DIN CUPRINS - didactic.ro

Colaboratori:

Profesori:

prof.înv. primar Sbîrciog Cerasela

prof. Dumitrașcu Viorica

prof. Boldeanu Marlena

prof. Mihăilă Mihaela

prof. Dumitru Gabriela

prof. înv. primar Mocanu Luminița

prof. înv. primar Axente Mihaela

prof. itinerant Ecaterina Galoiu

Elevi: Onu-Postică Florin, cls.a IV-a; Marina Carina, cls. aIV-a A; Andrei Elena, cls. a IV-a A; Moșescu Cristiana, cls.aIV-a A ; Andrada Ion, cls.a IV-a A; Burlacu Iuliana, cls. a VI-a A; Grozavu Andrei, clasa a VIII-a B; Florea Elena, cls. aVIII-a A; Crăciun Ionut, cls. a-VII-a A; Ciobotaru Cătălina,cls. a VII-a A; Mititelu Denisa, cls. a VIII-a B; Tudor Iulia,cls. a V-a B; Guriță Ioana Larisa, cls. a V-a B; Bouroş Narcisa,clasa a VI-a B; Bouroş Letiţia, cls. a V-a B; Guriţă Larisa, cls.a V-a B; Voineag Flavia, cls.a VII-a A; Danţuş Daniel, cls. aIV-a A; Aposu Anna-Maria, cls. a IV-a A; Manole AndreiȘtefan, clasa a III-a B.

Colaboratori:

Profesori:

prof.înv. primar Sbîrciog Cerasela

prof. Dumitrașcu Viorica

prof. Boldeanu Marlena

prof. Mihăilă Mihaela

prof. Dumitru Gabriela

prof. înv. primar Mocanu Luminița

prof. înv. primar Axente Mihaela

prof. itinerant Ecaterina Galoiu

Elevi: Onu-Postică Florin, cls.a IV-a; Marina Carina, cls. aIV-a A; Andrei Elena, cls. a IV-a A; Moșescu Cristiana, cls.aIV-a A ; Andrada Ion, cls.a IV-a A; Burlacu Iuliana, cls. a VI-a A; Grozavu Andrei, clasa a VIII-a B; Florea Elena, cls. aVIII-a A; Crăciun Ionut, cls. a-VII-a A; Ciobotaru Cătălina,cls. a VII-a A; Mititelu Denisa, cls. a VIII-a B; Tudor Iulia,cls. a V-a B; Guriță Ioana Larisa, cls. a V-a B; Bouroş Narcisa,clasa a VI-a B; Bouroş Letiţia, cls. a V-a B; Guriţă Larisa, cls.a V-a B; Voineag Flavia, cls.a VII-a A; Danţuş Daniel, cls. aIV-a A; Aposu Anna-Maria, cls. a IV-a A; Manole AndreiȘtefan, clasa a III-a B.

Redactor şefTudor Iulia-Andreea - cls. a V –a BRedactor-şef adjunct:Burduja Irina Maria – cls. a V-a BRedactori de rubricăGuriţă Larisa - cls. a V-a BMoșescu Bianca - cls. aVI –a ABîlcan Veronica – cls. a VII –a AGherman Andreea – cls. a VII –a AGrozavu Andrei – cls. a VIII –a BRotaru Maria-cls. a V –a AToma Diana -cls. a V –a ADavid Ioana – cls. a VI-a CCiornei Nicola –cls. a VI –a CBouroș Narcisa – cls. a VI –a BZălaru Mădălina – cls. a VII-a B

Tehnoredactare:Bibl. Adriana Măciucă

Redactor şefTudor Iulia-Andreea - cls. a V –a BRedactor-şef adjunct:Burduja Irina Maria – cls. a V-a BRedactori de rubricăGuriţă Larisa - cls. a V-a BMoșescu Bianca - cls. aVI –a ABîlcan Veronica – cls. a VII –a AGherman Andreea – cls. a VII –a AGrozavu Andrei – cls. a VIII –a BRotaru Maria-cls. a V –a AToma Diana -cls. a V –a ADavid Ioana – cls. a VI-a CCiornei Nicola –cls. a VI –a CBouroș Narcisa – cls. a VI –a BZălaru Mădălina – cls. a VII-a B

Tehnoredactare:Bibl. Adriana Măciucă

DIN CUPRINS:DIN CUPRINS:

,,RECREAŢIA MARE”

*EDITORIAL *EVENIMENTE*

*CREAŢII PREMIATE*

*DE LA BIBLIOTECĂ ADUNATE*

*LIMBA FRANCEAZĂ * PROFESORII*

*ȘTIINȚE * UMOR*

*EDITORIAL *EVENIMENTE*

*CREAŢII PREMIATE*

*DE LA BIBLIOTECĂ ADUNATE*

*LIMBA FRANCEAZĂ * PROFESORII*

*ȘTIINȚE * UMOR*

FONDATOR : prof. NIŢU LILIANAECHIPA DE REDACȚIE:Coordonatori:Prof. Nițu Lilianaprof. Trandafir Danielabibl. Maciuca Adriana


1

Geniul literaturii române,poetul Mhai Eminescu rămâne,pentru generații întregi, o culme aperfecțiunii. A perfecțiunii lingvistice,în general.

Tocmai de aceea, numărul defață al revistei Școlii Gimnaziale„Nicolae Iorga” - Focșani și-a propussă scoată în evidență rolul pe carepoetul nepereche îl are în cadrul

orelor de literatură, în rândul elevilor. Aceștia și-au arătat talentul într-o serie decreații personale, dovedind, astfel, că studiul de la clasă și din afara clasei s-arputea concretiza în efectul pe care-l are în aprofundarea cunoștințelor primite.

Critici în devenire, poeți, prozatori la început de drum, omagiul aduspoetului este unul pe măsură.

În acest demers s-a plecat de la necesitatea studierii și din alte perspective apoeziilor, a creațiilor în proză, a criticii.

Cititul de vine, în acest fel, un deziderat pentru școlarii care e simt mai ușoratrași de paginilor cărților decât de paginile de ...internet. Acesta este, de altfel,rolul cărții: să ofere modele și să for meze mdele.

Invitația la lectură a fost făcută. Cine-i urmează îndemnul? Răspunsul poatefi găsit în paginile următoare ale revistei noastre.

Prof. Nițu Liliana-SimonaCoordonator revista Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga”, Focșani

EDITORIAL


2

De la bibliotecă adunate...

Privește către lecturăOmenirea a trecut, și trece printr-o

permanentă schimbare, evoluăm de la o zi la alta.Elevii zilelor noastre se simt tot mai puţin atrașispre a descoperi tainele existenţei ascunse printrerândurile cărţilor. În astfel de situaţii, un rol majorîl joacă, în egală măsură, atât familia cât şi şcoala.

Ușor, ușor, locul cărţii a fost luat de cătretelevizor şi calculator. Oamenii comunică tot maipuţin datorită rețelelor de socializare. Comunicareace include ascultare şi răspuns inteligent esteînlocuită cu mesaje sau replici scurte orinonverbale. Transformările economico-socialeimpun folosirea noilor tehnologii, dar excesul estedăunător atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Toate cele constatate mai sus ne duc spreconcluzia că activităţile tradiţionale nu trebuiescînlocuite în totalitate de cele moderne, ci eletrebuiesc doar completate. Efectele negative aleeliminării activităţilor tradiţionale au repercursiuninocive mai ales asupra copiilor şi adolescenţilor.

Potrivit psihologilor absenţa uneicomunicări verbale adecvate şi sărăcia dialoguluiproduc un handicap grav nu doar de natură verbală,ci şi intelectuală. Comunicarea se realizeazăprintr-un şir de propoziţii, dar atenţia se opreştenumai cât este necesar pentru a descoperisemnificaţia comunicării. Cu cât vărsta este maifragedă, cu atât limbajul trebuie individualizat şiîntemeiat pe funcţia emotivă.

Lectura este un mijloc important pentrudezvoltarea limbajului, dar în egală măsură şi apersonalităţii şi creativităţii copilului.

Câţi dintre noi nu ne amintim cu nostalgieanii copilăriei când părinţii, în special mama saupoate chiar bunica, ne citeau sau ne povesteaupoveşti la care aşteptam cu emoţie să le descoperimfinalul de la o seară la alta. Poveşti pe care odată cu

trecerea timpului le-am păstrat vii în amintireanoastră, dar care au avut menirea de a ne deschideochii minţii şi a ne lăsa purtaţi în tărâmuri de basm,un vis care de cele mai multe ori se confundapentru majoritatea cu realitatea?

Învăţământul asemeni întregii societăţitrebuie, este nevoit să se reinventeze, să găseascănoi modalităţi de a-l face pe micul şcolar să vadă înactul lecturii nu un chin, ci un act de divertisment.Privind astfel lectura, elevul nostru va fi mult maiatras, mai curios să citească iar activitatea deînvăţare va fi privită asemeni uneia de relaxare.

