice de la noi. Într-un studiu intitulat „Marca rii pe pece i, cl diri i monete” i publicat în mai multe numere ale revistei Albina (1901/1902), N sturel a criticat folosirea eronat sau abuziv a stemei României de c tre autorit i, cât i gre elile de reprezentare ale acesteia pe edi cii sau monede na ionale. În 1901 a publicat lucrarea „Medaliile i decora iunile române: descrierea i portul lor de c tre civili, militari, clerici, magistra i i doamne; Eticheta decora iunilor, penalit i; Coroana de o el a României”, iar în 1903, a publicat o lucrare de referin a vexilologiei române ti, „Steagul, stema român , însemnele domne ti, trofee”. În aceasta a catalogat i descris am nun it, între altele, toate steagurile o ciale române ti care au existat pân în momentul public rii. Cartea este bogat ilustrat cu reproduceri color ale steagurilor i stemelor.

Terminologia heraldic instituit i folosit în cadrul acestor lucr ri a fost adoptat de c tre to i heraldi tii care i-au urmat generalului Petre Vasiliu-N sturel. Acesta a fost membru al societ ii heraldice Adler din Viena.

Colonel Gheorghe V SESCU

N scut: 26 iunie 1856, la Boto ani.Decedat: 1925, la Paris.Studii militare: coala Politehnic din Paris (1877-1879); coala de Aplica ie de

Artilerie i Geniu din Fontainbleau – Fran a (1879-1881).Grade militare: sublocotenent -6 august 1879, locotenent -20 august 1881, c pitan -

24 aprilie 1885, maior (în rezerv ) -28 noiembrie 1906, locotenent-colonel (în rezerv ) - 21 iunie 1913, colonel (în rezerv ) -1 noiembrie 1916.

Func ii militare: comandant de baterie în diverse regimente de artilerie (1879-1886); ata at militar în Fran a, acreditat i în Belgia (1 octombrie 1886 – 1 decembrie 1889); comandant al colii Militare de Artilerie i Geniu (1916-1917).

Gheorghe V sescu a fost descendentul unei vechi familii boiere ti din nordul Moldovei, cu tradi ii politice liberale. De re inut c tat l s u Alexandru V sescu a fost un ilustru jurist i om politic care a de inut portofoliu de ministru de nan e în guvernul C.A. Cre ulescu (1 martie – 4 august 1867), cu studii de drept în Fran a (1840-1842). A fost c s torit cu Ortansa Mor un, provenit dintr-o mare familie boiereasc din zona Romanului.

Între prietenii s i de pe meleaguri boto enene s-a num rat i viitorul mare savant Nicolae Iorga, care a relatat în scrierile sale frumoase amintiri din casa

336


colonelului Gheorghe V sescu. Aceasta exist i ast zi pe Strada Unirii, fost Belvedere i impresioneaz prin stilul s u arhitectural eclectic.

A fost un valoros o er român, temeinic preg tit în ar i str in tate. Dup nalizarea prestigioaselor studii din Fran a a îndeplinit func ii în diferite regimente de

artilerie între care i Regimentul 6 Artilerie. În po da temeinicei preg tiri artileristice, comandantul acestuia, colonelul D. Dumitrescu - Maican nu l-a apreciat ca ind un valoros militar, ci îl considera în mod ironic a mai degrab un ,,func ionar civil’’.

În anul 1883, împreun cu al i o eri a avut ansa de a- i îmbog i preg tirea personal prin participarea în Fran a la manevrele din septembrie ale Corpurilor 7 i 8 Armat .

Între activit ile sale merituoase amintim, deta area sa de c tre generalul tefan F lcoianu i participarea la exerci iile de testare prin trageri a cupolelor cuirasate ale forti ca iilor Cet ii Bucure ti, realizate de ilustrul general belgian Alexis Brialmont. La aceast activitate s-a distins prin profesionalism, responsabilitate i ,,zel’’, primind aprecieri elogioase din partea tuturor e lor inclusiv a locotenent-colonelului Panait Warthiadi, comandantul Regimentului 2 Artilerie l-a apreciat i a regretat în acela i timp c ,,anumite obliga ii militare îl fac indisponibil pentru armat ’’142. Într-adev r, în luna mai 1886 a fost disponibilizat la cerere, dar reprimit în armat în acela i an, în cadrul Marelui Stat Major. De aici a fost deta at la 1 octombrie 1886 ca ata at militar în Fran a, func ie exercitat pân la data de 1 decembrie 1889. Totodat a îndeplinit i func ia de ata at militar în Belgia. Pe lâng activit ile de reprezentare militare, speci ce func iei de ata at militar a avut i misiunea de a achizi iona materiale de r zboi, inclusiv de artilerie (tunul calibru 159 mm). De asemenea, s-a preocupat de însu irea i transmiterea experien ei militare franceze, armatei române.

Dup încheierea misiunii la Paris s-a retras din nou din cadrele active, dar a fost mobilizat ca o er în rezerv în campania din 1913 din Bulgaria.

A mai activat în Ministerul de R zboi, în cadrul Direc iei 3 Artilerie i în Comandamentul Corpului 5 Armat . De re inut faptul c în perioada 1916-1917, locotenent-colonelul (r) Gheorghe V sescu a îndeplinit func ia de comandant al

colii Militare de Artilerie i Geniu, institu ie evacuat la Ia i i Boto ani ca urmare a ocup rii capitalei de c tre armatele puterilor centrale.

De re inut faptul c a preluat comanda colii de la colonelul Paul Angelescu, cel ce a devenit nu peste mult timp general i ministru de r zboi (1927-1928; 1936-1937). Se pare c numirea sa în aceast func ie s-a datorat nu numai profesionalismului s u ci i foarte bunelor sale rela ii cu generalul Vouillemin, din delega ia francez în România, condus de generalul Henry Mathias Berthelot.

Dup aceast func ie, a fost deputat liberal de Dorohoi, unde poseda mo ia Coto ca.142 Maria Georgescu, c pitan Christophe Midan, ,,Un exemple de cooperation bilaterale. Les attaches mili-taires francais en Roumanie et roumains en France’’ (1860-1940), Editura Militar , Bucure ti, 2003, p. 206

337


Gheorghe V sescu are meritul de a ctitorit Biserica ,,Sf., Mucenic Gheorghe’’ în satul Horodi tea, cea mai nordic localitate a rii, unde la începutul secolului XX nu exista loca de închin ciune. Biserica a fost s n it în 1904 i reparat în anul 1945. Ea este simbolul peste ani al marii personalit i a colonelului Gheorghe V sescu.

În concluzie, opin m c i-a c p tat un loc binemeritat în istoria armei îndeosebi ca urmare a func iilor sale de ata at militar în Fran a i de comandant al

colii Militare de Artilerie i Geniu. Întreaga sa activitate a fost subscris devizei înscris pe blazonul familiei: ,,HONOR ET PROBITAS’’.

General de divizie Constantin VERDE

N scut: 25 iunie 1897, la Ia i.Decedat:-Studii militare: coala de O eri de Artilerie (1915-1916),

coala Superioar de R zboi (1926-1928).Grade militare: sublocotenent -10 octombrie 1916, locotenent -1 septembrie 1917, c pitan -1 aprilie 1923, maior -15 aprilie 1933, locotenent-colonel -1 iunie 1938, colonel -18 iunie 1942, general de brigad -25 octombrie 1945, general de divizie -30 decembrie 1948.Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 13 Artilerie (1916-1918); o er la Arsenalul Armatei (1918-

1920); comandant de baterie în Regimentul 32 Artilerie (1920-1923); profesor de tactica artileriei, mecanic i zica aplicat la coala de Aplica ie pentru Artilerie (1923-1926); o er de stat major în Marele Stat Major, în Sec ia 3 Opera ii (1931-1937) i în Sec ia 1 Organizare-Mobilizare (1940-1942); profesor (1938-1940) i comandant (1947) la

coala Superioar de R zboi; ef de stat major al Corpului 4 Armat (1942-1944); comandant al colii Militare de O eri de Artilerie (1944-1945); secretar general al Ministerului de R zboi (1945-1946); consilier superior coordonator la Comisia Român de leg tur cu Comisia Aliat de Control (1946-1947); prim sub ef al Marelui Stat Major (1948-1950); comandant al Academiei Militare (1950-1957); loc iitor al efului Academiei Militare pentru preg tirea tactic-operativ (1957-1959).

Generalul de divizie Verde Constantin a fost unul din str luci ii o eri gânditori militari ai primei jum t i a secolului al XX-lea. S-a a rmat prin intelectul s u remarcabil i prin sârguin a proverbial în autoperfec ionare. În sensul celor a rmate amintim c a fost ef al promo iei 1916 de o eri de artilerie i unul dintre cei mai elogia i absolven i ai colii Superioare de R zboi; comandantul acesteia, generalul Ion Antonescu, îl considera a un ,,eminent o er...necesar institu iei’’.

Debutul s u profesional a fost la comanda unei sec ii de artilerie din cadrul Regimentului 13 Artilerie cu care a participat la luptele din Primul R zboi Mondial din

338


Dobrogea, Muntenia i Moldova, inclusiv cele de la M r e ti. Experien a frontului a tr it-o i în cel de-al Doilea R zboi Mondial, de aceast dat în calitate de ef de stat major al Corpului 4 Armat .

Un loc aparte, reprezentativ pentru cariera sa militar , l-a avut activitatea în domeniul înv mântului: profesor de tactica artileriei i de mecanic , i zic aplicat la coala de Aplica ie pentru Artilerie (1923-1926), o er responsabil cu instruc ia i înv mântul în Marele Stat Major (1946-1947), comandant al Academiei Militare (1950-1957) i loc iitor al efului Academiei Militare pentru preg tirea tactic-operativ (1957-1959). Este evident c aceast din urm func ie a reprezentat o involu ie în cariera generalului dup ce timp de 7 ani îndeplinise func ia de comandant al principalei institu ii de înv mânt militar. De altfel aceast func ie a fost i ultima, generalul Verde Constantin ind trecut în rezerv în anul 1959.

Generalul Verde a avut o contribu ie remarcabil , în perioada interbelic , la dezvoltarea gândirii militare române ti, abordând problemele de poten ial de r zboi, art operativ , geogra e militar etc. Între lucr rile sale de referin amintim:143

,,Arma chimic de r zboi i întrebuin area în câmpul de lupt ’’ - - 1924;,,Ridic ri topogra ce ale artileriei i erorile topogra ce ale ridic rilor -

artileriei’’-1924;,,Fizic aplicat la r zboi. Principii i ac iuni’’ - volumul I -1925;,,Poten ialul de r zboi’’ - -1939;,,România – studiu geogra c, zic, economic i militar’’ - , edi ia a II-a -1939.

Un loc aparte în abord rile sale l-a ocupat geogra a militar a României. A eviden iat just i argumentat modul în care aceasta in uen eaz preg tirea i desf urarea r zboiului. A detaliat atât in uen a elementelor geogra ce naturale – relief, re ea hidrogra c , clim i or cât i cea a elementelor arti ciale – frontiera de stat, c ile de comunica ii, lucr rile de art etc.

Generalul Verde a contribuit la rede nirea doctrinei na ionale considerând c aceasta trebuie s e în deplin concordan cu ,,spiritul popula iei reale, posibilit ilor materiale, caracterelor speci ce ale teatrelor de opera iuni, situa iile în care vom pu i s lupt m, doctrin care s r spund în modul cel mai logic i superiorit ii numerice i materiale ale adversarilor no tri posibili’’. De asemenea, apreciem c doctrina

na ional dup Primul R zboi Mondial trebuie s e fundamentat pe o strategie i tactic mult mai dinamic , în care s predomine manevra pe linii interioare, subscris celor trei direc ii generale, posibile, de agresiune: est, sud i vest. Având în vedere aceste aspecte geogra co-politico-militare, generalul opina c adoptarea doctrinei franceze, în primii ani dup r zboi, era neavenit i c se impunea crearea unui ,,poten ial de r zboi uman i material tehnic, cât mai puternic i o doctrin compatibil situa iei noastre geogra co-militare’’.

Referitor la importan a poten ialului de r zboi, generalul eviden ia c acesta se creeaz înc din timp de pace. Având în vedere cre terea f r precedent, la acea vreme,

143 Petre Otu, Teo l Oroian, Ion Emil, Personalit i ale gândirii militare române ti, volumul I, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure ti, 1997, pp. 277-278

339


a poten ialelor de r zboi, a prognozat în mod just, a a cum a eviden iat cel de-al Doilea R zboi Mondial c ,,r zboaiele viitorului vor mai mult ciocniri uria e ale poten ialului, decât r zboaie în vechiul lor sens’’.

A analizat profund ecare factor al poten ialului de r zboi, i-a ierarhizat corect i a propus direc ii corecte de ac iune pentru dezvoltarea acestora. Generalul Verde a

eviden iat c poten ialul de r zboi na ional trebuie realizat unitar, în toare domeniile, considerând c spre deosebire de trecut ,,...ast zi poporul i armata se ridic ca un sigur element. R zboiul se transform în lupta popoarelor’’. A opinat just c dezvoltarea industriei na ionale de ap rare era o necesitate stringent , în m sur s asigure armamentul i tehnica de lupt necesare.

Juste ea ra ionamentelor sale, ne ea i persuasiunea argumenta iilor l-au plasat în elita marilor gânditori militari români.

General de divizie Ion VERNESCU

N scut: 15 februarie 1868, la Buz u.Decedat: 2 decembrie 1935.Studii militare: coala de O eri (1887-1889), coala de Aplica ie de Artilerie i

Geniu (1889-1890), coala Superioar de R zboi (1898-1900), stagiu de stat major în Austria (1903).

Grade militare: sublocotenent -1889, locotenent -1892, c pitan -1897, maior- 1907, locotenent-colonel -1911, colonel -1914, general de brigad -1917, general de divizie -1921.

Func ii militare: comandant de sec ie în Regimentul 3 i 7 Artilerie (1889-1897); profesor în coala Superioar de R zboi (1909-1912); comandant al colii de Aplica ie de Artilerie i Geniu (1912-1915); comandant al Regimentului 2 Artilerie (1915-1916); director al Artileriei i comandant al Corpului automobilist voluntar din Ministerul de R zboi (1916); comandant al Brig zii 1 Artilerie Grea (1916); ef de stat major i ef al Serviciului Artilerie la Corpul 1 Armat (1916-1917); comandant al Diviziei 5 Infanterie pe frontul Nistrului (1918-1921); (…) comandant al Corpului 3 Armat (1923-...).

A fost un o er temeinic preg tit, extrem de valoros. A îndeplinit în mod responsabil atribu iile tuturor func iilor pe care a fost încadrat.

În Primul R zboi Mondial a participat la luptele de la Fl mânda, C lug reni, Neajlov i Arge , precum i la M r e ti, probând alese calit i ost e ti i morale.

A fost trecut în rezerv la 1 octombrie 1929. A fost decorat cu: “Coroana României” în gradele de cavaler, o er, comandor

i mare o er, “Steaua României” în gradele de o er i mare o er, Medalia Jubiliar “Carol I”, Medalia “Victoria”.

340


General de brigad Romulus VIVESCU

N scut: 5 august 1862, în Bucure ti. Decedat:-Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1882-1884); coala

Special de Artilerie i Geniu (1884-1886).Grade militare: sublocotenent -1884, locotenent -1888, c pitan -1893, maior -

1900, locotenent-colonel -1908, colonel -1911, general de brigad -1915.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 2 Artilerie Cetate (…); comandant

al Regimentului 1 Artilerie. Cetate (1911-…); comandant al Brig zii 2 Artilerie Grea (1916); (…).

Un loc important în cariera sa l-a ocupat participarea la Primul R zboi Mondial. În campania din 1916 a comandat pe front Brigada 2 Artilerie Grea, probând profesionalism i mult curaj.

Locotenent-colonel Ioan VITZU

N scut: 31martie 1893, la Buz u.Decedat:-Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1912-1914); coala

Special de Artilerie (1921); cursul de informa ii pentru gradul de maior (1923).Grade militare: sublocotenent -1914, locotenent -1916, c pitan -1917, maior-

1926, locotenent-colonel -1934.Func ii militare: comandant de sec ie în Divizionul Obuziere (1914-1916);

comandant de baterie în Regimentul 2 Artilerie Grea (1916-1918), Divizionul 36 Obuziere (1918-1919), Regimentul 72 Obuziere (1922-1923), Regimentul 35 Artilerie (1924-1935); ef serviciu armament-muni ii al Diviziei 15 Infanterie (1920-1921), Comandamentul Vân tori de Munte (1925-1926); comandant al Depozitului Domne ti (1926-1927), comandant divizion i ef Birou Mobilizare în Regimentul 2 Artilerie (1927-1929); ef grup ateliere la Arsenalul Armatei (1929-1930); ef de birou în Direc ia Tehnic a Inspectoratului General Tehnic (1930-1935); comandant de divizion i ef birou instruc ie în Regimentul 12 Artilerie (1935-1937); ef birou la Centrul de

Recrutare Cern u i (1937-1939); ef de birou în Direc ia Industriei de R zboi (1939-1941) i Direc ia Controlului Industriei de R zboi (1942-1944).

A fost un o er valoros. Elementul de nitoriu al carierei sale îl reprezint participarea la Primul R zboi Mondial. A participat la luptele de la Giurgiu, Fl mânda, Bratocea, Tabla Bu ii, Valea Buz ului, Râmnicu S rat.

A fost totodat i un valoros publicist. Lucrarea ,,Poten ialul de r zboi al marilor puteri” (1939, 1940) l-a consacrat în domeniul economiei militare.

341


General de brigad Augustin VL DESCU

N scut: 26 august 1896, la Ploie ti.Decedat: -Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie, Geniu i Marin –Bucure ti

(1914-1916); coala Special de Artilerie –Timi oara (1919-1921); Facultatea de Mecanic –Timi oara; coala de Tragere i Centrul de Instruc ie al Artileriei –Fran a.

Grade militare: sublocotenent -1 iulie 1916, locotenent -1 septembrie 1917, c pitan-aprilie 1920, maior -1 septembrie 1926, locotenent-colonel -1934, colonel - 8 aprilie 1940, general -14 iunie 1945.

Func ii militare: comandant sec ie în Regimentul 19 Artilerie (1916-1917); comandant sec ie în Regimentul 7 Artilerie (1917-1918); comandant de baterie i instructor în coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1918-1920); instructor în

coala Special de Artilerie (1920-1925); o er în Regimentul 19 Obuziere; instructor în Centrul de Instruc ie al Artileriei (1926-1934); o er în Inspectoratul Tehnic al Armatei (1934-1935); o er în Inspectoratul General al Artileriei (1936-1938); comandant al Regimentului 2 Artilerie Grea (1940); comandant al Centrului de Instruc ie Informa ii al Artileriei (1 noiembrie 1940 – 20 iunie 1941); comandant al artileriei Diviziei 1 Gr niceri (22 iunie – 1 decembrie 1941); director al Fabricii de Muni ii i Materiale Str ule ti (1 decembrie 1941 – 1 aprilie 1942); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei ,,Mihai Bravu’’ (2 aprilie 1942 – 4 aprilie 1944); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei (decembrie 1944 – 16 iunie 1946); comandant al Diviziei de Gard (20 august 1946 – 26 iunie 1947); comandant al Corpului 7 Teritorial (27 iunie – 11 iulie 1947); director al Direc iei Tehnice din Comandamentul Regiunii a 4-a.

Generalul de brigad Augustin Vl descu s-a n scut în Ploie ti, la 26 august 1896. Dup absolvirea cu rezultate foarte bune a unui liceu teoretic din ora ul natal a optat pentru cariera militar , înscriindu-se la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin în vara anului 1914. La absolvirea acesteia, la 1 iulie 1916, a fost înaintat la gradul de sublocotenent i repartizat la Regimentul 19 Artilerie. Cu acesta a participat în toamna aceluia i an la luptele din Primul R zboi Mondial. În anul urm tor, 1917, în func ia de comandant de sec ie în Regimentul 7 Artilerie a participat la luptele de la M r ti i Oituz. Pentru ,,comportamentul dârz i curaj în luptele de sus inere a infanteriei’’144, la 1 septembrie 1917 a fost înaintat la excep ional la gradul de locotenent.

Din vara anului 1918 pân în anul 1925 a îndeplinit func iile de comandant de baterie i instructor în coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu din Bucure ti i în

coala Special de Artilerie de la Timi oara. În perioada în care a fost o er la aceast ultim institu ie de înv mânt militar a absolvit i Facultatea de Mecanic .

De-a lungul timpului, ca urmare a calit ilor speci ce domeniului didactic a mai îndeplinit func ii în înv mântul militar de artilerie, inclusiv pe cea de comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei de la Mihai Bravu.144 Colonel Sandu Marinescu, ,,Bravi comandan i de brig zi i regimente de artilerie’’, Editura Pro Transilvania, Bucure ti, 2006, p.134

342


Ca urmare a preg tirii superioare în domeniul tehnic, generalul Augustin Vl descu a îndeplinit mai multe func ii în acest domeniu, cu rezultate remarcabile. Astfel în cadrul Inspectoratului Tehnic al Armatei a contribuit substan ial la asigurarea armatei cu armament de artilerie. Ca urmare a profesionalismului, recunoscut inclusiv prin înaintarea la excep ional la gradul de locotenent-colonel, a fost numit eful comisiilor româno-polone i al celei cu rile membre ale Micii În elegeri pentru asigurarea cu armament de artilerie. De asemenea, a avut o important contribu ie teoretic , în domeniul tehnic i tactic, caracterizat în elaborarea lucr rilor: ,,Stabilirea valorii unit ilor de foc ca element de lupt , transport i reîmprosp tare’’, ,,Caracteristicile tehnice i tactice ale artileriei armatelor str ine i a materialelor moderne’’, ,,Posibilit ile i nevoile artileriei noastre în strâns leg tur cu planul de înzestrare’’, ,,Propuneri

pentru refacerea h r ilor i a planurilor directoare în raport cu nevoile artileristice’’, ,,Regulamentul E1 pentru instruc ia la tunurile de 76 mm’’, ,,Regulamentul tragerilor artileriei –E6’’, ,,Regulamentul de recunoa teri i ocupare a pozi iilor de lupt ’’, ,,Manualul de topogra e artileristic ’’, ,,Regulamentul topogra ei artileristice’’ etc. Generalul Augustin Vl descu a fost unul dintre speciali tii de artilerie ce a publicat numeroase i valoroase articole de specialitate în publica iile timpului. Dar el nu a fost numai un valoros teoretician, ci i un excelent practician. A fost între altele comandant de regiment, de centru de instruc ie, de divizie i de corp teritorial. În toate func iile a fost apreciat cu cali cative maxime. A fost trecut în rezerv pentru boal , la 30 septembrie 1947. În cei 31 de ani de carier militar a fost decorat cu multe medalii i ordine, între care men ion m:

Medalia - ,,Victoria’’ 1916-1919;,,Semnul Onori c’’ - de aur pentru 25 ani de serviciu;Ordinul - ,,Steaua României’’ cu panglic de virtute militar ;Ordinul - ,,Steaua României’’ cu panglic de virtute militar ;Ordinul - ,,Coroana României’’.

Prin întreaga sa activitate generalul de brigad Augustin Vl descu a contribuit substan ial la dezvoltarea artileriei, a înv mântului acestei arme, la reu ita eforturilor militare pe câmpurile de lupt pentru înf ptuirea idealurilor na ionale.

General Ioan D. VL DESCU

N scut: 5 iulie 1870, comuna Comani, plasa tef ne ti.Decedat: 1949Studii militare: coala Fiilor de Militari din Craiova (1886-1889); coala de O eri de Artilerie i Geniu (1891-1893);

coala Superioar de R zboi (1894-1896).Grade militare: sublocotenent -8 iulie 1891, locotenent -1 ianuarie 1894, c pitan -10 mai 1899, maior -..., locotenent-colonel -..., colonel -..., general de brigad -1 aprilie 1917.

343


Func ii militare: comandant de pluton în coala de O eri de Artilerie i Geniu (1891-1893) i în Regimentul 5 Artilerie (1893-1894); Comandant de baterie în Regimentul 1 Cetate (1894); o er de stat major în comandamentul Diviziei 5 Infanterie i Regimentul 8 Artilerie; comandant al Companiei de Jandarmi Rural din ora ul

Constan a (1896-1897); ef de stat major al Diviziei 1 Infanterie (1913); comandant al Corpului de Jandarmi (1927); comandant al Diviziei 9 Infanterie (1927-1930).

Datele biogra ce despre generalul Vl descu Ioan sunt pu ine i incomplete. Aceast stare de fapt se datoreaz pierderii memoriului s u de personal.

Între datele cunoscute amintim c a fost ul preotului Vl descu Dumitru din comuna Comani i al Catinc i. A fost c s torit începând cu 24 septembrie 1895 cu Magdalena Marin.

O er temeinic preg tit, ambi ios s-a a rmat ca un foarte bun artilerist, o er de stat major i comandant. Profesionalismul s u l-a probat din plin în ac iunile militare ale celui de-al doilea r zboi balcanic în func ia de ef de stat major al diviziei 1 Infanterie i în timpul Primului R zboi Mondial.

Ca urmare a calit ilor sale remarcabile a fost numit în onoranta func ie de comandant al Corpului de Jandarmi, prin Înaltul Decret nr. 2759 din 1927. Din nefericire pentru el a fost înlocuit în aceast func ie, dup numai 21 de zile de c tre generalul Davidoglu Cleant. Urm toarea func ie pe care a fost încadrat a fost cea de comandant al Diviziei 9 Infanterie, pe care a exercitat-o pân în anul 1930 când prin Înaltul Decret nr. 984 a fost trecut în rezerv .

Pentru meritele sale deosebite a fost decorat de-a lungul timpului cu o serie de distinc ii între care amintim:

Medalia jubiliar - ,,Carol I’’ (Î.D. nr. 5384 din 28 decembrie 1905);Semnul onori c de 25 de ani; -Medalia - ,,Avântul rii’’ (Î.D. nr. 6244 din 20 iulie 1913);Ordinul - ,,Coroana României’’ clasa a IV-a cu panglica de virtute militar ;Ordinul - ,,Steaua României’’ clasa a IV-a cu spade i panglica de virtute

militar ;,,Crucea Comemorativ ’’ - (Î.D. nr. 1744 din 7 iulie 1918);Ordinul „ - Sfântul Stanislav” clasa a II-a (Brevetul nr. 127641);,,Steaua României’’ - clasa a III-a (Î.D. nr. 1686 din 1923).

General de brigad Petre VL DESCU

N scut: 26 octombrie 1888, în Bucure ti.Decedat: 2 iunie 1977, la Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1907-1909);


1920, locotenent-colonel -1926, colonel -1932, general de brigad -1938.

344


Func ii militare: (…); comandant al Diviziei 5 Infanterie (1941-1942); la dispozi ia Ministerului Ap r rii Na ionale (1942).

A fost un o er valoros, cu o exprimare profesional admirabil . A participat la campania din 1913, la Primul i la cel de-al Doilea R zboi Mondial. În timpul acestuia din urm s-a remarcat în ac iunile militare din centrul Basarabiei i de la Odessa.

A fost trecut în rezerv la 19 iulie 1942.Generalul de brigad Petre Vl descu a încetat din via la vârsta de 89 de ani,

la 2 iunie 1977.

General de divizie Mihail VOICU

N scut: 2 februarie 1890, în comuna Marginea de Jos, jude ul Buz u.Decedat: 17 august 1961, în închisoarea Gherla.Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1910-1912);


1920, locotenent-colonel -1930, colonel -1936, general de brigad -1943, general de divizie -1946.

Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 16 Artilerie, Regimentul 2 Obuziere (1912-1916); comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie Grea (1916-1917); func ii în Marele Cartier General (1917-1919); profesor în Centrul de instruc ie al artileriei-Mihai Bravu, comandant al Regimentului 35 Artilerie, 2 Artilerie grea, 24 Artilerie (1921-1938); ef serviciu în Marele Stat Major (1938-1939); comandant al Brig zii 5 Artilerie (1939-1942); comandant al artileriei Diviziei 21 Infanterie (1942); comandant al artileriei Corpului 4 Armat (1942-1943); comandant al Diviziei 14 Infanterie (1944); comandant al Diviziei 2 Infanterie (1944-1945); loc iitor al comandantului Corpului 4 Armat Teritorial (1945-1946); func ii în Marele Stat Major (1946-1947).

Generalul de divizie Mihail Voicu a fost unul din marii comandan i ai primei jum t i a secolului al XX-lea. A comandat de-a lungul carierei sale subunit i, unit i i mari unit i. A participat la campania din 1913 i la cele dou r zboaie mondiale.

A condus unit ile Diviziei 2 Infanterie în luptele de la Szolnok, Budapesta, din masivul Javorina, pentru for area râurilor Hron, Nitra, Vah i Morava i din podi ul Boemiei.

