din cartea de onoarelthv.ro/files/NOI_1.pdflor ne revine şi nouă. În ceea ce ne priveşte pe...
Transcript of din cartea de onoarelthv.ro/files/NOI_1.pdflor ne revine şi nouă. În ceea ce ne priveşte pe...
NOI...
În ciuda faptului că mulţi dintre cei care vor răsfoi revista vor exprima fără nici o îndoială ca aceasta nu e decât o „fiţuică”, cei care au pus suflet la finalizarea acestui proiect încearcă să motiveze apariţia revistei intitulate simplu şi sugestiv „NOI”. Scopul e să ne redescoperim pe noi înşine, să ne redescoperim valorile pierdute, şi să zăbovim o clipă asupra lucrurilor frumoase din viaţa noastră.
Am încercat să adunăm în aceste pagini atât gândurile elevilor din liceu cât şi ale cadrelor didactice care au găsit un răgaz să ni se alăture proiectului. Când spunem „NOI” gândul ne duce la cele două laturi ale unei unităţi de educaţie „profesori şi deopotrivă elevi”.
În ceea ce îi priveşte pe „NOI”, elevii, reacţia lor a fost întâi de surprindere, după care au conştientizat că pentru efectuarea proiectului trebuie să adune câteva informaţii, trebuie să se implice, şi, de ce nu, să valorifice un moment de respiro. Spre surprinderea noastră, apelul nostru a fost recepţionat pozitiv şi elevii şi-au adus o contribuţie importantă în derularea proiectului. Aceştia au încercat să dea o nouă dimensiune fiecărui articol, fiecărui rând în care cu siguranţă că se regăsesc pe ei înşişi.
În urma proiectului, elevii au înţeles că "a scrie" coincide cu "a te scrie", astfel sufletul lor rămâne prins în aceste dovezi de dăruire pe care le anexez cu "mândrie", pentru că o parte din harul lor ne revine şi nouă.
În ceea ce ne priveşte pe „NOI”, profesorii, am găsit în această revistă oportunitatea de a ne manifesta într-un alt mod, de a da o noua motivaţie celor cărora ne canalizăm energiile în acest proces educaţional, celor care vor să vadă şi altă latură a „anilor de liceu” şi care cred în forţele lor proprii.
Am încercat să adunăm în revistă subiecte variate, care să capteze atenţia şi care, sperăm, vor fi plăcute vederii, iar elevilor le vor stârni interesul.
Cu promisiunea că în semestrul al doilea vom scoate şi cel de-al doilea număr ar revistei, şi, sperăm noi, şi multe alte numere de acum încolo, vă invităm să pătrundeţi în tainele scrisului şi să împărtăşiţi cu noi impresii literare şi artistice.
Profesor Anca Costan
2
CUPRINS
Pag. Noi...- profesor Anca Costan .............................................................................. 1
Viaţă de elev- Necula Oana Andreea................................................................. 4
Prietenia- Necula Oana Andreea........................................................................ 6
Afară-i toamnă…- Paiu Georgiana.................................................................... 7
Vorbind despre sentimente...la clasa a XII-a C............................................... 8
Simpli oameni speciali- Sinteanu Laura Petronela ......................................... 11
Adolescenţa-Manole Daniela clasa a XI –a B................................................... 11
De ce unii sunt preferaţi, iar alţii nu?- Rotaru Diana-Vasilica....................... 12
Tânărul neliniştit- Ciobanu Violeta Sabina....................................................... 13
Lumina, pacea, iubirea-Ciobanu Violeta Sabina............................................. 13
Umbra tristeţii- Musculeţ Alexandra................................................................. 14
Altă viaţă- Radu Oana........................................................................................ 14
Paşii necesari obţinerii unui loc de muncă -Prof. Ana Saiz şi Carmen
Cumpăratu...........................................................................................................
15
Amazon-Prof. Monica.Buzatu............................................................................ 17
Masivul Ceahlău- Prof. Magda. Marinescu....................................................... 19
Electrocasnicele şi computerul-Prof. Ion Crâşmaru........................................ 21
Rolul ecologic al spaţiilor verzi-Prof. Elena Cătărău ...................................... 22
Fenomene naturale-Prof. Adrian Hagiu........................................................... 24
Curiozităţi din lumea chimiei-Prof. Liliana Iftime.......................................... 25
Roboţi utilizaţi în agricultură- Prof. Liviu Ifrim.............................................. 27
Tehnologii care ne vor schimba viitorul-Prof. Manuel Neacşu...................... 29
Extracurriculare-prof. Magda Marinescu şi prof. Anca Costan...................... 30
Alergia la reformă-prof. Liviu Ifrim ................................................................. 32
Divertisment........................................................................................................ 34
3
misiunea şcolii
Suntem o şcoală deschisă celor care au nevoie de educaţie, tineri şi
adulţi, oferind şanse egale tuturor.
Promovăm identificarea şi dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor
fiecărui elev pentru a fi capabil să se adapteze unei societăţi în continuă
schimbare.
Educăm şi formăm profesional specialişti capabili să contribuie la
creşterea nivelului de trai prin rentabilizarea agriculturii în acord cu
programele de dezvoltare locală şi regională.
4
din cartea de onoare
Viaţă de elev... Interviu cu eleva Paiu Georgiana, clasa a XII-a C,
realizat de eleva Necula Oana Andreea
Dragă Georgiana, cum te simti acum, aproape de finalul
anului terminal? Spune-mi te rog ce au însemnat pentru tine acesti
4 ani de liceu?
Mulţumesc de intrebare, colega! Acum, dupa 4 ani de zile
petrecuţi în acest liceu pot spune că am facut o alegere bună cand
am optat pentru acest liceu. Cu bunavoinţă, perseverenţă, muncă si
implicare, alături de sprijinul acordat de conducerea şcolii si
profesorii noştri, am reuşit să acumulez multă experienţă, atât prin
activităţile şcolare, precum şi prin olimpiade, concursuri şi
diferitele activităţi şi proiecte la care am participat. Aici am putut
cunoaşte diferite tipuri de oameni, am primit multe sfaturi şi am
trăit experienţe care mă vor ajuta pe viitor.
Paiu Georgiana (stânga) şi Necula Oana Andreea, colege, prietene, eleve care
dau măsura valorii la Grupul Şcolar „Haralamb Vasiliu”.
Am observat înclinaţia ta spre ştiintele reale; de ce matematica?
Profilul fiind unul tehnic, cu siguranţă că m-a determinat. Am început să pătrund
profunzimea şi misterul din “lumea cifrelor”. Mă atrag ştiintele exacte, pur şi simplu! Pentru mine
matematica este o materie uşoara, am înteles-o mereu, m-a atras şi am facut din asta o pasiune. Aşa
se face că am participat la multe concursuri şi olimpiade în domeniu, unde am avut mereu rezultate
deosebite şi am primit premii importante.