Cu toţii ne dorim ca elevii noştri săcitească, atunci noi trebuie să-i atragem spre cărţi,arătându-le că noi citim. Faptul că se poate citiacasă, seara înainte de culcare, în parc pe o bancăsau chiar în mijloacele de transport în comun îl vaface pe copil să urmeze puterea exemplului.

Împărtăşirea cu elevii sau copiii noştri aconţinuturilor decoperite în rândurile unui articolsau poate chiar a unei cărţi va trezi curiozitatea şiva face din copil un mic explorator.

Lectura trebuie să ocupe un loc special înviața școlarului.Bibliografie:

Cucoş Constantin (1996)- Pedagogie,Editura Polirom, Iaşi

Pamfil Alina(2009)-Limba şi literaturaromână în şcoala primară, Editura paralela 45,Piteşti

Bibl. Adriana Măciucă


3

Cartea-izvor de bucurii

Cartea este un izvor nesecat decunoștinte,o magazie în care sunt depozitateo multitudine de informații. Doar în cartegăsim întotdeauna informația corectă șicompletă, pe care cautăm.

Cartea este scrisă de oameni care audarul scrierii și care doresc să neîmpărtășească și nouă din darul lo r. Apoipovestea continuă în imaginația fiecăruia. Eane oferă răspunsul la toate întrebărilenoastre.

Dintre toate poveștile pe care le-amcitit, foarte mult m-a impresionat personajulFram, din povestea ,, Fram ursul polar”, scrisăde Cezar Petrescu. Personajul povestirii atrecut prin multe peripeții și obstacole îndrumul lui, dar nu s-a dat bătut și a reușit săajungă acolo unde își dorea și se simțea bine,alături de oameni.

Dacă ar fi să scriu o carte, aș scriedespre minunile lumii, despre locuri șioameni, despre univers.

Cartea ne ține închisă între coperți,așezată ordonat în litere, apoi în cuvinte, șimai apoi în propoziții, toată informația decare avem noi nevoie și pe care ea ne-odăruiește cu drag. Deci putem spune că esteun prieten foarte drag nouă.

Cartea este un însoțitor loial în drumulnostru către cunoaștere.

(Onu-Postică Florin, cls.a IV-a, îndr. prof. SbîrciogCerasela)

Cartea- ajutorul copiilor

Carteaeste

prietenulcel mabun alcopiilor.

Cu ajutorul cărților noi reușim sădescifrăm tainele cititului și să descriemlucruri noi.

Cărțile sunt scrise de autori. Prinfrumusețea poveștilor și prin culorile vii pecare le au, ne atrag și ne fac să le citim.

Poveștile cu animale sunt cele maidrăguțe, precum: ,,Capra cu trei iezi”,,,Scufița roșie “.

Prin aceste povești înveți cum să teaperi și cum trebuie să ne ferim de oameniirăi, cum trebuie să avem grijă de persoanelenecăjite și să le oferim ajutor.

Există cărți cu coperți frumoase șilucioase, iar pozele te ajută să înțelegi maibine ce scrie și să cunoști lumea din jurultău .

Cartea este cea mai bună prietenă,pentru că ne învață lucruri noi.

(Marina Carina –Amalia, cls. a IV-a A, îndr. prof. Sbirciog C.)


4

Cartea, comoară fără preț

Cartea este un izvor de cunoaștere,

este o comoară fără preț, în care unii îsi adună

cele mai frumoase gânduri, ca alții să le poată

folosi în voie.

Avem nevoie de carte, deoarece ea

reflectă ca o oglindă lungul șir de evenimente

din viața omenirii, istoria luptei sale pentru

existență, pentru un viitor mai

luminos, bucuriile, înfrângerile și biruințele

sale. Cartea ne este un prieten credincios și de

nădejde.

Cartea este scrisă de autori pasionați în

a-și pune gândurile pe foi de hârtie pentru a

impresiona cititorii. Povestea cărții se

continuă în mii de moduri, exact cum cititorul

își imaginează. Cărțile pot comunica povești,

poezii cât și informații pentru a-ți îmbunătați

cunoștințele.

În mod deosebit mi-a plăcut cartea

“Heidi” de Johana Spyri, deoarece are o

poveste foarte interesantă, dar și “Prinț și

cerșetor” de Mark Twain și, nu în ultimul

rând, “Colț Alb” de Jack London. Aceste cărți

mi-au umplut sufletul de bucurie și m-au

impresionat. Cel mai mult mi-a plăcut

personajul Heidi, pentru că a ajutat-o pe

prietena ei să se ridice din carucior și să

meargă. Heidi era frumoasă și avea un suflet

mare.

Dacă aș scrie o carte, aș alege o carte

de povești, specific vârstei mele.

Cartea este un prieten adevărat,

deoarece mă învață multe lucruri folositoare

pe viitor, îmi îmbogățește vocabularul și are

întotdeauna timp pentru mine să mă

povățuiască și să se ocupe de educația mea.

( Andrei Elena-Cosmina, cls. a IV-a A, îndrumător

prof. înv. primar Sbîrciog C.)

Cartea – izvor nesecat de cuvinte

Cartea este caun izvor nesecatde cuvinte. Dincuprinsul eiputem afla:personaje, lucruriși locuri.

Cartea estescrisă de autori, apoi este dusă la editură,tipărita și dusă în librării sau bibilioteci.

Cărțile pot să vorbească despre viațapersonajelor, despre locurile pe unde autrecut, despre lucrurile pe care le-au făcut, darsunt și cărți de specialitate (medicină,biologie, chimie, istorie ș.a.), din care poțiînvăța lucruri interesante.


5

Cărțile care mi-au plăcut cel mai mult sunt,,Cartea Junglei”, ,,Fram, ursul polar” și,,Prinț și cerșetor”. Bucuriile dăruite derândurile citite au fost nemăsurate.

M-a impresionat modul în care Mowgli s-adescurcat în junglă . La Fram m-a impresionatfaptul că a reușit să trăiască în chin. LaEduard m-a impresionat cum a putut să seînțeleagă cu Tom, iar la Tom m-a impresionatfaptul că a reușit să fie sănătos, în ciudacondițiilor în care trăia.

Dacă aș scrie o carte, ar fi despre modă.

Cartea este mai mult decât un prieten,deoarece ea nu te învață lucruri de care te poțilipsi.

(Moșescu Cristiana, cls.a IV-a A, îndr. Prof. Sbîrciog C.)

Cartea – înseamnă o jucărie?

Când erammică, credeamcă o carteînseamnă ojucărie. Când

ieşeam cu mama la cumpărături îmi lua cărţidin care ieşeau prinţese şi castele viu colorate.Apoi, am mai crescut, iar cărţile însemnaupentru mine, poveştile citite de mama.

La şcoală am descoperit cu plăcerecărţile cu cifre, cu note muzicale şi cu hărţi.Acum ştiu că fiecare carte înseamnă un micunivers: al poveştilor, al muzicii şi alştiinţelor.

Cartea este cel mai bun prieten al celuice ştie să o preţuiască, fiindcă ne oferă tot ce

ne dorim, putem fi oricine ne dorim, căcinimic nu este imposibil când citeşti.

Marii poeţi şi scriitori, de-a lungultimpului şi-au pus creaţia în slujbafrumosului, trudind în câteva cuvinte grăbitesă iasă la lumină şi să-şi poarte înţelesurilespre lume. Apoi povestea cărţii continuă înimaginaţia fiecăruia.

Ţin minte că prima carte citită a fost,,Alice în ţara minunilor”, pe când buchiseamfiecare literă şi mai greu se legau cuvintele,apoi m-am împrietenit cu legendarelepersonaje Disney, am fost în munţi alături deHeidi, dar marea mea pasiune rămânefaimosul ,, Harry Potter”.

Cărţile mi-au dat prilejul de-a trăialături de personajele dezvăluite într-oadevărată aventură şi un mod de a-mi petrecetimpul frumos.

Dacă aş deveni scriitoare, aş scrie ocarte despre aventuri din care să se desprindăacţiuni hazlii.

Cartea va rămâne prietenul meu denădejde, ce mă va însoţi la drum, iar eu,însetată de cunoaştere, voi sorbi roadele plinede învăţăminte pentru a mă lumina când voicăuta răspunsuri.

(Andrada Ion, cls.a IV-a A, îndrumător. prof.înv.primar Sbîrciog C.)


6

De vorbă cu o carte

Plimbându-mă printre rafturile doldoracu cărţi ale bibliotecii, am decis să aleg unadintre ele.O carte simplă şi nu foarte veche cutitlul şi autorul necunoscuţi mie.

M-am aşezat la una dintre mese,într-un colţ mai liniştit şi am deschis-o. Amînceput să citesc fillele captivante aşa că amdecis s-o împrumut.