Devotamentul s u exemplar fa de ar a fost „r spl tit” dup schimb rile survenite dup al Doilea R zboi Mondial, cu pierderea libert ii. De altfel, generalul de divizie Mihail Voicu a încetat din via în închisoarea Gherla, la data de 17 august 1961.

345


General de divizie Panait WARTHIADI

W

coala Militar de O eri Activi de Artilerie „Ioan Vod “ din Sibiu

346


General de divizie Panait WARTHIADI

N scut: 16 martie 1846, la Bucure ti.Decedat: 7 februarie 1911.Studii militare: coala de O eri (1859-1864-Promo ia Unirii). Grade militare: sublocotenent -1864, locotenent -1868, c pitan -1871, maior -1877, locotenent-colonel -1881, colonel -1888, general de brigad -1897, general de divizie - 1906.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 1 Artilerie (1864-1877); comandant divizion în Regimentul 2 Artilerie (1877-1882); ajutor al comandantului Regimentului 2 Artilerie (1882-1884); ata at militar la Viena (1884-1885);

comandant al Regimentului 2 Artilerie (1885-1888); comandant al artileriei Corpului 1 (1888-1891), 2 Armat (1891-1896); comandant al colii de O eri (1896-1897); comandant al Regiunii Înt rite Foc ani-N moloasa-Gala i (1897-1900); ef al Statului Major Regal (1900-1906,); comandant al Corpului 3 Armat Gala i (1906-1910) i 2 Armat Bucure ti (1910-1911).

A participat la R zboiul pentru Independen , conducându- i divizionul în luptele de la Plevna, Opanez, Smârdan i Vidin. La 30 august 1877 din divizionul s u a c zut la datorie primul o er artilerist, sublocotenentul Elefterescu Ion.

A fost decorat cu „Virtutea Militar de r zboi”, „Steaua României de r zboi”, „Crucea trecerii Dun rii”, „Ap r torii Independen ei”, „Ordinul Carol I în grad de comandor”, „Steaua României în grad de mare o er”, „Coroana României în grad de comandor”, „Semnul onori c de 18 i 25 ani de serviciu”, „Medalia jubiliar Carol I”, „Medalia comemorativ Rus ”, „Marea cruce cu briliante Sf. Ana”, „Ordinul Sf. Stanislas” i altele.

În luna noiembrie 1909, generalul Warthiadi a fost s rb torit de camarazii din Corpul 3 Armat la împlinirea a 50 de ani de serviciu militar. La 8 noiembrie, la restaurantul Cap a, a avut loc întâlnirea promo iei sale, mai ind în via 8 din cei 15 absolven i, dintre care generalul de divizie Constantin Br tianu i generalii artileri ti Alexandru Tell i Nicolae Stoika. Între colegii deceda i îi amintim pe generalul de divizie Iacob Lahovary, colonelul Constantin Cr tunescu i colonelul Dimitrie Dumitrescu-Maican.

A decedat la 7 februarie 1911. Dup o cierea serviciului religios s-au rostit discursuri de omagiere, din care re inem: ,,Generalul Warthiadi a consacrat întreaga sa activitate carierei militare, a servit ara cu credin i a ap rat-o cu vitejie, a iubit armata cu pasiune, a câ tigat dragostea i stima tuturor acelora care l-au cunoscut i au putut aprecia acest caracter leal i ne ov itor”. (general Leon Mavrocordat,

347


eful Statului Major Regal); ,,Faptele sale de arme stau scrise cu litere de aur în marea carte a r zboiului neatârn rii.” (general George Georgescu, inspectorul general al artileriei); ,,Generalului Warthiadi i-a fost dat s ia parte la întreaga munc uria , f r tihn i f r odihn , ca o er mic i mare, de la Unire pân azi, contribuind prin munca sa i urmând prin activitatea sa necontenit prop irea armatei care a adus neatârnarea i regalitatea noastr , visul nostru str mo esc de aur. (...) Generalul Warthiadi în timpul lungii sale cariere de comandant superior, de la 1897 pân azi, a comandat jum tatea cea mai important a rii noastre. De la regiunea înt rit a Siretului i pân la malul drept al Oltului, de la Dun re pân la în l imile mun ilor no tri, acolo unde a fost nevoie de t rie i destoinicie, generalul Warthiadi era în frunte”. (colonel Scarlat Panaitescu, eful de stat major al Corpului 2 Armat ).

Corpul neînsu e it al generalului a fost transportat la Cimitirul Bellu pe un tun tras de ase cai. În jurul sicriului i pe dou platforme erau a ezate mul ime de coroane din partea M.S Regelui Carol I, A.S. Regale Ferdinand, Corpurilor 2 i 3 Armat , Regimentului 2 Artilerie, colilor militare, Revistei Artileriei, Revistei Armatei, camarazilor de arme, prietenilor i rudelor. Afetul mortuar a fost urmat de un foarte mare num r de generali i o eri superiori, rude i prieteni, tr sura M.S. Regelui Carol I (ca o distinc ie acordat generalului (doar consilierii familiei regale i generalii Alexandru Cernat i Arion Eracle mai bene ciase de aceast distinc ie), tr surile rudelor, toate trupele garnizoanei Bucure ti.

Generalul de divizie Panait Warthiadi împreun cu câ iva subordona i

348


General de divizie Iacob ZADICColonelul Grigore ZADICLocotenent Gheorghe ZAPANGeneralul de brigad (r) Nicolae M. Z G NESCUGeneralul de brigad Toma ZOTTERColonel Ioan ZVORANUGeneral de brigad Eugen ZWIEDINEK

z

Baterie de artilerie la instruc ie

349


General de divizie Iacob ZADIC

N scut: 8 decembrie 1867, în comuna Br tule ti, jude ul Roman.Decedat: 8 aprilie 1970, la Bucure ti.Studii militare: Liceul Fiilor de Militari - Ia i, coala de O eri de Artilerie i Geniu (1886-1888), coala Special de Artilerie i Geniu (1889-1891), coala Superioar de R zboi (1896-1898).Grade militare: sublocotenent -1888, locotenent -1891, c pitan-1996, maior -1906, locotenent-colonel -1911, colonel -1914, general de brigad -1918, general de divizie -1919.

Func ii militare: comandant de pluton i baterie în Regimentul 4 Artilerie (1888-1889), Regimentul 3 Artilerie (1891-1896), Regimentul 12 Artilerie (1696); ef birou preg tire de lupt la Regimentului 8 Artilerie (1898-1901); o er în statul major al Diviziei 7 Infanterie (1901-1906); ef de stat major al Diviziei 2 i 7 Infanterie (1906-1909, 1910-1911); comandant al Regimentului 8 Artilerie (1909-1910, 1911-1914); ef de stat major al Corpului 3 i 4 Armat al Armatelor de Nord i 1 (1914-1917); secretar general în Ministerul materialelor de r zboi (1917-1918); comandant al Diviziei 8 Infanterie (1918-1919); comandant al Corpului 4 Armat (1919-1922); a fost pensionat în anul 1926.

A participat în Primul R zboi Mondial la luptele din Transilvania (1916) ca ef de stat major al Armatei Constantin Prezan, i de la M r e ti, ca ef de stat major al Armatei 1 comandat de generalul Constantin Christescu i apoi de generalul Eremia Grigorescu.

La 9 noiembrie 1918, la cererea guvernului bucovinean, aprobat de regele Ferdinand, în fruntea Diviziei 8 Infanterie, a intrat în Siret, stabilindu- i comandamentul în “Casa Sbierenilor” , fost sediu al jandarmeriei austriece, iar la 11 noiembrie în Cern u i, unde a avut parte de o primire triumfal . Iancu Flondor s-a adresat comandantului trupelor române: „Domnule General! Ca pre edinte al Consiliului Na ional am datoria s binevenez falnica oaste român la intrarea ei în capitala Bucovinei, acestei ri care p streaz în sânul ei s ntele moa te ale marelui nostru Domn tefan. Suntem pe cale s întregim iar i mo tenirea lui – România Mare – su etul lui nemuritor este în mijlocul nostru. Dar , nu este dat in ei omene ti de a xa în grai viu o astfel de sim ire. Numai o rug ciune f r cuvinte, care se înal la ceruri, îi poate corespunde întrucâtva. Domnule General! Da i-mi voie s binecuvântez a a cum o fac doi fra i iubitori care dup o lung i dureroas desp r ire se întâlnesc spre a nu se mai desp r i niciodat . O fac, deschizând bra ele mele i strângându-v la piept”.

350


În cuvântul de r spuns la alocu iunea lui Iancu Flondor, generalul Iacob Zadic a spus: „Onora i cet eni ai Bucovinei! În urma dorin ei Comitetului na ional bucovinean, M.S. Regele i România au r spuns chem rii i au adus ajutorul armatei române, pentru ca lini tea acestei ri s nu e turburat . Sosind, aduc salutul cu iubire fr easc i pot s spun cu iubire de mam al României libere c tre ara Bucovinei. În aceste momente, gândul meu se înal c tre Dumnezeu i-i adreseaz mul umirile României Mari c a scos sfânta dreptate la suprafa . Pentru desp r irea Bucovinei a trebuit s curg sânge i s cad un cap de Domn, pentru reîmpreunarea ei îns n-a curs nici un pic de sânge,

c ci s-a f cut totul prin vrednicia voastr i vrerea drept ii”.Ca unul dintre participan ii de seam la victoria de la M r e ti, a fost înso itorul

o cial al mare alilor Fran ei Joffre, comandantul suprem al armatelor franceze în anii 1915-1916, i Foch, comandant al for elor franceze în anul 1918, cu prilejul vizitelor acestora în România în 1920, respectiv 1922.

A decedat la 8 aprilie 1970, la Bucure ti, la venerabila vârst de 103 ani.

Colonel Grigore ZADIC

N scut: 27 martie 1828, în Bucure ti.Decedat: -Studii militare: Liceul Militar „Mân stirea Dealul”; coala de O eri de Artilerie,

Geniu i Marin ; coala Militar de Observatori în balon; coala Special a Artileriei i coala Superioar de R zboi (1926-1928).

Grade militare: sublocotenent –1917; locotenent - ...; c pitan - .....; maior - .....; locotenent-colonel –1940; colonel –1945.

Func ii militare: comandant pluton în Regimentul 24 Artilerie (1922-1926); o er de stat major în Marele Stat Major (1928-1936); diplomat militar (1936-1937); o er în stagiu la Regimentul 11 Artilerie în armata francez ; comandant secund la Centrul de Instruc ie al Ap r rii Contra Aeronavelor (1940-1941); ajutor al omandantului Comandamentului Ap r rii Antiaeriene a capitalei (1941-1942); conduc tor al delega iei o erilor de antiaerian trimi i la preg tire în Germania (01.03–10.04.1942); comandant al Divizionului 5 Artilerie Antiaerian Mobil din Regimentul 5 Artilerie Antiaerian (1942-1943); o er în Marele Stat Major (1943-1945); comandant al Centrului de Instruc ie al Artileriei Antiaeriene (1946).

Colonelul Grigore Zadic a fost ul distinsului artilerist, general de divizie Iacob Zadic. A primit o aleas educa ie, atât în familie cât i în institu iile de înv mânt pe care le-a urmat. Prin absolvirea liceului militar, a institu iilor de înv mânt militar i a Facult ii de drept din Ia i, a dobândit o preg tire temeinic ce i-a permis o exprimare profesional de cea mai bun calitate.

De remarcat faptul c a participat la Primul R zboi Mondial ca observator în balon. Dup absolvirea studiilor de specialitate a fost numit comandant de subunitate în Regimentul 24 Artilerie. Dup absolvirea în anul 1928, cu rezultate foarte bune a colii

351


Superioare de R zboi a desf urat o laborioas activitate în Marele Stat Major. Începând cu anul 1936 a îndeplinit activit i în diploma ia militar . Debutul în acest domeniu a fost marcat de participarea la misiunea „Societe des Nation”. Ulterior a îndeplinit func ia de ata at militar adjunct la Paris.

Revenit în ar , ca urmare a experien ei dobândite în Fran a, a îndeplinit func ii de r spundere, având între altele o contribu ie substan ial la dezvoltarea înv mântului de artilerie antiaerian . În calitate de secund al comandantului Centrului de Instruc ie al Ap r rii Contra Aeronavelor a contribuit la elaborarea unor regulamente i instruc iuni.

În timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a participat la ap rarea antiaerian a capitalei în anul 1941 i în calitate de comandant al Divizionului 2 Artilerie din Regimentul 5 Artilerie Antiaerian la campania din est. Dup 23 august 1944, colonelul Zadic a trecut în rezerv de i potrivit prevederilor timpului aceast m sur a fost neregulamentar .

A r mas în con tiin a camarazilor ca un str lucit specialist de artilerie antiaerian i un valoros diplomat militar.

Locotenent Gheorghe ZAPAN

N scut: 8 martie 1897, la Dorohoi, jude ul Boto ani.Decedat: 20 iulie 1976, la Bucure ti.Studii militare: Liceul Militar „Mân stirea Dealu” (1914-1915);

coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1915-1916).Grade militare: sublocotenent -1916, locotenent -1917; în 1922 a trecut în rezerv , iar în 1941 a fost reactivat, participând la r zboi atât în est cât i în vest.Func ii militare: comandant de pluton de artilerie (1916-1918); profesor de matematic la Liceul Militar Mân stirea Dealu (1918-1922).

A fost un o er temeinic preg tit. Pe lâng studiile militare a urmat în perioada 1919-1923 Facultatea de drept din Ia i. De asemenea, în perioada 1926-1932 a urmat studii de doctorat în psihologie la Berlin.

A luat parte la ambele r zboaie mondiale. În Primul R zboi Mondial a participat la b t lia de la M r e ti, ind r nit. În cel de-al Doilea R zboi Mondial a luptat atât în est, unde a fost r nit, cât i în vest.

În anul 1917 a primit ,,Premiul pentru lucr ri de matematic aplicat la tiin ele militare” pentru studiul ,,Asupra câtorva elemente de tragere” publicat în ,,Gazeta matematic ’’, nr. 4, anul XXII.

Este întemeietorul unor discipline i ramuri tiin i ce: taxiologia, cibernetica activit ii umane, cibernetica pedagogic , pedagogia structural etc.

352


Generalul de brigad (r) Nicolae M. Z G NESCU

N scut: 25 mai 1898, la Ploie ti.Decedat: 1987, Bucure ti.Studii militare: coala de O eri de Artilerie i Geniu (1 noiembrie 1922-

31 octombrie 1923); coala Superioar de R zboi (1929-1931).Grade militare: sublocotenent -1917; locotenent (avansat la excep ional la

01.10.1919); c pitan – 15.02.1925; maior -1935; locotenent-colonel -1 iulie 1942; colonel -1 martie 1944; general de brigad (avansat în rezerv ) – 1981.

Func ii militare: comandant sec ie obuziere în Regimentul 19 obuziere Ploie ti (1917-1919); o er cu popota în Brigada 5 Artilerie (1919-1920); comandant de baterie în Regimentul 19 Obuziere (1920-1921); comandant de sec ie (1921-1922), ajutor al Biroului Muni ii în Depozitul Central Muni ii de R zboi i comandant al Companiei a 2-a Chitila (1923-1927); o er de stat major în Regimentul de Artilerie Antiaerian (1927-1928); o er de stat major în Regimentul 1 Ap rare Contra Aeronavelor (1931-1933); o er în Marele Stat Major (1933-1934); o er de stat major în comandamentul Diviziei 1 Aerian (1 noiembrie 1934-31 octombrie 1935); ef Birou Instruc ie i ef birou Organizare - Mobilizare în Comandamentul For elor Aeriene (1935-1938); comandant al Grupului Mixt din Centrul de Instruc ie Ap rare Contra Aeronavelor (1938-1940); o er de stat major în Corpul 2 Armat (1940-1942); ef al Biroului Organizare – Mobilizare i ajutor al comandantului la Comandamentul Ap r rii Antiaeriene (1942); sub ef de stat major i ef al Biroului Organizare-Mobilizare la Comandamentul Artilerie Antiaeriene (1 noiembrie 1942 – 1martie 1943); ef al Sec iei a 3-a Instruc ie în Statul Major Aerian (1 martie 1943 – 1 martie 1944); ef sec ie Opera ii în Comandamentul Aerian (1 martie 1944 – 1 august 1944); comandant al Regimentului 9 Artilerie Antiaerian (1944-1945).

Generalul de brigad Nicolae Z g nescu s-a n scut la Ploie ti, ind primul dintre cei patru i ai lui Mihai Z g nescu, o er de infanterie i ai Mariei Z g nescu-Radian, profesoar de desen i artist plastic. Dup absolvirea a 5 clase primare în Ploie ti a urmat 7 clase la Liceul Militar din Ia i i a sus inut examenul de bacalaureat la renumitul Liceu „S n ii Petru i Pavel” din Ploie ti. Ulterior a fost admis la data de 1 octombrie 1916 la

coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin .De remarcat faptul c op iunea sa pentru cariera armelor s-a încadrat în

tradi ia familiei. Nu numai tat l s u a fost o er, ci i bunicul, Alexandru Z g nescu, participant la R zboiul de Independen i mai ales celebrul s u str bunic, c pitanul Pavel Z g nescu, devenit peste ani colonel cel ce a comandat eroic pompierii bucure teni în lupta cu turcii din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848.

i-a f cut debutul în cariera armelor participând cu gradul de sublocotenent la r zboiul pentru întregirea neamului. În luptele de la M r e ti, în calitate de comandant al unei sec ii de obuziere din Regimentul 19 Obuziere Ploie ti, a fost r nit la cap în ziua de 16 iulie 1917. De i r nit a refuzat s e evacuat de pe front i a luptat mai departe cu regimentul s u. În prima sa notare de serviciu, comandantul Regimentului 19 Obuziere, colonelul Andrei Miclescu a eviden iat curajul cu care a condus în lupt sec ia sa.

Dup r zboi a îndeplinit diferite func ii de comandant de sec ie i de baterie de artilerie, de o er cu aprovizionarea i de ef al Biroului Muni ii în Depozitul Central de

353


Muni ii de R zboi. De asemenea, s-a preocupat de ridicarea nivelului s u de preg tire de specialitate, dar i general , urmând un curs la coala de tragere a Artileriei de la Râ nov, în 1922, coala Special de Artilerie în perioada 1922-1923 i Facultatea de Drept (la f r frecven ) din Bucure ti.

Momentul de cotitur în cariera sa a avut loc la data de 1 aprilie 1927 când a fost încadrat ca o er de stat major într-un regiment de artilerie antiaerian .

În perioada 1929-1931, a urmat cu rezulatate superioare coala Superioar de R zboi, ind apreciat cu cali cative „bine” de c tre directorul de studii, colonelul Spiroiu i de comandantul colii Superioare de R zboi, generalul Ion Antonescu. Ca o er de stat major a activat cu succes într-o multitudine de func ii.

De re inut faptul c în data de 1 noiembrie 1941 a fost trimis pe frontul de est unde a remaniat dispozitivul de ap rare antiaerian al Corpului 2 Armat . F r a minimiza alte func ii importante de inute în timpul r zboiului, vom eviden ia modul remarcabil în care a exercitat în perioada 1 august 1944 - 15 mai 1945 func ia de comandant al Regimentului 9 Artilerie Antiaerian . Cu acest Regiment a participat la luptele grele de ap rare antiaerian a zonei petroliere Prahova. La data de 15 mai 1945, Regimentul 9 Artilerie Antiaerian a fost transformat în „regiment de instruc ie” , dislocat în Bucure ti, iar comandantul s u, colonelul Nicolae Z g nescu a fost trecut în rezerv . Aceast m sur gr bit , nedreapt s-a datorat particip rii sale la campania din est. Ulterior i-a asigurat existen a ca inginer constructor pe diferite antiere. În anul 1981, în semn de apreciere a întregii sale activit i sub drapel a fost avansat la gradul de general de brigad . Men ion m c de-a lungul anilor a fost decorat cu medaliile:

„ - Crucea comemorativ ” 1918-1920 cu bareta M r e ti (1920),„ - Victoria” (1920).„ - Semnul onori c pentru 25 de ani de serviciu” (1938),„ - Crucea trecerii Dun rii” cu baret Tradi ii (1940).„ - Aeronautic clasa a III-a” cu spade (1942). De asemenea i-au fost atribuite

ordinele „Coroana României în grad de cavaler” (1929); „Coroana României cu spade în grad de o er” (1943); „Coroana României cu spade i panglic militar în grad de comandor” (1945).

Generalul de brigad Toma ZOTTER

N scut: 25 aprilie 1889, la Alexandria, jude ul Teleorman.Decedat: ............Studii militare: coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin (1915-1917); coala

de Aplica ie pentru Artilerie (1922-1923); coala Superioar de R zboi (1931-1933).Grade militare: sublocotenent -1917; locotenent- 1919; c pitan- 1923; maior-

1935; locotenent-colonel-.............; colonel-1943; general de brigad - 1947.Func ii militare: comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1917-1919);

comandant de baterie, ajutor ef birou mobilizare la Regimentul 2 Artilerie Hipo (1919-1922); comandant de baterie la Regimentul 39 Artilerie (1926-1931); ef de stat major la

354


Regimentul 39 Artilerie (1936-1942); ef de stat major la Divizia 13 Paz din Transnistria (1942), la Divizia 13 Infanterie (1942) i la Divizia 10 Infanterie (1942-1943); ef de stat major la Corpul 5 Armat (1943-1946); ef Sec ie în Direc ia Personal a Ministerului de R zboi (1945-1946); ef de stat major la Corpul 5 Teritorial (1946-1947); comandant al Diviziei Gard ; comandant al artileriei Regiunii 3 Militare; omandant al Diviziei 18 Infanterie; ef de stat major al Regiunii 3 Militare (1947-1950).

A copil rit în Alexandria, unde a urmat patru clase primare i gimnaziul. Dup absolvirea Liceului „Mihai Viteazul” din Bucure ti a fost admis la coala de O eri de Artilerie, Geniu i Marin din capital .

i-a început cariera militar în anul 1917, la comanda unui pluton din Regimentul 2 Artilerie. În lunile iulie – august a participat la marea b t lie de la M r ti. În anul 1919, odat cu înaintarea la gradul de locotenent a fost numit comandant de baterie în Regimentul 2 Artilerie Hipo.

Ca urmare a calit ilor profesionale, în anul 1924 a fost mutat la coala de Aplica ie a Artileriei unde i-a desf urat activitatea pân în anul 1926 c nd a fost numit comandant de baterie în Regimentul 39 Artilerie.

Dup absolvirea colii Superioare de R zboi în anul 1931, a îndeplinit func ii de ef de stat major. În aceast func ie la Regimentul 39 artilerie, locotenent-colonelul

Toma Zotter a participat în perioada 22 iunie 1941-24 decembrie1942 la luptele pentru eliberarea Bucovinei de Nord i a Bucovinei i la cele pentru cucerirea ora ului Odessa. De asemenea, a participat la eroicele lupte de la Cotul Danului, ca ef de stat major la Divizia 10 Infanterie, la luptele din Caucaz.

La data de 31 octombrie 1943 a fost înaintat la gradul de colonel i numit în aceea i consacrat func ie pentru el de stat major la Corpul 5 Armat din Ploie ti. A condus ac iunile de lupt ale acestuia împotriva rezisten ei germane din perioada 23-31 august 1944.

Odat cu înaintarea la gradul de general în data de 24 ianuarie 1947, a dep it etapa parc f r de sfâr it „a func iei de ef de stat major” a fost numit comandant al Diviziei de Gard . De i a mai îndeplinit func ii de comandant al artileriei Regiunii 3 Militare, respectiv al Diviziei 18 Infanterie, i-a încheiat activitatea militar tot ca ef de stat major a Regiunii 3 Militare.

În cei aproape 34 de ani în care a servit ara sub drapel a dovedit profesionalism, responsabilitate i devotament fa de armat i na iunea român . Pentru calit ile sale, probate din plin în timpul particip rii la cele dou r zboaie mondiale, generalul Toma Zotter a fost distins cu mai multe ordine i medalii între care amintim:

„Coroana României” - clasa a IV-a cu spade i panglic de „Virtute Militar ”.„Steaua României” - clasa a IV-a.Ordinul - „Mihai Viteazul” clasa a III-a cu spade.

355


Colonel Ioan ZVORANU

N scut: 15 iunie 1873, la Gala i. Decedat:-Studii militare: coala Militar de O eri de Artilerie i Geniu (1891-1893).Grade militare: sublocotenent -1893, locotenent -1896, c pitan -1904, maior -

1911, locotenent-colonel -1916, colonel -1920.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 2, 5, 7, 10 i 14 Artilerie (…);

comandant al Regimentului 1 Artilerie Grea (1917-1919).A fost unul din mul ii bravi artileri ti participan i la R zboiul de Reîntregire.

În campania din 1916 a îndeplinit func ia de ef al artileriei în capul de pod de la Turtucaia, iar în luptele de la M r e ti a comandat gruparea de artilerie. A participat, de asemenea, la campania din 1919 din Ungaria cu Divizia 7 Infanterie.

La 31 ianuarie 1923 a fost trecut în retragere pe motiv de boal , contractat în timpul serviciului militar.

General de brigad Eugen ZWIEDINEK

N scut: 21 februarie 1886, la Cluj.Decedat: 29 august 1956.Studii militare: coala de Cade i a Armatei Austro-ungare; Academia Militar din Viena (1904-1907); Cursul de gaze de la Viena; Cursul de artilerie pentru o eri superiori la Viena.Grade militare: sublocotenent -18 august 1907; locotenent- 1 noiembrie 1912; c pitan -1 septembrie 1915; maior -1 septembrie 1919; locotenent-colonel -31 martie 1923; colonel -1 octombrie -1928; general de brigad -16 iunie 1936.Func ii militare: diferite func ii în Regimentul 34 Artilerie câmp din Armata Austro-Ungar (18 august 1907-1912); comandant

al Divizionului 2 în Regimentul 36 Obuziere de Câmp (1 martie-1 septembrie 1919); o er în Regimentul 37 Artilerie (1 septembrie 1919 - 20 noiembrie 1920); o er în Regimentul 33 Artilerie (20 noiembrie 1920 – 1 aprilie 1923); comandant de divizion i ef al Biroului Instruc ie în Regimentul 40 Obuziere (1 aprilie 1923 – 1 octombrie

1928); o er de ordonan al Regelui Ferdinand (18 ianuarie 1925 – 15 iunie 1935; primii 3 ani i 8 luni a fost deta at de la Regimentul 40 obuziere); comandant al Regimentului 2 Artilerie Grea (15 iunie 1935 – 16 iunie 1936); o er în Statul Major Regal (Casa Militar Regal ), (16 iunie 1936 – 19 iulie 1942).

Generalul Zwiedinek s-a n scut la 21 februarie 1886 la Cluj în familia nobilului de S denhorst, Alois de Zwiedinek. A urmat cursurile colii de Cade i a Armatei Austro-Ungare i ale Academiei Militare din Viena. La absolvirea acesteia a fost avansat la 18 august 1907 la gradul de sublocotenent i repartizat la Regimentul 34 Artilerie de Câmp.

356


Dup realizarea României Mari a fost primit în armata român cu gradul de c pitan, prin Înaltul Decret nr. 3051 din 17 iulie 1919145. Ca urmare a lipsei de o eri cu grad superior a fost numit comandantul Divizionului 2 din Regimentul 36 Obuzier de Câmp din Sibiu. Calit ile sale au fost în scurt timp descoperite de e i s i. Comandantul Brig zii 18 Artilerie, colonelul Marcovici, îl aprecia elogiativ: „Este un bun o er superior, cu o educa ie aleas , priceput în meseria sa i divizionul s u se prezint prea bine sub toate raporturile. La toate inspec iile ce am f cut am constatat cu o deosebit pl cere munca neobosit depus de acest o er superior. Este un foarte bun element i dotat cu frumoase sentimente ost e ti i române ti. Este tipul o erului–perfect,

camarad, disciplinat, corect în toate ac iunile sale”.De men ionat c tat l s u a fost voluntar în R zboiul din 1877-1878 în Regimentul 1

C l ra i146.Comandantul Regimentului 33 Artilerie, locotenentul-colonel Castan , în „nota

cali cativ ” pe anul 1921, îl caracteriza la fel de onorant: „Bun militar. Perfect c l re i îndemânatec. D un exemplu frumos subalternilor prin felul de a . Educa ia militar

des vâr it . Disciplinat în toate ocaziile. Îndepline te serviciul foarte con tiincios i bine......... [……]. Îl propun la înaintarea excep ional la gradul de locotenent-

colonel”147.Pe lâng excelenta preg tire militar general i de specialitate a manifestat

i frumoase calit i sportive. Era un foarte bun c l re i un des vâr it spadasin. În anul 1924, prin lec iile de scrim i oret pe care le-a oferit o erilor din garnizoana Târgu-Mure a f cut o reu it propagand aestui elegant i nobil sport.