Într-adevăr, ai obţinut multe diplome, premii, şi aprecieri. Ce au însemnat toate acestea
pentru tine?
Pot spune că pe parcursul acestor 4 ani am participat nu doar la competiţii ce ţin de
matematică, ci şi la alte activităţi şi concursuri, printre care: Grupul Vocal « Lia- Ciocarlia»,
olimpiade în diverse arii curriculare, diferite proiecte, cursuri voluntare, echipa de majorete... Toate
acestea m-au ajutat să cunosc multe lucruri noi, mereu atrăgătoare şi interesante, mi-au format o
experienţă aparte, mi-au creat multe amintiri frumoase ce vor rămâne veşnic în sufletul meu. Aceste
lucruri m-au provocat mereu să muncesc, să demonstrez mereu că pot mai mult, tot mai mult.
Anul acesta ce-ţi doreşti de la activitate ta în domeniul « cifrelor »?
Am obţinut mereu premii şi am fost clasată printre cei mai « buni elevi matematicieni » ai
ţării, iar anul acesta îmi doresc sa obţin din nou locul I la nivel naţional, la fel ca atunci când eram
în clasa a X-a. Pentru a reusi, voi munci mult, cu srăduinţă şi speranţă.
Ce gânduri de viitor ai ?
Dupa terminarea acestui an şcolar şi obţinerea unei frumoase note la examenul de
bacalaureat, aş vrea să urmez cursurile Facultăţii de Arhitectură.
5
E aceasta profesiunea pe care ţi-o doreşti?
După mulţi ani de muncă şi studiu intens, sper că voi ajunge să lucrez în acest domeniu
pentru că simt că mi-ar plăcea să practic aceasta profesie. Aş avea o dublă satisfacţie: una
profesională dar şi una materială, cred.
Acum la finalul acestui interviu, te rog, lasă un gând pentru aceasta şcoală, pentru
profesorii ei ş pentru toţi colegii noştri.
Gândul meu pentru domnii profesori este de a le mulţumi şi a le fi recunoscătoare pentru
spijinul acordat, pentru încrederea şi îngăduinţa dumnealor. Sper să nu-i dezamagesc niciodată.
Colegilor din clasele terminale şi în primul rând celor din clasa noastră, le doresc mult
succes la examenul ce se apropie şi ţin să le mulţumesc că i-am cunoscut şi pentru că fac parte din
viaţa mea.
Celor ce vor urma după generaţia mea le doresc mult succes, le cer să duca numele şi
renumele acestei şcoli pe culmi tot mai înalte, să lase lucruri frumoase în istoria şcolii şi ceea ce nu
am reuşit să facem noi îmi doresc să facă ei.
Mult succes, tuturor celor ce vor păşi în lumea „H. V.” !
Câteva dintre realizările Georgianei: Clasa a IX-a:
- Locul I la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza judeţeană, Iaşi;
- Menţiune la Concursul Interjudeţean de Matematică „Spiru Haret”, Suceava;
- Locul 5 la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza naţională, Iaşi.
- media anuală – 9,47.
Clasa a X-a:
- Locul II la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza judeţeană, Iaşi;
- Locul II la Concursul Interjudeţean de Matematică “Spiru Haret”, Suceava;
- Locul I la Concursul de Matematică “Adolf Haimovici”, faza naţională, Iaşi.
- Participare la Olimpiada disciplinelor din aria curriculara „Tehnologii”, faza judeţeană;
- Participare la Olimpiada de biologie, franceză.
- media anuală – 9,69.
Clasa a XI-a:
- Locul II la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza judeţeană, Iaşi;
- Menţiune la Concursul Interjudeţean de Matematică „Spiru Haret”, Gura-Humorului.
- Menţiune la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, etapa naţională, Iaşi;
- Participare la Olimpiada disciplinelor din aria curriculară „Tehnologii”, faza judeţeană.
- media anuala – 9,73
- Premiul pentru drepturile copilului, la Concursul Naţional de Muzică “Mihai Eminescu”,
Bucureşti, 2007;
- Premiul I la Concursul Naţional de Muzică, Focşani, 2007;
- Premiul I la Concursul Naţional de Muzică, Galaţi, 2009.
Implicare în diverse proiecte:
- Proiectul - Corona „Caravana verde şi curat”;
- Proiectul - „Delicvenţa juvenila”;
- Cursuri - „Boli cu transmitere sexuală”;
- Proiectul – „Dar pentru bătrânii din azil”;
6
colţ de suflet
Prietenia Elevă Necula Oana Andreea cl. a XII-a C
Ce poate fi mai frumos pe lume decât ,,prietenia’’ ?
Acesta este cel mai plă cut sentiment, să ştii că eşti înconjurat de persoane dragi, care îţi
conferă o stare de susţinere şi la bine şi la greu, căci până la urmă sunt semenii tăi.
A avea prieteni înseamnă a nu fi singur, a găsi mereu împreună soluţii la eventualele
probleme ale vieţii, a fi pe aceeaşi lungime de undă, împărtăşind aceleaşi opinii sau venind unii în
completarea altora, a avea încredere că cineva te poate ajuta şi asculta mereu.
Când spunem ,,prietenie” ar trebui să mergem cu gândul la cele mai mari valori ale
caracterului uman: loialitate şi credinţă, încredere, respect şi toleranţă, sprijin şi ajutor reciproc,
necondiţionat.
Încă de când ne naştem primii prieteni ne sunt familia şi ceilalţi apropiaţi. Iar, odată cu
trecerea timpului şi dezvoltării încep să fie percepute anumite aspecte ale vieţii şi principii ale
oamenilor. Astfel fiecare dintre noi îşi va crea propriul colectiv de prieteni, un grup restrâns sau mai
larg, care sunt aleşi după afinităţi şi propriile aşteptări,
Aptitudini comune, după valoarea şi caracterul fiecăruia, comportament şi personalitate şi mai ales,
după viziunea asupra vieţii şi aspiraţia spre mai departe.
Numărul prietenilor depinde de fiecare, căci şi aceştia se diversifică existând astfel: prietenii
ocazionale, intermediare, precum şi de lungă durată.
Prietenii ocazionali sunt cei care vin şi plecă din viaţa ta, influenţându-te sau nu. Prietenii
intermediari sunt cei cunoscuţi prin alianţă care, de asemenea, îţi pot rămâne sau nu aproape.