Ajunsă acasă, am reluat şirul poveştii.Când am vrut să mă ridic, am lovit cartea cumâna, aceasta împrăştiindu-se într-omulţime de foi.

-Of, mereu se întâmplă! s-a auzit. Ovoce subţire şi tremurândă a răsunat încamera mea. Faţa mi s-a contorsionat de lauimire şi plăpânda voce a început iarăşi.

-Mereu sunteţi aşa de uimiţi! Fetiţo!Aici, jos! Uită-te la mine! mi-a ordonatglasul, acum mult mai serios decât înainte.

Ochişorii de pe coperta cărţii măpriveau insistenţi. Şi eu care credeam că suntdoar un desen.

-Ce? Nu ai mai auzit o carte vorbind?spuse gura din colţul coperţii.

-Sincer, nu! am zis eu sigură pevorbele mele.

M-am aplecat să strâng componentelecărţii, dar ea începuse să vorbească:

-Coperta a IV-a, cotorule, filelor,adunaţi-vă vă rog!

Toate cele enumerate de coperta I s-austrâns într-un tot.

-Wow! e tot ce am putut spune desprecele întâmplate. Instinctul îmi spunea că eun vis, dar claritatea celor pe care le vedeamşi senzaţiile pe care le simţeau îlcontraziceau.

Am zărit cuprinsul şi pagina de titlu,sub calorifer. Amândouă se bucurau decăldura emanată de acesta.

-Niciodată nu ascultă! Voi două!Treceţi încoace! ordonă cartea cu vocea unuiconducător.

Cele două foi s-au apropiat şi au săritîntre cele două coperte. Nu m-am concentratdestul până atunci pe aspectul exterior alcărţii. Coperta din faţă avea o frumoasăilustraţie de copertă împreună cu ochii şigura acesteia. Titlul, autorul, colecţia,editura şi informaţiile suplimentare eraunotate cu un font auriu, elegant.

Acum pagină cu pagină erau la locullor şi cartea era ca nouă. Nu înţeleg de ce sedesprind filele aşa de repede.

-Mereu mă descompun aşa. Nu ştiusincer de ce. Poate vârsta sau din cauzacopiilor care m-au tot rupt! zise cartearăspunzând gândurilor mele.

Ea mi-a mai povestit multe lucrurinumai că,înainte să realizez somnul m-afurat şi spusele cărţii s-au făcut neauzite.

(Burlacu Iuliana, cls. a VI-a A,îndrumător prof. Nițu LilianLiliana-Simona)


7

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu,Ce nume frumos,Cu suflet ales și drăgăstos!Talentul pe el nu l-a uitatȘi poezia lui am apreciat.

Când codrul e bătut de vânt,Luceafărul cel blând, coboară pe pământ,

Se preface –ntr-o superbă crăiasă,O fată ce poartă-n păr o floare albastră.În inima ei este un singur nume :Mihai Eminescu!

Ești poetul nepereche,Nepereche vei rămâne,Un imens buchet de gânduriPentru tine îl depunem.Domnul Eminescu esteun singur nume!

(Grozavu Andrei, clasa a VIII-a B, coord. prof. Nițu Liliana)

Din Eminescu

Astăzi este o zi sfăntă,Multa lume chiar îl căntă,Toţi ne amintim cu drag,De al nostru împărat .Poezie cu un ţel,Împărat făra castel.

Eminescu se numea,Talent din belşug avea,Nimeni nu-l mai opreaCănd inspiraţia îl lovea.

Eminescu e un sfănt,A plecat de pe pământ,A lăsat în urma luiO comoara pentru toţi,Poate şi pentru roboţi!Dar a fost aici cu-n ţel:Să ne bucure niţel.

Asta am avut de spus,Eminescu-i colo, sus!

(Grozavu Andrei, cls. a VIII-a B, coord. prof. Nițu Liliana)


8

Dor de Eminescu

Totul e neliniştit.Mihai Eminescu, a murit,Destinul e-n voia sorţii,Iar gândurile-n interiorul cărţii.

Au rămas doar poezii,Pline de cuvinte mii.Multe, de ani pierduteŞi doar puţine regăsite.

Ne vom aminti cu tot dragulÎn România scumpă trecându-i pragulDe al nostru scump Luceafăr,Luceafăr al poeziei, Eminescu vrea să fie.

(Florea Elena, cls. a VIII-a A, coord. prof. Nițu Liliana)

Draga Mihai Eminescu

Neamul nostru românescÎți aduc un omagiuȘi frumos sărbătorescZiua ta de nume.

Slavă ție,Drag poet.

Mulțumiri din sufletPentru grandioasa operă.

Poezii nemuritoare,Ne umplu sufletul,Prin ele întodeaunaNu te vom uita.

(Crăciun Ionut, cls. a-VII-a A, coord. prof. Nițu Liliana)


9

Dragă Mihai Eminescu

Neamul nostru românescÎţi aduce un omagiuŞi frumos sărbătoresc -Ziua ta de nume.Slavă ţie,Dragă poetMulţumiri din sufletPentru grandioasa operă.Poezii nemuritoareNe umplu sufletul.Prin ele, întotdeaunaNu te vom uita.

(Crăciun Ionuţ, cls. a-VII-a A, coord.prof. Nițu Liliana)

Eminescu

El, Eminescu se numeaŞi poezii făcea.Prin intermediul verbelorDescria sentimentele codrilor.

Era prieten cu Ion CreangăŞi nimeni din minte nu putea să-l şteargă.Părul lung aveaŞi rău nu arăta.

(Ciobotaru Cătălina, cls. a VII-a A, îndr. prof. StoinescuCamelia)


10

EminescuViaţă scurtă ai avutŞi poeme ai făcut.În natură ai tot stat

Şi versuri ai adunat.

Urmăreai codrii cum se leagănau.Păsarile cum cântau.Apele cum susurau

Şi turmele cum păşteau

Iată, toamna a sosit,Natura s-a veştejit.

Ai fost foarte supărat,Cântătorii ţi-au plecat...

Astăzi nouă ne-ai lăsatPoeme de neuitat.

Tu de tânăr ai murit,Ţara mult a suferit

(Mititelu Denisa, cls. a VIII-a B, bibl. Măciucă Adriana)

Steaua poeziei...Aseară, din camera mea,Am văzut strălucind o stea.Mi-a venit ideea poeziei pe dată.Era cea începută și neterminată.

“E steaua poeziei!” mi-am zis.Şi-ntr-adevăr ea a fost.Dar, dacă a fost un vis

Înseamnă că nu are rost.Nu, nu a fost vis deloc

Fiindc-a apărut şi-n alt locŞi steaua nu va rătăci niciodată

Cât va exista lumea toată.


11

Sunt sigură că mă veţi întreba:“Cum se numeşte steaua ta?”Micuţa mea stea,Ce în trecut nu existaA căpătat un nume frumos:Eminescu!

(Florea Elena, cls. aVIII-a B, înd. prof. Nițu Liliana)

Școala noastră dragă

Iubita noastră școală,

Deschisă ca o carte cu foi luminate,

Îți mulțumim,

Pentru că ne-ai primit și ne-ai îndrumat,

Ne-ai pregătit pentru drumul vieții, încurcat.

Noi acum am crescut,

Și nu te mai putem răsplăti,

Venind cu zâmbetul pe buze în fiecare zi,

Dar tot ce știm, acum, ți se datorează,

Și pentru asta, noi te iubim, te îndrăgim,

Și din suflet îți mulțumim.

(Tudor Iulia, cls. a V-a B, prof. Nițu Liliana)


12

Ce este educația din punctul meu de vedere

Educația e ca o rază de soare în viața unui

neștiutor. Lumina de aur ce trebuie respectată, ea se

reflectă în vița noastră, apa cristalină în care nu

trebuie aruncați bolovani de ură să fie tulburată.

Lectura ar fi unul din principiile de bază ale

educației. Citind , ni se dezvoltă vocabularul,

învățăm noi cuvinte și expresii iar imaginația se

extinde – cucerește noi teritorii în mintea noastră.

Materiile școlare ne ajută să trecem treptat prin capitolele vieții noastre. Absorbim

informațiile ca un burete ce reține apa. Majoritatea cunoștințelor rămân în mintea noastră și le

utilizăm, ori de câte ori, avem nevoie.

Din educație mai fac parte și ,,cei șapte ani de acasă”, unde primim reguli de bună

purtare. Uneori, copiii sau chiar adulții, care la rândul lor încalcă regulile, dau dovadă de

slăbiciuni, de bucăți desprinse din regulile și principiile educație. Dacă cineva, cunoscut sau nu,

ne vorbaște urât, nu răspundem cu aceeași monedă, sau chiar mai rău; nu : la bine răspundem cu

bine, iar la rău...tot cu bine!

După părerea mea, educația ocupă un loc important în educația fiecărui om!