Ansamblul calit ilor personale remarcabile l-au impus începând cu 29 ianuarie 1925 ca o er de ordonan al Regelui Ferdinand. La Statul Major Regal a mai îndeplinit func ia de adjutant regal la Casa Militar a Regelui i la Casa M.S. Regina Maria. În aceste func ii a fost apreciat atât de rege cât i de regin . Relevant este consemnarea generalului Constantin Posievici, eful Casei Militare Regale a Regelui din foaia cali cativ pentru anul 1930: „Distins, discret, om de munc , om de încredere, cu adev rat element de elit . În toate împrejur rile se achit de serviciul s u cu mult devotament i pricepere. Un admirabil camarad...”.

În anul 1934 a urmat „ Cursul de comandant”. Anul urm tor prin Înaltul Decret nr. 1559 din 15 iunie 1935 a fost numit comandant al celebrului Regiment 2 Artilerie Grea. A avut o activitate intens , atât în ceea ce prive te „preg tirea de r zboi” a regimentului, cât i în solu ionarea problemelor administrative, inclusiv de dezvoltare a infrastructurii acestuia.

Dup ce la data de 16 iunie 1936 a fost înaintat la gradul de general de brigad a fost mutat din nou în Statul Major Regal. Presta ia sa profesional a fost i de aceast dat de excep ie. Elocvent în acest sens este consemnarea efului

145 Comandor dr. Marian Mo neagu, General de brigad Eugen Zwiedinek, Revista Document nr. 1 din 2012, p. 96146 Idem147 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Memoriul Original, General Zwiedinek, dosar 5751, la 13

357


Casei Regale a M.S. Regele referitor la serviciul generalului, plin de român i credin , pe lâng M.S. Regina Maria: „Se remarc prin sentimentele sale distinse de bun camarad. Întrune te armonios deprinderile de perfect curtenie cu fermitatea în hot râri. Des vâr it administrator f r a umbrii str lucirea cur ii. În concluzie: Distins în maniere, dar distins i în sentimente i în ac iunile sale”148.

A fost trecut în rezerv , pentru limit de vârst la 19 iulie 1942 prin Decretul nr. 2275/1942.

Pentru meritele sale admirabile a fost distins cu multe ordine i medalii între care amintim:

Ordinul - „Coroana României” clasa a IV-a (1922);Ordinul Sârb - „Sf. Sava” clasa a III-a în grad de comandor;Ordinul Sârb - „Vulturul Alb” clasa a III-a în grad de comandor (1928);„Crucea de Fier” clasa a II-a; - Ordinul - „Steaua României” clasa a III-a în grad de cavaler (1928);Ordinul - „Steaua României” clasa a IV-a în grad de o er (1929).

Generalul de brigad Eugen Zwiedinek, sas de origine, este un exemplu de loialitate fa de armat i statul român, de profesionalism de cea mai înalt clas .

Generalul a trecut la cele ve nice în data de 29 august 1956.

148 Arhiva Ministerului Ap r rii Na ionale, Memoriu Original al Generalului de brigad Eugen Zwiedinek, dosar nr. 5751, la 32

358


359


CAPITOLUL II

OMAGIU ARTILERIŞTILORAltarele eroilor artilerişti:

monumente, statui, obeliscuri şi busturi

360


361


IntroducereDintotdeauna românii i-au cinstit înainta ii, i-au venerat eroii i au ridicat

monumente menite a aminti genera iilor viitoare de cei c rora le-au fost dedicate. Jertfa generoas i eroic a zeci de mii de români în R zboiul de Independen i în cele dou con agra ii mondiale ale secolului trecut a imprimat o valen nou , superioar con tiin ei afective na ionale i implicit cultului eroilor. Artileri tii, ca de altfel întreaga o tire român , au tiut în permanen s îmbr i eze cu gândul recuno tin ei camaradere ti memoria înainta ilor, a celor ce au scris istoria armei, armatei i implicit a rii, cu devotament, cu dragoste, cu în elepciune i adesea cu sânge. Au tiut s p streze vie amintirea predecesorilor artileri ti, inclusiv prin ridicarea unor monumente de mare ra nament artistic. De multe ori eforturile generoase ale artileri tilor de a- i cinsti camarazii de arm ce au devenit mit i legend pentru armat i unii chiar pentru na iune s-au îngem nat în mod fericit cu cele ale societ ii civile. În prezenta lucrare ne-am propus s prezent m, într-o manier evident non-exhaustiv , acele monumente, statui, obeliscuri reprezentative, dedicate exclusiv eroilor artileri ti i unor personalit i emblematice ale armei. Men ion m totodat c eroii artileri ti au fost omagia i nu numai ca entitate distinct ci i al turi de cei apar inând altor arme prin construirea de monumente dedicate tuturor eroilor o tirii.

Monumentul Eroilor ArtilerieiEste monumentul reprezentativ pentru cinstirea memoriei eroilor artileri ti.

Este amplasat în Bucure ti, în Pia a Eroilor, la intersec ia Bd. Eroilor cu Bd. Eroilor Sanitari. A fost ridicat din ini iativa cadrelor de conducere din Inspectoratul General al Artileriei (inspector - general de brigad Mihail POPESCU), în anul 1993, cu prilejul anivers rii a 150 de la în in area artileriei române moderne.

362


Crea ie a sculptorului militar Teodor Zam rescu, monumentul reprezint un tun din bronz, puternic stilizat, cu eava ridicat spre cer, înalt de 10 metri, xat pe un soclu din beton, placat cu pl ci de travertin, înalt de 3 metri, pe o platform circular cu diametrul de 12 metri. Pe 4 suporturi sunt a ezate câte 4 bombe sferice din metal, asem n toare cu cele din piatr folosite de tunarii voievozilor români. Pe platforma din fa a monumentului s-au amplasat dou tunuri din timpul domniei lui Petru Cercel, domn al rii Române ti (11583-1585), reconstituite dup un model de epoc . Monumentul a fost dezvelit la 10 noiembrie 1993, în prezen a pre edintelui Rommâniei, Ion Iliescu, a premierului Nicolae V c roiu, a ministrului ap r rii, generalul Nicolae Spiroiu, a altor personalit i politice, artileri ti în activitate, în rezerv i în retragere, a altor cadre militare, a unui numeros public. Dezvoltarea pe vertical a tunului stilizat, elementul principal al monumentului, simbolizeaz i rena terea acestei arme, având în vedere c a fost dezvelit la împlinirea unui secol i jum tate de la reapari ia artileriei române într-o organizare structural modern .

363


Monumentul Independen ei (Monumentul Regelui Carol I) din Craiova

Monumentul - cunoscut sub ambele denumiri- a fost inaugurat în anul 1913 i d râmat i topit în anul 1948. A fost considerat atât un omagiu adus regelui Carol I, cât i artileriei române, deoarece din opt personaje, apte erau artileri ti: Carol I, maiorul Iacob Lahovary, eful opera iilor din Marele Cartier General, c pitanul Z nescu, comandantul bateriei „Carol I” de la Calafat i patru servan i la dou tunuri. De re inut faptul c soclul monumentului reconstituia o por iune din parapetul bateriei „Carol I” de la Calafat149. Monumentul Independen ei sau Monumentul Regelui Carol I, realizat prin subscrip ie public , de sculptorul oltean Dimitrie Pavelescu-Dimo a fost amplasat la intrarea în Parcul Romanescu, în punctul cunoscut sub denumirea „Fântâna cu eap ” sau

„Fântâna lui Bogdan”. Inaugurarea lui s-a fãcut la 21 mai 1913, cu prilejul s rb toririi a 35 de ani de la ob inerea Independen ei de Stat a României, în prezen a M. S. Regina Elisabeta a României i a membrilor Familiei Regale. Monumentul avea 9 metri în l ime total , 6 metri l ime la baz , în l imea p r ii de bronz de 7,70 metri, iar statuia M. S. Regelui de 3 metri. Prin întreaga sa compozi ie, aceast oper de art exprima afectul pe care regele l-a avut fa de artilerie, arm pe care o numea extrem de m gulitor „podoaba o tirii mele” i importan a acesteia în ob inerea independen ei de stat.

149 Vezi. Valeria B lescu – Monumentul Independen ei din Craiova – Magazin istoric nr. 5 (482), mai 2007, pp. 22-25; *** - Serbarea desvelirii Monumentului Independen ei la Craiova - în Revista Armatei, ianuarie 1914, pp. 14-32

Macheta Monumentului Independen ei (Regelui Carol I) Craiova

364


Monumentul lui Cobuz

Monumentul ridicat în memoria sergentului artilerist Constantin Popescu, considerat primul militar român decedat în R zboiul de Independen , este amplasat în partea de vest a localit ii Calafat, în Parcul Poporului, lâng c pit nia portului, pe locul unde în 1877 se a a amplasat bateria „Elisabeta“. Sergentul Constantin Popescu din bateria 1 „ tefan cel Mare“, a Regimentului 1 Artilerie, a fost ucis în data de 14 mai 1877 în urma unui duel de foc cu artileria otoman din Vidin.

A fost dezvelit în anul 1880, din ini iativa i cu ajutorul localnicilor. Numele de „Cobuz” vine de la personajul cu acest nume din poezia „Pene Curcanul” a lui

Vasile Alecsandri. Pe o plac de marmur de pe monument se a înscris urm toarea inscrip ie: „În amintirea primului o tean c zut în R zboiul romîno-ruso-turc. 14 mai 1877. Sergent Popescu Constantin”.

Monumentul eroilor din R zboiul de Independen , Calafat

Este în l at pe faleza Dun rii, pe locul unde fusese amplasat bateria „Carol”, de unde s-au tras primele proiectile asupra Vidinului. În acest loc Domnitorul Carol a exclamat „Asta-i muzica ce-mi place!”. Realizat de sculptorul Ion Pavelescu-Dimo, a fost dezvelit în anul 1886. Pe un piedestal paralelipipedic, din piatr ro iatic , se ridic un obelisc din piatr alb , înalt de circa 2 metri, ancat de 2 tunuri din o el orientate spre Vidin.

365


În vârf era un obuz tras asupra bateriei „Carol”, pe care se a a un vultur cu aripile întinse. Pe fa ada principal se a o cunun din frunze de stejar, turnat din bronz, i o plac de marmur cu inscrip ia: „În amintirea bombard rii Vidinului, în 26 aprilie 1877”150.

Monumentul artileristului sergent Constantin PopescuA fost ridicat în incinta fostului

Regiment 31 Doroban i Calafat i inaugurat la 30 iunie 1923. Monumentul a fost dedicat sergentului artilerist Constantin Popescu, din Regimentul 1 Artilerie, primul erou al artileriei române moderne, c zut la datorie pecâmpul de lupt , la 14 mai 1877. Regimentul 1 Artilerie a avut avut cei mai mul i deceda i în R zboiul de Independen , 34 la num r, fa de cei 15 ai Regimentului 2 Artilerie, 13 ai Regimentul 3 Artilerie, respectiv 19 ai Regimentul 4 Artilerie. A fost realizat de sculptorul Luigi Georgetti. Pe placa de marmur sunt scrise urm toarele: „În amintirea artileristului sergent Popescu Constantin, primul c zut în R zboiul 1877-1878, care prin sacri ciul vie ii lui a dat cea mai frumoas pild de iubire a patriei”151. Este cel de-al doilea monument ridicat în memoria artileristului erou.

150 Dr. Florian Tuc , dr. Cristache Gheorghe – Altarele eroilor neamului –Editura Europa Nova, Bucure ti, 1995, p. 92151 Ucrain, C., col. (r) dr., Paraniac, C., col., - “In memoriam” – Omagiu artileri tilor români – Editura O.I.D.I.C.M., Bucure ti, 1993, p. 13

366


Monumentul Bateria “Mircea”

Amplasat pe locul pe care a fost Bateria “Mircea”, a fost inaugurat în anul 1910. Monumentul, sub form de trunchi de piramid , înalt de 2,80 metri se a a ezat pe un piedestal înalt de 90 cm. Deasupra monumentului se a un glob de bronz (ghiulea) pe care este xat un mic drapel din metal. Pe p r ile laterale, pe pl ci de marmur , se a urm toarele texte: “Locul Bateriei Mircea, cu ase tunuri calibru mare. Campania 1877-1878, sub domnia gloriosului Carol I”; “Prin glasul tunului, prin puterea armelor i prin vitejia ilor rii, am câ tigat dreptul de a tr i liberi i neatârna i. Recuno tin

veteranilor din 1877-1878. Pild noilor genera ii”152.Vechi de peste un secol, monumentul impresioneaz prin contrastul dintre

tulbur toarele mesaje transmise i simplitatea arhitecturii sale. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice na ionale.

152 Ibidem, 1993, p. 14

367


Monumentul Independen ei, CalafatEste un ansamblu sculptural, situat

pe faleza Dun rii, pe locul unde s-au a at pozi iile fostei baterii de artilerie „ tefan cel Mare”, în prim vara anului 1877. Este crea ia sculptorului Pavel Bucur i a fost dezvelit la 21 august 1980. Compus din dou elemente distincte, soclu i grup statuar, monumentul impresioneaz mai ales prin în l imea total de 15 m i prin suprafa a mare, de 25 m.p. a basoreliefurilor. Soclul, din travertin, de form paralelipipedic , prezint ample basoreliefuri cu scene ale trecerii Dun rii, la 1877, de c tre armata român ; la partea superioar a acestuia sunt încrusta i anii centenarului independen ei: „1877-1977“. Grupul

statuar este lucrat în piatr alb i înf i eaz simbolic trei osta i, apar inând principalelor arme implicate în acest r zboi i anume: un artilerist, personajul principal, ce ine în mân un drapel, un vân tor cu arma la picior i un doroban care sun din goarn atacul153.

Monumentul de la mormântul generalului de divizie Enrik Herkt

A fost realizat i dezvelit la 9 noiembrie 1910, de c tre artileri ti, prin grija Stabilimentelor de artilerie. A fost amplasat la mormântul generalului din cimitirul Bellu catolic. Monumentul se compune: dintr-un bloc de granit monolit dreptunghiular, pe care se a o plac de marmur neagr pe care scrie: “Stabilimentele de artilerie, Generalului de divizie ENRIK HERKT, întemeietorul lor, n scut la 16 februarie 1829, decedat la 9 noiembrie 1908 ”; o cruce de er forjat a ezat în partea dinapoi a blocului de granit; în cele patru col uri ale blocului se a câte un tun de font , cu obuz i focos, turnate dup modelul 1863, a c ror fabricare generalul a supravegheat-o în Belgia; tunurile sunt legate între ele cu lan uri de er, cu zale de form dreptunghiular . Din p cate ast zi doar crucea din er forjat mai aminte te de memoria generalului Herkt.

153 Dr. Florian Tuc , dr. Cristache Gheorghe – Altarele eroilor neamului –Editura Europa Nova, Bucure ti, 1995, p. 92-93

368


Monumentul generalului de corp de armat Nicolae D sc lescu, din Piatra Neam

Monumentul generalului Nicolae D sc lescu, de la mormântul s u din Cimitirul Eternitatea din Piatra Neam , este opera sculptorului Marius Butunoiu. Men ion m c în anul 1992 a fost construit o nou cript care ad poste te osemintele marelui comandant. Bustul din bronz este amplasat pe un soclu nou, paralelipipedic, pe care se g se te o plac de marmur neagr ce con ine înscrisul “GENERAL/NICOLAE D SC LESCU/ 10.04.1884-28.09.1960”.

Dorim s amintim faptul c în spatele monumentului se a un altul (se observ în fotogra e) dedicat eroilor din Primul R zboi Mondial. Existen a acestui monument re ect o dat în plus respectul purtat peste ani bravului general, inclusiv de camarazii de arm .

369


Monumentul generalului de corp de armat Nicolae D sc lescu, din Cluj-Napoca

Monumentul este amplasat în Pia a tefan cel Mare din municipiul Cluj-Napoca, în fa a Comandamentului Diviziei 4 Infanterie “Gemina”, continuatoarea tradi iilor Armatei a IV-a, al c rei ultim comandant a fost generalul Nicolae D sc lescu în cel de-al Doilea R zboi Mondial.

A fost construit prin eforturile comandamentului Armatei a IV-a “Transilvania”, în anul 1995 i dezvelit în anul 1996. Sponsorii ridic rii acestui monument au fost: S.C. Arm tura S.A. Cluj-Napoca i S.C. Marmosim S.A. Simeria.

Este opera sculptorului Anton T nase i a arhitectului Ioan Arboreanu.

Monumentul este constituit din bust i soclu. Bustul, din bronz, are o în l ime

de 105 cm i o l ime de 62 cm. Soclul este placat cu marmur . Pe partea frontal a acestuia, pe plac de marmur neagr este scris: “GENERAL DE CORP DE ARMAT / NICOLAE I. D SC LESCU/ 1884-1969 / COMANDANTUL ARMATEI A 4-A ROMÂNE ”. Pe alte dou pl ci de marmur neagr , mai mici, dispuse la baza soclului, sunt înscrise numele sculptorului i arhitectului, respectiv constructorul i

sponsorii monumentului.

370


Bustul generalului Constantin Christescu, M r e ti

Bustul generalului de corp de armat Constantin Christescu este amplasat pe aleea central a Mausoleului M r e ti. Amplasarea sa în acest loc plin de semni ca ii istorice se datoreaz în primul rând recunoa terii meritelor sale în preg tirea marii b t lii de la M r e ti. Este totodat i o repara ie moral a faptului c generalul nu a fost înhumat, din varii motive, în sarcofagul ce-i fusese destinat de la început în mausoleu.

Generalul Constantin Christescu merit onoarea ridic rii acestui monument i datorit faptului c el, cel considerat

creatorul colii române ti de stat major, a contribuit substan ial la elaborarea Planului de campanie pentru anul 1917. De fapt, întreaga sa carier militar de excep ie, înaltele demnit i militare de inute, impuneau o astfel de apreciere.

Bustul generalului Eremia Grigorescu din Timi oaraOper a sculptorului Oscar Spathe (Spaethe), bustul a fost amplasat în parcul

colii Speciale (de Aplica ie) a Artileriei (azi Scuarul Clinicilor noi din Parcul botanic). Dezvelirea a avut loc la 9 iulie 1939, la festivitate participând cadrele i o erii-elevi ai colii Speciale (de Aplica ie) a Artileriei cât i corpul o erilor colii de O eri de Artilerie. Printre invita i au fost generalul Gheorghe Petrescu, inspectorul general al artileriei, generalul C. Dumitrescu, comandantul colilor Militare ale Artileriei, generalul Gh. Oprescu, comandantul Diviziei 11 Infanterie Timi oara, sora i unul din i generalului, cadre militare i trup din garnizoan , o cialit i ale Timi oarei.Eremia Grigorescu mai are busturi la Slatina (în curtea fostului Regiment de Artilerie, realizat de Marius Butunoiu, i dezvelit la 9 mai 1971), Br ila (în fa a

comandamentului Brig zii de Geniu), Târgu-Bujor, precum i pe aleea central de la Mausoleul M r e ti.

371


Monumentul generalului Eremia Grigorescu din Br ila

Monumentul „General Eremia Grigorescu”, realizat de sculptorul Gavri I., este amplasat în fa a comenduirii garnizoanei Br ila. Pân la intrarea în vigoare a Planului Urbanistic Zonal-Centrul Istoric al municipiului Br ila, în iulie 2010, monumentul s-a a at în zona de protec ie a monumentului istoric „Cazarma artileriei”, actuala cazarm a U.M. 01763, construit în anul 1885. Monumentul se supune prevederilor Legii 120/ 2006 a monumentelor de for public i este protejat conform Legii 422/ 2001.

A fost ridicat în anul 1998 de Corpul 8 Armat cu ajutorul sponsorilor reprezenta i de Prim ria Br ila i S.C. SIDEX S.A. GALA I.

Bustul generalului, realizat din bronz, este amplasat pe un soclu din beton, placat cu marmur i dispus pe un piedestal placat de asemenea cu marmur . Pe partea din spate a soclului este montat o plac de bornz, pe care este înscris urm torul text: „Ridicat de comandamentul Corpului 8 Armat ; Sponsori Prim ria Br ila, S.C. SIDEX S.A. GALA I;Sculptor Gavri I.; Executat T Mixt UPSRS Gala i 1998“.

372


Bustul locotenentului Ioan Petra Oa ia

Se a amplasat în fa a colii Generale din Sibiel i a fost realizat în anul 1921, prin str dania so ilor Ioan Petra Oa ia i Maria, în amintirea ului lor, Ionel Petra Oa ia, locotenent în Regimentul 2 Artilerie Munte i a altor 15 eroi români, jert i pentru întrgirea neamului românesc. Monumentul, oper a sculptorului Theodor Burc , are o în l ime de 3,15 m, ind realizat din beton i bronz, împrejmuit cu stâlpi uni i cu lan uri metalice. Pe fa ada obeliscului sunt înscrise numele celor 15 eroi români, precum i un înscris memorial: „În amintirea eroului locotenent Ionel Petra Oa ia, c zut în lupta de la Oituz, în timpul r zboiului pentru întregirea neamului românesc. Patria recunosc toare“154.

Monumentul Eroilor Regimentului 11 Artilerie, Foc ani

A fost realizat de c tre N. Colios i inaugurat la împlinirea a 10 ani de la eroicele b t lii, în 1927, ind dispus în fosta zon a caz rmilor militare, ast zi în incinta unui obiectiv industrial. Regimentul 11 Artilerie a fost una dintre primele unit i care a intrat în razboiul pentru recuperarea Dobrogei, când în data de 23 iunie 1913 s-a decretat mobilizarea general . Prezent în Foc ani, Regimentul a fost s rb torit de întreaga popula ie a ora ului, care vedea aceast intrare în r zboi ca o posibilitate de întregire a grani elor statului român, grani e ale c ror limite xate arbitrar între ar i Transilvania erau trasate de-a lungul satelor istorice din plasa Putna i din Vrancea arhaic . În acela i timp, simbolic monumentul se adreseaz memoriei C pitanului Erou Corneliu Stoenescu c zut în lupt în 1916 la Balote ti, dar în sine re ect starea de spirit a unei localit i ce a fost nevoit s stea sub ocupa ie german din 1916 pân în 1918, în timp ce armata român f cea sacri cii de sânge.

154 Dr. Florian Tuc , dr. Cristache Gheorghe – Altarele eroilor neamului –Editura Europa Nova, Bucure ti, 1995, p. 243

373


Monumentul generalului Alexandru Ioani iu, Bucure ti

Este dedicat memoriei marelui general de divizie „post-mortem” decedat în urma unui tragic accident pe aeroportul din Baden.

Se a în Cimitirul Ghencea militar din Bucure ti. Are o înf i are modest , este realizat din piatr cioplit , ind asem n tor unui

sanctuar, cu în l imea de peste 2 metri i l imea de 3 metri. Pe fa ada monumentului este înscris urm toarea inscrip ie: „Generalul de divizie Alexandru Ioani iu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, eful Marelui Stat Major i al Marelui Cartier General al armatei, c zut pe câmpul de onoare: 17.IX.1941”155.

Statuia ecvestr a regelui Carol I al României

Statuia prezentat mai jos a fost realizat de Ivan Meštrovi . A fost inaugurat la 10 mai 1939, pe atunci Ziua Na ional a României, în prezen a regelui Carol al II-lea al României i a Marelui Voevod Mihai (viitorul rege Mihai al României), dat la care se împlineau i 100 de ani de la na terea lui Carol I. Odat cu schimb rile sociale de dup anul 1944, statuia a fost d râmat .

155 Ibidem p. 243

374


Statuia realizat de Florin Codre a fost inaugurat la 6 decembrie 2010. La inaugurare au fost prezen i Principesa Margareta a României, principele Radu al României Duda i primarul Capitalei, Sorin Oprescu, care au marcat momentul printr-o scurt ceremonie, în cursul c reia a fost citit mesajul Regelui Mihai I. Totodat , la eveniment au participat i academicienii R zvan Theodorescu i Constantin B l ceanu-Stolnici, fo tii pre edin i Ion Iliescu i Emil Constantinescu, precum i fostul premier C lin Popescu T riceanu.

Bustul generalului Alexandru Tell

A fost realizat de sculptorul D. M uanu, în anul 1929. Se a în Cimitirul Bellu Ortodox, în cripta familiei.

375


Monumentul generalului Ioan Carp

A fost realizat de sculptorul Karol Storck, în anul 1892. Se a în Cimitirul Bellu Ortodox. În prezent, bustul generalului nu mai exist .

Monumentul generalului Petre Vasiliu-N sturel

Monumentul funerar al generalului se a în Cimitirul Bellu din Bucure ti i a fost ridicat de so ia sa, Smaranda

N sturel. Este în fapt o cruce stilizat , atipic ca form i propor ii pe care se g sesc blazonul familiei, în partea superioar i înscrisurile aferente. Pe aceasta este înscris, în partea de sus: „GENERAL DE DIVIZIE PETRE V. N STUREL 1854-1920 / DIN VI A MARELUI BAN KONSTANDIN N STUREL FIEPASCUL”. De asemenea, mai sunt înscrise numele unor rude i perioadele în care acestea au tr it, inclusiv cel al so iei, trecut la cele ve nice în anul 1937.

376


Monument funerar general Jacob Lahovary

Monumentul se a în cimitirul Bellu, din capital . Este o construc ie ce se distinge prin ra namentul s u arhitectural. Este realizat în stil românesc, asem n tor ca form l ca elor noastre de cult ortodox. Monumentul în ansamblul s u impresioneaz , ca i personalitatea de excep ie a generalului de divizie Jacob Lahovary, fost ef al Marelui Stat Major (1 octombrie 1894 – 1 octombrie 1895), ministru de r zboi (1891; 1891-1894; 1900 – 1901), senator i deputat în mai multe rânduri.

Monumentul artileri tilor din Ploie ti

Este amplasat în municipiul Ploie ti, strada Cantacuzino (fost 23 August) în cazarma în care a func ionat pân în anul 1997 Centrul de Instruc ie al Artileriei, institu ie emblematic pentru înv mântul militar românesc i pentru artilerie. În prezent monumentul se g se te în incinta Bazei 2 Logistice Muntenia.

377


A fost ridicat pe platoul caz rmii, pentru cinstirea artileri tilor, prin conjugarea eforturilor Comandamentului Artileriei, Centrului de Instruc ie al Artileriei, îndeosebi a comandantului acestuia, colonelul Barac Gheorghe i ale Studioului de Arte Plastice al Armatei.

Bustul generalului Mihail Pastia din Cimitirul Nordic Foc aniBustul generalului Mihail Pastia din Cimitirul Nordic Foc ani a fost ridicat în anul

1904 de c tre marele sculptor român Karol Storck. A fost realizat la 5 ani dup decesul marelui general, produs la 24 ianuarie 1899 în Bucure ti.

De pe în l imea soclului, generalul Mihail Pastia înc vegheaz Poarta Foc anilor, acolo unde, în calitate de comandant al Comandamentului Regiunii Înt rite Foc ani (1895-1897) i-a încheiat str lucita carier militar . Prin prezen a pe soclu a semnului de arm i a înscrisului „General M. Pastia inspector general de artilerie”, autorul transmite peste ani mândria recunoscut a generalului de a fost artilerist.

378


Monumentul eroilor Regimentului 13 Artilerie din Constan a

Monumentul eroilor Regimentului 13 Artilerie este situat în Constan a, pe bulevardul Tomis, într-un mic parc de lâng capela militar . Ini ial monumentul era situat în incinta unit ilor de pe bulevardul mai sus-men ionat.

Este crea ia artistei Mili a P tra cu, n scut la Chi in u la

13 decembrie 1892. Fost elev a lui Constantin Brâncu i, Mili a P tra cu a fost considerat de speciali ti ca cea mai înzestrat femeie sculptor a României în secolul al XX-lea. A fost so ia lui Emil P tra cu.

Monumentul a fost ridicat în anul 1925 pentru a cinsti memoria eroilor artileri ti din Regimentul 13 Artilerie, c zu i la datorie în Primul R zboi Mondial. Acest regiment în in at în anul 1907, în cadrul Diviziei 9

Infanterie a participat glorios la Pimul R zboi Mondial, inclusiv la scrierea paginilor de aur ale istoriei marii b t lii de la M r e ti.

Monumentul în form de coloan , sus inut de un soclu hexagonal de 75 de centimetri, are în cap t un glob de bronz stilizat pe care se g se te un vultur, de asemenea confec ionat din bronz, cu aripile desf cute. Pe partea frontal a soclului a fost montat , în anul 1997, cu prilejul anivers rii a 90 de ani de la în in area regimentului o plac de marmur , pe care este înscris: „Glorie etern Regimentului 13 Artilerie 1907-1997 ”. De-a lungul timpului monumentul a fost profanat în mai multe rânduri. Asfel, în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, solda ii sovietici au smuls crucea din pliscul vulturului. Aceasta a fost pus la loc dup 30 de ani, ind realizat la fosta Intreprindere Mecanic Naval (ast zi Meconst).