Prieteniile de lungă durată nu pot fi limitate în timp, persoane între care se leagă o relaţie de
încredere, sinceritate şi respect şi, pot dura ,,veşnic”…
Când vorbim despre prietenie adevărată o putem asemăna cu o legătură de frăţie, în care
există compatibilitate între caractere şi idei. Mintea şi sufletul putând să fie deschise în faţa unui
adevărat prieten ca intr-un ,,Jurnal de confesiune”, în care cu încredere maximă poţi face orice
destăinuire. Apelând la o astfel de persoană la orice oră din zi sau noapte vei şti sigur că te va ajuta,
în orice chip va putea, de oricare natură ar fi problema ta, fără a aştepta nimic în schimb, fără a-ţi
reproşa eforturile făcute. Iar, în cazul în care va avea nevoie de ajutor şi ea, acesta să-i fie acordat
necondiţionat, căci se spune că: ,,Un prieten adevărat nu te uită niciodată”.
De asemeni, între prieteni nu trebuie să existe invidii şi răutăţi, niciunul să nu se considere
lider sau superior pentru că suntem diferiţi, cu mentalităţi diferite şi opinii împărţite, dar fiecare are
dreptul la replică, venind unii în completarea altora, tolerând greşelile. Şi, ceea ce este mai
important în cadrul grupului de prieteni să se păstreze anumite ,,reguli” alături de mult respect,
pentru a nu se ajunge la a profita unii de alţii, secretele să fie secrete, iar dacă vreunul părăseşte
grupul să nu se ajungă la a râde de foştii prieteni.
..........
Dar oare mai există prieteni adevăraţi?
Dacă nu am avea prieteni viaţa ar fi monotonă şi plictisitoare, iar când suntem în impas am
cădea în deprimare, am fi neajutoraţi.
Este bine să ai cât mai mulţi prieteni pentru a avea de unde ţi-i alege pe cei adevăraţi.
…………
Iar, când nimeni nu te mai poate ajuta şi nu te mai poate înţelege, (nici măcar prietenii cei
mai buni), atunci fii tu însuţi prietenul tău adevărat, înarmat cu încredere în forţele proprii şi
optimism; ajută-te singur!
7
Afară-i toamnă… Elevă Paiu Georgiana, cl. a XII-a C
E toamnă iar... Peisajul policrom îţi fură mintea şi sufletul căci e atotcuprinzător: cu soarele
roşu-sângeriu care-şi aruncă amăgitor razele sale printre stoluri lungi de păsări călătoare, cerul
albastru presărat cu nori suri ce stau gata să-şi arunce prinosul de lacrimi pe pământ, lanurile
coapte… Pe jos-covor de frunze arămii, ruginii, galbene şi verzi, foşnind mereu sub paşii
trecătorilor, şoptindu-şi într-un murmur tainic, cuvinte de rămas bun.
Acest anotimp e precum un pastel, un tablou multicolor, care privit cu atenţie poate stârni
melancolie, dar şi lungi momente de reflecţie.
Privind copacii mişcându-şi alene crengile din care frunzele se desprind şi cad pe pământ
într-un dans al cărui înţeles îţi scapă, ai impresia că asişti la solemnitatea unui ritual celest.
....................................
Şi totuşi, sub aparenta somnolenţă, natura e vie, dar va rămânea goală şi rece, va rămâne
părăsită de vegetaţie şi vietăţi... Asemeni e şi omul: cade pe gânduri, plin de nelinişti, sentimente
contradictorii sau resentimente pentru ce a fost cândva.
Acum nopţile sunt mai lungi, iar brumele reci se aşează peste crizanteme-frumoasele regine
ale toamnei. Soarele şi-a pierdut şi el puterea. Zilele însorite alternează cu cele posomorâte, unele
ploioase şi plictisitoare, care te indispun. Iar omul, dependent în mod absolut de lumină şi căldură,
se supune legilor ce alcătuiesc întregul universal.
Toamna e o stanie simbioză între început şi sfârşit, o curgere perpetuă a vieţii prin ciclurile
ei. Pentru că ea reprezintă preludiul unui final, sugerând ideea sfârşitului în înţelesul său complet,
somnul profund al iernii putând fi asemănat cu moartea.
Pentru mine toamna e un anotimp special, atât de complex şi niciodată înţeles. Ea mă face să
simt că trăiesc şi mă constitui într-o părticică având rostul ei în concertul etern al trecerii timpului.
8
... la clasa a XII-a C
Dragostea dintre un băiat şi o fată este cea mai vizibilă si mai frumoasă. Pentru ei nimic nu mai contează, înafara faptului că sunt împreună. - Ciornei Valentin
Dacă am fi lacrimi, nu ar mai fi nevoie de ploaie, dacă am fi vorbe, nu am mai fi nevoiţi să vorbim; dar nu suntem nici lacrimi nici vorbe, suntem doar oameni şi avem nevoie de dragoste. Dragostea nu cere nimic, ci doar oferă. - Sinteanu Catalina
Dragostea este cel mai puternic sentiment trăit de fiinţa umană. Când eşti indrăgostit, eşti în stare să mergi până la capatul lumii, ai face orice pentru ca fiinţa iubită să fie fericită. Atunci când există sentimentul de dragoste într-o familie, toate problemele se rezolvă prin iubire şi întelegere. - Paduraru Ionuţ
Ura este uneori, un sentiment plăcut şi durabil: chiar dacă-l ascunzi, nu-l poţi îngropa. - Munteanu Mihai
În opinia multora, ura reprezintă ceva rău, diavolesc. Dragostea mi se pare mult mai frumoasă şi “pacifistă”. - Vernica Sergiu-Ionuţ
Ura poate apărea şi când este vorba de noi înşine, pentru că nu suntem aşa cum am dori sa fim, sau pentru că regretăm o faptă pe care am comis-o în trecut şi pentru asta ajungem să ne urâm sau să ne dispreţuim. - Necula Mihai
Ura este un sentiment mult mai profund decât dragostea. De urât poti urî mai mulţi oameni, însă de iubit.. pe foarte puţini. Ura îţi umple sufletul de venin şi te face să devii „orb”. - Antohii Dina
Admiraţia este sentimentul pe care îl simţi faţă de un om pe care îl simpatizezi şi îl apreciezi pentru ceea ce face, pentru ceea ce este, pentru felul cum se îmbracă sau cum vorbeşte. - Gurzun Raluca-Giorgiana
9
Admiraţia reprezintă sentimentul de atracţie faţă de un om sau o altă fiinţă sau faţă de un peisaj sau un obiect care ne place. Ea ne face fericiţi şi ne oferă o stare sufletească bună. - Borş Lavinia Eu unul admir un singur lucru : echipa de fotbal “Steaua” Bucureşti, cu Mirel Radoi pe teren. - Pricop Gabriel