O să-mi închei părerea despre această componentă importantă de dezvoltare a omului

prin cuvintele lui B.F.Ikinner: ,,Educația este ceea ce supraviețuiește după tot ce a fost învățat a

fost uitat”.

(Guriță Ioana Larisa, cls. a V-a B, coord. Prof. Nițu Liliana)


13

Limba franceză

Joyeux Noël, Jésus est né !

Titlul lucrării: „La naissance du Jésus Christ” - Guriţă Larisa (clasa a V-a B)

Source de la foi est le Noël,Les gens reviennent à la maison.Tout le monde voudrait, mais pourtantpersonneIl ne faut pas fuir du destin.

Il est hiver ici, il y a de la neige,Blanc et féerique est toutNous sommes tous frères dans la courEt on casse glaçons avec le coude.

Un arbre brille dans la courEt sous lui, cadeaux pour tousDans la maison, l’odeur des gâteaux nousappelleIgnore lui, si tu peux.

Dans tous les quatre coins du monde,Il flotte un air de fête,On aperçoit des gens neigés comme des grandsbonhommes ;Et on entend dans chaque maison des chansonsde Noël.

Rouleaux de chou farcie, soupe et geléePersonne ne les fait comme ma mèreOn est heureux, mais elle le sait.Et on attend un vieux monsieur, appelé desgamins Père Noël.

On aperçoit les cloches qui sonnent,Le vent qui siffle dans les branches,Il n’y a qu’une seule nuitPour apporter des joujoux aux enfants sages.

Il doit aller partout au monde,En France, Belgique et Roumanie,Dans tout pays, n’importe quel,Il fait toujours sa parution.

Que de traditions magiquesSont mises à point, jour par jour ;Quoi qu’il neige ou il grêleDécembre est très attendu.

Par les enfants ou les adultes,Tout le monde a un seul désirApporter la joie dans le monde,Dans le pays, dans la maison.

Beaux jours dans le monde,L’amour, l’espoir et la magie,On a sur les lèvres un nom,Joyeux Noël, Jésus est né !

Lucrarea a participat la Concursul naţional –„Noël dansle monde francophone”, Ediţia a IV-a, Craiova, 14-16decembrie 2016 și a câștigat premiul special ARPF.(Bouroş Narcisa, clasa a VI-a B, coord. prof. Dumitrașcu Viorica)


14

Notre ville écolo

De nos jours, on a observé que les villes

de notre pays sont très polluées. Nous, on veut

qu’on arrête cette pollution, tout en offrir la

solution. On a crée notre ville, notre ville

écolo.

Tout d’abord, c’est une ville sans

voitures. En ce qui concerne les déplacements,

les personnes âgées ont accès aux transports

publics gratuits, il s’agit du bus-éco. Les gens

préfèrent le vélo ou la marche à pied. C’est

plus agréable de traverser le parc à pied pour

arriver à son emploi que d’utiliser la voiture et

c’est plus sain aussi. Selon nous, la voiture tue

la ville.

Un autre aspect très important est de

réduire les déchets par le réemploi ou le

recyclage et en même temps produire moins de

déchets. On doit aussi manger bio, sans

pesticide, sans produit chimique. La solution

est de créer une production alimentaire locale,

au faubourg de la ville, des jardins familiaux :

l’élevage d’animaux, des ruches d’abeilles, un

potager, un verger.

Dans cette ville écolo vivent des éco-

citoyens. Ils construisent des habitats

écologiques et utilisent les énergies

renouvelables (solaire, éolien). Ils préservent le

patrimoine végétal, la propreté dans les rues et

récupèrent les eaux de pluie.

Sauvegardons notre ville, notre

planète ! Soyons éco-citoyens !

Lucrarea a participat la Concursul şcolarnaţional – „Protégez la nature”, Ediţia aIX-a, Craiova, 20-22 noiembrie 2015, și afost premiată cu premiu special din parteaISJ OltEleve participante – Bouroş Letiţia / GuriţăLarisa (clasa a V-a B) – eseu ilustrat culucrare practică, „Notre ville écolo”

(Bouroş Letiţia / Guriţă Larisa, cls. a V-a B,coord. prof. Dumitrașcu Viorica)

Quelques blagues

Un monsieur, rentrant chez lui pourdîner, s’étonne de trouver sa femme entrain de tricoter.

- Que fais-tu là?D’une voix presque imperceptible, ellemurmure:

- Je tricote des petits chaussons.- Comment? demande le monsieur qui

n’a rien entendu.À peine plus haut, la brune reprend:

- Je tricote des petits chaussons.- C’est... C’est merveilleux... balbuti le

mari. Mais pourquoi parles-tu si baspour me dire cela?

- Parce que je voudrais que ce soit unesurprise pour le bébé...

Une blonde et une rousse. La blonde:- J’ai appris que tu t’étais remarié.


15

- C’est la quatrième fois...- Que s’est-il passé?- Tous morts, tous.- Mais c’est affreux! Et comment est-ce

arrivé?!- Le premier a mangé des champignons

vénéneux.- Pour l’amour du ciel! Et le deuxième?- Aussi.- Incroyable! Le troisième , a-t-il

également mangé des champignonsvénéneux?

- Non, non, il s’est cassé le cou.- Un accident? demande la blonde.- Si on veut: il ne voulait pas manger de

champignons.

Dans une école primaire, l’institutricedemande:

- Par quelle lettre commence „hier”?Une petite fille lève la main:

- Par un „d”, madame.- Tu fais commencer „hier” par un „d”?

s’étonne la maîtresse.- Hier, c’était dimnache.

Une mère à sa petite fille:- Si tu es sage, tu iras en ciel, mais si tu

n’es pas sage, tu iras en enfer.- Qu’est-ce que je dois faire pour aller au

cirque?

Lors d’un incendie, une femme et sonmari sont coincés dans leurappartement. Lui, devant l’absenced’issue et la rage des flammes:

- Sautons par la fenêtre!- Mais nous sommes au treizième étage!- Ce n’est vraiment pas le moment de

faire la superstitieuse.

- Tu te souviens de ma femme?- La femme que tu avais rencontrée à

Paris?- Oui. Je deviens de plus en plus

suspicieux à son égard... Je suisconvaincu que seul mon argentl’intéresse!

- Ah oui? Qu’est-ce qui te fait dire ça?- Il y a un mois, j’ai souscrit une

assurance-vie avec un capital de 500000 euros versé au conjoint en cas demort accidentelle.

- Et alors?- Ça fait une semaine que je constate que

quelqu’un cire le fond de ma baignoire.

Deux hommes lisent le journal. Lepremier:

- C’est incroyable ce qui se passe enSicile! À Palerme, un homme est abattutoutes les deux heures...

- Le pauvre! En conclut l’autre.

Deux femmes discutent. La première:- Tu sais quoi? Je vais bientôt me marier.

Et en plus, il m’a dit que j’étais belle!L’autre:

- Tu ne vas quand même pas épouser unhomme qui construit une relation sur unmensonge...

Ne pouvant s empêcher de se ronger lesongles, une rousse interroge une amiequi lui répond :

- Contre le stress, tu devrais prendre descours de yoga.Quelque temps plus tard, elles secroisent par hasard et l amie, observantque sa copine a toujours les onglesabîmés, interroge cette dernière :

- Tu n a pas suivi mes conseils ? Le yogane t as pas apaisée ?

- Si, au contraire, depuis le yoga, j arriveà atteindre les ongles des pieds.

Bibliografie:Fortun, Justtines. Vive les blondes, vol.2. Paris: Editions Hors Commerce,2006.

(prof. Dumitrascu VioricaȘcoala Gimnazială ,,Nicolae Iorga” Focșani)


16

Tour Eiffel à vendre

En mars 1925, un certain Victor Lustig fait croire à un

riche ferrailleur, nommé André Poisson, que le gouvernement

français a décidé de détruire la tour Eiffel, édifiée un peu plus

d’un quart de siècle auparavant.

Il explique que la Tour est en train de rouiller et qu’il

est impossible de l’entretenir. L’escroc réussit à persuader le

ferrailleur d’acheter le monument pour en récupérer le métal,

se fait payer une avance colossale et disparaît. Le ferrailleur,

par peur du ridicule, renonce à engager des poursuites. Ce qui

incite l’escroc à tenter de vendre la Tour à une autre

personne. Mais cette fois, l’acheteur, plus clairvoyant,

prévient la police.

Lustig réussit à fuir aux États-Unis, où il essaie de vendre une machine à imprimer les faux

billets au célèbre gangster Al Capone. On raconte que les deux hommes se seraient ensuite liés

d’amitié. Victor Lustig est finalement arrêté et meurt en prison.

L’histoire a une suite. En 1960, des ferrailleurs néerlandais se présentent pour démolir la

tour Eiffel. Celle-ci leur a été vendue vingt centimes le kilo par son prétendu propriétaire, en

réalite un marchand de légumes britannique.