379


Monument din Lugoj, dedicat împlinirii a150 de ani de la în in area Artileriei Române Moderne

Monumentul a fost ridicat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la în in area artileriei române moderne, în data de 10 noiembrie 1993. La festivit ile desf urate cu ocazia s n irii monumentului au participat loc iitorul efului Statului Major al Trupelor de uscat, general de brigad Gog Constantin, reprezentan i ai autorit ilor locale i întregul personal al unit ii.

Monumentul a fost ridicat din ini iativa Comandantului Regimentului 24 Artilerie Antitanc, colonel Gheorghe Feraru, actualmente general de brigad în rezerv , prin contribu ia artileri tilor.

Monumentul este format din trei p r i: baza, trunchiul de sus inere i partea superioar . Trunchiul de sus inere, format din dou corpuri de marmur , este a ezat pe o „funda ie” de ciment în patru trepte placate cu travertin. Pe corpul superior de marmur este ata at stema României, iar pe cel inferior este inscrip ionat „10.XI.1843 – 10.XI.1993 150 ANI DE LA ÎNFIIN AREA ARTILERIEI ROMÂNE MODERNE Lugoj 10.11.1993”. Sub inscrip ie sunt sculptate dou frunze de laur. De asemenea, pe corpul inferior al soclului este xat o plac de marmur pe care este gravat semnul de arm , evile de tun încruci ate.

La partea superioar a trunchiului, de asemenea pe o plac de marmur , este a ezat un tun, cu lungimea de 86 de centimetri i în l imea de 37 de centimetri, ce reprezint copia unei galoni e ruse ti. În l imea total a monumentului este de 365 de centimetri.

În interiorul treptei superioare se g se te un pergament care con ine numele comandantului i data amplas rii

monumentului.

380


Monumentul artileriei din Pite ti

A fost ridicat pentru a cinsti memoria artileri tilor Regimentului 6 Artilerie, participan i la al doilea r zboi balcanic, la intrarea dinspre ora pe strada Trivale, pe locul pe care ast zi este amplasat monumentul dedicat lui Tudor Vladimirescu, în imediata apropiere a colii Militare de Mai tri Militari i Subo eri „Basarab I”. La vremea ridic rii monumentului dedicat artileristilor, în cazarma ce ast zi g zduie te coala mai sus men ionat a func ionat Regimentul 6 Artilerie. Monumentul a existat pân când a fost dezafectat, în vederea ridic rii monumentului dedicat lui Tudor Vladimirescu, la ini iativa Diviziei Tudor Vladimirescu, campat la încheierea celui de-al doilea r zboi mondial în cazarma mai sus-men ionat . Apreciem ca l udabil demersul de ridicare a monumentului dedicat marelui revolu ionar, îns regret m faptul c acest lucru s-a produs prin distrugerea monumentului ce cinstea faptele de arme ale artileri tilor. Cu certitudine era loc în ora pentru ambele monumente. Din nefericire nu de inem su ciente date despre acest monument, îns ne bucur faptul c putem prezenta o fotogra e rar cu acesta.

381


ANEXE

382


383


Anexa nr. 1

OFI ERII ARTILERIEI ROMÂNE ÎN ANUL 1865

Fotogra a, denumit „O erii Artileriei Române - 1865”, reune te majoritatea artileri tilor din acel an, mul i dintre ei devenind elite ale acestei arme. În partea central a fotogra ei este locotenent-colonelul Nicolae Haralambie, comandantul Regimentului de Artilerie, încadrat (pe cercul apropiat) de Gheorghe Manu (stânga), Henrich Herkt (jos), Iulius Dunca (sus).

384


În fotogra e sunt: - o eri ai Regimentului de Artilerie:Lt.col. Nicolae Haralambie – Cdt. R. Art.Lt.col. Manu Gheorghe – ajutor cdt. R. Art.Mr. Sheletti Gheorghe – cdt. Dn.Mr. Dunca Iulius – cdt. Dn.Cpt. Costiescu Anton – cdt. Bt.Cpt. Agarici tefan – cdt. Bt.Cpt. Alexandru Candiano Popescu – cdt. Bt.Cpt. Koslinsky Alexandru – cdt. Bt.Cpt. Greceanu Nicolae – cdt. Bt.Lt. Greceanu Constantin – cdt. sec ieLt. Horbatsky Alexandru – cdt. sec ieLt. Poroineanu Atanasie – cdt. sec ieLt. Fotino Dionie – cdt. sec ieLt. Horezeanu Constantin – cdt. sec ieLt. Algiu Mihail – cdt. sec ieLt. Bujoreanu Constantin – cdt. sec ieSlt. Paleologu Barbu – cdt. sec ieSlt. Ghiurgiu Gheorghe – cdt. sec ieSlt. Bor nescu Nicolae – cdt. sec ieSlt. Warthiadi Panait – cdt. sec ieSlt. Piti teanu Constantin – cdt. sec ieCpt. Ghenovici Gheorghe – cdt. Bt.Slt. Glogoveanu Alexandru – cdt. sec ieSlt. Thomescu Vasile – cdt. sec ieSlt. Cremineanu Vasile – cdt. Sec ieSlt. Alexandrescu Constantin – cdt. sec ieSlt. Scurtu Nicolae – cdt. sec ieSlt. Izescu Gheorghe – cdt. Sec ieCpt. Dabija Nicolae – ajutant-maiorCpt. Dimitrescu Atanasie (Tassian) – c pitan instructorLt. Christodorescu Scarlat – casierSlt. Popescu Mihail – ajutor casierSlt. Pascu erban – port-drapel

- o eri din alte structuri ale armatei:Lt.col. Henric Herkt – director al Direc iei Artilerie (Stabilimente artilerie)Mr. Br tianu Alexandru – ef al Pulber riei Târg orCpt. Eracle Arion – ef al Manufacturii de arme Bucure tiCpt Popovici Gheorghe – cdt. Companie lucr tori la ManufacturLt. F lcoianu Alexandru – casier Direc ia Artilerie

385


Lt. Codrescu Nicolae – ef atelier lemn rie la ManufacturSlt. Ivanovici Liubomir – ef atelier mecanic la ManufacturSlt. Petrescu Christache – Direc ia Artilerie Dintre artileri tii existen i în armat în anul 1865 lipsesc din fotogra e:- din Regimentul de Artilerie:Mr. Barozzi Ion – cdt. Dn.Lt. Carp Ion – cdt. sec ie (la studii în Fran a)Slt. Robescu Alexandru – cdt. sec ie (la studii în Italia) Slt. Lahovary Iacob – cdt. sec ie (la studii în Fran a)Slt. Cr tunescu Constantin – cdt. sec ie (la studii în Fran a)Slt. Stoika Nicolae – cdt. sec ie (la studii în Fran a)Slt. Tell Alexandru – cdt. sec ie (la studii în Fran a)Lt. Panopol Leonida – cdt. sec ie Slt. Urziceanu Alexandru – cdt. Sec ie- din alte structuri:Mr. Angelescu Alexandru - subdirector în Direc ia ArtilerieCpt. Niculescu Ilie – ef al Arsenalului de arme Bucure tiLt. Lorentz Ignat – ef al Atelierului de arti ciiSlt. Dumitrescu Dumitru (Maican) – o er în Manufactura de arme (la studii în

Fran a) Slt. M inescu Alexandru – ajutor al efului Arsenalului de arme

386


Anexa nr. 2

COMANDAN II/INSPECTORII ARTILERIEI ROMÂNE (1866-2008)

- Lt. col. Enrik Herkt – 1866-1868- Col. Ion B nu u – 1868-?- Gl. Gheorghe Manu – 1878- Gl. Gheorghe Manu – 1881-1883- Gl. Eraclie Arion – 1886-1888- Gl. Alexandru Cernat – 1888-1890- Gl. Eraclie Arion – 1890-1891- Gl. Ioan Carp – 1891-1893- Gl. Mihail Pastia – 1893-1894- Gl. Mihail Popescu – 1894-1896- Gl. Mihail Pastia – 1896-1899- Gl. Mihail Popescu – 1899-1904- Gl. Constantin Coand - 1904-1910- Gl. Gheorghe Georgescu – 1910-1912- Gl. Constantin Coand - 1912-1916- Gl. Ion Paraschivescu – 1916- Gl. Radu Toroceanu – 1916-1918- Gl. Alexandru Referendaru – 1918-?- Gl. tefan Burileanu – 1929- Gl. Dumitru Popescu – 1929-1931- Gl. Gheorghe Petrescu – 1931-1935- Gl. Dumitru Mota - 1935-1937- Gl. Alexandru Rizeanu – 1937-1938- Gl. Petre Dumitrescu – 1938-1941- Gl. Florin Georgescu – 1941-1942- Gl. Emanoil Leoveanu – 1942- Gl. Alexandru Gheorghie - 1942-1943- Gl. Gheorghe Rozin – 1943- Gl. Vasile Atanasiu - 1943-1945- Gl. Costin Iona cu – 1945- Gl. Carol Schmidt – 1945- Gl. Grigore Nicolau – 1945- Gl. Gheorghe Stavrescu – 1945-1946 - Gl. Paul Alexiu – 1946-1947- Gl. Traian M nescu – 1947- Gl. Romulus Costescu – 1948-1953- Gl. Constantin Smirnov – 1953-1961- Gl. Marin Nicolescu – 1961-1969- Gl. Ioan Popescu – 1969-1984- Gl. Constantin Ioni - 1984-1992- Gl. dr. Mihail Popescu – 1992-1996- Gl. dr. Eugen Popescu – 2000-2005- Col. dr. Adrian Stroea – 2005-2007- Col. Constantin Afrim – 2007-2008

387


Anexa nr.3

ARTILERI TI ÎN ÎNALTE FUNC II MILITARE

ARTILERI TI MINI TRI DE R ZBOI I AI AP R RII

Colonel Nicolae Haralambie: 6 august 1866-7 februarie 1867 8 februarie 1867-23 mai 1867 - General Gheorghe Manu: 14 iunie 1869-17 decembrie1870 22 noiembrie 1888-4 noiembrie 1889 22 decembrie 1904-11 martie 1906- Colonel Nicolae Dabija: 8 ianuarie-10 iulie 1879- General Alexandru Anghelescu: 13 ianuarie 1886-4 noiembrie 1887 - General Iacob Lahovary: 21 februarie 1891-21 februarie 1894 1 aprilie 1899- 13 februarie 1901- General Eremia Grigorescu: 21 octombrie-28 noiembrie 1918- General Ion R canu: 27 septembrie 1919-1 martie 1920 13 martie 1920-17 decembrie 1921- General Paul Angelescu: 4 iunie 1927-9 noiembrie 1928 27 iulie 1934-28 august 1937- General Emil Bodn ra : 27 decembrie 1947-3 octombrie 1955- General Victor St nculescu: 16 februarie 1990-14 mai 1991

ARTILERI TI EFI AI MARELUI STAT MAJOR/ STATULUI MAJOR GENERAL

- General Iacob Lahovari: 1 octombrie 1894-1 octombrie 1895 - General Constantin Christescu: 3 decembrie 1913-1 aprilie 1914 25 octombrie-5 decembrie 1916 1 aprilie - 28 octombrie 1918 - General Dumitru Iliescu: 1 aprilie 1920-8 mai 1923- General Alexandru Lupescu: 1 octombrie 1923-21 iunie 1927- General Ioan Sichitiu: 1 februarie-1noiembrie 1937- General Florea enescu: 1 februarie 1939-23 august 1940- General Alexandru Ioani iu: 6 septembrie 1940-17 septembrie 1941- General Costin Iona cu: 20 iunie 1945-27 decembrie 1947- General Constantin Popescu: 30 ianuarie 1948-18 martie 1950- General Vasile Ionel: 30 decembrie 1989- 2 mai 1991- General Mihail Popescu: 31 octombrie 2000-24 octombrie 2004

388


ARTILERI TI, SECRETARI GENERALI AI MINISTERULUI AP R RII NA IONALE

- Colonel Gheorghe Mare : 1900-1902- General Constantin Coand : 1902-1904- General Nicolae Popovici: 1910-1912 - General V leanu Nicolae: 1912-1914- General Dumitru Iliescu: 1914-1916- General Alexandru Referendaru: 1918- General Ioan R canu: 1918-1919- General Ilie Partenie: 1931-1932 - General Dimitrie Mota : 1933- General Alexandru Rizeanu: 1933-1934- General Gheorghe Buicliu: 1937- General Nicolae D sc lescu: 1937-1938- General Aurel Aldea: 1938- General Nicolae Stoenescu: 1940- General Ion Boi eanu: 1941-1942- General Dumitru Carlon : 1944- Colonel Constantin Verde : 1946- General Savu Nedelea: 1947 - General (r.) Nicolae chiopu: 2000-2002

ARTILERI TI EFI AI TRUPELOR DE USCAT/ FOR ELOR TERSTRE

- General de divizie: Paul Alexiu 15 august 1947 - 1 iulie 1948- General-colonel Alexandru Gavrilescu: 30 iunie 1953 - 23 noiembrie 1955- General-locotenent Alexandru Vasiliu: 15 septembrie 1959 - 13 februarie 1962- General-maior Paul Cheler: 03 mai1977- 1 aprilie 1980- General-colonel dr. Iulian Topliceanu:26 februarie 1990 - 4 ianuarie 1991- General de divizie dr. Mihail Popescu: 3 decembrie 1997 - 30 noiembrie 2000- General-locotenent dr. Sorin Ioan: 1 decembrie 2004 - 3 noiembrie 2006; iulie 2012

ARTILERI TI, COMANDAN I AI COLII SUPERIOARE DE R ZBOI/ACADEMIEI MILITARE/

ACADEMIEI DE ÎNALTE STUDII MILITARE

- Maior Gheorghe Mare : 1889-1892- Colonel Alexandru Lupescu: 1905- Locotenent-colonel Traian G iseanu: - Locotenent-colonel Constantin Christescu: 1910-1912

389


- Colonel Ioan Popovici: 1914-1915 - Colonel Gheorghe Oprescu: 1929-1930- Colonel (General) Mihail Spiroiu: 1933-1936- General Alexandru Ioani iu: 1939-1940- General Constantin Verde : 1947- General Iosif Butoi: 1949-1950- General Constantin Verde : 1950-1957- General Mircea Agapie: 1991-1997

ARTILERI TI, EFI AI SEC IEI/DIREC IEI OPERA II din M. St. M./S.M.G.

- General Iacob Lahovary: 1877-1878, 1882, 1887-1892- Colonel Gheorghe Mare : 1896- Colonel Romulus Boteanu: 1897-1898- General Constantin Christescu: 1907-1908- General Ioan Popovici: 1909-1910- General Ion R canu: 1915-1916- General Ioan Sichitiu: 1918-1919- General Petre Dumitrescu: 1921-1922, 1925-1928- Colonel Gheorghe Linte : 1923-1924- General Gheorghe Potopeanu: 1931-1934- General Alexandru Ioani iu: 1937- General Radu Gheorghe: 1991-1994 - General Sorin Ioan: 2000-2004

ARTILERI TI COMANDAN I DE ARMATE

I. COMANDANTII ARMATEI 1General de brigad Nicolae PETALA – 13-21.10.1916General de divizie Constantin CHRISTESCU – 11.06-30.07.1917General de divizie Eremia GRIGORESCU – 30.07.1917-01.07.1918General de corp de armat Gheorghe FLORESCU – 23.03.1939-05.06.1940General de divizie Gheorghe LEVENTI – 11.09.-24.11.1940 (provizoriu)General de corp de armat Petre DUMITRESCU – 24.11.1940-25.03.1941General de divizie PARASCHIV DOBRE – 25.03 – 01.11.1941 General de armat ATANASIU VASILE – 13.02.1945 – 31.04.1946 General maior VOINEA GHEORGHE – 06.02.1989 – 08.04. 1990 General de brigad PARANIAC CORNEL – 01.05.1997 –01.08.2000

390


II. COMANDAN II ARMATEI A II-A

General-maior Ion DÂND REANU – 17.04.1980-24.01.1990General-locotenent Paul CHELER – 01.02.1990-07.02.1990

III . COMANDAN II ARMATEI A III-A General de armat Petre DUMITRESCU – 25.03.1941-29.08.1944General de corp de armat Nicolae D SC LESCU – 29.08.-10.09.1944General de corp de armat Ioan MIH ESCU – 10.09.-01.10.1944

IV . COMANDAN II ARMATEI A IV-A

General de corp de armat Constantin CHRISTESCU – 10.11-05.12.1916General de armat Constantin CONSTANTINESCU-KLAPS – 08.111941-

03.02.1943General de corp de armat Corneliu DRAGALINA – 03.02.-20.03.1945 (a asigurat

comanda)General de corp de armat Nicolae D SC LESCU – 12.01.-18.02.1945; 03.03.-

01.06.1945General de corp de armat Gheorghe STAVRESCU – 01.06.-01.10.1945General de corp de armat Grigore NICOLAU – 01.12.1946-22.03.1947General de corp de armat Stelian POPESCU – 09.12.1976-21.03.1979General de corp de armat dr. Iulian TOPLICEANU – 21.03.1979-07.02.1990General de armat dr. Paul CHELER – 07.02.1990-05.10.1995

391


Anexa nr. 4

GENERALI ARTILERI TI MOR I ÎN R ZBOI, DE INU I POLITICI I DECEDA I ÎN ÎNCHISORI

A. Mor i în r zboiGeneral de brigad p.m. Vasile CASIAN – 09.10.1942, Valea ScherbininGeneral de divizie p.m. Ion GLOGOJANU – 22.10.1941, Odessa-CrimeeaGeneral de divizie p.m. Alexandru IOANI IU – 17.09.1941, Baden-CrimeeaGeneral de brigad p.m. Gheorghe IONESCU, 10.08.1941, Odessa-CrimeeaGeneral de brigad p.m. Emanoil LUCESCU – 27.02.1942, Kalai-CrimeeaGeneral de brigad p.m. Andrei NASTA – 31.08.1941, Vakarjani, UcrainaGeneral de brigad p.m. Ioan I. POPESCU, 03.11.1942, Cotul DonuluiGeneral de divizie p.m. Ioan SION – 24.11.1942, Bol. Doncinskaia, RusiaGeneral de brigad p.m. Mihail OU U ( UTZU) – 15.06.1942, Sevastopol

B. De inu i politici deceda i în închisori General Aurel ALDEA - 17.10.1949, Aiud General Ion CARLAON – 1950, AiudGeneral Constantin S. CONSTANTIN – 29.02.1948, V c re ti General Alexandru GLATZ – 03.02.1953, Sighet General Emanoil LEOVEANU - 26.05.1959, F g raGeneral Gabriel NEGREI - 29.09.1951, AiudGeneral Ion R CANU - 25.02.1952, Sighet General Gheorghe ROZIN - 16.01.1961, V c re tiGeneral Ion SICHITIU 29.04.1952, AiudGeneral Gh. STAVRESCU - 11.01.1951, Aiud General Nic. STOENESCU - 02.03.1959, colonia CulmeaGeneral Petre VASILESCU – 04.11.1959, Gala iGeneral Mihail VOICU – 17.08.1961, Gherla

C. De inu i în închisori General Paul ALEXIUGeneral Dumitru CARLAONGeneral Constantin CONSTANTINESCU-KLAPSGeneral Nicolae DRAGOMIRGeneral Nicolae GHINERARUGeneral Gheorghe MOSIUGeneral Alexandru NASTAGeneral Gheorghe POTOPEANUGeneral Constantin TRESTIOREANU

392


Anexa nr. 5

ÎNCADRAREA ARTILERI TILOR ARMATEI ROMÂNE LA ÎNCEPEREA R ZBOIULUI DIN 1877

1. Statul major al artileriei:Col. Arion EracleLt.col. Costiescu Anton Arsenalul Armatei, Bucure ti: Lt.-col. Koslinsky Alexandru – director Cpt. Buiescu Vasile – subdirector Lt. G man Anastase Lt. Dr gulinescu Alexandru Lt. Perticari Ion Lt. Paraschivescu George Lt. Boerescu Iulius Pulber ria, Târg or: Mr. Christodorescu Scarlat – director Cpt. Hepites Virgiliu – subdirector; în r zboi cdt. Bt.1/R. 1 Art. Lt. Stroescu Mihail Pirotehnia, Bucure ti: Mr. Robescu Alexandru – director Cpt. Fotino Constantin – subdirector Lt. Manolescu Alexandru- în r zboi cdt. Bt. 4/R. 2 Art. Lt. Cucu Nicolae Lt. Paraschivescu Mihail

2. Regimente de Artilerie:

Regimentul 1 Artilerie, Craiova:Col. Dunca Iulius - comandantLt.col. Carp IonMr. Popescu Mihail - cdt. Dn.Cpt. Cremineanu Vasile - cdt. Bt. 5Cpt. Izescu George- cdt. Bt. 4Cpt.Petrescu ChristacheCpt. Z nescu Alexandru- cdt. Bt. 6Cpt. Gr m ticescu George- cdt. Bt. 2Cpt. Cost chescu GeorgeLt.(cpt.) Romanescu George cdt. Bt. 3Lt. D nescu ElefterieLt. Pa alega RaduLt. Priboianu Mihail

Regimentul 2 Artilerie, Bucure ti:Col. Angelescu Alexandru – comandantLt.col. Horbatsky AlexandruMr. Tell AlexandruMr. Warthiady PanaitCpt. Algiu Mihail- cdt. Bt. 6Cpt. Bor nescu Nicolae -cdt. Bt. 5Cpt.Rentz NestorCpt. Kalenderu George -cdt. Bt. 3Cpt. Georgescu Bere teanu Ion- cdt. Bt. 2Cpt. Nicolau Emanuel cdt. Bt. 1Lt. Stoica tefan Lt. Mavrocordat GeorgeLt. Negel George

393


Lt.Baldovin IonLt.Palada GrigoreSlt. Vasiliu ConstantinSlt. Con escu GrigoreSlt. T n sescu GeorgeSlt. Iarca AlexandruSlt. Popovici GrigoreSlt. Dragomirescu IonSlt.Coand ConstantinSlt. Popescu AntonSlt. Nicolescu Nicolae

Lt. Constantinidi IonLt. Vasiliu PetreLt. Savopol GeorgeSlt. Parfeni VasileSlt.Cor nescu GeorgeSlt. B l ceanu AlexandruSlt. Dimancea HaralambieSlt. Ra ianu ConstantinSlt. Elefterescu IonSlt. Gealep SotirSlt. Costescu IonSlt. Bor nescu RaduSlt. Antipa Dimitrie

Regimentul 3 Artilerie, Foc ani:Col. Herkt Henrich - comandantLt.col. Pastia MihailMr. F lcoianu AlexandruMr. Fotino Dionie- din ianuarie 1878, cdt.

al bateriilor de la CalafatCpt. Stoica Nicolae- cdt. Bt. 6Cpt. Alexandrescu C-tin - cdt. Bt. 1Cpt. Tomescu Vasile - cdt. Bt. 2Cpt. Lupa cu George - cdt. Bt. 3Cpt. Giur scu IonCpt. Mavrocordat NicolaeLt. D nescu Ion - cdt. Bt. 5Lt. tef nescu NicolaeLt. Grecescu ConstantinLt. Rafael Petre - Cdt. Bt. 4Lt. Url eanu AlexandruLt. Popescu DimitrieSlt. V leanu GeorgeSlt. Pan tefanSlt. Popovici TheodorSlt.Tiedmain IonSlt. Stroescu GeorgeSlt. Mare GeorgeSlt.Grecenu IonSlt. Hartel AlexandruSlt.Marcu NicolaeSlt. Stroescu Ion

Regimentul 4 Artilerie , Roman:Col. Dabija Nicolae - comandantLt.col. Agarici tefanMr. Pascu erbanMr. Cr tunescu Constantin - cdt. Bt. 5,

ulterior cdt. Dn.Cpt. Albu Epaminonda - cdt. Bt. 2Cpt. Boteanu Romulus - cdt. Bt. 1

C l reaCpt. om nescu Ion- cdt. Bt. 4Cpt. Georgescu Nicolae - cdt. Bt. 6Cpt. Cr iniceanu Christache - cdt. Bt. 3Cpt. Bunescu Nicolae - cdt. Bt. 5Lt. V g i AlexandruLt. Ghi escu MateiLt. Dr goescu LiviuLt. Popovici NicolaeLt. Z h reanu AlexandruLt. Ol nescu Ion Slt. Constantinescu TomaSlt. Dimitriu GeorgeSlt. P un GeorgeSlt. Dimitriu NicolaeSlt. Vasilescu NicolaeSlt. Url eanu NicolaeSlt. Culoglu GeorgeSlt. Cioran AlbertSlt. Dr ghici DimitrieSlt. Hartel Artur

394


3. Artileria teritorial : Divizia 1 Teritorial Militar , Bateria Pompieri Craiova Sec ia Craiova: Cpt. Ni escu Mihail Slt. Marin Mihalache Sec ia Severin: Lt. upagu Ioan Sec ia Pite ti: Lt. Puic Nicolae

Divizia 2 Teritorial Militar , Divizionul Pompieri Bucure ti Mr. Makarovitch George – comandant; din ianuarie 1878, cdt. Dn./R. 3 Art. Cpt. Horezeanu Constantin Bateriile Pompieri Bucure ti (3): Lt. Nanu George Slt. Parapeanu Ion Bateria Pompieri Ploie ti-Buz u: Cpt. Pandele Dimitrie

Divizia 3 Teritorial Militar Bateria Pompieri Gala i-Br ila: Lt. Livedeanu Mihail Bateria Pomp.Foc ani-Bârlad:Lt. Petrovici Constantin

Divizia 4 Teritorial Militar : Divizionul de Pompieri Ia i Mr. Ghenovici George – comandant Bateria Pompieri Ia i: Cpt. Bolintineanu Alexandru – în r zboi a comandat

coloana de muni ii a R. 4 Art. Bateria Pompieri Roman-Bac u: Cpt. Bujoreanu C-tin Slt. Hartular George Sec ia Boto ani: Lt. Sterie George

4. O eri de artilerie în alte structuri: - General Manu Gheorghe – comandant al Diviziei 4, apoi ef al artileriei

Armatei de opera ii; - General Haralambie Nicolae – comandant al mili iilor din Divizia 1 Teritorial ,

apoi comandant al Corpului de Vest - Maior (lt.col.) Iacob Lahovary – eful opera iilor - Maior Romulus Magheru – la Marele Cartier General - Maior Alexandru Candiano-Popescu – în mili ii

395


Anexa nr. 6

COMANDAN II MARILOR UNIT I I UNIT ILOR DE ARTILERIE LA 14 AUGUST 1916*

1. eful Serviciului Artileriei / Marele Cartier General General de brigad Radu TOROCEANU 2. Artileria Cavaleriei Dn. 1 Art. C l rea / D. 1 Cavalerie: Mr. RO IANU CONSTANTIN Dn. 2 Art. C l rea / D. 2 Cavalerie: Lt.col. BOTEZ MIRCEA 3. Regiunea Înt rit “F.N.G.”: Gl. d. (r) PETRE VASILIU-N STUREL 4. Artileria grea: Bg. 1 A. G.: Col. VERNESCU IOAN R. 1 A.G.: Col. LIMBURG DUMITRU R. 2 A.G.: Col. EREMIA GHEORGHE Bg. 2 A. G.: Col. (r) VIVESCU ROMULUS R. 3 A.G.: Lt.col. ZVORANU IOAN R. 4 A.G.: Col. GHEORGHIAN IOAN 5. Artileria de munte: R. Art. Munte T. 75 mm: Lt.col. DUMITRESCU CONSTANTIN R. Art. Munte T. 63 mm: Col. MOSCU AUREL Dn. Art. Munte T. 57 mm: Mr. FRUNZESCU TRAIAN 6. C. 1 A.: Bg. 1 Art./D. 1 I.: Col. LUPA CU CONSTANTIN R. 1 Art.: Col. POLTZER EDUARD R. 5 Art.: Lt.col. DEJOIANU ION Bg. 2 Art./D. 2 I.: Gl. bg. HEPITES CONSTANTIN R. 9 Art.: Lt.col. OPRAN NICOLAE R. 14 Art.: Col. BÂRSESCU ION R. 1 Ob.: Lt.-col. STOENESCU GHEORGHE R. 21 Art./D. 11 I.: Col. PA ALEGA DUMITRU 7. C. 2 A. : Bg. 3 Art./D. 3 I.: Col. GRECESCU ALEXANDRU R. 6 Art.: Lt.-col. TOMOROVEANU ALEXANDRU R. 15 Art.: Col. CORN EANU ALEXANDRU Bg. 4 Art./D. 4 I.: Col. P IANU DINU R. 2 Art.: Col. CONSTANTINIDI GHEORGHE R. 10 Art.: Lt.col. POPESCU NICOLAE R. 2 Ob.: Lt.-col. POLIZU ALEXANDRU R. 22 Art./D. 12 I.: Col. LUCESCU EUGENIU 8. C. 3 A. : Bg. 5 Art./D. 5 I.: Gl. bg. SPIRESCU GHEORGHE R. 7 Art.: Col. PRASSA GHEORGHE