Acest sentiment apare în noi fără a ne da seama, pur şi simplu după ce ai un contact cu o altă persoană care este pe placul tău, imediat din partea ta apare un sentiment de admiraţie... - Dascălu Vlad
Eu admir foarte mult persoanele curajoase şi inteligente. Admir şi persoanele care ştiu ce vor de la viaţă şi care luptă pentru ceea ce doresc. Când eşti admirat de cineva, te simţi mai bine, mai important si capeţi încredere să lupţi pentru a nu dezamăgi pe nimeni. - Armaşu Oana
Dispreţul este un sentiment opus admiraţiei. Dispreţul poate fi faţa de o persoană care te deranjează, enervează şi te stresează zilnic - Aluculesei Alina A dispreţui o persoană înseamnă a nu o suporta, a urâ felul în care ea este şi se comportă în preajma ta. Este foarte neplăcut să te simţi dispreţuit, marginalizat … Dumnezeu ne îndrumă şi în „Tatăl Nostru” : „Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.” Dacă ar dispărea dispreţul, lumea ar fi mai bună. - Andreea Andreescu – Dispreţul poate apărea şi fără ca cineva să îţi greşească. Acest sentiment este unul comun, pe care îl are fiecare dintre noi şi cred că nu este persoană care să nu fi dispreţuit pe cineva în viaţă. - Zbanţ Gabriel Dispreţul este un sentiment pe care îl simte orice om. Dispreţ poţi simţi pentru o persoană care nu are principii morale, care ţi-a făcut ceva rău, ceva ce te-a enervat la culme sau pentru felul în care se comportă. - Glodoreanu Ana-Maria
Cel puţin o dată în viaţă cred că am simţit cu toţii acest sentiment şi anume dispreţul. Acesta nu este un sentiment plăcut deoarece odată cu acesta încetează admiraţia, plăcerea de a vorbi faţă în faţă cu omul pe care îl dispreţuieşti dar nu numai. Dispreţul vine atunci cand am fost dezamăgiţi, ori am pierdut încrederea într-o persoană sau ni s-a întâmplat ceva la care nu ne aşteptam. Atunci când dispreţuieşti îţi vin în minte numai lucrurile negative legate de acea persoană, nemaiţinând cont că poate cele întâmplate nu au fost făcute cu rea voinţă. Ori pentru a ajunge să avem un astfel de sentiment, uităm complet de ceea ce a făcut bine şi frumos, nu simţim decît repulsie, păreri de rău, regrete, adică dispreţ. - Ciasnog Paula
10
A fi curajos nu înseamna a-i bate pe ceilalţi, a intra peste ei în casă, ci pur si simplu a da dovadă de tărie în momente critice. - Aniculaesei Andreea
În viaţă, nu trebuie să fii timid sau nesigur pe tine, pentru că viaţa nu te iartă. Trebuie să ştii să îţi exprimi punctul de vedere în orice situaţii, având şi argumente. Este de apreciat curajul de a spune ceea ce gândeşti, chiar dacă nu este corect întotdeauna. Cei care au curaj trebuie să se considere norocoşi. „fiţi curajoşi, nu aveţi nimic de pierdut” - Stângu Iuliana Curajul este un sentiment care îţi dă speranţă şi putere de a merge mai departe. A avea curaj înseamnă a avea puterea de a cunoaşte lucruri noi, de a te exprima şi de a-ţi spune punctul de vedere atunci când ai ocazia, a te face remarcat într-o societate, a ieşi în evidenţă printr-o faptă bună... - Paiu Georgiana
In opinia mea teama este un sentiment în mare parte negativ, încercat atunci când te simţi ameninţat de ceva sau cineva. Teama te determina uneori să intri în panică şi să-ţi pierzi sângele rece şi gândirea raţională. Ea poate lua naştere din cauze reale, sau din cauze imaginare (legate de conştiinţă). Acest sentiment este unul normal, pe care orice om îl simte la un moment dat.
În opinia mea pentru a merge mai departe şi pentru a reuşi, trebuie să înveţi a-ţi depăşi temerile de orice fel. - Lucaci Loredana
Teama este un sentiment ce atrage nesiguranţă şi neîncredere în persoana proprie. De multe ori din teama de a face ceva, pierdem, dezamăgindu-ne astfel persoanele dragi. Există teama de anumite obiecte, animale,teama de reacţia celor din jur, teama de necunoscut, teama de a nu reuşi să faci ce-ţi propui, etc. Pentru mine cea mai întâlnită este teama de necunoscut. - Cojocea Andreea Teama de un anumit lucru este normală deoarece suntem fiinţe umane şi reacţionăm în diverse moduri. Mie de exemplu îmi e frică de apă. Nu lăsaţi teama să vă învingă ! - Leuştean Ana-Maria Teama este un sentiment care ne cuprinde pe oricare dintre noi, în situaţii diferite. Poate să-ţi fie teamă de a nu greşi când faci alegeri în viaţă, sau de a nu-i face pe cei din jur să sufere, mai ales pe cei dragi sufletului tău. Teama poate însemna şi frica de ceva anume, de un amimal sălbatic, de exemplu, de furtună, sau de eşec în carieră, fiecare dintre noi avînd o teamă de ceva. Pentru mine teama cea mai mare e aceea de a-i face pe cei din jur să sufere. Deşi nu se întâmplă să fac asta, nu vreau să-i rănesc pe cei dragi si apropiaţi mie. Aceşti oameni şi-au creat o anumită impresie despre mine şi nu aş vrea să-i dezamăgesc. Deasemenea teama ratării carierei mă macină, pentru că e viaţa mea şi răspund de alegerile făcute. - Necula Oana Andreea
11
Simpli oameni speciali elevă Sinteanu Laura Petronela clasa a.X.-a B
Suntem doar nişte simpli
oameni care ne-am născut din
patimile unei străvechi lumi, o
lume plina de ţărmuri colorate, tu
purtând culoarea, eu-lumina,
înviind amândoi toată lumea c şi
puterea stranie a inimii. Nebunul
îndrăgostit, tânjeşte după ultima
rază care-i poate salva ultima
culoare salvatoare.
Aparţinând unor lumi
diferite, dar la fel, am desfăşurat
înaintea ochilor tăi căprui, de la o
zi la alta, toată povestea ce-mi
înconjoară viaţa.
Suntem plini, plini de acea
privire, de acel surâs, de acel gând
care framântă orice inimă, plini de puterea pe care ne-o dăruim unul altuia, suntem... doar nişte
simpli oameni speciali.
Adolescenţa elevă Manole Daniela clasa a XI –a B
Ce este adolescenţa? Consider că adolescenţa este vârsta la
care începem să ne punem întrebări despre noi, este perioada
în care ne formăm personalitatea, caracterul, principiile după
care vrem să ne ghidăm în viaţă şi decidem cum vrem sa fim
vazuti de ceilalţi, cine vrem sa fim cu adevarat.