Mais la célèbre Tour n’a pas attiré que les amateurs de ferraille: d’autres loustics ont eu

des idées mirobolantes pour tenter de se remplir les poches sur son dos. En 1954, un Suédois,

nommé Goldesberg affirme avoir inventé une peinture antirouille pour protéger la tour Eiffel. Il

parvient à convaincre quelques financiers, qui lui avancent plus d’un million de francs pour qu’il

fabrique ses cinquante tonnes de peinture. Une peinture dont personne, bien entendu, n’a jamais

vu la couleur.

C’est en 1891, à peine un an et demi après l’inauguration du monument, qu’eut lieu

l’escroquerie la plus drôle. Un individu prétendant être un associé de Gustave Eiffel s’était fait

prêter une grosse somme d’argent afin d’acheter de grandes quantités de toile pour revêtir la Tour

d’une housse géante.Bibliografie:

Michel Piquemal și Patrice Cartier.La vache tombee du ciel. Albin Mivhel Jeunesse: Paris, 2010.

prof. Dumitrascu Viorica


17

Științe

Inventatorul Tesla şi efectul teleportării...

Motto: ,,Pacea nu poate veni decât ca o consecinţă a iluminării.’’ (N. Tesla)Nikola Tesla a văzut lumina zilei pe 9 iulie 1856, pe malul Mării

Adriatice, în satul Similian din comuna Gospici, în Croaţia de azi, într-ofamilie de istro-români.

A moştenit inteligenţa sclipitoare a mamei sale şi credinţa tatăluisău, preot ortodox, care provenea dintr-o familie de dulgheri, cu numelede origine Drăghici.

Tânărul Nikola a urmat cursurile de inginerie la Politehnica dinGraz, lucrând mai apoi la Budapesta, Paris şi Strasburg. În America a lucratca inginer electronist la Compania lui Edison, unde s-a remarcat priningeniozitate, dar demisionează, nefiind apreciat pentru munca sa.

Tesla a fost un deschizător dedrumuri.A inventat generatorul electric, transformatorul electric de înaltăfrecvenţă, primele motoare asincrone bifazate şi radioul. A realizatprima lampă cu iluminare fluorescentă (neon-ul), precum şi primelefotografii cu raze X. A studiat structura atomului, precum şi câmpulmagnetic rotativ.

Einstein l-a apreciat pe Tesla în mod deosebit pentrupreocupările sale, din cadrul Institutului Tehnologic Massachussetts, privind fisiunea nucleară şi obţinereatensiunilor înalte.

Invenţiile sale în domeniul electricităţii stau la baza construirii radarului, televizorului, reţelelorradio şi TV, calculatoarelor, internetului şi telefoanelor mobile.

Tesla a pus bazele primului accelerator de particule din lume, bazându-se pe principiul fulgeruluiglobular.

A fost considerat părintele armelor ,,psihotronice’’,care presupun controlul minţii umane prin intermediul undelorde înaltă frecvenţă şi a propus ca sursă de energie a viitoruluiforţa gravitaţională sau magnetismul terestru.

La Oficiul de Patente al SUA a înregistrat până în 1892,peste 40 de brevete pentru invenţiile bazate pe principiulcâmpului magnetic rotativ, printre care şi o maşină de zbor cudecolare verticală, care foloseşte un motor alimentat wirelesscu energie electrică.

Lui i se datorează sistemele de comunicaţie wireless,primii roboţi şi prima telecomandă.


18

Tesla considera Pământul un organism viu datorită câmpului său electric şi descoperind frecvenţade rezonanţă a acestuia, a provocat cu un oscilator primul cutremur artificial.

În 1898, el a demonstrat public dirijarea prin radio, la distanţă, a unui mic vas fără echipaj.Tesla a rămas uitat într-un con de umbră, deşi descoperirile sale stau la baza performanţelor

ştiinţifice ale umanităţii. A fost toată viaţa un idealist şi poate că ,,singurul lui defect a fost acela de a se finăscut înaintea timpului său’’.

Dacă în anii '30 invenţiile lui Tesla erau publice, după moartea sa ele au fost ascunse de guvernulamerican. Multe dintre invenţiile sale au stârnit interesul vârfurilor Armatei SUA: un navomodeltelecomandat ce putea fi dirijat prin radio de la distanţă şi putea lansa torpile asupra flotei inamice, iar la78 de ani, Tesla a descoperit aşa numita ,,Rază a Morţii’’ a cărei energie ar fi putut doborî o flotă inamicăde 10000 de oameni de la o distanţă de 250 de mile.

Se credea că va aduce pacea mondială, tocmai pentru că putea distruge oraşe şi armate întregi. Înacelaşi timp această armă putea oferi oricărei ţări un zid de apărare invizibil!

Aceasta a fost cea mai importantă invenţie a lui Tesla pentru apărarea SUA!De numele său se leagă însă şi misteriosul ,,experiment Philadelphia’’, cunoscut sub numele de

cod ,,Rainbow’’ (,,Curcubeul’’).În 1930, la Universitatea din Chicago, au început lucrările unui proiect coordonat de Nikola Tesla,

care viza modul în care un corp devenea invizibil cu ajutorul electricităţii.În 1939, seria de experimente strict secrete ale proiectul început la Chicago a continuat pe

șantierul naval militar din portul Philadelphia, unde s-a aplicat obiectelor relativ mici, dar din cauzarăzboiului, a fost predat guvernului SUA.

Până în primăvara anului 1942, Tesla a condus cercetările privind invizibilitatea radar fiindsecondat de genialul matematician Newmann – inventatorul primului calculator electronic.

La începutul anului 1943, intrând în conflict cu FBI-ul, Tesla s-a retras, opunându-se folosiriioamenilor în celebrul experiment, al cărui deznodământ aproape că îl anticipase, dar fiind vreme derăzboi nimeni nu ţinuse cont de opinia sa.

Experiențele au fost conduse de fizicianul dr. Franklin Reno, fiind cooptat şi Albert Einstein, careavea să mărturisească după câţiva ani: ,,Dacă aş fi ştiut la ce va duce descoperirea mea, m-aş fi făcutceasornicar’’.

Pacifist convins, Nikola Tesla, izolat de lumea ştiinţifică, s-a stins din viaţă în mod misterios, înNew York, în zorii zilei de 7 ianuarie 1943. Întreaga sa arhivă ştiinţifică a dispărut…

Cea mai semnificativă parte aexperimentului Philadelphia o constituieproiectul distrugătorului USS Eldridge, vasamerican de luptă implicat, pe tot parcursulanului 1943, într-o serie de experimentelegate de capacitatea de a ascunde radaruluivasele de luptă.

Nava era echipată cu un sistem deproducere a unui câmp electromagnetic foarteputernic.


19

În vara anului 1943, aparatura instalată la bordul vasului a funcționat perfect, astfel încât acesta adevenit invizibil pe radare. În timpul experimentelor, uriașul vapor a fost învăluit într-un nor cenușiu,puternic încărcat electrostatic. Echipamentele metalice scoteau scântei ciudate, albastru-verzui.

Nava a dispărut lăsând în urma sa o ceaţă verde. După întreruperea alimentării cu energieelectrică, ceaţa s-a format din nou, iar vasul s-arematerializat.

Marinarii dezorientaţi au mărturisit căau călătorit în viitor.

Apoi, la 28 octombrie 1943, s-a reluatexperimentul. Vaporul a fost înconjurat defaimosul nor cenușiu, apoi energia pulsată înechipamente a fost intensificată treptat.Marinarii au auzit zbârnâitul echipamentuluiiar martorii au văzut, de pe chei, cum vasuldispare, împreună cu ceața cenușie. Vasul sevolatilizase. Cei din portul Norfolk - Virginia,situat la 600 km, au anunțat speriați că vasul USS Eldridge a apărut la intrarea în portul lor, pentru câtevaminute.

După închiderea generatoarelor, vasul a reapărut în Philadelphia Naval Yard…Marinarii au povestit scene de coșmar, unii au ars prin combustie spontană, alţii au fuzionat cu

metalul vasului, iar alţii au dispărut definitiv.Proiectul guvernului american de a construi o navă fantomă, care să nu fie detectată de radarele

submarine germane a condus din întâmplare la teleportare, un fenomen explicat prin paradoxul,,Einstein – Podolsky – Rosen’’, care demonstrează cum se poate transmite informaţia dintr-un punct înaltul, cu viteza luminii.

Controversatul experiment Philadelphia a condus la descoperirea secretelor funcţionale aleTeoriei Câmpurilor Unificate, care a rămas ,,Visul lui Einstein’’.

Deoarece în perioada respectivă, Einstein lucra încă la teoria sa despre lumină, la dualitatea ei deundă sau particulă, cei care nu cred în călătoria spaţio-temporală sunt de părere că antenele vasului augenerat un câmp magnetic rotitor, un fel de vortex, care a putut să creeze o lentilă, capabilă sădistorsioneze anumite imagini de la distanţă.