*Conform M.Ap.N., M.St.M., Serviciul Istoric – România în r zboiul mondial 1916 – 1918, vol. 1,anexa nr. 42- Imprimeria Na ional , 1934

396


R. 19 Art.: Lt.col. NICOREANU DUMITRU Bg. 6 Art./D. 6 I.: Col. RUJINSKI DUMITRU R. 11 Art.: Lt.col. LAZ RESCU KOKINO R. 16 Art.: Col. GORGOS ANDREI R. 3 Ob. : Col. MIRONESCU DEMOSTENE R. 23 Art./D. 13 I.: Col. GLODEANU DUMITRU 9. C. 4 A. : Bg. 7 Art./D. 7 I.: Col. PETRESCU TUDOR R. 4 Art.: Col. TULEA CAROL R. 8 Art.: Col. CARDO DUMITRU Bg. 8 Art./D. 8 I.: Col. MIRONESCU GHEORGHE R. 12 Art.: Col. NISIPEANU IOAN R. 17 Art.: Col. BUZETESCU NICOLAE R. 4 Ob. : Col. COSTIN GRIGORE R. 24 Art./D. 14 I.: Col. SACHELARIDE EMIL 10. C. 5 A. : Bg. 10 Art./D. 10 I.: Gl. bg. ROVINARU NICOLAE R. 3 Art.: Col. CONDEESCU NICOLAE R. 20 Art.: Lt.col. BEJULESCU ION R. 5 Ob.: Col. GRIGORESCU ANASTASE R. 25 Art./D. 15 I.: Lt.col. BR DEANU ANTONIE 11. C. 6 A. : Bg. 11 Art./D. 16 I.: Col.(r.) GÂRLE TEANU JOSEF R. 26 Art.: Lt.col. (r.) MICLESCU GHEORGHE R. 27 Art.: Lt.col. GABUR DUMITRU 12. C. 7 A. : Bg. 9 Art./D. 9 I. : Col. PETCU I LEONIDA R. 13 Art.: Col. STOICA AUGUST R. 18 Art.: Lt.col. TOMESCU GRIGORE 13. eful Direc iei 3 Artilerie i muni ii/Ministerul de R zboi Gl. d. PARASCHIVESCU TOMA

397


Anexa nr. 7

ORDINEA DE B TAIE A ARTILERIEILA 15 DECEMBRIE 1917156

1. Inspectoratul General al Artileriei General de brigad Radu TOROCEANU-inspector general General de brigad Ion PAPAN -ajutor

2. Inspectoratele de artilerie de la Armate: Armata 1 – General de brigad Alexandru Referendaru Armata a 2-a – General de brigad Nicolae Rovinaru

3. Comandan ii de artilerie de la C. A.: C. 1 A. – Gl. Bg. Ioan R canu C. 2 A. – Col. Costin Grigore C. 3 A. – Col. Bârsescu Ioan C. 4 A. – Col. Cardo Dumitru C. 5 A. – Col. Petcu Leonida

4. Comandan ii Bg. Art.: Bg. 1 Art. – Col. Pa alega Dumitru Bg. 2 Art. – Col. Lucescu Eugeniu Bg. 3 Art. – Col. Tomoroveanu Alexandru Bg. 4 Art. – Col. Filitti Gheorghe Bg. 5 Art. – Col. Mironescu Demostene Bg. 6 Art. – Col. Corn eanu Alexandru Bg. 7 Art. – Col. Moscu Aurel Bg. 8 Art. – Col. Nisipeanu Ioan Bg. 9 Art. – Col. Tomescu Grigore Bg. 10 Art. – Col. Condeescu Nicolae Bg. 11 Art. – Col. Butunoiu Andrei Bg. 12 Art. – Col. Dejoianu Ioan Bg. 13 Art. – Col. Glodeanu Dumitru Bg. 14 Art. – Col. Gheorghian Ion Bg. 15 Art. – Col. Br deanu Anania Bg. Art. Munte – Col. Mironescu A. G.5. Comandamentul Artileriei Grele Gl. Bg. Teodorescu Alexandru-comandant Col. Vasilescu Petre-ajutor6. Comandan ii R. Art.: R. 1 Art. – Col. Br tuianu Romulus R. 2 Art. – Col. Negrei Gabriel R. 3 Art. – Col. Batâr Nicolae

156 Ministerul de R zboi. Statul Major General – Ordinea de b taie a comandamentelor i serviciilor Armatei la 15 Decembrie 1917 – pp. 50-51, 56-60

398


R. 4 Art. – Col. Hentzescu Vasile R. 6 Art. – Col. tef nescu Alexandru R. 7 Art. – Col. Gavriliu Leon R. 9 Art. – Col. Opran N. Nicolae R. 11 Art. – Col. Constantinescu Athanasie R. 12 Art. – Col. Niculescu Vasile R. 13 Art. – Col. Robescu Valeriu R. 21 Art. – Col. M rculescu Constantin R. 22 Art. – Col. Petrescu Gheorghe R. 23 Art. – Col. Marcovici Simion R. 24 Art. – Col. Vl descu Gheorghe R. 25 Art. – Col. Ioanid Nicolae R. 5 Ob. – Col. T n sescu Constantin R. 8 Ob. – Col. Miciora Paul R. 10 Ob. – Col. Popescu Nicolae R. 14 Ob. – Col. Petroianu Scarlat R. 15 Ob. – Col. Bujoreanu Nicolae R. 16 Ob. – Col. S ndulescu Nicolae R. 17 Ob. – Col. Tulea Carol R. 18 Ob. – Col. Nicolescu T. R. 19 Ob. – Col. Miclescu Victor R. 20 Ob. – Col. Gabur Dumitru R. 26/1 Ob. – Col. Altenliu Theodor R. 27/2 Ob. – Col. Dumitrescu Eremia R. 28/3 Ob. – Col. tef nescu Gheorghe R. 29/4 Ob. – Col. Macarovitsch Vasile R. 30/5 Ob. – Col. Vera Teodor R. 1 Art. Grea – Lt.col. Zvoranu Dumitru R. 2 Art. Grea – Col. Jiteanu Gheorghe R. 1 Art. Grea – Col. Paplica Pompiliu R. 1 Art. Grea – Col. Sârbu Grigore R. Art. Munte cal. 75 mm - Col. Barca Constantin R. Art. Munte cal. 63 mm – Lt.-col. Anastasiu Gheorghe R. Art. C l rea – Col. Mar ian Dumitru7. eful Direc iei 3 Art./Ministerul de R zboi: Col. Livezeanu Ioan

399


Anexa nr. 8

COMANDAN II BRIG ZILOR DE ARTILERIE ÎN ANUL 1940

Bg. 1 Art. – General de brigad Gheorghe StavrescuBg. 2 Art. – General de brigad Nicolae IonescuBg. 3 Art. – General de brigad Alexandru Ioani iu Bg. 4 Art. – General de brigad Ioan PetroianuBg. 5 Art. – General de brigad Gheorghe PotopeanuBg. 6 Art. – General de brigad Emil LeoveanuBg. 7 Art. – General de brigad Vasile MitreaBg. 8 Art. – General de brigad Gheorghe RozinBg. 9 Art. – General de brigad Florin GeorgescuBg. 10 Art. – General de brigad Petre Vl descuBg. 11 Art. – General de brigad Nicolae MazzariniBg. 12 Art. – General de brigad Petre VasilescuBg. 13 Art. – General de brigad Aurel NicolaescuBg. 14 Art. – General de brigad tefan CostescuBg. 15 Art. – General de brigad Dumitru CarlonBg. 16 Art. – General de brigad Dumitru L. IonescuBg. 17 Art. – General de brigad Gheorghe RadovanBg. 18 Art. – General de brigad Marin Cosma PopescuBg. 19 Art. – General de brigad Carol SchmidtBg. 20 Art. – General de brigad Nicolae GhineraruBg. Art. Gard – General de brigad Gheorghe Liteanu

400


Anexa nr. 9

COMANDAN II REGIMENTELOR DE ARTILERIE DE LA ÎNFIIN ARE PÂN ÎN 1914

Regimentul 1 Artilerie, Craiova: (din 1902 a purtat numele „Regele Carol I”) Col. Dunca Iulius – 1877-1881 Col. Carp Ion – 1881-1883 Col. Coslinski – 1883-1885 Lt.col. Tell Alexandru – 1885-1886 Lt.col. Fotino Dione – 1886-1888 Lt.col. Tell Alexandru – 1888-1889 Lt.col. Nicolau Emanoil – 1889-1890 Lt.col. Georgescu Bere teanu Ion – 1890-1892 Lt.col. Magheru Romulus – 1892-1897 Col. Fotino Constantin – 1897-1900 Col. Boteanu Romulus – 1900-1901 Col. Fotino Constantin – 1901-1903 Lt.col. Costescu Constantin – 1903-1906 Col. Russo Cru escu Emil – 1906-1907 Lt.col. Burghele Constantin – 1907-1910 Col. Manolescu Constantin – 1910-1914

Regimentul 2 Artilerie, Bucure ti: (din 1911 a purtat numele „General Gheorghe Manu”)

Lt.col. Iulius Dunca – 1868-1869 Lt.col. Angelescu Alexandru – 1869-1871 Lt.col. Dimitrie Dimitrescu Maican – 1871-1872 Col. Dunca Iulius – 1872-1875 Col. Arion Eracle – 1875-1877 Col. Angelescu Alexandru – 1877-1878 Col. Pastia Mihail – 1878-1881 Col. Horbaschi Alexandru – 1881-1885 Lt.col. Warthiadi Panait – 1885-1888 Lt.col. om nescu Ion – 1888-1890 Lt.col. Cr tunescu Constantin – 1890-1892 Col. Gr m ticescu George – 1892-1894 Col. Perticari Ion – 1894-1897 Col. Mare Gheorghe – 1897-1899 Col. Stoica Nicolae – 1899-1900

401


Lt.col. Horezeanu Constantin – 1900-1901 Col. Boteanu Romulus – 1901-1903 Col. Georgescu Gheorghe – 1903-1907 Col. Râmniceanu Theodor – 1910-1914

Regimentul 3 Artilerie, Br ila: (Pân la 1 martie 1877 a fost R. 1 Artilerie “este matca întregii Artilerii române, c ci de fapt el a fost creat în 1860.”157 )

Col. Tobias Gherghely – 1860-1864 Col. Haralambie Nicolae – 1864-1866 Col. Manu Gheorghe – 1866-1869 Col. Dunca Iulius – 1869-1872 Col. Henrich Herkt - 1872-1877 Col. Henrich Herkt – 1877-1885 Lt.col. (col.) F lcoianu Alexandru – 1885-1895 Col. Stoica Nicolae – 1895-1899 Col. Dr gulinescu Alexandru – 1899- 1901 Lt.col. Iliescu Constantin – 1901-1902 Lt.col. (col.) Orezeanu Constantin – 1902-1907 Col. Lupan Grigore – 1910-1914

Regimentul 4 Artilerie, Roman: Col. Dabija Nicolae – 1877-1978 Col. Costiescu Anton – 1878-1885 Lt.col. Fotino Dione – 1885-1886 Lt.col. Ghenovici – 1886-1890 Lt.col. Cr iniceanu Christache – 1890-1892 Lt.col. Alexandrescu Constantin – 1892-1894 Lt.col. tef nescu Nicolae – 1894-1895 Col. Algiu Mihail – 1895-1897 Col. Stroescu Mihail – 1897-1899 Col. Ghi escu Matei – 1899-1901 Col. Stroescu Mihail – 1901-1902 Col. Iliescu Constantin – 1902-1914

Regimentul 5 Artilerie: Col. Koslinski – 1881-1882 Lt.col. Christodorescu Scarlat – 1882-1886 Lt.col. Tell Alexandru – 1886-1887 Lt.col. Alexandrescu Constantin – 1887-1888 Lt.col Cremineanu Vasile – 1888-1889

157 General P.V. N sturel – Contribu iuni la istoria artileriei române – Bucure ti, Stabiliment de arte gra ce „Universala“, p. 48

402


Lt.col. Fotino Dione – 1889-1895 Lt.col. Fotino Constantin – 1895-1897 Lt.col. Constantinescu Toma – 1897-1900 Lt.col. (col.) Popescu Anton – 1900-?

Regimentul 6 Artilerie, Bucure ti, Pite ti: Col. Dimitrie Dimitrescu Maican – 1883-1885 Lt.col. Cr tunescu Constantin – 1885-1889 Lt.col. Algiu Mihail – 1889-1895 Lt.col. Stroescu Mihail – 1895-1896 Lt.col. Grecescu Constantin – 1896-18976 Lt.col. Savopol George – 1897-1902 Lt.col. (col.) Stroescu Gheorghe – 1902-1906 Col. Paraschivescu Toma – 1906-?

Regimentul 7 Artilerie, Foc ani: Lt.col. F lcoianu Alexandru – 1883-1885 Lt.col. Magheru Romulus – 1885-1886 Lt.col. Alexandrescu Constantin – 1886-1887 Lt.col. Tell Alexandru – 1887-1888 Lt.col. Alexandrescu Constantin – 1888-1892 Lt.col. Mavrocordat George – 1892-1895 Lt.col. Dr gulinescu – 1895-1899 Lt.col. (col.) tef nescu Nicolae – 1899-1906 Lt.col. Lupan Grigore – 1906-1907

Regimentul 8 Artilerie, Boto ani: Lt.col. Pascu erban – 1883-1884 Lt.col. Ghenovici – 1884-1886 Lt.col. Magheru Romulus – 1886-1890 Lt.col. (col.) Cremineanu Vasile – 1890-1895 Lt.col. (vol.) Boerescu Iulius – 1896-1904 Col. Popovici Nicolae – 1904-?

Regimentul 9 Artilerie, Craiova: Lt.col. Boteanu Romulus – 1892-1897 Lt.col. (col.) Dr goescu Liviu – 1897-1902 Lt.col. Savopol George – 1902-1904 Col. Paraschivescu Toma – 1904-1906 Col. Savopol George – 1906-1907

403


Regimentul 10 Artilerie, Bucure ti: Lt.col. Mare Gheorghe – 1892-1894 Lt.col. (col.) Zahareanu Alexandru – 1894-1906 Col. Costescu Constantin – 1906-1914

Regimentul 11 Artilerie, Foc ani: Lt.col. Stoica tefan – 1892-1894 Lt.col. Dr gulinescu – 1894-1895 Lt.col. (col.) Stoica tefan – 1895-1906 Col. Parapeanu Ion – 1906-?

Regimentul 12 Artilerie, Boto ani: Lt.col. Stroescu Mihail – 1892-1895 Lt.col. tef nescu Nicolae – 1895-1899 Lt.col. (col.) Baronescu Radu – 1899-1906 Col. Savopol George – 1906-?

Regimentul 1 Aartilerie Asediu (Cetate), Foc ani: Lt.col. Nicolau Emanoil – 1892-1894 Lt.col. Gr m ticescu George – 1894-1895 Col. Petre Vasiliu N sturel – 1895-1896 Col. Cremeneanu Vasile – 1896-1899 Lt.col. Popescu Anton – 1899-1900 Lt.col. (col.) Constantinescu Toma – 1900-1903 Lt.col. (col.) Palade Gheorghe – 1903-1912 Lt.col Antonescu Vasile – 1912-1913

Regimentul 2 Artilerie Asediu (Cetate), Chitila (Bucure ti): Mr. Priboianu Mihail – 1888-1889 Mr. (lt.-col.) Stoica Nicolae – 1889-1895 Col. Gr m ticescu George – 1895-1896 Col. Coand Constantin – 1896-1898 Col. Petre Vasiliu N sturel – 1898-1903 Col. Constantinescu Toma – 1903-?

Regimentul 13 Artilerie, Constan a: Mr. Iliescu Vasile -1907-1908 Lt.col. Toma Ghenea – 1908-1910 Col. Hepites Constantin – 1910-1912 Lt.col. Sclia Constantin – 1912-1914 Col. Stoica August – 1914-1916

404


Regimentul 14 Artilerie, Slatina: Lt.col. Gorgos Andrei – 1909-1910 Lt.col. Haralambie Dumitru -1910-1912 Lt.col. Grecescu Alexandru-1912-1914

Regimentul 15 Artilerie, Giurgiu: Col. Ionescu Vasile – 1909-1910 Col. Zam rescu Alexandru – 1910-1912 Col. Râmniceanu Theodor – 1912-1914

Regimentul 16 Artilerie, Foc ani: Lt.col. Spirescu Gheorghe – 1909-1912 Col. Gorgos Andrei – 1912-1914

Regimentul 17 Artilerie, Bac u: Lt.col. Haralambie Nicolae – 1909-1910 Lt.col. Gorgos Andrei – 1910-1912 Col. Lupan Grigore – 1912-1914

Regimentul 18 Artilerie, Constan a: Lt.col. G iseanu Traian – 1909-1910 Lt.col. (col.) Balmez tefan – 1910-1914

Regimentul 19 Artilerie, Pite ti: Col. Rovinaru Nicolae -1912

Regimentul 20 Artilerie, C l ra i: Col. Russo Cru escu Emil - 1912

405


Anexa nr. 10

EROII ARTILERIEI DIN R ZBOIUL DE INDEPENDEN 158

Nr. crt.

Gradul, numele i prenumele

Locul na terii (jude , localitate) Data mor ii Obs.

Regimentul 1 Artilerie

1 Sergent Popescu Constantin - 14 mai1877 Omorât de un obuz din Vidin, pe timpul bombardamentelor.

2 Soldat B lulescu ConstantinMehedin i, Ghelmegioaia

16 mai 1877

Mor i în timpul i

din cauza campaniei,

unii pe

câmpul de lupt ,

iar al ii prin diferite

spitale în urma r nilor

dobândite în lupt , sau

de boli provenite din

greut ile serviciului.

3 Soldat Burtea Mihai Romana i, Am r ti 5 Iulie 18774 Soldat Vlad Ioan Ilfov, C scioare 17 august18775 Soldat Calcea Mihai Romana i, Redea 5 sept. 18776 Soldat Fotea Constantin - 30 nov. 1877

7 Soldat Chelariu GhiRâmnicu S rat, D lh u i

13 dec. 1877

8 Soldat Mihai Nicolae - 5 ian. 18789 Soldat Filipescu Nicolae Dâmbovi a,Titu 13 ian. 187810 Soldat Erceanu Mihai Mehedin i, Perii 20 ian. 187811 Soldat Sfecl Ioan Romana i; Streje ti 1 feb. 187812 Soldat Enete Dumitru Olt, Oporelu 26 feb. 187813 Soldat Dinu Radu Vla ca, Cucuruzu 27 feb. 187814 Rascot tefan Gorj, Frumu eii 20 martie 187815 R dulescu Ioan Vâlcea, Roe ti 1 martie 187816 Sava Dumitru Muscel, Livedeni 26 martie 187817 Negrea Constantin Gorj, C p cioasa 27 martie 187818 Buturug Dinu - 8 aprilie 187819 P tru P tru Arge , Schei 10 aprilie 187820 Radu Ioni Dâmbovi a, Ulie ti 12 aprilie 187821 Rascot Ioan Mehedin i, Dedovi a 17 aprilie 187822 Iordache Nicolae Dolj, Caraula 17 aprilie 187823 Protopopescu Nicolae - 19 aprilie 187824 Botea Iancu Dolj, B ile ti 19 aprilie 187825 Staicu Andrei Dolj, Cârna 28 aprilie 187826 P unescu Gheorghe Vâlcea, St ne ti 4 mai 187827 Gorun Constantin Gorj, C rbune ti 13 mai 187828 Oproiu Nicolae Gorj, Ureche ti 16 mai 187829 Brâncea Florea Romana i, Stirbei 3 iunie 187830 Ciocin Ilie Mehedin i, Marose ti 5 iunie 1878

158 Sursa: O ciul Na ional pentru Cultul Eroilor

406


Nr. crt.

Gradul, numele i prenumele

Locul na terii (jude , localitate) Data mor ii Obs.

31 Sandu Chivoi - 8 iunie 187832 Stoica Dumitru Buz u, S rata 2 iulie 187833 Vârlan Constantin Buz u, Pâclele 3 iulie 187834 Lolea Gheorghe Mehedin i ,Clo ani 30 iulie 1878


1 Lt. Paraschivescu George - ... feb. 1878R nit la Grivi a (4 sept. 1877), decedat în spitalul Turnu- M gurele

2 Slt.Elefterescu Ion Ilfov, Bucure ti 30 august1877 Mort în lupt la Grivi a.

3 Sergent Tudorache Mitrea Teleorman,T. M gurele 30 august 1877 Mort în lupt la Grivi a

4 Brigadier Tudor erban Buz u, Tis u 30 august 1877 Mort în lupt la Grivi a.

5 Soldat Ioan Ioan Dolj, Pleni a 30 august 1877 Mort în lupt la Grivi a

6 Soldat Rudaru Iordache Buz u, Ciuta 30 august 1877 Mort în lupt la Grivi a

7 Soldat Ungureanu Ion - 30 august 1877 Mort în lupt la Grivi a.

8 Sergent Georgescu Marin Ilfov, Bucure ti 30 august 1877 Mort în lupt la Grivi a.

9 Sergent N stase Neac u Vla ca, Pope ti 7 nov. 1877 Mort în lupt la Rahova

10 Sergent Buc taru Simion Buz u, M r cineni 7 nov. 1877 Mort în lupt la Rahova

11 Sergent Petre Ilie Prahova, Gherghi a 7 nov. 1877 Mort în lupt la Rahova

12 Sergent Mateescu Florea Vâlcea, tef ne ti 7 nov 1877 Mort în lupt la Rahova

13 Sergent Gheorghe Dumitru - 7 nov. 1877 Mort în lupt la Rahova

14 Sergent Zam r Alexandru - 7 nov. 1877 Mort în lupt la Rahova

15 Brigadier Morgan Nicolae Gor, Piscurile 12 ian. 1878 Mort în lupt la Smârdan

Regimentul 3 Artilerie1 Soldat Ciobotaru Gheorghe - 27 august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

2 Soldat B l u Nicolae Putna, Pance ti 27august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

3 Soldat Giurgiuveanu Iordache Vla ca, C scioare 27 august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

4 Soldat Paraschiv Marin Vla ca, Mâr a 27 august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

5 Soldat Fo ca Gheorghe F lciu, Rusca 28 august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

6 Soldat Cordeanu Gheorghe Tutova, C lim ne ti 30 august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

7 Soldat Ignat Nicolae - 30 august 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

8 Soldat T nase Gheorghe Suceava, F lticeni 26 sept. 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

9 Soldat Dascalovici Ioan Boto ani, Boto ani 3 oct. 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

10 Soldat Burlea Mihai Tecuci, Hormocea 7 oct. 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

11 Soldat Gheorghe Dumitru - 10 oct. 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

12 Soldat Paraschiv Mihai Roman, Roman 25 oct. 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

13 Soldat Magasin Gheorghe Boto ani, Burdujeni 7 nov. 1877 Mort în lupt , la Grivi a.

Regimentul 4 Artilerie1 Sergent Dimitriu Gheorghe Dorohoi, Mih ileni 30 august 1877 Mort la Grivi a

2 Sergent Buciuman Alecu Tecuci, Nicore ti 30 august 1877 Mort la Grivi a

3 Brigadier Nechitoaia Vasile Dorohoi, Avr meni 30 august 1877 Mort la Grivi a

4 Soldat Papara DumitruBac u, M n stirea Ca inu

30 august 1877 Mort la Grivi a

5 Soldat Cedaru Dumitru Dorohoi, Ilili ai 30 august 1877 Mort la Grivi a

6 Soldat Miron Costache Roman, Tupila i 30 august 1877 Mort la Grivi a

7 Soldat Stan Marin Ilfov, Gruiu 30 august 1877 Mort la Grivi a

407


8 Soldat B l u Marin Tecuci, Costa Lupei 30 august 1877 Mort la Grivi a

9 Brigadier Tintil Vasile Suceava, Criste ti 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

10 Soldat C u i Gheorghe Ia i, Ia i 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

11 Soldat Ferariu Grigore Tecuci, Negrile ti 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

12 Soldat Timoftei Vasile Vaslui, Domne ti 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

13 Soldat Chiriac Panait F lciu, Bote ti 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

14 Soldat Sofronaru Costache Suceava, Bogd ne ti 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

15 Soldat Zapisu Gheorghe Tutova, Vinderei 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

16 Soldat Olariu Mihai Buz u, M gura 7 sept. 1877 Mort la Plevna.

17 Soldat Plecani Ioan Dorohoi, Vi cani 19 oct. 1877 Mort la Plevna.

18 Soldat Tudori Gheorghe Bac u, Secueni 21 oct. 1877 Mort la Plevna.

19 Soldat Gavril Nicolae Tecuci, Butureni 16 nov. 1877 Mort la Plevna.

408


Anexa nr. 11

OFI ERI DE ARTILERIE DECORA I CU „ORDINUL MIHAI VITEAZUL”

ÎN CEL DE-AL DOILEA R ZBOI MONDIAL

General de armat Dumitrescu I. Petre- comandantul Armatei 3, DR 1) 382/19.02.1944-cl. II, DR 2887/17-10.1941-cls III (în gradul de general de corp de armat , comandantul Armatei 3)

General de corp de armat Constantinescu Constantin – comandantul Armatei 4, 2) DR 95/ 17.01.1944-cl.III General de corp de armat Dragalina Corneliu - comandantul Corpului 6 Armat , DR 2549/01.09.1942-cl.II, DR 3093/11.11.1916 –cl. III (c pitan în Regimentul 4 artilerie grea)

General de corp de armat Iona cu Costin - comandantul Diviziei 9 Infanterie, 3) DR 2647/04.08.1945-cl. III, DR ??/23.08.1946-cl. III cu spade ca ef la Marelui Stat Major

General de divizie Atanasiu Vasile – comandantul Corpului 3 Armat , DR 4) 2886/17.10.1941-cl.III, DR 2456/04.08.1945-cl. II cu spade (în grad de general de armat i comandant al Armatei 1)

General de divizie D sc lescu Nicolae – comandantul Diviziei 21 Infanterie, 5) DR 2676 bis/22.09.1941-cl. III, DR 506/21.02.1945-cls III cu spade (în gradul de general de corp de armat , comandant al Corpului 2 armat )

General de divizie Ioani iu Alexandru – eful Marelui Cartier General, DR 6) 2786/08.10.1941-cl III (post-mortem)

General de divizie Schimdt Carol - comandantul Diviziei 19 Infanterie, DR 7) 399/18.02.1943-cl. III

General de divizie Stoenescu Sc. Nicolae - comandantul Corpului 4 Armat , 8) DR 3266/20.12.1943-cl. III

General de divizie Trestioreanu Constantin - comandantul Diviziei 10 9) Infanterie, DR 1071/30.05.1944

General de brigad Arbore Ion – ef de stat major al Armatei 3, DR 10) 1647/16.06.1943-cl. III

General de brigad Carlaon I. Dumitru - comandantul Diviziei 19 Infanterie, 11) DR 445/12.02.1942-cl. III

General de brigad L c tu u Mihail - comandantul Diviziei 19 Infanterie, DR 12) 506/21.02.1945- Cl. III

General de brigad Mih escu D. Ioan - comandantul Diviziei 1 Infanterie, DR 13) 2549/01.09.1942-cl. III

General de brigad Mosiu Gheorghe - comandantul Diviziei 8 Infanterie, DR 14) 2647/04.08.1945-cl. III cu spade

409


General de brigad Petculescu Atanase - comandantul secund al Diviziei 19 15) Infanterie, DR 1071/30.05.1944-cl. III

General de brigad Potopeanu Gheorghe - comandantul Diviziei de Gr niceri, 16) DR 3063/07.11.1942-cl. III

General de brigad R dulescu Edgar - comandantul Diviziei 11 Infanterie, DR 17) 2505/13.09.1943-cl. III

General de brigad Sion Al. Ioan - comandantul Diviziei 15 Infanterie, DR 18) 284/02.02.1943-cl. III

General de brigad St nculescu t. Ioan - comandantul Diviziei 9 Infanterie, 19) DR 2647/04.08.1945-cl. III cu spade