Adolescenţa este cea mai frumoasă perioadă din viaţa
omului numai în cazul în care acesta ştie să o aprecieze şi să
se bucure de ea. Poate deveni o perioadă dificilă pentru cei
care privesc lumea prin ochii inconştienţe: fumează, consumă
alcool, droguri, iar unele fete rămân chiar însărcinate. Toţi
adolescenţii sunt rebeli şi vor să facă doar ce vor ei,
neacceptând sfaturile celorlalţi, fiind puţini sunt cei cărora li
se deschid ochii şi conştientizează faptul că unele lucruri sunt
daunatoare pentru ei, înainte de a fi prea târziu.
Adulţii sunt cei care ar trebui să îi ajute pe tineri să înţeleagă
faptul că vârsta la care se află este una dificilă, plină de
provocări, dar în acelaşi timp frumoasă. De cele mai multe
ori adolescenţii greşesc în luarea unor decizii, tocmai din
cauză că nici un adult nu a discutat cu ei, nu i-a învăţat ce este bine şi ce este rău.
Părinţii, cei care ar trebui sa fie alături de copii, să-i educe, să-i certe pentru greşelile făcute,
dar şi să-i mângâie, să le ofere protecţie, pleacă de lângă copiii lor, aceste cazuri fiind întâlnite din
ce în ce mai des, pentru a le oferi un trai mai bun. Ei cred că plecând să muncească în străinătate,
unde pot câştiga mai mulţi bani, copiii lor vor fi fericiţi şi îi vor aprecia pentru gestul făcut, dar de
cele mai multe ori se întâmplă contrariul. Neavând parte de sfaturile şi afecţiunea părinţilor,
adolescenţii devin irascibili, nu le mai pasă de nimic şi se consideră abandonaţi. Deoarece nu există
Desen realizat de Georgia Caciuc
cls. a IX-a D
Desen realizat de Ionuţ Ciornei cls. a X-a A
12
nimeni care să-i înveţe ce este bine şi ce este rău, ei fac doar ce vor, crezând doar în propriile idei,
principii, şi din această cauză intră în anturaje proaste (devin dependenţi de droguri, de alcool, se
îmbolnăvesc), din care cu greu pot ieşi.
De aceea trebuie să fim întotdeauna atenţi! Privind în jurul nostru vom vedea foarte multe
exemple negative, tineri care au ales drumul greşit şi trebuie să învăţăm din greşelile lor pentru a
nu le săvârşi şi noi.
Din punctul meu de vedere adolescenta este o perioadă minunată, cea mai frumoasa din viaţa
oricărui om, însă este plină de provocări şi tentaţii, cărora, pentru a fi fericiţi trebuie să le facem
faţă, să nu ne lăsăm ispitiţi. Înainte de a face ceva, să ne gandim de mai multe ori, să încercăm să
privim în viitor, la urmările pe care le-ar putea avea, deoarece dacă acum un lucru ţi se pare firesc,
bun, mai târziu poţi realiza că ai făcut o mare greşeală, pe care oricât ai vrea să o mai poţi repara, nu
vei reuşi.
De ce unii sunt preferaţi, iar alţii nu?
elevă Rotaru Diana-Vasilica clasa a XI-a B
Poate că de multe ori v-aţi confruntat cu întrebarea “de ce unii sunt preferaţi, iar alţii
nu?”, negăsindu-i răspuns.
Majoritatea dintre noi nu respectă legile nescrise şi mai ales faptul că oamenii trebuie
trataţi la fel, fără discriminare, încălcând acest lucru fără nici un resentiment. Diferenţa ia naştere în
momentul în care apar preferinţele, de pe urma cărora se zăresc tot mai des favorizările.
Preferinţele sunt vizibile atunci când se oferă întâietate
unei situaţii sau unei persoane în raport cu altceva sau altcineva,
atunci când se consideră ceva sau cineva mai bun, mai valoros,
mai important. Aceste preferinţe iau naştere fie din pură simpatie,
atracţie sau apreciere, fie sunt determinate de un anumit interes,
cum ar fi statutul social.
Există situaţii când preferinţele asupra cuiva produc atât
indiferenţa cât şi obişnuinţa cu această idee din partea celorlalţi,
dar în unele cazuri dau naştere sentimentelor de inferioritate celor
din exterior.
Fiecare om are dreptul să opteze pentru ceea ce îşi
doreşte, ce simte, alegându-şi astfel ceea ce crede că-l determină să
fie el însuşi. Nu poţi obliga pe cineva să aibă aceleaşi gusturi ca
tine, aceleaşi ţeluri, obiceiuri, ocupaţii pentru că fiecare este unic
prin felul său de a fi, prin propia-i personalitate.
De aceea este necesar să conştientizezi faptul că
fiecare este liber să-şi orienteze atenţia spre ceea ce
simte că îi captează simpatia, spre ceea ce îşi doreşte.
Aşadar, nu trebuie să ne simţim respinşi,
inferiori în momentele în care unii sunt preferaţi şi noi
nu, deoarece fiecare persoană are gusturile sale.
Lucrare realizată de Ionuţ Ciornei
cls. a X-a A
13
Tânărul neliniştit Elevă Ciobanu Violeta Sabina clasa a XII-a B
În zbuciumul furtunii,
Un boboc alb priveşte
La vuietul puternic
Ce il înnebuneşte.
E nebunia mare.
Prea grea e pentru el.
Nu spune, nici nu stie...
Oare…ce vrea el?
Căzut în întunericul profund,
Cuprins de sentimente obscure,
Tânărul boboc
Începe să admire.
Inima-i plină de chin,
Întrezăreşte o lumină.
Tremurându, mâna, şi-o intinde
Spre-acea zare straină
Ce-l conduce spre lucire,
Spre-acea lume plină de iubire.
Lumina, pacea, iubirea
Elevă Ciobanu Violeta Sabina clasa a XII-a B
Lumina a privit în jos şi a văzut întunericul.
Acolo vreau să merg! a spus lumina.
Pacea a privit în jos şi a văzut războiul.
Acolo vreau să merg! a spus pacea.
Iubirea a privit în jos şi a văzut ura.
Acolo vreau să merg! a spus iubirea.
Pe aripi de cristal, coborând din stele,
Străpung formele rebele.
Aşa a apărut lumina
Şi a inundat pământul,
Aşa a apărut pacea şi a oferit odihna,
Aşa a apărut iubirea şi a purtat viaţa
Pe raze de lumină şi speranţă.
14
Umbra tristeţii elevă Musculeţ Alexandra, clasa a XII-a B
Ce e mai bine,
Să mori, sau să trăieşti?
Să plângi, să râzi, sau să te-
nfrângi?
Să chemi, să speri, sau să disperi?
S-adori, sau să urasti?
Să taci, sau să vorbeşti?
În ce să crezi este mai bine?