După aproape 70 de ani, experimentul Philadelphia rămâne încă, învăluit în mister…

Bibliografie: http://www.descopera.ro, http://ro.wikipedia.org, http://ripzone.wordpress.com(Voineag Flavia, cls.a VII-a A, profesor Boldeanu Marlena)


20

ISTORIA LEGO

LEGO a fost creat de un danez numit OlegerKristiansen.

El a fost mai întâi un tâmplar de mobilă cupropria firmă. În anul 1932 în Billund nu erau mulțicumpărători și pentru asta și-a concediat ultimulmuncitor. Un pic mai târziu i-a murit soția.

I-a venit o idee când îi vedea pe fiii luijucându-se și s-a apucat să facă jucării din lemn,dar vânzările erau lente. Un fiu de-al lui îl ajuta casă fie mai rapide.

Un critic a fost la el și a fost impresionat deaceste jucării și a făcut o mare comandă pentruCrăciun. El și-a reangajat muncitorul dinainte și toțitrei munceau zi și noapte. S-a întâmplat ceva șicumpărătorul nu mai putea cumpăra jucăriile dar els-a dus singur să le vândă, dar nu era așa talentat laasta dar măcar a făcut comerț cu vânzătorii și așaau avut ce mânca în seara de Craciun.

În anul 1934 avea nevoie de un nume s-agândit la unul: Leg Godt care înseamnă a te jucabine, dar ceva i-a atras atenția care a văzut litereleLEGO care înseamnă a îmbina de aici vine numelecompaniei… dar povestea nu e gata.

În anul 1936, firma dădea roade și aucâștigat 3000 de coroane dar Oleger a văzut omașină de cioplit pe care a și cumpărat -o. În anul1942, într-o noapte furtunoasă de iarnă, a căzut unstâlp de telecomunicație și a pornit un foc la

tâmplărie. Nu au putut salva nimic, dar nu s-au datbătut și au construit o nouă fabrică.

La Copenhaga, în 1946, el a văzut omașinărie care făcea piese LEGO vechi. Ei aucumpărat-o și făceau jucării din plastic dar a făcutși el piese LEGO vechi.

Ei nu puteau să le vândă stând numai înBillund așa că fiul lui se ducea să le vândă în toatățara. El și-a adus și soția ca ajutor cu afacerea șimoral. El a ajutat compania mult. EI au ajuns lațanc la ziua lui Oleger. Gadfried și soția lui i-auadus un fular tricotat tot drumul.

Când s-a dus în Anglia, un om pe drum i-azis că jucăriile trebuie să fie construite de copii șiasta l-a pus pe gânduri pe Gadfried și se gândea laasta mereu. Ei au început să facă seturi LEGO maicreative. Era o problemă, piesele nu rămâneaulipite și mereu cădeau dar Gadfried și-a dat seamacă dacă ar pune tuburi sub piese s-ar lipi mai bine,și așa s-au făcut piesele LEGO… dar povestea nus-a terminat.

Olecăr a murit și nu a văzut cum fiul luiGadfried, Greg, devenea tot mai bun. În acel an afost încă un foc la fabrică, dar, ca tatăl lui, nu s-adat bătut și a reconstruit fabrica. El a hotărât să facănumai piese LEGO renunțând la jucăriile din lemn.În Billund anul 1961 el a construit primul aeroportdin Billund ca să fie mai ușor să își viindă jucăriile.El nu avea destul loc să le arate oamenilorprodusele și s-a gândit la o idee, să facăLEGOLAND.

În anul 1968, în Billund s-a construit LEGOLANDcare a avut 6000 de vizitatori în primul an. Fără calui Oleger să îi vină ideea și fără ca Gadfried să odezvolte, LEGO nu ar fi ce este acum.

Webografie:www.wikipedia.com;www.youtube.com;www.lego.com

(Danţuş Daniel, cls. a IV-a A, îndr. prof. SbîrciogCerasela)


21

APA - anomalii care au permis viaţa

Atât de obișnuită, de cotidiană şi de

familiară, apa este totuşi un lichid uluitor: are

o serie de anomalii. Pentru apă parcă n-ar

exista legi; este ,,ceva altfel” în lumea

substanţelor. În natură şi în experienţe ea nu

se comportă la fel ca alte substanţe. Dar,

datorita capriciilor ei, viaţa a putut să se

dezvolte şi să existe în apă.

Prima anomalie: dacă ţinem seama de

structura ei chimică şi de categoria de

substanţe din care face parte, apa ar trebui să

se topească şi să fiarbă la temperaturi mai

scăzute, care nu există pe Pământ. N-ar exista

deci pe Pământ nici apă lichidă nici solidă, ci

doar sub formă de vapori.

A doua anomalie: căldura specifică

ridicată. La apă, aceasta este de zece ori mai

mare decât la fier. Apa se încălzeşte de cinci

ori mai încet decât nisipul, dar şi procesul de

răcire este lent. Datorită capacităţii

excepţionale a apei de a absorbi căldura,

vietăţile marine nu sunt niciodată amenintaţe

nici de o puternică supraîncălzire, nici de o

răcire excesivă.

A treia şi a patra anomalie sunt strâns

legate de prima: apa are căldura latentă de

vaporizare şi caldură latentă de topire foarte

mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va

fi nevoie de 5,5 ori mai multă căldură decât

pentru a o fierbe. Dacă nu ar exista această

proprietate, multe lacuri şi râuri ar seca

repede până la fund şi viaţa din ele ar pieri.

Îngheţând, apa cedează de asemenea

multă căldură. Iata de ce, în nopţile geroase

ale iernii se aşează în sere butoaie cu apă:

îngheţând, ea degajă caldură, încălzind astfel,

aerul.

A cincea anomalie: îngheţând, apa se

dilată cu 9% faţă de volumul inițial. De aceea

gheaţa este mai uşoară decât apa şi se ridică la

suprafaţă; rar un bazin de apă îngheaţă până

la fund. Gheaţa care-l acoperă este un bun

izolator termic, căci conductibilitatea termică

a gheţii, ca şi a apei este foarte mică. Sub un

asemenea ,,cojoc” chiar şi iarna în Antarctica

animalele marine nu suferă prea mult de frig.


22

A şasea anomalie este cea mai ciudată:

Când sunt încălzite, toate substanţele se

dilată, iar la răcire se contractă. Este un adevar

recunoscut. Şi apa se contractă datorită

frigului. Dar... în acest ,,dar” se află totul. Se

contractă mereu când scade temperatura, dar

la +4˚C se atinge limita. De acum înainte apa

începe sa se dilate din nou, cu toate că

temperatura scade. De aceea apa are

densitatea cea mai mare la +4˚C. Ca urmare,

iarna, răcindu-se până la +4˚C, ea coboară la

fund şi aici se păstrează în decursul intregului

sezon rece (în bazinele cu apă dulce, căci

sărurile marine complică tabloul circulaţiei

apei). Aceasta anomalie salvează viaţa tuturor

vieţuitoarelor care iernează în râuri, lacuri şi

heleştee.

A şaptea

anomalie

: dintre

toate

lichidele,

în afară de mercur, apa are cea mai mare

tensiune superficială. De aceea picătura de

apă tinde să se facă ghem. Picătura de apă

este strânsă ca într-un ambalaj în pelicula sa

superficială. Aşadar, suprafaţa apei este

întotdeauna acoperită cu o peliculă foarte

subţire alcătuită din molecule. Pentru a o rupe

este necesară aplicarea de forţă şi încă una

destul de mare. Pe această peliculă aleargă

insectele de apă, se agaţă larvele de ţănţari şi

se târăsc melcii cu cochiliile lor masive.

Fizicienii au calculat ce halteră ar trebui

atârnată de o coloană de apă de 3 cm pentru a

o rupe. Ar trebui o halteră uriaşa - de peste o

sută de tone! Aceasta numai în cazul când apa

ar fi perfect pură. În natură nu există, însă, o

astfel de apă. Substanţele străine rup verigile

din lanţul solid al moleculelor de apă, iar

forţele de coeziune dintre ele se micşorează

mult. Tot forţele de coeziune ridică apa în sus

în tuburile capilare şi fisuri fine. Pe acest

principiu se bazează hrănirea plantelor şi

circulaţia sângelui prin capilarele noastre.

A opta anomalie şi ultima se referă la

faptul că apa este cel mai bun solvent din

lume. Ea dizolvă foarte multe substanţe,

rămânând inertă, fără să se modifice sub

acţiunea substanţelor pe care le dizolvă.

Datorită acestei proprietăţi, apa a putut

deveni purtătoarea vieţii. Toate soluţiile din

organismele vii sunt preparate pe bază de apă.