General de brigad St vrescu Gheorghe-comandantul Diviziei 14 Infanterie, 20) DR 3063/07.11.1941-cl.III, DR 2468/04.08.1945-cl.III cu spade (în grad de general de corp de armat , comandantul Corpului 6 armat teritorial)

General de brigad (r) Timu Traian – comandantul artileriei Corpului de 21) Munte, DR 1071/30.05.1944-cl.III (proprio motu)

General de brigad Voicu A. Mihail – comandantul artileriei Corpului 4 22) Armat , DR 283/02.02.1943-cl. III, DR 2467/04.08.1945-cl.III cu spade (comandant al Diviziei 2 Infanterie)

Colonel adjutant Andronescu R. Mihail – eful de stat major al Corpului 2 23) Armat , DR 2505/13.09.1943-cl. III

Colonel Curta Olimpiu – comandantul Regimentului 4 Artilerie Grea Moto, 24) DR 2040/16.07.1942-cl. III

Colonel Dobriceanu Al. Alexandru - comandantul Regimentului 1 Artilerie 25) Grea Moto, DR 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

Colonel Florescu F. Dumitru - comandantul Regimentul 4 Artilerie C l rea , 26) DR 299/14.02.1944-cl. III (Proprio motu)

Colonel Ga par N. Ioan - comandantul Regimentul 37 Artilerie, DR 27) 3266/20.12.1943-cl III

Colonel Ionescu V. Gheorghe - comandantul Regimentului 6 Artilerie, D R 28) 2886/ 17.10.1941-cl. III (post-mortem)

Colonel Leonida A. Paul - eful Sec iei Opera ii a Armatei 3, DR 29) 1647/15.06.1943-cl. III

Colonel Nasta Andrei – comandant secund al Diviziei 21 Infanterie, DR 30) 2886/17.10.1941-cl. III (post-mortem)

Colonel Marin t. Radu - comandantul Regimentului 2 Artilerie, DR 31) 3233/11.11.1946-cl. III cu spade

Colonel Rosetti – B l nescu N. Constantin - comandantul Regimentului 30 32) Artilerie, DR 2886/17.10.1941-cl. III

Colonel utzu St. Mihail – comandantul artileriei Diviziei 1 Munte, DR 33) 1908/30.06.1942-cl. III (post-mortem)

Locotenent-colonel Demetrescu A. Nicolae - din artileria de munte, DR 34) 353/15.02.1943-cls III

410


Locotenent35) -colonel Dragomir Gr.Nicolae - sub ef al efului de stat major al Armatei 4, DR 1647/11.081943-cl. III

Locotenent-colonel Dumitrescu A. Nicolae - comandantul Divizionului 1 36) Obuziere Munte din Brigada 1 Mixt Munte, DR 353/15.02.1943-cl. III

Locotenent-colonel Iliescu V. Ioan II- din Regimentul 24 Artilerie, DR 40/ 37) 07.01.1942-cl. III

Locotenent-colonel Ionescu N. Stoian - comandantul Divizionului 2 Tunuri 38) Munte, DR 3035/06.10.1942-cl. III

Locotenent-colonel Lungulescu C-tin -?, DR 2040/16.07.1942-cl. III 39) Locotenent-colonel Neferu I. Dumitru - comandantul Regimentului 6 Artilerie 40)

C l rea , DR 3266/20.12.1943-cl. IIILocotenent-colonel Po ulescu Al. Constantin - comandantul Regimentului 51 41)

Artilerie, DR-40/07.01.1942-cl III Locotenent-colonel tef nescu Gheorghe - comandantul Regimentului 1 42)

Artilerie Gr niceri, DR 2886/17.10.1941-cl. III Maior Atomei S. Gheorghe – din Regimentul 1 Artilerie voluntari (Divizia 43)

„Tudor Vladimirescu-Debre in”), DR 3233/11.11.1946-cls. III cu spadeMaior Buzescu N. Emil – comandantul Divizionului 3 Tunuri Munte, DR 44)

2040/16.07.1942- cl. IIIMaior Cre u I. Iosif - din Regimentul 5 Artilerie C l rea , DR 445/12.02.1942-45)

cl. IIIMaior Durican D. Constantin - din Regimentul 1 Artilerie Grea Moto, DR 46)

627/19.03.1943-cl. IIIMaior Goda Gh. Nicolae - din Regimentul 18 Artilerie, DR 3233/11.11.1946-47)

cl. III cu spadeMaior Raco eanu Gr. Ioan- eful artileriei Regimentului 3 Infanterie din 48)

divizia “Tudor Vladimirescu-Debre in”, DR 1626/07.08.1947-cl. III cu spade (post mortem)

Maior R dulescu N. Ioan - din Regimentul 15 Artilerie, DR 2040/16.07.1942-49) cl. III (post-mortem)

Maior tef nescu Ioan –din Regimentul 19 Artilerie, DR 40/07.01.1942-cl. III50) Maior Vasiliu Alexandru-comandantul Divizionarului Antitanc din Divizia 51)

„Tudor Vladimirescu - Debre in”, DR 3232/11.11.1946-cl. III cu spadeC pitan Alessiu St. Nicolae-din Divizionul 2 tunuri munte, DR 3035/ 52)

06.10.1942- cl. IIIC pitan Anghelina I. Petre – din Regimentul 18 Artilerie, DR 2468/04.08.1945-53)

cl. III cu spadeC pitan Antonie L. Ioan-din Divizionul 3 Tunuri Munte, DR 2886/17.10.1941-54)

cl.IIIC pitan Antoniu A. Alexandru – Viorel – din Regimentul 1 Artilerie Grea 55)

Moto, DR 2040/16.07.1942-cl. III (post-mortem)

411


C pitan B lteanu Grigore – din Regimentul 256) 1 Artilerie, DR 2468/04.08.1945- cl. III cu spade

C pitan B lt re G. Gheorghe – din comandamentul Corpului 11 Armat , DR 57) 445/12.02.1942- cl. III

C pitan B l u I. Victor - din Regimentul 25 artilerie, DR 2040/16.07.1942-58) cl.III

C pitan Borcescu N. Alexandru – din Regimentul 63 Artilerie, DR 59) 445/12.02.1942- cl. III (post-mortem)

C pitan Calotescu C. Gheorghe – din Regimentul 37 Artilerie, DR 60) 3266/20.12.1943- cl. III (post-mortem)

C pitan Cebuc V. Damian – din Regimentul 8 artilerie, DR 3266/20.12.1943-61) cl. III

C pitan Chiriac Dumitru – din Regimentul 30 artilerie, DR 1492/04.05.1945. 62) cl. III cu spade (post-mortem)

C pitan Cipariu G. Marin -?, DR 2040/16.07.1942- cl. III 63) C pitan Cismaru M. Aurel - din Regimentul 21 artilerie, DR 3266/20.12.1943- 64)

cls III (post-mortem)C pitan Cojocaru I. Constantin – din Regimentul 6 Artilerie C l rea , DR 65)

2467/04.08.1945-cls III cu spadeC pitan Com nescu C. Ioan – din Regimentul 35 Artilerie, DR 2467/04.08.1945- 66)

cl. III cu spadeC pitan Cornescu E. Emil –din Regimentul 6 Artilerie, DR 3230/11.11.1946- 67)

cl. III cu spade (post-mortem)C pitan Cornicioiu Gheorghe – din Divizionul 47 Artilerie Grea Independent, 68)

DR 3266/20. 12.1943- cl. IIIC pitan Decuser N. Gheorghe - din Regimentul 30 Artilerie, DR 2467/ 69)

04.08.1945- cls III cu spade (post-mortem)C pitan Dini Al. Florin Ioan - din Regimentul 1 Artilerie Grea Moto, DR 70)

2467/04.08.1945-cl. III cu spadeC pitan Enescu C-tin – din comandamentul Diviziei 2 Munte, DR 71)

1647/15.06.1943- cl. III C pitan Gheorghe C. Ioan – din Divizionul 2 Tunuri Munte, DR 72)

3035/06.10.1942-cl. IIIC pitan Hream t G. Vasile – din Regimentul 1 Artilerie C l rea , DR 73)

1494/04.05.1945-cl. III cu spadeC pitan Iftimie V. Dumitru - din Regimentul 24 Artilerie, DR 3063/07.11.1941-74)

cl. IIIC pitan Ignat P. Ioan Vasile - din Regimentul 20 Artilerie, DR 3587/ 75)

11.12.1946- cl. III cu spadeC pitan Iliescu D. Emil - din Regimentul 4 Artilerie C l rea , DR 76)

399/18.02.1943-cl. III (proprio motu)

412


C pitan Iliescu T Grigore- din Regimentul 1 Artilerie grea moto, DR 77) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

C pitan Ioan D. Mihail - din Regimentul 3 Artilerie, DR 40/ 07.01.1942-78) cl. III (post-mortem)

C pitan König A. Carol Andra - din Regimentul 26/54 Artilerie, DR 79) 445/12.02.1942 - cl. III(post-mortem)

C pitan Milea G. Gheorghe- din Regimentul 18 Artilerie, DR 2468/04.08.1945-80) cl. III cu spade

C pitan Miron T. Stoica –din Regimentul 15 Artilerie, DR 3233/11.11.1946-81) cl. III cu spade

C pitan Nartescu M. Constantin - din Regimentul 10 Artilerie, DR 82) 3266/20.12.1943-cl. III

C pitan Moga Dumitru – din Divizia de Gr niceri, DR 2886/17.10.1941- 83) cl. III

C pitan Negu I. Valeriu - din Regimentul 63 Artilerie, DR 445/12.02.1942-84) cl III (post-mortem)

C pitan Niculescu t. Constantin - Din Regimentul 37 Artilerie, DR 85) 517/09.03.1944-cl. III (post-mortem)

C pitan Panu I. Andrei - din Divizionul 4 Tunuri Munte, DR-1647/15.06.1943-86) cl. III C pitan Paulon Elio Angelo Giuseppe- din Regimentul 51 Artilerie, DR 40/07.01.1942- cl. III (post-mortem)

C pitan P tra cu Al. Gheorghe - din Regimentul 53 Artilerie, DR 87) 353/15.02.1943-cl. III

C pitan Rafael D. Dumitru - din Regimentul 2 Artilerie, DR 3266/20.12.1943-88) cl. III

C pitan St nescu I. tefan – din Regimentul 2 Artilerie Gard , DR 89) 2040/16.07.1942-cl. III (post-mortem)

C pitan tef nescu I. Cristea - din Regimentul 30 Artilerie, DR 90) 1493/04.05.1945-cl.III cu spade (post-mortem)

C pitan Su e el P. Aurel - din Regimentul 8 Artilerie, DR 3266/20.12.1943-91) cl. III

C pitan T n sescu A. C-tin – din Regimentul 10 Artilerie, DR 1647/15.06.1943- 92) cl. III

C pitan Tulea S. Grigore- din Regimentul 1 Artilerie voluntari (Divizia „Tudor 93) Vladimirescu - Debre in”), DR 1626/06.08.1947- cl. III cu spade (post-mortem)

C pitan ifescu C. Nicolae - comandantul artileriei Corpului 4 Armat , DR 94) 2467/04.09.1945-cl. III cu spade

C pitan Teodorescu D. Stavarache - din Regimentul 15 Artilerie, DR 95) 1492/04.05.1945-cl. III cu spade (post-mortem)

C pitan Vântu Gh. Cosntantin - din Regimentul 39 Artilerie, DR 96) 656/12.03.1943-cl. I

C pitan Vergatti E. Lelius - din Regimentul 19 Artilerie, DR 1647/15.06.1943-97) cl. III (post-mortem)

413


Locotenent Anghelescu A. Marcel - din Divizionul 2 Tunuri Munte, DR 98) 3035/06.10.1942-cl.III

Locotenent Anghelescu N. Alex - Nicolae - din Divizionul 57 Artilerie Grea 99) Moto, DR 3035/06.10.1942-cl.III

Locotenent Br tulescu D. Ioan – din Regimentul 18 Artilerie, DR 100) 3233/11.11.1946-cl III cu spade

Locotenent Burche C. Leon – din Regimentul 8 Artilerie, DR 3266/20.12.1943-101) cl. III

Locotenent Ciprian Gustav Marin - din Regimentul 54 Artilerie, DR 2040 / 102) 16.07.1942- cls III

Locotenent Dr gu in D. Florea – din Compania 54 Anticar, DR 40/07.01.1942-103) cl. III

Locotenent F c oaru G. Constantin - din Divizionarul 45 Artilerie Grea, DR 104) 40/07.01.1942-cl. III

Locotenent Georgescu I. Alexandru – Ceptura - din Regimentul 4 Artilerie 105) C l rea , DR 2505/13.09.1943-cls III (post-mortem)

Locotenent Ionescu I. Cosntantin - din Regimentul 18 Artilerie, DR 106) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

Locotenent Iordan N. Alexandru - din Regimentul 3 Artilerie C l rea , DR 107) 3035/06.10.1942-cl. III(post-mortem)

Locotenent Iord nescu T. Tudor - din Divizionul 4 Tunuri Munte, DR 108) 445/12.02.1942- cl. III(post-mortem)

Locotenent(r ) Livezeanu M. Paraschiv – din Regimentul 42 Artilerie, DR 109) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

Locotenent Mihalcea P. Constantin – din Regimentul 3 Artilerie C l rea , 110) DR 3266/20.12.1943-cl. III

Locotenent Mih ilescu D. Paul - din Regimentul 37 Artilerie, DR 111) 399/18.02.1943-cl. III

Locotenent Moldoveanu I. Vasile – din Regimentul 1 Artilerie Forti ca ii, DR 112) 445/12.02.1942-cl. III

Locotenent Pârvan M. Lincu - din Divizionul 1 Obuziere Munte, DR 113) 2886/17.10.1941-cl. III

Locotenent Pomeanu t. Dumitru - din Regimentul 23 Artilerie, DR 114) 2886/17.10.1941-cl. III

Locotenent Popescu N. Vasile - din Regimentul 54 Artilerie, DR 115) 445/12.02.1942-cl. III

Locotenent Stoica M. Ioan - din Regimentul 30 Artilerie, DR 1494/04.05.1945-116) cl III cu spade

Locotenent S raru I. tefan - din Regimentul 38 Artilerie, DR 25058/13.09.1943-117) cl. III (post-mortem)

Locotenent Topal N. Eugen - din Regimentul 3 Artilerie Grea Moto, DR 118) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

414


Locotenent (r) Turnibuca S. Eugeniu Tiberiu – din Regimentul 3 Artilerie 119) Gard , DR 2040/16.07.1942-cl. III

Locotenent Untea R. Petre - din Divizionul 5 Tunuri Munte, DR 120) 3266/20.12.1943-cl. III

Locotenent Vasiliu Al. Alexandru-din Divizionul 1 Obuziere Munte, DR 2886/ 121) 17.10.1942-cl. III

Sublocotenent Aldea C. Nicolae-din Regimentul 35 Artilerie, DR 122) 2469/04.08.1945-cl. III cu spade (post-mortem)

Sublocotenent (r) Andronic L. Dionisie Nicolae – din Regimentul 24 artilerie, 123) DR 3063/07.11.1941-cl.III

Sublocotenent (r) Berariu Drago George Ionel – din Divizionul 4 Tunuri 124) Munte, DR 40/07.01.1942-cl. III

Sublocotenent Berentan Gh. Roman – din Regimentul 1 Artilerie Gr nicereasc , 125) DR 2046/06.07.1942- cls III (post-mortem)

Sublocotenent Botei Ion Eugen – din Regimentul 18 Artilerie, DR 2470/ 126) 04.08.1945- cl. III cu spade

Sublocotenent Botel Ion Eugen – din Regimentul 18 Artilerie, DR 2467/ 127) 04.08.1945- cl. III cu spade

Sublocotenent Caraman V. Nicolae - din Regimentul 18 Artilerie, DR 128) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

Sublocotenent Cre u Dumitru – din Regimentul 3 Artilerie Moto, DR 129) 3587/11.12.1946-cl. III cu spade

Sublocotenent Davi eanu Teodor - din Grupul 2 Artilerie Munte, DR 130) 3587/11.12.1946-cl. III cu spade

Sublocotenent Finichi V. Alexandru - din Regimentul 3 Artilerie de gard , DR 131) 40/07.01.1942-cl. III

Sublocotenent Fodoreanu Aurel - din Regimentul 35 Artilerie, DR 132) 2468/04.08.1945-cl III cu spade

Sublocotenent Ioneanu I. Gheorghe – din Regimentul 36 Artilerie, DR- 133) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade (post-mortem)

Sublocotenent (r) Ionescu B. Marin- Regimentul 16 Artilerie, DR 134) 3230/11.11.1946.cl. III cu spade(post-mortem)

Sublocotenent (r) Ionescu Al. Pârvu- din Regimentul 41 Artilerie, DR 135) 2040/16.07.1942-cl. III

Sublocotenent Marinescu Dumitru - din Regimentul 7 Artilerie Grea Moto, 136) DR 2469/04.08.1945-cl. III cu spade (post-mortem)

Sublocotenent Marinescu T. Ioan - din Regimentul 1 Artilerie Grea Moto, DR 137) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

Sublocotenent Moroianu O. Vasile – din Regimentul 18 Artilerie, DR 138) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade(post-mortem)

Sublocotenent Mosora N. Nicolae- din Divizionul 57 Artilerie Grea, DR 139) 3035/06.10.1942-cl. III

415


Sublocotenent Predescu Ioan – din Divizionul 4 Tunuri Munte, DR 140) 2469/04.08.1945-cl. III cu spade (post-mortem)

Sublocotenent Pu ca u Constantin - din Regimentul 24 Artilerie, DR 141) 3063/07.11.1941-cl. III

Sublocotenent Rusu Z. Vasile - din Regimentul 7 Artilerie Grea Moto, DR 142) 2467/04.08.1945-cl. III cu spade

Sublocotenent Sigmirean V. Traian – din Regimentul 3 Artilerie Gard , DR 143) 445/12.02.1942-cl. III

Sublocotenent Stoianovici I. Mihail Virgiliu – din Regimentul 1 Artilerie 144) C l rea , DR 3230/11.11.1946-cl. III cu spade(post-mortem)

Sublocotenent Stoicescu I. Ioan - din Regimentul 4 Artilerie C l rea , DR 145) 3266/20.12.1943-cl. III (post-mortem)

Sublocotenent Tei eanu C. Smarandache - din Regimentul 53 Artilerie, DR 146) 353/15.02.1943-cl. III

Sublocotenent Vulpe S. tefan - din Regimentul 42 Artilerie, DR 147) 399/18.02.1943-cl. III

416


Anexa nr. 12

COMANDAN II COLII MILITARE DE ARTILERIE159

COALA SPECIAL DE ARTILERIE I GENIU1881-1895, Bucure ti, Calea Grivi ei nr. 28

1. Colonel Eracle ARION: 1881-18822. Colonel Maican DIMITRESCU: 1882-18833. Colonel Constantin BR TIANU: 1883-18844. Colonel Constantin POIENARU: 1884-18875. Locotenent-colonel Vasile CREMINEANU: 1887-18886. Locotenent-colonel Alexandru TELL: 1888-18897. Locotenent-colonel Constantin CR TUNESCU: 18898. Locotenent-colonel George GR M TICESCU: 1889-18929. Locotenent-colonel Petre VASILIU N STUREL: 1892-189310. Locotenent-colonel Gheorghe MARE : 1893-1895

COLILE MILITARE DE ARTILERIE I GENIU ( coala Militar de Artilerie i Geniu, coala de Aplica ie de Artilerie i Geniu)

1895- 1910, Bucure ti, Calea Grivi ei nr. 28

1. Locotenent-colonel Mihail STROIESCU: 1895-18962. Locotenent-colonel Ion ARONOVICI: 1896-19013. Locotenent-colonel Nicolae POPOVICI: 1901-19044. Locotenent-colonel (colonel) Dumitru RUJINSKI: 1904-19075. Locotenent-colonel (colonel) Eremia GRIGORESCU: 1907-1910

COLILE MILITARE DE ARTILERIE, GENIU I MARIN ( coala Preg titoare, coala Special -1910-1915) : 1910-1918,

Bucure ti, Calea Grivi ei nr. 28 (1910-1916), Ia i (1916-1917), Boto ani (1917-1918)

1. Locotenent-colonel Dumitru TEF NESCU: 1910-19112. Locotenent-colonel Alexandru REFERENDARU: 1911-19123. Locotenent-colonel (colonel) Ion VERNESCU: 1912-19154. Colonel Teodor GEORGESCU: 1915-1916

159 Conform: Constantin Petrovici – coala Militar de O eri Activi de Artilerie „Ioan Vod ” – Editura Militar , 1977; Gheorghe Bichicean – Istoria colii de Aplica ie pentru Artilerie i Raghete „Ioan Vod ” – Casa de Pres i Editur TRIBUNA, 2000

417


5. Colonel adjutant Paul ANGELESCU: 19166. Locotenent-colonel (r.) Gheorghe V SESCU: 1916-19177. Colonel (general) Mircea BOTEZ: 1917-19188. General Ion R CANU: 19189. Colonel Vasile HEN ESCU: 1918-1921

COALA MILITAR DE ARTILERIE 1921-1940, Timi oara, Str. Sf. Ioan nr. 10

1. Colonel Mihail SKELETTI: 1921-19222. Colonel Gheorghe ALEXANDRESCU: 1922-19263. Locotenent-colonel (colonel) Pion GEORGESCU: 1926-19284. Locotenent-colonel Gheorghe POTOPEANU: 1928-19295. Colonel Vasile MITREA: 1929-19316. Colonel Alexandru GHEORGHIE : 1931-19347. Locotenent-colonel Chiril ERBU: 1934-19358. Colonel Gheorghe STAVRESCU: 1935-19379. Locotenent.colonel (colonel) Eugen MANOIL: 1937-1940

COALA DE APLICA IE DE ARTILERIE1920-1939, Timi oara, Str. Sf. Ioan nr. 10

1. Colonel Romulus BR TUIANU: 1920-19212. Colonel Mihail SKELETTI: 19213. Colonel tefan ORE COVICI: 1921-19264. Colonel Gheorghe BUICLIU: 1926-19285. Colonel Ioan CARLON : 1928-19336. Colonel Octavian GEORGESCU: 1933-19367. Colonel Alexandru NICOLAU: 1936-19388. Colonel Platon CHIRNOAG : 1939

COALA DE OFI ERI DE ARTILERIEPite ti (1940-1948), Sibiu (1948-1961)

1. Locotenent-colonel (colonel) Ioan ST NIC : 1940-19422. Colonel Romulus COSTESCU: 1942-19443. Colonel Constantin VERDE : 1944-19454. Colonel Iosif BUTOI: 1945-19475. Colonel Miltiade BUZDEA: 1947-19486. Colonel Dumitru BUTE: 1948-19517. Colonel Grigore POPA: 1951-19568. Colonel tefan NAZARIE: 1956-1961

418


COALA MILITAR DE OFI ERI ACTIVI DE ARTILERIE „IOAN VOD ”1970-1990, Sibiu, Str. Avrig nr. 2-4

1. Colonel Niculae PAVELESCU: 1970-19812. Colonel Eugen SIBIANU: 1981-19903. Colonel Constantin IONI :1990-1991

INSTITUTUL MILITAR DE ARTILERIE I GEODEZIE „IOAN VOD ”1991-1997, Sibiu, Str. Avrig nr. 2-4

1. Colonel Constantin IONI :1991-1995 2. Colonel Ioan L P DATU: 1995-1997

COALA DE APLICA IE PENTRU ARTILERIE I RACHETE „IOAN VOD ”1997-2006, Str. Avrig nr. 2-4

1. Colonel Neculai ROTARU: 1997-19992. Colonel (general de brigad ) Eugen POPESCU: 1999-2006

CENTRUL DE PREG TIRE AL ARTILERIEI „IOAN VOD ” 2006 -2008, Sibiu, Str. Avrig nr. 2-4

1. Colonel dr. Adrian STROEA: 2005-20072. Colonel Constantin AFRIM: 2007-2008

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU ARTILERIE TERESTR I ARTILERIE ANTIAERIAN „IOAN VOD ”

2008 – prezent, Sibiu, Str. Avrig nr. 2-4• Lt. colonel Georgel OPREAN: 2008 -

419


Anexa nr. 13

EFII DE PROMO IE AI COLII MILITARE DE OFI ERI DE ARTILERIE I AI INSTITUTULUI MILITAR DE ARTILERIE

I GEODEZIE „IOAN VOD ”

Sublocotenent R DULESCU I. IOAN 10.07.1894Sublocotenent JITIANU GHEORGHE 10.07.1895Sublocotenent IONESCU APUL 01.07.1896Sublocotenent PALADA DUMITRU 01.07.1897Sublocotenent MAR IAN DUMITRU 01.07.1898Sublocotenent SICHITIU IOAN 01.07.1899Sublocotenent BELISARIU IOAN 01.07.1900Sublocotenent LINTE GHEORGHE 01.07.1901Sublocotenent OPRESCU GHEORGHE 01.07.1902Sublocotenent GHIMB ANU GHEORGHE 01.07.1903Sublocotenent T N SESCU ARISTIDE 01.07.1904Sublocotenent BUNESCU I. ALEXANDRU 01.07.1905Sublocotenent PETRESCU A. NICOLAE 01.07.1906Sublocotenent ILIESCU V. TRAIAN 01.07.1907Sublocotenent GEORGESCU VINTIL 01.07.1908Sublocotenent GEORGESCU A. FLORIN 01.07.1909Sublocotenent IOANI IU ALEXANDRU 01.07.1910Sublocotenent ERBU G. CHIRIL 01.07.1911Sublocotenent VASILESCU ALEXANDRU 01.07.1912Sublocotenent NASTA M. ALEXANDRU 01.07.1913Sublocotenent PETRESCU D. DUMITRU 01.07.1914Sublocotenent ANDRONESCU R. MIHAIL 01.07.1915Sublocotenent MIHAI D. VASILE 01.07.1916Sublocotenent VERDE I. CONSTANTIN 01.10.1916Sublocotenent REREA N. TRAIAN 01.06.1917Sublocotenent ALM JANU T. IOAN 01.06.1919Sublocotenent DUMITRA CU I. PETRE 01.07.1920Sublocotenent MARINESCU M. MARIN 01.07.1921

420


Sublocotenent FLORESCU I. MIHAIL 01.07.1922Sublocotenent MICLESCU B. ANDREI 01.07.1923Sublocotenent P TRA CU A. GHEORGHE 01.07.1924Sublocotenent PREDOIU N. I EMILIAN 01.07.1925Sublocotenent PORUMBARU I. MIHAIL 01.07.1926Sublocotenent ST NESCU D. IOAN 01.07.1927Sublocotenent CASTRI I. VASILE VIRGILIUS 01.07.1928Sublocotenent BANCIU I. LIVIU 01.07.1929Sublocotenent STAN I. AURELIAN 01.07.1930Sublocotenent RIGANI A. ALEXANDRU 01.07.1931Sublocotenent B DESCU Em. AURELIU 01.07.1932Sublocotenent TEODORU I. OCTAV 01.07.1933Sublocotenent BOTEZ GH. ALEXANDRU 01.07.1935Sublocotenent TONCHIEVICI D. TEFAN 01.07.1936Sublocotenent VASILIU I. MIRCEA 01.07.1937Sublocotenent GRIGORESCU GH. HARALAMBIE 01.07.1938Sublocotenent IACOB V. AURA 01.07.1939Sublocotenent N STASE GH. MARIN 31.03.1940Sublocotenent FLOARE I ADRIAN 29.06.1940Sublocotenent BOBE P. NICOLAE MARIN 10.05.1941Sublocotenent PASCARIU I. CONSTANTIN 10.05.1942Sublocotenent ATANASIU C. VIRGIL 01.07.1943Sublocotenent TU I. STELU 15.04.1944Sublocotenent POPESCU I. Da. DUMITRU 10.05.1945Sublocotenent DUMITRESCU GH. GHEORGHE 01.07.1946Sublocotenent GHIN EI A. GHEORGHE 01.07.1947Sublocotenent NEDELCU GH. IOAN 01.05.1948Sublocotenent ANTONESCU I. IOAN 09.05.1949Locotenent IRIMIE TRAIAN SOLOMON 30.12.1949Locotenent PIPO GH. NICOLAE 30.12.1950Locotenent PILEA I. ZAHARIA 23.08.1951Locotenent POPESCU M. DUMITRU 23.08.1952Locotenent CIURU NIUC C. GRIGORE 01.03.1953Locotenent BADEA A. VALERIU 23.08.1953

421


Locotenent CONSTANTINESCU A. IOAN 23.08.1955Locotenent MARINESCU D. MARIUS 01.05.1956Locotenent MARINESCU M. ADRIAN 02.10.1957Locotenent BORCUTEANU N. IOAN 02.10.1958Locotenent COSTIN STOICA GRIGORE 02.10.1959Locotenent BOST NARU M. PETRIC 23.08.1960Locotenent COSMINEANU G. GHEORGHE* 1964Locotenent N ST SESCU A. VICTOR* 1967Locotenent POPESCU MIHAIL* 1969Locotenent UNGUREANU C. NICOLAE 30.12.1970Locotenent MONORANU T. PAVEL 23.08.1971Locotenent PARANIAC I. CORNEL 23.08.1972Locotenent COJOCARU I. COSTIC 23.08.1973Locotenent PURC REA C. GHEORGHE 23.08.1974Locotenent OLARU E. IORDACHE 23.08.1975Locotenent DUMITRESCU I. LUIGI 23.08.1976Locotenent CHIRI O. MIHAI 23.08.1977Locotenent IRIMIEA M. MIHAI 23.08.1978Locotenent HAMPU N. ALEXANDRU 23.08.1979Locotenent CARAMAN N. NICOLAE 23.08.1980Locotenent CRISTEA N. D NU 23.08.1981Locotenent STROEA GH. ADRIAN 23.08.1982Locotenent FOAMETE V. IOAN-OVIDIU 23.08.1983Locotenent GEORGESCU D. VIOREL 23.08.1984Locotenent CIOCAN N. FLORIAN 23.08.1985Locotenent TIBIL I. GHEORGHE 23.08.1986Locotenent MARCHIDANU GH. MARIAN 23.08.1987Locotenent CR CIUN P. VANGHELI 23.08.1988Locotenent ARN UTU V. TEFAN 23.08.1989Locotenent IL U D. VALENTIN 27.07.1990Locotenent MORO N. NICOLAE 31.07.1991Locotenent IONESCU GH. DANIEL 31.07.1992Locotenent NECHITA T. IOAN 31.07.1993Locotenent L EA V. CRISTI DANIEL 31.07.1995

422


Locotenent DA U F. DARIE MIRCEA 31.07.1996Locotenent B NU S. MARIUS 31.07.1997Sublocotenent MARIA I. FLAVIUS IRONIM** 1999Sublocotenent RODEAN C. ADRIAN** 2000Sublocotenent ST NESCU V. VASILE** 2001Sublocotenent RETEA T. IULIAN** 2002Sublocotenent CARLII I. GHEORGHE ALIN** 2003Sublocotenent OBREJA . CODRU ** 2004Sublocotenent DAVID V. DANIEL** 2005Sublocotenent ZAHARIA C. LAUREN IU** 2006Sublocotenent TOROI I. ION GHEORGHE** 2007Sublocotenent CERCEA . IULIA ECATERINA** 2009Sublocotenent TOADER I. SORIN** 2010Sublocotenent MURARIU V. MIHAI ADRIAN** 2011Sublocotenent MARINESCU IONU ALIN** 2012

* e de promo ie, artileri ti, ai colii Militare de O eri „Nicolae B lcescu” din Sibiu.