În soartă, sau în chin,
În floare, sau în spin,
În vorbă, sau în faptă?
În cei de langa tine,
Sau ceea ce stiam că-i bine?
În taina nopţii efemere,
Sau în realitatea vieţii grele?
În drumul drept şi sigur,
Sau cel spinos, înalţător, nesigur?
În mâna ce ţi se întinde,
Sau vorba dulce chiar de-i
amăgire?
În speranţă şi în aşteptare,
Sau în realitatea care doare?
În vis frumos, ameţitor şi caldul gând amăgitor,
Sau drumul care pare mai uşor?
În ceea ce tu poţi să iei, să dai,
Sau în ceea ce tu ai dori să ai?
În luptă, sau în renunţare?
În vise, sau în resemnare…
Altă viaţă
Elevă Radu Oana clasa a IX-a D
M-am trezit azi dimineaţă,
Eram într-o altă viaţă ...
Zburam cu fluturii odată,
Florile-nfloreau îndată.
Soarele mă-ncălzea cu raze fine,
Totul era nesperat de bine.
Dar, m-am mai trezit o dată
Abătută, supărată;
Nimic nu mai strălucea...
M-am trezit în lumea rea...
15
în lumea dezlănţuită
PAŞII NECESARI OBŢINERII UNUI LOC DE MUNCĂ
Prof. Ana Saiz şi Carmen Cumpăratu
În curând te vei afla la un nou început de drum. Vei şti să-ţi găseşti un loc de muncă? Citind
acest articol, împreună cu cele din numerele următoare, poate vei reuşi să afli cum să faci acest
lucru.
Primul pas este să identifici ceea ce cauţi. Răspunde-ţi ţie însuţi la următoarele întrebări:
«Ce vrei să faci ?», «Pe ce post vrei să lucrezi?». Pentru a putea raăpunde la aceste întrebări,
analizează următoarele aspecte: ce pregătire ai, ce pregătire poţi obţine urmând un curs de formare,
care sunt competenţele profesionale cerute de postul vizat. Autoevaluează-te corect şi stabileşte
dacă ai nevoie sau nu de un curs de calificare şi priveşte-l ca pe o investiţie pentru viitor.
Pasul doi: dacă ai reuşit să stabileşti care este locul de muncă pe care-l cauţi, trebuie să
identifici firmele sau organizaţiile care îţi pot oferi acel tip de job. Există două căi de a obţine aceste
informaţii: poţi apela la persoane care lucrează în domeniul vizat de tine sau, o căutare profesionistă
te poate trimite la una din sursele prezentate în cele ce urmează.
Anunţurile de mică publicitate reprezintă prima sursă de informare dar presupune anumite
riscuri, cum ar fi:
anunţul de angajare poate fi citit de un număr mare de persoane interesate de postul
respectiv, atrăgând astfel o concurenţă mare;
deseori se întâmplă ca o persoană să vadă anunţul în momentul în care postul nu mai este
vacant.
Agenţiile de plasare a forţei de muncă
Este indicat să vizitezi o astfel de agenţie dar, dacă nu ai o pregătire bună, într-un domeniu
actual, recomandarea este să încerci alte surse de informare.
Contactarea directă a instituţiilor sau a firmelor
Această variantă este recomandată doar persoanelor care prezintă abilităţi de comunicare
dezvoltate, prezenţă de spirit, încredere în sine şi, nu în ultimul rând, spontaneitate. Trebuie să afli,
în prealabil, numele şi titlul exact al unei anumite persoane din firma respectivă, de preferinţă,
responsabilul cu angajările. În continuare poţi alege una dintre următoarele căi:
contactezi telefonic persoana din firma respectivă, responsabilă cu angajarile; trebuie să te
adresezi politicos, scurt şi la obiect;
poţi să te duci direct la sediul companiei pentru a vorbi cu persoana de contact;
poţi contacta persoana respectivă printr-o scrisoare de intenţie.
Agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi formare profesională
Aceste instituţii publică săptămânal posturile vacante anunţate de către diferiţi agenţi
economici.
Internetul este varianta electronică ce oferă informaţii despre istoricul firmelor, necesarul de
resurse umane, condiţiile de angajare pentru fiecare post vacant şi alte informaţii pe care le poţi afla
chiar on-line.
Site-uri şi pagini dedicate ofertelor de muncă:
http://www.job.ro/
16
http://www.bestjobs.ro/
http://www.myjob.ro/
http://www.ejobs.ro/
http://www.job-studenti.ro/
http://www.findjob.ro/
Pasul trei: după ce ai identificat firma şi
postul potrivit pentru tine, redactează o Scrisoare de
intenţie şi un Curriculum Vitae şi pregăteşte- te
pentru interviu. Pentru ca reuşita ta să fie sigură,
aceste documente trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă şi fond. Pregătirea pentru
interviu reprezintă, de asemenea, o condiţie de reuşită. Pentru a afla regulile de redactare a acestor
două documente precum şi modul cum trebuie să te pregăteşti pentru interviu, urmăreşte articolul
din numărul următor al revistei.
Până atunci, succes, şi... aveţi grijă de viitorul vostru!
17
terra incognita
Amazon Prof.Buzatu Monica
Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, înregistrând la vărsare, în
estuarul său, valoarea de 219,000 m³/s. Revarsă în Atlantic în medie 116000 de tone de apă pe
secundă – aproape de trei ori mai mult decât fluviul Zair, de 10 ori mai mult decât fluviul
Mississippi şi de 60 de ori mai mult decât Nilul. La scară globală Amazonul varsă în ocean 20% din
cantitatea totală de apă dulce. Forţa cu care se varsă în ocean este atât de mare încât curentul său de
apă dulce persistă până la 160 km departare de ţărm.
Împreună cu numeroşii săi afluenţi, Amazonul udă o suprafaţă de teren aproximativ de
dimensiunile Australiei. Se estimează că fluviul colectează circa 1000 afluenţi mai importanţi,
dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecare. Astfel, Amazonul are cel mai extins bazin
hidrografic din lume - 6,915,000 km² - , acoperind cinci ţări ale Americii de Sud: Brazilia (62.4%),
Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) şi Ecuador (2.1%).
Amazon – bazinul hidrografic si principalii afluenţi
Sursa: Wikipedia
Izvoarele Amazonului se găsesc în Anzii Peruvieni, la aproximativ 4.300 m, în Lacul
Copilului unde îşi au obârşia Ucayali şi afluentul acestuia Apurimaç (la cca.150 km de Oceanul
Pacific). Izvorul Amazonului, prin Ucayali şi afluentul Apurimaç, a fost stabilit în anul 1941 de
Bertram Floronoy. Gurile acestui fluviu au fost stabilite de Vicente Janéz Pinzon în anul 1500, fiind
denumite de acesta “Mar Dolce” (“Marea Dulce”).