Ele se modifică prea puţin în soluţie, iar însuşi

solventul - apa - poate fi utilizat în repetate

rânduri.

,,Apei i-a fost dată puterea magică de adeveni seva vieţii pe Pământ".

Leonardo(prof. Mihăilă Mihaela,

Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Iorga” Focşani)


23

Importanţa copacilor în oraş

În fiecare an, în luna aprilie, mai precis pe15, în orice şcoală din România sau din lume şinu numai se sărbătoreşte Ziua Internaţională aPădurii. Solidari cu toţi cei care sunt educaţi înspiritul ECO, Şcoala cu Clasele I-VIII ,,IonCreangă” Bacău a intrat în competiţia propusăde cei de la AGENŢIA REGIONALĂPENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂUREGIUNEA N-E de a realiza postere pe temaDe ce sunt importanţi copacii în oraş ? WhatDo Trees Do for You?. Prin acest mod eleviiîşi pot exprima prin limbaj plastic tot ce simt eipentru această sărbătoare.

Pentru a-i motiva pe elevi s-a realizat oprezentare care a avut ca obiective:

1. Importanţa copacilor în comunitatealocală.

Din cunoştinţele elevilordobândite atât la şcoală cât şi din altesurse extraşcolare:familie, mass-media( televiziune, radio, internet), O.N.G-uri, printr-o mini dezbatere s-a ajuns laprezentarea finală privind importanţacopacilor pentru comunitatea în caretrăim:

Ne oferă umbră; Oferă hrană şi habitat pentru floră şi

faună; Produc oxygen, Imbunătăţesc calitatea aerului; Micşorează zgomotul; Reduc temperatura; Filltrează aerul; Protejează solul

Pădurea are un rol foarte important înpăstrarea echilibrului din natură.

(Guriță Larisa, cls. a V-a B, coord. prof. Dumitru Gabriela)


24

(DESEN, Guriță Larisa, cls. a V-a B, coord. prof. Dumitru Gabriela)


25

Insulele Maldive

Deşi pare aproape imposibilde imaginat că o întreagă ţară să sescufunde, exact asta se întâmplă cuInsulele Maldive, "o seminţie" deaproximativ 1.200 de insule, scaldate denişte ape care, potrivit specialiştilor,conţin cea mai bogată viaţă marină dinlume. 80% dintre aceste insule se afla cuaproape un metru peste nivelul mării şisunt pândite de un risc tragic: creştereacontinuă a nivelului oceanului, fenomencauzat de încălzirea globală. În timpultsunami-ului din 2004, care a afectat

întreaga infrastructură a ţării, mulţi atoli din zonă au dispărut definitiv de pe harta lumii.

Oraşul Veneţia acoperit deCanal Grande

Oraşul Dogilor – Veneţia aveaopulenţă pe vremea Serenissimei Republici,iar astăzi, cel puţin sub raportulspectaculosului şi al iluminării feerice, aratăgrandios. Problema acestui oraş, fondat înanul 452, unic în miraculoasa lui alcătuirelacustră, este aceea ca se scufundă cu

aproximativ 1,5 cm pe secol, în Canal Grande, oricât de masive sunt eforturile, susţinute la scarăindustrială, de pompare a apei din structurile subterane.

Zăpezile de pe Kilimanjaro

Considerat cel mai înalt munte dinAfrica (6.021 m), Kilimanjaro are un vârf (celvestic) căruia localnicii îi spun Masai NgajeNgai, adică Sălaşul lui Dumnezeu. Aerul său detemplu al transcendentului e întreţinut şi dehlamida imaculată de zapadă care îi îmbracăpiscul, indiferent de anotimp. În ultimii ani,acest acoperământ alb s-a micşorat, din pricinaîncălzirii globale. Specialiştii spun că ,,eternii”gheţari vor deveni istorie, în doar

cincisprezece ani.


26

Triunghiul de corali din Indonezia

În triunghiul de corali din Indonezia, aufost descoperite mai mult de 3.000 de specii de peştişi circa 600 de varietăţi de corali, adica aproximativ75% din totalul cunoscut până azi. Acest ecosistemparadisiac se confruntă cu două probleme severe:pescuitul excesiv şi pescuitul distructiv (carefoloseşte otrăvuri, pentru uciderea peştilor).Consecinţele acestor acţiuni criminale sunt:dispariţia vietăţilor acvatice, şi distrugereahabitatului lor.

Oamenii ar trebui să nu mai distrugăedificiile naturii, din neglijenţă sau pentru că lelipseşte o scară a valorilor şi sentimentul sacrului.Ar fi bine să se bucure şi generaţiile viitoare derarităţile Terrei, care sunt în pericol de dispariţie.

(prof. Mocanu Luminiţa, Şcoala Gimnazială,,Nicolae Iorga”, Focşani)

Barza

Lângă lacul legănatCine iese la vânat?Barza cea cu ciocul mareCare caută mâncare?

Lacul este plin cu peșteLa care barza pofteșteȘi broscuțe mai grăsuțeBarza vrea să le mănânce.

(Moșescu Cristiana, cls.a IV-a A, îndr. prof. Sbîrciog C.)


27

BROSCOIUL

Lângă lacul legănatCine este la vânat?Este broscoiul GigelCare vrea să mănânce nițelCe să mănânce oare?Salată de fructe de mare.Sau prospete alge?Știu, zice deodată Gigel:Voi mânca un cărășelMic, drăguț și frumușel

(Aposu Anna-Maria, cls. a IV-a A, prof. Sbîrciog Cerasela)

Rândunica cea curajoasă

Eu sunt o rândunică,Firavă și mititică.Curajul mi-a dispărutCând să zbor am început.

Avânt bine nu mi-am luat,Distanța nu am apreciatȘi din cuib am căzut,Aripioara mi s-a rupt.

Acum m-am vindecatȘi curaj eu mi-am făcutSă încep din nou să zbor,Să mă alătur marelui stol.

Nu este așa ușor,Când ești doar un puișor.Frica nu o poți învinge,De nu ai curajul alături de tine!

(Manole Andrei Ștefan, clasa a III-a B,îndrumător prof. Axente Mihaela)


28

Profesorii

Alege să fii mai bun!

Sunt momente în viața noastră cand ne dorim să fim persoane mai bune, să aprec iemmai mult oamenii din viața noastră și realizările noastre. Din păcate însă, acest fel de momentetrec repede, și câteodată uităm ce ne-am propus, pentru că nu avem un plan de a face lucrurile săse întâmple.

Poti să devii o persoană mai bună alegând să faci următoarele lucruri și să le lași să ți seautomatizeze ca răspuns la situațiile în care te găsești:

o De fiecare dată cînd interacționezi cu cineva, ar trebui să te gândești cum poți ajuta aceapersoană;

o Când ajuți pe altcineva, arăți ce fel de persoană ești tu, și în ce fel de lume vrei tu sătrăiești;

o Fii întotdeauna tu, în afara cazului în care tu ești o persoană egoistă și egocentrică;o Fii cu ceilalți la fel de bun cum ai fi cu un cățeluș;o Dacă știi că un coleg este sub presiune atunci când lucrează la un anumit proiect, încearcă

să-i oferi un sfat, puțin ajutor, un instrument nou. Acestea pot face minuni pentru el;o Spune ceva diferit în funcție de persoana cu care vorbești;o Pentru de a atrage atenția cuiva pune o întrebare la care acea persoană este interesată să

răspundă;o Poți să îi faci pe alții să se simtă valoroși și încrezători doar dacă îi asculți și cu altă ocazie

repeți lucrurile pe care le-au spus;o Spune oamenilor o poveste atunci când dai exemple!o Gândește-te la lucrul pe care-l iubești atât de mult încât l-ai putea face toată săptămăna și

ai trece fericit peste weekend să-l poți face în continuare. Construiește-ți cariera în jurulacestui răspuns.

o Caută să devii o persoană care se simte confortabil în pielea sa.o Încearcă să fii puțin mai umil și mai deschis.o Ascultă ceea ce oamenii au de spus înainte să interpretezi mesajul așa cum crezi tu de

cuviință;o Imaginează fericirea pe care alții o vor simți ca un rezultat al acțiunilor tale și te vei simți

la fel de bine ca ei.

(prof. itinerant Ecaterina GALOIUȘcoala Gimnazială ,,Nicolae Iorga” Focșani)


29

PROGRAMUL DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ PENTRU CERINȚELESPECIALE„PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE ”

Şcoala reprezintă principala instituţie de educare a tinerei generaţii, dar, alături de aceasta, unrol foarte important îl are familia, care reprezintă primul mediu educaţional şi, totodată, acelmediu fără de care acţiunea şcolii nu ar avea succes.

Recunoaşterea importanţei unei bune colaborări cu părinţii în favorizarea succesului şcolar alcopiilor a impulsionat autorităţile educative să susţină necesitatea întăririi legăturilor dintre părinţişi şcoală şi să le promoveze şi la nivel de politici publice.