** e i de promo ie au fost declara i primii clasa i la Cursul de baz , cel care asigur competen ele exercit rii func iei de comandant de pluton, prima func ie în carier .

423


Anexa nr. 14

Generali ai artileriei. Trepte ale traiectoriilor

Nume i prenumeData

na teriiSlt. Lt. Cpt. Mr.

Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.

Tobias Gherghely? 1857 1857 1857 1858 - 1860 1864

Manu Gheorghe24.07.

1833 1853 1858160

10.09.

1858

21.12.

1860

22.05.

1864

22.05.

1864

24.04.

1877 1906*

Haralambie Nicolae27.08.

1831

13.10.

1852

13.05.

1855

24.06.

1856

09.12.

1860

24.01.

1863

24.05.

1864

24.04.

1877**Anghelescu

Alexandru

04.09.

1836

07.04.

1856

11.09.

1858

21.12.

1860

24.01.

1865

26.09.

1868

01.01.

1871 1881

Arion Eracle24.02.

1838

07.04.

1857

26.08.

1861

30.08.

1864

26.02.

1868

16.11.

1870

30.01.

1875 1883 1892

Dabija Nicolae15.08.

1837

01.12.

1860

01.12.

1862

24.01.

1865

26.09.

1868

01.01.

1871

08.04.

1877 1883

Herkt Henrich16.02.

1829

06.12.

1851

24.03.

1855

25.04.

1857

21.12.

1860

22.05.

1864

06.07.

1872 1883* 1906*

Dunca Iulius07.01.

1825

04.12.

1854

31.07.

1856

30.08.

1858

22.05.

1864

02.10.

1867

01.01.

1870 1891

Carp Ioan24.12.

1842

10.07.

1861

30.08.

1863

10.05.

1866

16.03.

1873

24.04.

1877

08.04.

1881 1891

Lahovary Iacob16.01.

1846

10.07.

1864

26.09.

1868

01.01.

1871

01.01.

1874

01.12.

1877 1883 1891 1900

Pastia Mihail15.12.

1839

26.09.

1858

30.08.

1863

15.05.

1866

30.08.

1869

09.03.

1873

01.01.

1878 1893Horbatsky

Alexandru

05.01.

1845

09.01.

1864161

30.05.

1866

01.01.

1871

24.04.

1877

08.04.

1881 1893*

Popescu Mihail15.06.

1843

15.07.

1863

04.09.

1865

26.09.

1868

08.04.

1875

07.06

1880 1887 1894 1903Alexandru Can-

diano- Popescu

01.01.

1841 1859 1861 1864 1877 1877 1882 1894

Robescu Alexandru03.04.

1844

15.07.

1863

04.09.

1865

26.09.

1868

01.04.

1874.

08.04.

1881

08.04.

18851895* 1910*

Pascu erban16.12.

1844

15.07.

1963

04.09.

1965

26.09

1868

08.04.

1875

08.04.

1874

16.04.

18841896

Makarovitsch

George

03.09.

1843

10.07.

1864

08.04.

1868

27.02.

1871

01.01.

1876

09.03

1879

08.04.

18871896 1906*

160 Încadrat din armata prusian? Neidenti cat* În rezerv** În mili ii161 Încadrat din armata rus

424


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.

Warthiady Panait18.03.

1846

10.06.

1864

26.09.

1868

01.01.

1871

01.07.

1877

01.08.

1881 1888 1897 1906

Tell Alexandru18.11.

1846

10.06.

1864

01.08.

1868

01.01.

1871

01.01.

1876

08.04.

1881

16.04.

1889

24.04.

1899 1910*Gr m ticescu

George

15.07.

1846

02.07.

1867

24.02.

1871

01.01.

1875

20.01.

1882

10.05.

1886

01.12.

1891 1900

om nescu Ion01.01.

1849

20.07.

1868

08.04.

1873

01.01.

1876

08.04.

1883

10.07.

1888

01.12.

1891 1900

Priboianu10.02.

1848

01.08.

1870

24.04.

1877

28.11.

1880

01.02.

1888

08.04.

1892

01.08.

1895 1902*

Stoika Nicolae25.12.

1845

10.07.

1864

26.09.

1868

01.01.

1871

01.04.

1883

08.07.

1891

10.05.

1895 1903*Petre Vasiliu

N sturel

07.04.

1854

01.07.

1874

24.04.

1877

08.04.

1881

01.04.

1887

01.12.

1891

10.05.

1895 1904 1908

Boteanu Romulus07.01.

1848

29.06.

1868

29.07.

1872

08.04.

1875

01.02.

1884

08.07.

1891

08.04.

1897 1906*

Stoika tefan23.03.

1848

29.06.

1868

01.01.

1874

08.04.

1879

10.05.

1885

08.04.

1892

07.04.

1900 1906*

Fotino Constantin10.10.

1847

29.06.

1868

08.04.

1873

01.07.

1877

10.05.

1885

01.12.

1891

08.04.

1897 1906*Georgescu

Bere teanu Ion

25.12.

1848

29.06.

1868

08.04.

1873

01.07.

1877

10.05.

1884

05.10.

1888

10.05.

1893 1906*

F lcoianu Alexandru16.03.

1837

23.01.

1861

24.01.

1864

10.05.

1866

01.01.

1874

08.04.

1881

08.07.

1891 1906*

Hartel Alexandru28.11.

1853

24.04.

1877

08.04.

1881

08.04.

1884

01.12.

1891

08.04.

1896

10.05.

1901 1907 191…

Coand Constantin04.03.

1857

24.04.

1877

07.06.

1880

08.04.

1883

12.11.

1888

08.04.

1892

08.04.

1896 1907 1911 1917

Georgescu Gheorghe01.11.

1857

01.07.

1879

16.03.

1883

01.04.

1887

08.04.

1892

01.10.

1896

10.05.

1903 1909

Orezeanu Constantin26.11.

1856

01.07.

1879

08.04.

1882

08.04.

1886

08.04.

1893

10.05.

1899

10.05.

1904 1910

Paraschivescu Toma24.05.

1858

01.07.

1879

08.04.

1883

08.04.

1888

01.01.

1894

10.05.

1899

10.05.

1904 1910Cr iniceanu

Christache 1910*

Costescu Constantin05.01.

1861

01.07.

1881

01.11.

1884

10.07.

1888

01.01.

1894

10.05.

1899 1905 1911 1916Volvoreanu

Constantin

06.04.

1858

01.07.

1882

24.04.

1885

05.10.

1888

08.04.

1896

10.05.

1901 1906 1911

Frunz Petre29.06.

1860

02.07.

1880

08.04.

1883

05.10.

1888

08.04.

1896

11.05.

1901 1906 1912

Basarabescu Ioan15.02.

1861

01.07.

1880

08.04.

1884

30.08.

1889

01.06.

1896

28.11.

1902 1907 1912

* În rezerv

425


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.

Perticari Ion30.05.

1851

01.08.

1870

08.04.

1875

01.01.

1878

10.05.

1884

30.08.

1889

01.01.

1894 1911* 1914*

Popovici Nicolae21.08.

1860

01.07.

1881

08.04.

1884

08.04.

1888

10.05.

1894

07.04.

1900

10.05.

1904 1912

Ghenea Toma25.10.

1862

01.07.

1883

01.11.

1887

08.04.

1892

08.04.

1898

10.05.

1904 1908 1912 1918Râmniceanu

Teodor

14.10.

1860

01.07.

1883

01.11.

1887

08.04.

1892

08.04.

1898 1914

Iliescu Dumitru24.09.

1865

01.07.

1886

01.01.

1889

08.04.

1893

10.05.

18991914

Christescu

Constantin

02.12.

1866

01.07.

1887

01.03.

1890

10.05.

1894

10.05.

1902 1914

Muic Ion10.01.

1859-

1887162

08.04.

1892

08.04.

1897

28.11.

1903 1908 1914Manolescu

Constantin

02.03.

1862

01.07.

1881

08.04.

1884

30.08.

1889

08.04.

1898 1905 1909 1914

Hepites Constantin07.03.

1863

01.07.

1884

01.11.

1887

30.08.

1892

08.04.

1898 1906 1910 1914

G iseanu Traian04.10.

1862

01.07.

1884

01.11.

1887

08.04.

1893

10.05.

1899 1906 1910 1914

Grigorescu Eremia28.11.

1863

01.07.

1884

01.11.

1887

30.08.

1892

24.04.

1899 1902 1911 1915 1917 1918

Spirescu Gheorghe16.02.

1862

01.07.

1883

01.04.

1887

08.04.

1892

10.05.

1910 1915

Rovinaru Nicolae24.08.

1864

01.07.

1885

08.04.

1888

08.04.

1893

10.05.

1901 1915

Georgescu Teodor28.08.

1866

01.07.

1887

08.04.

1890

08.04.

1895

10.05.

1903 1909 1912 1916

Baranga Mihail02.07.

1865

01.07.

1885

08.04.

1888

08.04.

1893

10.05.

1899 1915

Lupescu Alexandru25.12.

1865

01.07.

1886

01.01.

1889

01.01.

1894

10.05.

1902

07.04.

1909

07.04.

1911

28.11.

1915

01.09.

1917

Popovici Ioan23.08.

1865

01.07.

1887

01.03.

1890

01.01.

1894

09.05.

1904

07.04.

1909

01.04.

1912

01.04.

1916

01.09.

1917

Referendaru

Alexandru

19.10.

1866

01.07.

1887

01.03.

1890

01.01.

1895

09.05.

1904

07.04.

1909

01.04.

1912

01.06.

1916

10.05.

1918

Petala Nicolae29.08.

1869

01.08.

1989

08.04.

1892

01.10.

1896

01.10.

1906

10.05.

1910

01.04.

1913

01.07.

1916

10.05.

1918

Toroceanu Radu30.10.

1865

01.07.

1886

30.08.

1889

10.05.

1894

10.05.

1904

01.07.

1910

01.04.

1913

14.08.

1916

15.01.

1920

R canu Ion04.01.

1874 1893 1896 1903 1910 1914 1916 1917 1922 1942*

Angelescu Paul27.09.

1872

15.07.

1891

01.01.

1894

10.05.

1901

07.04.

1909

01.04.

1913

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919 1932*

162 Primit din armata Austro-ungar în anul 1980

426


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col. Gl. Bg. Gl. D.

Gl.

C.A.

Rudeanu Vasile15.01.

1870

08.07.

1891

01.01.

1894

07.04.

1900

07.04.

1909

07.04.

1912

01.04.

1914

01.04.

1917

01.12.

1922Alevra

Nicolae

21.11.

1871

15.07.

1892

10.07.

1895

07.04.

1902

10.05.

1910

01.04.

1914 1916 1917 1932

Zadik Iacob08.12.

1867

01.07.

1888

10.05.

1891

08.04.

1896

10.05.

1906

01.04.

1911

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1919

Vl descu Ioan05.07.

1870

08.07.

1891

16.01.

1894

10.05.

1899

07.04.

1909

01.04.

1913

01.04.

1916

01.04.

1917Jitianu

Ioan

30.06.

1867

01.07.

1887

08.04.

1890

08.04.

1895

07.04.

1905

01.04.

1911

01.04.

1913

01.09.

1917

01.04.

1921Mironescu

Demostene

10.08.

1867

01.08.

1889

08.04.

1892

08.04.

1897

10.05.

1908

01.04.

1913

01.04.

1916

01.09.

1917

Glodeanu Dimitrie12.03.

1868

16.07.

1890

01.01.

1894

10.05.

1899

07.04.

1909

01.04.

1913

01.04.

1916

01.09.

1917Mironescu

Gheorghe

06.08.

1871

15.07.

1892

10.07.

1895

10.05.

1901

07.04.

1909

01.04.

1913

01.04.

1916

01.09.

1917Teodorescu

Alexandru

22.12.

1870

15.07.

1892

10.07.

1895

10.05.

1901

07.04.

1909

14.02.

1914

01.04.

1916

01.09.

1917

Gheorghian Ioan28.05.

1872

15.07.

1892

10.07.

1895

10.05.

1901

07.04.

1909

14.02.

1914

01.04.

1916

01.09.

1917Papan

Ioan

22.06.

1872

15.07.

1892

10.07.

1895

10.05.

1901

10.05.

1909

01.04.

1914

01.04.

1916

01.09.

1917

Tomescu Grigore19.11.

1871

15.07.

1892

10.07.

1895

07.04.

1902

01.07.

1910

01.11.

1914

01.11.

1916

01.11.

1917

Hanzu Alexandru17.10.

1871

01.11.

1894

01.05.

1918163

01.06.

1927

Dejoianu Ioan28.12.

1871

15.07.

1892

10.07.

1895

10.05.

1903

01.04.

1911

10.05.

1915

14.10.

1916

10.05.

1918

Burileanu tefan09.01.

1974

16.07.

1893164

01.04.

1896

10.05.

1904

01.10.

1911

01.08.

1915

01.11.

1916

10.05.

1918Condeescu

Nicolae

01.02.

1871

08.07.

1891

01.01.

1894

07.04.

1900

07.04.

1909

01.04.

1914

10.05.

1916

01.11.

1918Munteanu

Alexandru

03.11.

1872

15.07.

1892

10.07.

1895

10.05.

1902

01.04.

1911

10.05.

1915

01.11.

1916

01.11.

1918

Pa alega Dimitrie10.10.

1869

16.07.

1890

08.04.

1893

08.04.

1898

07.04.

1909

01.04.

1913

01.04.

1916

30.03.

1919Makarovitsch

Vasile

04.07.

1871

08.07.

1891

01.01.

1894

07.04.

1900

10.05.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

30.03.

1919

Butunoiu Andrei28.03.

1871

08.07.

1891

01.01.

1894

07.04.

1900

10.05.

1910

01.07.

1914

01.11.

1916

31.03.

1919Schmidt

Ioan

14.08.

1876

18.08.

1896

01.04.

1917165

31.03.

1919

163 Primit din armata Austro-Ungar cu vechimea i gradul164 Elev al coalei politehnice din Paris165 Primit din armata Austro-Ungar cu vechimea i gradul

427


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.Batâr

Nicolae

09.06.

1876

10.07.

1894

08.04.

1897

14.03.

1905

07.04.

1912

01.04.

1916

01.09.

1917

31.03.

1919Dumitrescu S.

Constantin

22.05.

1875

10.07.

1894

08.04.

1897

14.03.

1905

07.04.

1912

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

Popescu Dimitrie08.11.

1874

10.07.

1895166

01.07.

1898

10.05.

1905

01.04.

1913

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

31.03.

1929

Jitianu Gheorghe22.09.

1874

10.07.

1895

01.07.

1898

10.05.

1906

01.04.

1913

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

Grigorescu Artur03.09.

1871

16.07.

1893

01.04.

1896

10.05.

1904

01.11.

1912

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

Popescu Toma20.01.

1874

16.07.

1893

01.04.

1896

10.05.

1904

04.01.

1913

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

Popescu Nicolae17.11.

1872

10.07.

1894

08.04.

1897

07.05.

1905

01.04.

1913

10.05.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

Negrei Gabriel29.06.

1872

10.07.

1895167

01.08.

1898

25.06.

1906

01.04.

1913

10.05.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

Alim nescu Aurel30.10.

1875

10.07.

1895

01.07.

1898

01.10.

1906

01.04.

1913

10.05.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

01.10.

1929

Tr ilescu Ioan06.05.

1877

20.09.

1897168

28.11.

1900

28.11.

1907

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1923

Sârbu Grigore28. 07.

1876

01.07.

1897

28.11.

1900

28.11.

1907

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1923

Gavriliu Leon21.10.

1872

10.07.

1894

08.04.

1897

16.07.

1905

01.04.

1913

10.05.

1916

01.09.

1917

12.07.

1923

Vasilescu Petre14.01.

1867

01.07.

1887

01.03.

1890

08.04.

1896

28.11.

1907

01.11.

1916

01.09.

1917

24.11.

1923

Petrescu Gheorghe08.04.

1876

10.07.

1895

01.07.

1898

01.10.

1906

01.10.

1913

10.11.

1916

01.09.

1917

24.11.

1923

Hentzescu Vasile02.06.

1874

10.07.

1895

01.07.

1898

15.04.

1906

01.04.

1916

10.11.

1916

01.09.

1917

01.01.

1924tef nescu

Alexandru

03.08.

1872

01.07.

1896

07.04.

1900

28.11.

1907

01.04.

1914

10.11.

1916

01.09.

1917

01.01.

1924

Paplica Pompiliu16.03.

1877

01.07.

1897

28.11.

1900

28.11.

1907

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

01.01.

1924S ndulescu

Nicolae

19.06.

1876

01.07.

1897

28.11.

1900

10.05.

1908

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

01.01.

1924T n sescu

Constantin

26.11.

1875

01.07.

1896

07.04.

1902

28.11.

1908

16.05.

1915

01.10.

1916

01.09.

1917

01.01.

1926

Mar ian Dimitrie11.10.

1876

01.07.

1898

07.04.

1902

28.11.

1908

10.05.

1915

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

Iacob Constantin26.02.

1877

01.07.

1898

07.04.

1902

10.05.

1909

10.05.

1915

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

166 Elev al coalei politehnice din Paris167 Elev al coalei politehnice din Paris168 Elev al coalei politehnice din Paris

428


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.

Ore covici tefan12.11.

1877

01.07.

1898

07.04.

1902

10.05.

1909

10.05.

1915

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

Ioanide Nicolae09.12.

1874

10.07.

1895

10.05.

1899

01.10.

1906

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

Eliade Constantin20.10.

1874

01.07.

1896

07.04.

1900

10.05.

1907

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926Miciora

Paul

10.12.

1874

10.07.

1895

0107.

1898

01.10.

1906

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

Br tuianu Romulus05.06.

1876

01.07.

1896

07.04.

1900

28.11.

1907

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

28.09.

1926

Palada Dimitrie13.09.

1875

01.07.

1897

28.11.

1900

28.11.

1907

01.04.

1915

01.11.

1916

01.09.

1917

28.09.

1926Vera

Teodor

24.04.

1875

01.07.

1896

07.04.

1900

28.11.

1907

01.04.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

25.03.

1928Moucha

Eberchardt

19.07.

1876

04.02.

1899

10.05.

1902

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928Sichitiu

Ioan

19.01.

1878

01.07

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928P ltineanu

Anastase

18.08.

1878

01.07.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

Mota Dimitrie17.10.

1879

01.07.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

15.04.

1933

01.06.

1938

Dragomir Dimitrie25.10.

1878

01.07.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

Rizeanu Alexandru24.03.

1878

0107.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

Gabrielescu Emil22.08.

1878

01.07.

1899

10.05.

1904

03.10.

1909

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

Linaru Nicolae22.07.

1879

01.07.

1899

10.05.

1904

10.05.

1910

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

Palade Silvestru01.03.

1879

01.07.

1899

10.05.

1904

10.05.

1910

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928Florescu I.

Gheorghe

20.05.

1879

01.07.

1900

10.05.

1904

10.05.

1910

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

11.12.

1934

01.06.

1938

Negoescu t. Ioan07.01.

1878

01.07.

1900

10.05.

1904

10.05.

1910

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

25.03.

1928

Linte Gheorghe29.04.

1879

01.07.

1901

01.04.

1905

01.07.

1910

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

01.10.

1928

Oprescu Gheorghe19.03.

1890

01.07.

1902

10.05.

1906

01.04.

1911

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

31.03.

1929

24.01.

1936

Vasiliu Z. Nicolae08.12.

1879

01.07.

1902

24.01.

1906

01.04.

1911

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

31.03.

1929Costescu G.

Constantin

30.06.

1879

01.07.

1901

10.05.

1906

01.04.

1911

10.05.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

10.05.

1929

Klimke Iulius02.11.

1878

01.09.

1898

01.11.

1905

01.05.

1913

01.04.

1917169

01.04.

1919

01.10.

1929

169 Primit din armata Austro-Ungar cu vechimea i gradul

429


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.Str tilescu

Gheorghe

18.12.

1877

01.07.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

01.10.

1929

Boboc Gheorghe02.11.

1877

01.07.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

01.04.

1930

Cica Gheorghe29.09.

1880

01.07.

1902

10.05.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.11.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930Partenie

Ilie

19.07.

1891

01.07.

1902

27.06.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.10.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930

01.04.

1937

enescu Florea01.04.

1884

15.01.

1903170

01.10.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930

01.04.

1937Dumitrescu I.

Petre

12.02.

1882

01.07.

1903

01.10.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930

01.04.

1937 1941171

Crassu Grigore07.09.

1883

01.07.

1903

01.10.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

01.10.

1930

01.06.

1938

Iva cu Gheorghe18.08.

1879

01.11.

1899

01.11.

1906

01.05.

1913

01.09.

1917172

01.04.

1920

01.10.

1930Petrescu V.

Constantin

13.10.

1884

01.07.

1904

28.11.

1907

01.04.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

10.05.

1931

Teodorescu Ioan28.07.

1884

01.07.

1904

28.11.

1907

01.04.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

10.05.

1931

Serghiescu Teodor31.10.

1877

01.07.

1898

10.05.

1902

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

31.03.

1933

R dulescu I. Laz r31.07.

1877

01.07.

1899

10.05.

1903

10.05.

1909

14.03.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

31.03.

1933

Cartianu Grigore26.12.

1881

01.07.

1902

26.06.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933

01.06.

1938

Skeletti Mihail12.08.

1883

12.08.

1902

01.10.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933Glatz

Alexandru

14.04.

1882

01.07.

1903

01.11.

1906

01.04.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933

01.06.

1936B descu

Ilie

08.10.

1882

01.07.

1904

28.11.

1907

01.04.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933Pârc l bescu R.

Ioan

06.12.

1883

01.07.

1904

28.11.

1907

01.04.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933

Dumitriu Sotir22.09.

1882

01.07.

1904

28.11.

1907

01.04.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933

T n sescu Aristide09.09.

1883

01.07.

1904

28.11.

1907

07.04.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

15.04.

1933

Opran E. Nicolae10.04.

1879

01.07.

1899

10.05.

1904

01.07.

1909

01.04.

1916

01.04.

1917

01.04.

1919

31.03.

1934Mehedin i I.

Dumitru

10.12.

1880

14.01.

1902173

10.05.

1906

01.06.

1914

01.07.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

31.03.

1934

170 În baza studiilor f cute în coala din Germania171 General de armat : 1942172 Primit din armata Austro-Ungar cu vechimea i gradul173 În baza studiilor f cute în coala din Germania

430


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.

Grigorovici Emil13.04.

1881

01.07.

1902

25.06.

1906

01.10.

1911

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

31.03.

1934

Bunescu Alexandru27.08.

1884

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

31.03.

1923

10.05.

1934

Spiroiu Mihail14.08.

1884

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.04.

1917

01.04.

1919

24.11.

1923

10.05.

1934Alexandrescu

Gheorghe

07.04.

1885

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.04.

1917

01.05.

1919

31.03.

1924

01.04.

1935

Popescu Gheorghe23.10.

1884

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.04.

1917

01.04.

1919

01.06.

1924

01.04.

1935

Leventi Gheorghe23.11.

1884

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.04.

1917

01.04.

1919

15.02.

1925

01.04.

1935Constantinescu

Constantin

19.02.

1884

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.04.

1917

01.04.

1919

15.02.

1925

01.04.

1935Apostolescu

Constantin

19.09.

1984

01.07.

1905

10.05.

1909

10.05.

1913

01.04.

1917

01.04.

1919

01.10.

1925

01.04.

1935Dumitriu V.

Haralambie

17.12.

1882

01.07.

1905174

10.05.

1909

01.10.

1913

01.04.

1917

01.04.

1919

15.03.

1926

01.04.

1935

Buicliu Gheorghe08.01.

1883

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914 1917 1919 1926 1935

Grigorescu Traian27.05.

1887

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1919

28.09.

1926

01.04.

1935Popescu Ilie

Gheorghe

02.08.

1884

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1919

28.09.

1926

01.04.

1935

Paraschiv Dobre09.12.

1884

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

08.09.

1926

01.04.

1935

Georgescu P. Ion25.12.

1883

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

28.09.

1926

01.04.

1935Carlaon

Ioan

19.10.

1885

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

28.09.

1926

01.04.

1935Petrovan I.

Dumitru

21.02.

1885

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1919

01.04.

1926

16.10.

1935Gheorghie

Alexandru

09.07.

1885

01.07.

1906

10.05.

1910

01.04.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

28.09.

1926

16.10.

1935

Dragalina Corneliu05.02.

1887

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

25.03.

1928

16.10.

1935

Atanasiu Vasile25.04.

1886

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

25.03.

1928

16.10.

1935

Ionescu Teodor17.06.

1884

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

25.03.

1928

16.10.

1935

Marinescu Radu03.12.

1885

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

01.10.

1928

01.04.

1936Aldea

Aurel

28.03.

1887

01.07.

1908175

01.10.

1911

01.05.

1916

01.09.

1917

23.04.

1923

01.10.

1928

01.04.

1936 1940 1944

174 În baza studiilor f cute în coala din Germania175 În baza studiilor f cute în coala din Germania

431


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.Iliescu

Traian

08.02.

1887

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.10.

1917

25.05.

1923

31.03.

1929

10.05.

1936

Mitrea Vasile03.07.

1884

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

23.05.

1923

10.05.

1929

01.02.

1937Vr jitoru

Dumitru

24.05.

1885

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.10.

1917

23.05.

1923

10.05.

1929

01.02.

1937Dumitrescu

tefan

01.01.

1887

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

23.05.

1923

01.10.

1929

01.04.

1937Negrei

Vasile

11.06.

1885

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

01.04.

1923

01.07.

1927

01.04.

1937Spacu

Scarlat

23.05.

1886

01.07.

1907

01.07.

1910

01.04.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

25.03.

1928

01.04.

1937Leoveanu

Emanoil

16.04.

1887

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

24.11.

1923

01.10.

1929

01.02.

1937

D sc lescu Nicolae16.06.

1884

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

23.05.

1923

01.10.

1929

01.04.

1937 1940 1942Costescu

tefan

06.01.

1886

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

31.03.

1920

01.10.

1929

10.05.

1937Bellea

Constantin

05.07.