Amazonul a fost străbătut pentru prima oară aproape în întregime de conchistadorul
Francesco de Orelan în 1547. Acesta a plecat din Ecuador în cadrul expediţiei conduse de Gonzalo
Pizzaro în căutarea aurului, a mirodeniilor şi a oraşului legendar El Dorado. Când s-au împotmolit
în jungla peruviană, membrii expediţiei au construit o corabie, San Pedro, şi au trimis-o sub
comanda lui Orelan să caute hrană. Corabia nu s-a mai întors niciodată. Pizzaro şi oamenii lui s-au
întors pe uscat, în Ecuador, însă Orelan a navigat spre est, prin delta amazoniană ajungând în final
în Marea Caraibilor. Triburile ostile au constituit unul dintre pericolele întâlnite în drum; printre
acestea era un trib care s-a dovedit a fi format numai din femei. Acestora li s-a dat mai târziu
numele de ”amazoane”, după numele unui trib de luptătoare aprige din miturile Greciei antice.
Astfel şi-a căpătat şi fluviul numele de Amazon.
Amazonul străbate continentul sud-american de la vest spre est. Cel mai îndepărtat afluent al
său izvorăşte din lacurile glaciare aflate în Anzii Peruvieni. Cursul superior, denumit Rio Marañón,
curge spre nord, după care se îndreaptă spre est şi coboară în Podişul Amazonului. Revărsându-se
vijelios din munţi afluenţii dăltuiesc defileuri spectaculoase în versanţii estici, răscolind argila ce
conferă apelor o culoare de cafea cu lapte.
18
Pe măsură ce pantele devin mai blânde, fluviul curge mai molcom, iar în zona de câmpie –
uriaşul bazin amazonian - fluviul formează meandre pe o distanţă mai mare de 3200 km, de la
Iquitos la Belém. Forma bazinului poate fi asemănată cu o frunză în care nervura principală –
Amazonul – colectează numeroşi afluenţi atât din nord (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro),
cât şi din sud (Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu). Şapte dintre afluenţii Amazonului au, fiecare,
peste 1600 km lungime, iar cel mai lung dintre ei – Madeira – măsoară peste 3200 km.
Lângă Manaus, în Brazilia, la 1200 km de Atlantic, are loc confluenţa Amazonului cu Rio
Negro. Acesta din urmă, lat aici de 5 km, îşi uneşte apele negre cu cele ”albe” ale cursului principal.
Pentru brazilieni, Amazonul propriu-zis începe la această confluenţă; fluviul din amonte de acest
loc este numit de ei Solimões. Panta foarte scăzută în această zonă favorizează divagarea apelor,
formând un vast labirint de meandre, braţe moarte, grinduri instabile.
În sectorul inferior al cursului, la 400 kilometri după confluenţa cu Xingu, fluviul se împarte
în mai multe braţe (furos), separând mai multe insule: Grande de Gurupa, Caviana, Janaucu,
Mexiana şi Marajo. Insula Marajo, cu o suprafaţă de 40154 km2, este cea mai mare insulă
înconjurată de ape dulci de pe Glob.
Pădurea Amazoniană
Păienjenişul de braţe ce împrejmuiesc numeroase
insule se constituie într-o deltă de un tip aparte. În schimb,
unii specialişti susţin faptul că fluviul este mult prea
puternic pentru a forma o deltă la vărsare, vărsându-se de
fapt printr-un vast estuar.
Gura de vărsare a fluviului este limitată la nord-
vest de braţul principal, Amazonul propriu-zis, iar la sud-
est de braţul Para în care se varsă apele râului Tocantins.
Apele braţului Para cu cele ale lui Tocantins formează estuarul numit Bahia de Marajo, pe malul
căruia se găseşte portul Belem, fondat în 1616, cel mai important pentru navigaţia de pe Amazon.
Lăţimea albiei, în cursul inferior, variază între 15 şi 20 km, iar înainte de deltă între 80 şi 150 km,
adâncimea apelor scade la 20-25 m, dar suficientă pentru navigaţia vaselor de tonaj maritim.
În pofida mărimii lui Amazonul varsă mai puţine sedimente în ocean decât Mississippi, care
are doar o zecime din debitul Amazonului.
La gura de vărsare se manifestă fenomenul cunoscut sub numele de “pororoca”; el se
desfăşoară în timpul fluxului mareic şi determină ridicarea apelor spre amonte până la o distanţă de
circa 1000 km.
Zonele mlăştinoase ce însoţesc malurile fluviului sunt predispuse la revărsări sezoniere, însă
cea mai mare parte a bazinului amazonian este acoperită de pădurea amazoniană. Aceasta se întinde
pe o suprafaţă aproape de două ori cât a Indiei, cea mai mare altitudine fiind doar de 200 m.
Zăxpezile topite din Anzi şi ploile abundente provoacă inundaţii mai tot timpul anului. O zonă de
pădure cât Islanda, numită várzea, este inundată timp de câteva luni pe an, apa atingând adâncimea
de 9 m. Alte regiuni, numite igapós, se află sub apă aproape permanent. Din aceste motive, aerul în
pădure este umed, fierbinte, cu temperaturi de 33o C ziua şi 23
o C noaptea. Nicăieri în lume nu
există o varietate mai largă de plante. Copaci înalţi de 60 m ecranează lumina solară, astfel că în
regiunile uscate ale pădurii, pe sol nu se află decât un covor de vegetaţie ce putrezeşte. Pretutindeni
frunzişul etajat mişună de viaţă: o mare varitate de arbori concurează pentru lumină iar lianele şi
orhideele concurează pentru spaţiu pe ramurile superioare ale copacilor. Printre acestea trăiesc
maimuţe, leneşi, păsări colibri, papagali, fluturi uriaşi. Caimanii şi ţestoasele de apă dulce trăiesc în
apă, ca şi mamiferele acvatice precum delfinii de apă dulce. Printre animalele terestre se numără
jaguarii, tapirii. Există circa 2500 specii de peşti şi peste 1600 de specii de păsări.
Surse:
„Descoperiţi minunile lumii – Ghidul celor mai spectaculoase peisaje”
„Terra – Enciclopedia completă a planetei noastre”
19
Prof. Magda. Marinescu
Ceahlăul este un munte împărat, este podoaba, poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor şi
doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moşiei
strămoşeşti.” (Nicolae Gane
Munţii Ceahlãu constituie una dintre cele mai bine conturate unităţi naturale din Carpaţii Orientali,
care se impune în masivele vecine print-un peisaj aparte ceea ce-i conferă o valoare turistică
deosebită. De aceea a fost numit foarte des regele Carpaţilor, Farul Moldovei, Nestemata Carpaţilor.