Motivaţia programului meu a pornit de la premise obiective. Familia şi şcoala reprezintăprincipalele instanţe responsabile de educaţia copilului. Distribuirea responsabilităţilor între celedouă institutii este posibilă în condiţiile în care ambele sunt pregătite în egală masură pentru a-şiexercita funcţia educativă pe care o dețin.

Există numeroase argumente furnizate de cercetări efectuate asupra efectului implicăriipărinților în educația copiilor : implicarea activă are un impact considerabil mai mare decât ceapasivă,iar cu cât implicarea se manifestă mai devreme în viața școlară, cu atât mai bine;deasemenea,rezultatele se mențin în ciclul primar și cel gimnazial deopotrivă, iar părinții careprimesc sprijin și sunt formați de către școală induc rezultate mai bune decât aceia care nuurmează un program ,implicarea având un efect pozitiv asupra atitudinii și asupracomportamentului elevilor; grupurile dezavantajate sunt subreprezentate în școală, iarparticiparea lor contează,pentru că , copiii cu cerințe speciale au cel mai mult de câștigat de peurma implicării părinților

Prin intermediul Cabinetului de Resursă din Școala Gimnazială ,,Nicolae Iorga”, Focșani, ampropus un program ce a vizat identificarea nevoilor de consiliere ale elevilor si părinţilor privindrelaţiile elevi-şcoală, părinţi-şcoală, părinţi-copii, dar și diverse aspecte ale dezvoltării fizice şipsihice ale elevilor, interesele, aptitudinile şi preferinţele acestora.

Acest program a fost un bun prilej de a sonda opinia elevilor şi părinţilor în scopul adaptăriiofertei şi serviciilor educaţionale la solicitările beneficiarilor direcţi şi indirecţi.

În continuare voi prezenta Programul de consiliere psihopedagogică pentru cerințele specialecu tema „Parteneriatul şcoală-familie ”, pe care l-am desfăşurat în anul şcolar 2014-2015.Scopul: Consilierea elevilor şi părinţilor în scopul îmbunătăţirii relaţiei şcoală-familie şi adaptăriiofertei şi serviciilor educaţionale ale unităţii şcolare la solicitările beneficiarilor direcţi şi indirecţi.


30

Obiectivele programului: Formarea unei atitudini pozitive faţă de activitatea de consiliere şi abordarea dintr-o nouă

perspectivă a relaţiei părinţi-copii, părinţi-şcoală; Identificarea nevoilor de consiliere ale părinţilor şi elevilor Oferirea de informaţii corecte şi utile privind modalităţile de a aborda relaţia cu copiii, de

a răspunde cerinţelor şi necesităţilor acestora şi de a colabora cât mai eficient cu şcoala; Sprijinirea părinţilor în rezolvarea anumitor probleme pe care le întâmpină copiii; Stimularea elevilor şi părinţilor în cunoaşterea unor aspecte importante privind imaginea

de sine a copilului, dezvoltarea emoţională, socială şi fizică a acestuia, dezvoltareasexuală etc.;

Consultarea părinţilor şi elevilor privind gradul de satisfacţie faţă de serviciile oferiteunitatea şcolară şi implicarea acestora în viaţa şcolii.

Grupul ţintă: elevii din clasele 0-VI de la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” şi părinţii acestora.Durata: Anul şcolar 2014 – 2015.

Tematica activităţilor educative: Tematica activităţilor educative a fost stabilită pe bazasugestiilor primite de la părinţi şi elevi în urma realizării unui sondaj şi în cadrul şedinţelor cupărinţii.

Şcoala noastră este Școala pe care ne-o dorim? (gradul de satisfacţie al părinţilor şielevilor privind calitatea serviciilor educaţionale oferite de şcoală)Comunicarea și relatiile interpersonaleRegulile şcolii sunt regulile elevilor?Personalitatea copilului meuStilurile copilului şi stilurile parentaleStil de viaţă sănătos

Opinia mea contează--propunerilepărinţilor şi ale elevilor privindîmbunătăţirea serviciilor educaţionaleoferite de şcoală.

Etapele proiectului: 20 septembrie 2014- 1 octombrie

2014 – Acţiuni de informare asupraproiectului, asupra modalităţilor dedesfăşurare;

4 octombrie 2014 - 14 noiembrie2014 – Realizarea unei cercetări care

să evidenţieze nevoile de consiliere ale părinţilor şi elevilor şi gradul de satisfacţie faţă decalitatea serviciilor oferite de şcoală

15 noiembrie 2014 - 17 decembrie 2014 – S-au organizat şedinţe cu părinţii în care s-audiscutat rezultatele chestionarelor şi s-a stabilit o tematică şi un program al activităţilor deconsiliere;


31

10 ianuarie 2015 - 20 mai 2015 – S-au desfăşurat activităţi de consiliere cu părinţii şielevii, pe teme solicitate de părinţi, elevi şi pe teme propuse de mine;

24 mai 2015 - 18 iunie 2015 – Întâlniri între părinţi, cadre didactice şi elevi pentru ocomunicare deschisă şi eficientă şi pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor beneficiarilor.

Resurse necesare programului: Spaţiu adecvat Materiale: consumabile Resurse umane: - profesor itinerant,

- cadre didactice- părinţii implicaţi în program

Modalităţi de valorificare: Participarea elevilor şi părinţilor la activităţile de consiliere a fost în beneficiul tuturor al

celor implicaţi,al elevilor, al familiilor lor şi al şcolii, contribuind la dezvoltarea şiîmbunătăţirea relaţiilor dintre aceştia;

Elaborarea unui studiu care să prezinte situaţia privind participarea părinților; Valorificarea sugestiilor elevilor şi părinţilor pentru îmbunătăţirea calităţii actului

educaţional, a serviciilor educaţionale oferite de Scoala,,Nicolae Iorga” şi a revizuiriiProiectului de Dezvoltare Instituţională şi a ofertei educaţionale.

Parteneriatul şcoală - familie- Rezultatele observabile în urma desfășurării Programului deconsilierepsihopedagogică pentru cerințele speciale s-au conturat îndirecția:a. ajută profesorii în munca lor;b. perfecţionează abilităţile şcolare ale elevilor;c. îmbunătăţește programele de studiu şi climatul şcolar;d. îmbunătăţește abilităţile educaţionale ale părinţilor;e. dezvoltă abilităţile de lideri ale părinţilor;f. conectează familiile cadrele didactice ale şcolii;

Parteneriatele educaționale şcoală-familie sunteficiente în măsură în care ajung să depăşească obiectiveleunui program şi se transformă într-un stil de viaţă al comunităţii şcolare formate din elevi, cadredidactice, părinţi şi membrii comunităţii locale.Programul continuă și în anul școlar 2015-2016.

Bibliografie:1. Mara, Daniel, Strategii didactice în educația incluzivă, Editura Didactică si Pedagogică, București,2009;2. Stăiculescu, Camelia, Managementul parteneriatului şcoală - familie, EdituraStiintifica, Bucureşti ,2007;3. Vrășmaș, E.,Intervenția socioeducațională ca sprijin pentru părinți, Editura „Aramis”,București, 2008.

(prof. itinerant Ecaterina GALOIUȘcoala Gimnazială ,,Nicolae Iorga” Focșani)


32

Să ne amuzăm un pic

-Doctorul mi-a recomandat să beau suc rece de morcovi după o baie caldă.

-Dar nu-i prea indigest?

-Nu știu precis. N-am reușit încă să beau toată apa din cadă.

- Ce sosete caraghioase ai în picioare! O șosetă roșie și una verde.

- Oh, nu-i nimic ieșit din comun în asta. Dacă vrei să știi, acas ă mai am o pereche foarte asemenătoare.

- Vă rog, cât costă o prăjitură de douăzeci șiunu de lei?

-Ieri am coborât de la cota 2000, cu o mulțime decunoștințe!

-Ce vrei dragă, muntele te învață mereu câte cevanou...

-Nici vorbă! Erau niște cunoștințe din cartierulunde locuiesc.

(bibl. Măciucă Adriana)

Clubul isteților

,, ....Cică era odată o babă și un moșneag;moșneagul de-o sută de ani și baba de nouăzeci; șiamândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna șiposomorâți ca vremea cea rea, din pricină că n-aveau copii...”

(Ion Creangă –„Povestea porcului”)

Basmul nu se spune, darzice-se că ar fi avut uncopil pe care vârstababei era jumătate din

vârsta celei de-acum a moșneagului și că ar fi muritcând vârsta moșneagului era de două ori cât vârstaaceea a babei.

Cât a trăit acel prunc?

Ai grijă de natură, dacă nu ...!

ISSN – L 2065-4588

DIN CUPRINS - didactic.ro

Documents

Transcript of DIN CUPRINS - didactic.ro