1887

01.07.

1908

01.10.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

01.10.

1924

01.10.

1929

31.03.

1938Ionescu Gh.

Nicolae

29.11.

1895

01.07.

1906

01.04.

1911

01.04.

1916

01.09.

1917

23.05.

1923

10.05.

1930

31.03.

1938Rozin

Gheorghe

27.08.

1888

01.07.

1909176

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

01.06.

1924

01.10.

1930

31.03.

1938Georgescu A.

Florin

23.01.

1889

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

01.04.

1924

01.10.

1930

31.03.

1938Liteanu I.

Gheorghe

13.01.

1888

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

15.02.

1925

01.10.

1930

31.03.

1938Popescu Cosma

Marin

05.06.

1887

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

15.02.

1925

01.10.

1930

31.03.

1938Boi eanu N.

Ion

10.10.

1885

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

10.05.

1925

10.05.

1931

31.03.

1938Vl descu

Petre

26.10.

1888

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

01.04.

1932

31.03.

1938Gabrielescu

Dumitru

28.01.

1887

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

01.04.

1932

31.03.

1938

Stavrescu Gheorghe08.03.

1888

01.07.

1909

03.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

15.04.

1933 1938 1942 1945Ioani iu

Alexandru

02.02.

1890

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

15.04.

1933 1939 1941177

Schmidt

Carol

15.08.

1886

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

15.04.

1933 1939 1942

Mazarini Nicolae01.08.

1889

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

01.01.

19341939 1942

176 În baza studiilor f cute în coala din Germania 177 Post-mortem

432


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.Constantin S.

Constantin

09.05.

1889

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

01.01.

1934 1939 1942Georgescu L.

Octavian

05.11.

1889

01.07.

1910

01,10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

10.05.

1934 1939 1942178

Potopeanu

Gheorghe

15.04.

1889

01.07.

1910179

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

15.04.

1933 1939 1942

Carlaon Dumitru28.10.

1888

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

10.05.

1934 1939 1942

Stoenescu Nicolae23.02.

1890

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

15.04.

1933 1939 1942

Glogojanu Ion01.07.

1888

01.07.

1909

01.10.

1912

01.11.

1916

01.09.

1917

28.09.

1926

15.04.

1933 1939 1941180

Ghineraru Nicolae14.12.

1888

01.07.

1910

01.10.

1913

01.11.

1916

01.09.

1917

01.07.

1927

01.01.

1934 1939

Sion Ion28.09.

1890

01.07.

1911

01.11.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

01.10.

1929

16.10.

1935 1941 1942181

Trestioreanu

Constantin

18.07.

1891

01.07.

1911

01.11.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1929

10.05.

1934 1941 1944Ionescu V.

Gheorghe

15.05.

1892

15.06.

1915

01.04.

1917

01.10.

1919

01.08.

1927

08.06.

1934 1940 1941182

Nasta Andrei20.09.

1892

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930

10.05.

1936 1941183

Lucescu Emanoil02.12.

1892

15.06.

1915

01.04.

1917

01.10.

1919

25.03.

1928

08.06.

1934 1940 1942184

Nedelea

Savu

24.09.

1890

01.07.

1911

01.11.

1914

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1929

10.05.

1934 1942

L c tu u Mihail07.02.

1893

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1931

01.04.

1937 1942 1945 1946

St nculescu Ioan04.03.

1890

23.06.

1913

01.07.

1916

01.09.

1917

24.11.

1923

15.04.

1933

24.01.

1938 1942 1945Mih escu D.

Ion

04.10.

1891

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930

10.05.

1936 1942 1945

Iona cu Costin07.11.

1891

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1930

08.06.

1936 1942 1945 1946Voicu A.

Mihail

02.02.

1890

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

01.10.

1930

08.06.

1936 1943R dulescu

Edgard

14.12.

1890

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

01.10.

1930

01.01.

1937 1942

178 Post-mortem 179 În baza studiilor f cute în coala din Germania180 Post-mortem181 Post-mortem182 Post-mortem183 Post-mortem 184 Post-mortem184 În retragere

433


Nume i prenumeData


Lt.

col.Col.

Gl.

Bg.Gl. D.

Gl.

C.A.Marinescu D.

Gheorghe

16.11.

1891

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

01.10.

1930

01.04.

1937 1942 1945St nescu

Romulus

21.06.

1889

01.07.

1912

01.08.

1915

01.04.

1917

01.04.

1920

10.05.

1931

01.04.

1937 1942

Ceau u Marin16.08.

1891

23.06.

1913

01.07.

1916

01.09.

1917

24.11.

1923

15.04.

1933

24.01.

1938 1943Nasta

Alexandru

12.03.

1891 1913 1916 1917 1923 1932 1938 1943

Dragomir Nicolae08.09.

1898

01.10.

1916

01.09.

1917

01.04.

1923

01.01.

1934 1938 1942 1944

Mosiu Gheorghe29.05.

1892

01.07.

1914

01.11.

1916

01.09.

1917

15.03.

1926

10.05.

1934 1939 1944

Chirnoag Platon24.10.

1894

15.06.

1915

01.04.

1917

01.10.

1919

01.07.

1927

10.05.

1934 1939 1944Gârbea

Titus

22.09.

1993

15.06.

1915

01.04.

1917

01.10.

1919

01.07.

1927

10.05.

1934 1939 1944 1996185

Leonida Paul28.06.

1895

01.07.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

10.05.

1929

01.01.

1937 1940 1945 1947Atanasiu

Constantin

31.01.

1897

01.07.

1916

01.09.

1917

01.04.

1920

10.05.

1931

31.03.

1938 1941 1946

185 În retragere

434


Anexa nr. 15

ARTILERI TI ÎN ÎNALTE FUNC II DE CONDUCERE ALE STATULUI ROMÂN

MEMBRU AL LOCOTENEN EI DOMNE TI DIN 1866

Colonelul Nicolae Haralambie

PRE EDINTE AL CONSILIULUI DE MINI TRI (prim-ministru)

General Gheorghe Manu – 5 martie 1889 – 15 februarie 1891General Constantin Coand – 24 octombrie – 29 noiembrie 1918

PRE EDINTELE ADUN RII DEPUTA ILOR

General Gheorghe Manu –1888-1889 i 1892-1895

PRE EDINTELE SENATULUI

General Constantin Coand - 1920-1921 i 1926-1927

435


Anexa nr. 16

ARTILERI TI MEMBRI AI ACADEMIEI DE TIIN E DIN ROMÂNIA186

1. Alevra Nicolae – membru titular - 21.12.19352. Andronescu Mihail – membru corespondent - 20.12.19363. Buicliu Gheorghe – membru corespondent - 05.06.19434. Bungescu Ion – membru corespondent - 20.12.1936, membru titular -

05.06.19435. Burileanu tefan – membru titular - 21.12.19356. Dragomir Nicolae – membru corespondent - 20.12.19367. Dragomirescu-Buzne E. – membru corespondent - 05.06.19438. Ioani iu Alexandru – membru corespondent - 20.12.19369. Leonida Paul – membru corespondent - 20.12.193610. Negrei Vasile – membru corespondent - 20.12.193611. Potopeanu Gheorghe – membru corespondent - 21.12.1935, membru titular -

20.12.193612. Sichitiu Ion – membru titular - 20.12.193613. Stoenescu Nicolae – membru corespondent - 21.12.1935, membru titular -

20.12.193614. enescu Florea – membru titular - 20.12.193615. Atanasiu Constantin – membru corespondent - 06.06.1939

186 Elvira Botez – Academia de tiin e din România: Istoricul ei

436


Anexa nr. 17

INSIGNE ALE UNOR UNIT I DE ARTILERIEPENTRU 7 ANI DE VECHIME ÎN CADRUL ACESTORA

Centrul Instruc ie Artilerie Regimentul 42 Artilerie Regimentul 1 Artilerie Carol I

Regimentul 24 ArtilerieRoman


Regimentul 32 Artilerie obuziere Regimentul 4 Artilerie de Gard

Regele Ferdinand

437


B I B L I O G R A F I E

Abrudan, Paul, locotenent-colonel, Roban, Valeriu, maior (r) – O eri de 1. prestigiu care au activat în înv mântul militar în perioada 1876-1940 – Pro luri – în „Studii i materiale de muzeogra e i istorie militar M.M.C.”, nr. 14-15 / 1981-1982

Agapie, M., gl.mr., Ucrain, C., col.(r.) dr., - Personalit i ale artileriei române -, 2. Ed. Militar , Bucure ti, 1993

Agapie, M., gl.lt., Chiriac, D.-M., mr., Emil, I., mr., Hlihor, C., mr., - De la 3. coala Superioar de R zboi la Academia de Înalte Studii Militare. Comandan i-

Profesori-Absolven i (1889-1995) – Ed. A.Î.S.M., 1995Apostol, V., gl. mr. dr., Ucrain, C., gl. bg. (r) dr., - Militari în slujba tiin ei i 4.

culturii - Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 2002 Apostol, V., gl.mr.dr., - Generali ai armatei române eroi i martiri - Ed. Pro 5.

Transilvania, Bucure ti, 2001Apostol, Vasile, General- maior dr., Ucrain, Constantin, general de brigad (r.) 6.

dr.,– Personalit i militare br ilene - Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 2002, pp.57-60;Aron, Elisabeta – Generalul Alexandru Tell, lupt tor pentru independen i 7.

participant activ la îmbog irea patrimoniului Muzeului militar din Bucure ti - , în Studii i materiale de muzeogra e i istorie militar , MMC, tom 9/1976

Averescu, A., mare al – Noti e zilnice de r zboi, vol. 1-II – Ed. Militar , 8. Bucure ti, 1992

Bacalba a, C., - Bucure tii de alt dat , vol. I, (1871-1877) – Ed. Eminescu, 9. Bucure ti, 1987

B lescu, V., - Mausoleul de la M r e ti – Ed. Militar , Bucure ti, 199310. Bân , P. cdor. (r.), Dragostea a învins moartea, Observatorul militar11.

nr. 34 (27. VIII-2.IX.2002) Bân , P.. col., - General-locotenent (r.) Titus Gârbea, participant la Marea 12.

Adunare Na ional de la Alba Iulia, - La datorie, nr. 46 (16-22.XI.1993) Bârl deanu, Constantin U. – Tunarii – Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 200113. Bejancu, Gh., col, Ceau escu, I., lt.col., Mocanu, V., lt.col., Olteanu, C., col.‚ 14.

Asalt la redute. Eroi ai r zboiului pentru independen – Ed. Militar , Bucure ti, 1969Bejinariu, M., prof., Gu u, D., lt. col., - Monogra a Liceului Militar tefan cel 15.

Mare – Ed. Militar , Bucure ti, 1994 Bejinariu, M., prof., Gu u, D., col.(r), - Monogra a Liceului Militar tefan cel 16.

Mare – edi ia a II-a, Ed. Trinitas, Ia i, 2002Bichicean, G., - Istoria colii de Aplica ie pentru Artilerie i Rachete “Ioan 17.

Vod ” – Ed. Tribuna, 2000Bulei, I. – 1916. Zile de var – Ed. Eminescu, Bucure ti, 197818. Burcin, O., col. dr., Zodian, V., lt. col., Pandrea, A. – Seniorii con agra iilor 19.

mondiale. De la Hitler la Antonescu, de la E. Grigorescu la M. Berthelot. Dic ionar militar-sec. XX – Ed. “Via a ar dean ”, Arad, 1997

438


Burghelea, M., mr., Oprea, ., lt.col., - 80 de ani sub tricolor - În memoria 20. Brig zii 8 i Regimentelor 1 i 5 Artilerie Grea – Ed. Moldarom Trading, Gala i, 1996

Buzatu, G., - România i r zboiul mondial din 1939-1945 – Centrul de Istorie 21. i Civiliza ie European , Ia i, 1995

C z ni teanu, C., Zodian, V., Pandrea, A. - Comandan i militari. Dic ionar – 22. Ed. tiin i c i Enciclopedic , Bucure ti, 1983

Chiper, C., Col. (r.) – Veterani în slujba patriei, vol I – Ed. Buratino, Ploie ti, 23. 2005

Constantinescu, erban – Generalul Vasile Rudeanu, personalitate reprezentativ 24. a armatei române moderne – în Muzeul Na ional, vol. XX/2008

Cr iniceanu, Ch., colonel - Impresiuni din r zboiul 1877-1878 – Bucure ti, 25. Tipogra a G.A. L Z REANU, Str. Episcopiei, 3;

Dobre, Florica, Du u, Alesandru – Distrugerea elitei militare sub regimul 26. ocupa iei sovietice în România , vol. II, 1947-1964 – Institutul Na ional pentru Studiul Totalitarismului, 2001

Dobre, Dumitru – Personalit i ale exilului militar românesc – Ed. Militar , 27. Bucure ti, 2008

Dragu, C., general-Maior Sichitiu Nicolae. Eroul dela B icoiu, în Revista 28. „Frontul M r e ti”, nr. 17-18/decembrie 1938-ianuarie 1939

Du u, Al., dr., Dobre, F. – Drama generalilor români (1944-1964) -, 29. Ed. Enciclopedic , Bucure ti, 1997

Du u, A., col. dr., Dobre, F., Loghin, L., col. (r.) dr., - Armata român în al doilea 30. r zboi mondial (1941-1945). Dic ionar enciclopedic – Ed. Enciclopedic , Bucure ti, 1999

Du u, Alexandru, locotenent-colonel, Dobre, Florica – Eroi români pe frontul 31. de r s rit (1941-1944) – vol. I – Ed. Eminescu, 1995

F lcoianu, Alexandru, general de brigad - Amintiri din r zboiul ruso-româno-32. turc din 1877-1878- Bucure ti, Institutul de arte gra ce C. Sfetea, 1912

Firoiu, V. , i eu am fost recrut – Ed. Militar , Bucure ti, 197433. Georgescu, H., - Dic ionar enciclopedic militar (A-B) – Ed. Academiei de Înalte 34.

Studii Militare, Bucure ti, 1996Georgescu, M. - Cade i români la Saint-Cyr – Ed, Militar , Bucure ti, 2002;35. Georgescu, Maria, Midan, Christophe, c pitan – Les attaches militaires francais 36.

en Roumanie et roumains en France (1860-1940), Editura Militar , Bucure ti, 2003;Georgescu, H., - Dic ionar enciclopedic militar (C-D) – Ed. Academiei de Înalte 37.

Studii Militare, Bucure ti, 1997Gheorghe, Florian, Popescu, Mihai, Rotaru, Ion, conf.univ. dr. – Prezen e 38.

militare în tiin a i cultura româneasc . Mic dic ionar – Ed. Militar , Bucure ti, 1982Hentea, C., - Armata i luptele românilor – Breviar de istorie militar - 39.

Ed. Nemira, Bucure ti, 2002Ioani iu, Alexandru, lt.col. – R zboiul României (1916-1918) – Tipogra a 40.

Geniului (Cotroceni) Bucure ti

439


Ion, E., col. dr. – coala Superioar de R zboi i Academia Militar - Contribu ii 41. la dezvoltarea tiin ei i artei militare române ti – Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure ti, 2002

Kiri escu, C. – Istoria r zboiului pentru întregirea României – Ed. tiin i c i 42. Enciclopedic , Bucure ti, 1989

Kiri escu, C. – România în al doilea r zboi mondial – vol. I-II – Univers 43. Enciclopedic, Bucure ti, 1995

Loghin, L., col. (r.) dr., Lup teanu, A., col. (r), Ucrain, C., col. dr. – B rba i ai 44. datoriei – 23 august 1944-12 mai 1945. Mic dic ionar – Ed. Militar , Bucure ti, 1985

Lucu a, Olga – Cârcu Oni or-Rebri oara (general) – în R sunetul – cotidianul 45. bistri enilor de oriunde/03.09.2010

Lupa cu, Gheorghe Em., colonel - Amintiri din r zboiul independen ei, 1877-46. 1878 – Bucure ti, Tipogra a modern “CULTURA”, Societ. Colectiv , Str. Câmpineanu 15, 1915;

Mamina, Ion, Bulei Ion – Guverne i guvernan i (1866-1916) – Silex, Cas de 47. editur , pres i impresariat, Bucure ti, 1994

Mamina, Ion, Scurtu, Ion – Guverne i guvernan i (1916-1938) – Silex, Cas de 48. editur , pres i impresariat, Bucure ti, 1996

Manafu, A., dr., Ucrain, C., dr., - Dâmbovi eni la datorie – Ed. Nelmaco, 49. Bucure ti, 2003

Manole, Teodora – Familii militare-partea a II-a – în Buletinul Muzeului Militar 50. Na ional, serie nou , nr. 3/2005,

Manoilescu, M. – Memorii – Ed. Enciclopedic , Bucure ti, 199151. Marinescu, Sandu, colonel – Bravi comandan i de brig zi i regimente de 52.

artilerie, Editura ProTransilvania, Bucure ti, 2006;Martinescu, Sandu, Col. (r.) – Br ileni i g l eni, personalit i militare – Ed. 53.

Pro Transilvania, 2005M rg ritescu, M., c pitan – e i Armatei Române. Generali i colonei în 54.

activitate – Tipogra a Cur ii Regale, 1904Metaxa, Vasile – Un erou al neamului. Generalul Eremia Grigorescu. Via a i 55.

opera sa. Omul. Militarul. Eroul. Funeraliile na ionale – Tipo Cur ii Regale, Bucue ti, 1920

Mitrea, Ion, dr., (Muzeul „Iulian Antonescu”, Bac u), - Generalul Vasile 56. Mitrea- autor de manuale pentru înv mântul militar -, în Buletinul Muzeului Militar Na ional ”, serie nou , vol. 1, partea II, Ed. Oscar Print, Bucure ti, 2003

Moghior, Neculai, Miler, Didi – Credin i glorie – Generalul Eremia 57. Grigorescu. M rturii i documente – edi ia a II-a, Ed. CTEA, Bucure ti, 2006

Moghior, Neculai, D nil , Ion, Moise, Leonida – General Gheorghe Mihail. 58. Cuvânt pentru viitorime – Ed. Paideia, Bucure ti, 2004

Mure an, P., dr. – Prefa la „Gheorghe Zapan - Cunoa terea personalit ii 59. semenilor ” – Ed. Militar , Bucure ti

440


Mu at, M., Ardeleanu, I., România dup Marea Unire, vol.II, partea a II-a – Ed. 60. tiin i c i Enciclopedic , Bucure ti, 1988

Neagoe, Visarion, general-maior (r) dr., Roati Mircea, colonel – Istoria artileriei 61. i rachetelor Antiaerine române, vol. III, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,

Bucure ti, 2011;Novac, Vasile – Generali arge eni – Vol. I, Ed. Nova Interna ional, Pite ti, 62.

2006, Novac, Vasile – Generali arge eni – Vol. II, Ed. Nova Interna ional, Pite ti, 63.

2006 Oroianu, T., Nicolescu, G., Dobrinescu, V.-F., O ca, A., Nicolescu, A.,– e i 64.

Statului Major General Român (1859 - 2000) -, Editor Funda ia „General tefan Gu ”, Ed. Europa Nova, Bucure ti, 2001

Otu, P., col. dr., Oroianu, T., col. dr., Ion, E., lt.-col., - Personalit i ale gândirii 65. militare române ti – vol. I, Ed. A.I.S.M., Bucure ti, 1997

Otu, P., col. dr., Oroianu, T., col. dr., Ion, E., lt.-col., - Personalit i ale gândirii 66. militare române ti – vol. II, Ed. A.I.S.M., Bucure ti, 2001

Patca, Iulian, Tutula, Vasile – Comandan i ai Armatei a 4-a “Transilvania” 67. (1916-2001) – Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca, 2001

Petrovici, C., col. (r.), - coala militar de o eri activi de artilerie “Ioan Vod ” – 68. Ed. Militar , Bucure ti, 1976

Popescu, Constantin, general-colonel (r.) – Memorii (sub îngrijirea i redactarea 69. col. (r.) Gheorghe Cojanu) – Societatea Scriitorilor militari, Bucure ti, 2004

Potcoav , Andrei – R zboiul pentru independen . 1877-1878. Valen ele 70. comunic rii prin timbru (II)-Ed. Sitech, Craiova, 2007

Predescu, Lucian – Enciclopedia României – Cugetarea – Material românesc. 71. Oameni i în ptuiri – Ed. Saeculum I.O.&Ed. Vestfala, Bucure ti, 1999

Puic , Nicolae, c pitan – Albumul ap r torilor Independen ei – Tipogra a 72. Cur ii Regale, 1897

Romanescu, Gh., - Marile b t lii ale românilor – Ed. Sport-Turism, Bucure ti, 73. 1982

Rotaru, J., Moise, L., - Regimentul 13 Artilerie – un destin eroic – Ed. Paideia, 74. Constan a, 1997

Rosetti, Dim. R. – Dic ionarul contimporanilor – Ed. Lito-Tipogra ei 75. “POPULARA” , Pasagiul Roman nr. 12, Bucure ti, 1897

Rosetti, Radu, general – Opera iuni militare pu in cunoscute din R zboiul 76. pentru Independen – în „Analele Academiei Române. Memoriile Sec iunii istorice”, Seria a III-a, Tom XXVI, 1943-1944

Rusu, Doina – Istoria Academiei Române în date (1866-1996) – Ed. Academiei 77. Române

Rusu, Dr. Dorina N. – Membrii Academiei Române. 1866-1996. Mic dic ionar – 78. Funda ia Academic „Petru Andrei”, Ed. A92, Ia i, 1996

441


Scafe , I. Cornel, Scafe , Ioan I. – Cetatea Bucure ti. Forti ca iile din jurul 79. Capitalei. 1884-1914 – Ed. Alpha MDN, Bucure ti, 2008

St nculescu, V., Ucrain, C. - Istoria artileriei rom ne în date -, Ed. tiin i c 80. i Enciclopedic , Bucure ti, 1988

Stoina, N., gl. d.,dr., Ucrain, C., col. (r.), dr., - Eroi au fost, eroi sunt înc - Ed. 81. Pro Transilvania, Bucure ti, 2000

Stoika, t., locotenent-colonel – Generalul Eremia Grigorescu – Imprimeriile 82. „CURENTUL” S.A., 1937

Troncot , C. – Glorie i tragedii. Momente din istoria Serviciilor de informa ii 83. i containforma ii române pe Frontul de Est (1941-1944)- Ed. Nemira, Bucure ti, 2003

Troncot , C. – Glorie i tragedii. Momente din istoria Serviciilor de informa ii i 84. containforma ii române pe Frontul de Est (1941-1944)- Ed. Nemira, Bucure ti, 2003,

Tuc , F., col. dr., Cociu, M., Chirea, F., dr. - B rba i ai datoriei–1877-1878. Mic 85. dic ionar – Ed. Militar , Bucure ti, 1979

Tudorache, S., col., - În elita Armatei Române. Scurt istoric al Direc iei Opera ii. 86. 1859-1999 – Ed. Nummus, Bucure ti, 1999

Ucrain, C., col. (r.) dr., Paraniac, C., col., - “In memoriam” – Omagiu artileri tilor 87. români – Ed. O.I.D.I.C.M., Bucure ti, 1993

Ucrain, C., col. (r.) dr., - Eroilor artileriei – Ed. Academiei For elor Terestre, 88. Sibiu, 2000

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Scrieciu, L.,col. conf. univ. dr., Ene, N., col. ‚- 89. Personalit i militare române ti, vol. I – Ed. C.T.E.A., Bucure ti, 2005

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Scrieciu, L.,col. conf. univ. dr., Ene, N., col. ‚- 90. Personalit i militare române ti, vol. II – Ed. C.T.E.A., Bucure ti, 2005

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Scrieciu, L.,col. conf. univ. dr., Ene, N., col. ‚- 91. Personalit i militare române ti, vol. III – Ed. C.T.E.A., Bucure ti, 2005

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., Ciobanu, V., col.‚- Personalit i militare din Teleorman – 92. Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 2002

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., - Ia i, personalit i militare – Ed. Pro Transilvania, 93. Bucure ti, 2004

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., - Promo ia de aur a artileriei române-30 decembrie 94. 1949 – Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 2004

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., - Tunarii, vol. II – Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 95. 2002

Ucrain, C., gl. bg. (r.) dr., - Tunarii, vol. III – Ed. Pro Transilvania, Bucure ti, 96. 2003

Vasiliu-N sturel, Petre, General,– Contribu iuni la istoria artileriei române – 97. Bucure ti, Stabiliment de arte gra ce “Universala”, 1907,

Vulcan, Petru – Albumul na ional al Dobrogei. 1866-1877-1906 – Bucure ti, 98. Tipogra a Regal , Pia a Palatului Regal

Zorzoliu, Troian – Generali dr g ne teni – Dr g ne ti-Olt, 201099.

442


*** Arhiva Ministerului Ap r rii, Memorii personale *** Colectiv, Istoria armei tancuri din Armata României, Editura militar ,

Bucure ti, 2001*** - Revista „ARMATA”, nr. 32-33/15 noiembrie 1943 , nr. 7-8/4 octombrie 1942,

nr. 32-33/15 noiembrie 1943, num r special închinat centenarului Artileriei Române, nr. 31/15 octombrie 1943

*** - coala de O eri. Promo ia XXX (1877) – Tipogra a Bucovina, Bucure ti, 1934

*** Generalul Coand . Cuvânt ri la moartea sa – Bucure ti, 1932*** Buletinul Societ ii Regale Române de Geogra e, tomul LI/1932*** Biblioteca Jude ean „Alexandru i Aristia Aman” Craiova – Repere spirituale

române ti. Un dic ionar al personalit ilor din Dolj*** Casa de cultur Seini - MIHAI B LAJ (1909 - 1976) Pagini biogra ce*** Ziarul „Diminea a”, nr. 9431-9434/31 martie-3 aprilie*** (Colectiv) – Cronica particip rii Armatei Române la R zboiul pentru

Independen 1877-1878 – Ed. Militar , Bucure ti, 1977 *** - Istoria artileriei române – Ed. Militar , Bucure ti, 1977*** - 1843-1968. 125 de ani de la în in area artileriei române moderne - Buletinul

artileriei, nr. 3/1968, num r festiv*** (coordonator: General colonel D. Cio in ), - e i Marelui Stat Major Român

– Destine la r scruce – 1941-1945 – Ed. Militar , Bucure ti, 1995*** - Revista de istorie militar : nr. 4-5/1993; nr. 2/1995*** - 150 de ani de la în in area artileriei române moderne – sesiune de comunic ri

– Inspectoratul General al Artileriei, Bucure ti, 1993 *** - Secretariatul General. Tradi ie i noutate. 100 ani – Bucure ti, 2000*** - Gândirea militar româneasc : nr. 4/1992; nr. 2/1994 *** - Revista o tirii române, anul 5, nr. 2 (9)/decembrie 2003 *** - Revista Trupelor de Uscat: nr. 3-4/1994; nr. 4/1996 *** - Cotidianul, anul XV, serie nou , nr. 242 (4617)/12.10. 2006*** - Revista Artileriei, anul I (serie nou ), nr. 1/1998, num r festiv *** - Artileria român modern , serie nou , anul I, nr. 1/2002*** - Artileri ti la datorie, num r omagial, 1 februarie 1994, revist editat de

U.M. 01478 Br ila*** - Artileria în s rb toare – P reri Tutovene, supliment omagial, octombrie

1998*** - Dosarele istoriei: nr. 7 (23)/1998; nr. 7 (35)/1999; nr. 7 (59)/2001*** A.N.V.R. – Veterani pe drumul onoarei i jertfei. Ultime m rturisiri. 1940-

1945. vol. VII – Ed. A.I.S.M., Bucure ti, 2002*** - România în anii primului r zboi mondial – vol. I-II – Ed. Militar , Bucure ti,

1987*** - România în anii celui de-al doilea r zboi mondial – vol. I-III – Ed. Militar ,

Bucure ti, 1989

443


*** - România în r zboiul de independen . 1877-1878 – Ed. Militar , Bucure ti, 1977

*** - Istoria militar a poporului român – vol. IV-VI - Ed. Militar , Bucure ti, 1987-1989

*** Revista DOCUMENT, Nr. 2-3/1998; Nr. 1-4/2006*** Revista „Magazin istoric”, Nr. 5(482)/2007*** Revista Artileriei, 1887- 1916, 1921-1952 *** Revista Armatei, 1883-1914*** (coordonator tiin i c: colonel dr. Al. Gh. SAVU) – Armata i societatea

româneasc - Ed. Militar , Bucure ti, 1980*** (colectiv) – Fascina ia o elului. 90 de ani de tradi ii, onoare i glorie,

Ed. CTEA, Bucure ti, 2009.

444


Opera iile tehnice, editoriale i tiparul au fost executate la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei,

sub c-da 739/2012

DIN ELITA ARTILERIEI

Documents

Transcript of DIN ELITA ARTILERIEI