Important este că sunt nişte munţi de reper, nu doar geografic, dar şi istoric sau artistic şi sunt cu
ecou în sufletul celor care merg pe langă ei sau îndrăznesc să urce pe ei.
Este o zonă accesibilă tuturor turiştilor prin faptul că există o variabilitate de unităţi de
cazare: hoteluri de la 1-4 stele şi pensiuni între 1-4 margarete.
Zona Ceahlău are un numãr de şapte trasee prin care putem vizita traseul Duruitoarei,
Cabana Izvorul Muntelui reprezintă punctul de plecare pentru trei trasee turistice, spre cabana
Dochia Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, cel mai utilizat de turişti, este practicabil atât vara cât şi
iarna.
Ajungând să vizităm împrejurimile Ceahlăului avem oportunitatea de a vizita mănăstiri şi
alte monumente istorice din zona Moldovei. Un nod de istorie şi civilizaţie precum Ceahlăul trebuie
cunoscut pentru că reprezintă o întretăiere de timpuri şi trăire de-a lungul veacurilor în compania
naturii
espre Muntele Ceahlău se spune că
s-a făcut din poruncă împărătească.
Dorind ai apăra pe locuitorii
acestor locuri de hoardele barbare
venite de la Răsărit, împăratul roman
Traian, cuceritorul Daciei, a dat
poruncă să se înalţe acest munte pentru
a pune o stavilă în calea năvălitorilor.
Pentru a fi dusă la îndeplinire porunca
împărătească, au fost adunaţi toţi robii
luaţi de la Decebal, cărora li sa adus la
cunoştinţă greaua încercare la care
trebuiau să facă faţă. Trebuiau să aducă
şi să aşeze, pe locul viitorului munte,
piatră peste piatră, stâncă peste stâncă,
până când grămada se va fi ridicat
suficient de înaltă pentru a-l mulţumi
pe împărat. Truda a fost cumplită. Cei
mai mulţi au pierit datorită epuizării
dar, în final, porunca a fost îndeplinită.
Împăratul, mulţumit de cele făcute, a
cerut ca în vârful muntelui să fie
aşezată o toacă.
Un soldat a primit poruncă să stea de strajă şi să bată toaca ori de câte ori o vedea năvălind
vrăjmaşii, spre a vesti pe locuitorii din vale. Aceasta până într-o zi, când o săgeată vrăjmaşă îl
răpuse pe soldat şi nu mai avu cine bate toaca. De atunci s-au pornit duşmanii pe ţară ca roiu.
D
20
Circuite turistice în Ceahlău
Traseul turistic nr. 4
21
univers ştiinţific
„ELECTROCASNICELE ŞI COMPUTERUL”
Prof. Ion Crâşmaru
„Bine aţi revenit acasă. Sunt sistemul automat de monitorizare a locuinţei dumneavoastră.
În casă sunt 21C. Am aprins lumina la bucătărie şi la baie. Ascultaţi o muzică de Vivaldi şi peste
câteva minute va începe serialul dumneavoastră preferat. Am înregistrat pe video ştirile de la ora
19. Aveţi patru apeluri telefonice, iar în frigider nu mai aveţi lapte. Vă doresc o seară plăcută”.
După o zi de muncă o astfel de primire nu poate fi cât de cât plăcută. Este oare un scenariu
suprarealist? Nu. Sunt unele din materializările proiectelor referitoare la casa inteligentă a viitorului,
deşi încă suntem departe de realizarea lor pe scară largă.
Cum va arăta casa viitorului?
Evident, înţesată de aparatură electrocasnică, telefoane, termostate, monitoare şi sunet Dolby
Digital provenit din pereţi, toate legate la microprocesoare ce permit comunicarea între ele şi cu
ocupanţii locuinţei. Maşina de spălat poate „întreba” centrala termică dacă temperatura apei este
convenabilă, proprietarii locuinţei pot telefona şi „instrui” de la distanţă video-recorderul să
înregistreze o telenovelă programată în timpul programului de lucru, televizorul poate selecţiona
acele ştiri care sunt mai interesante pentru familie, combina audio îşi poate diminua volumul când
sună telefonul, iar uscătorul de rufe poate anunţa cu o voce plăcută că şi-a terminat ciclul de uscare.
Costul hardware-ului nu este prohibitiv dacă dispozitivele sunt produse de serie, iar
comunicaţia se realizează prin cablurile de alimentare cu energie electrică sau prin transmisie
wireless. Motivul real pentru care viziunea unei automatizări totale a locuinţei viitorului pare greu
de realizat este că interfaţa cu utilizatorii trebuie să fie cat mai prietenoasă, fără a necesita
modificarea stilului de viaţă al familiei. Oamenii sunt în general intimidaţi chiar şi atunci când
trebuie să-şi programeze propriul video-recorder sau să îşi seteze termostatul de control termic la
alte valori decât cele prestabilite.
Locuinţele automate tradiţionale au în prezent o interfaţă prietenoasă, cum ar fi un display
de tip touch-screen care afişează starea sau mărimile de control din sistem sau un dispozitiv de
recunoaştere vocală. Dar chiar şi o interfaţă perfect concepută (din punctul de vedere al unui
utilizator al calculatorului) poate fi un impediment în acceptarea locuinţei automate de către
persoanele care nu folosesc un calculator. Aici intervine un nou concept: locuinţa adaptivă. O astfel
de locuinţă adaptivă ar trebui să nu implice interacţiuni speciale. Ocupanţii unei locuinţe adaptive ar
trebui să utilizeze ca şi până acum comutatoare, termostate, butoane de volum sau telecomenzi,
similare cu cele cu care sunt în prezent obişnuiţi. Însă aceste semnale trebuie monitorizate şi
utilizate ca semnale de „antrenare” a unui sistem auto-instruibil, pentru a-i indica modul de
comportare în viitor.
Pe măsură ce sistemul de automatizare a locuinţei devine mai bine antrenat, acesta începe să
anticipeze nevoile ocupanţilor, setând aparatura şi condiţiile climaterice în consecinţă şi elibe-
rându-i de necesitatea controlului manual al mediului în care locuiesc. De exemplu, sistemul ar
putea menţine automat temperatura camerei la un nivel optim pentru un anumit tip de activitate,
Cuptorul cu microunde din imagine este dotat cu un monitor şi este conectat la celelalte aparate
electrocasnice, chiar şi la internet
22
numărul şi dorinţele persoanelor din încăperi, sezon etc. De asemenea ar putea alege un model
pentru iluminare în timpul pregătirii cinei şi un altul pentru urmărirea unui film la televizor, ar putea
să pornească televizorul în timpul cinei sau să pornească o melodie clasică în clipele de relaxare.
Sistemul de automatizare trebuie să recunoască prezenţa omului în încăpere, să interpreteze
mişcările corpului şi mimica, pentru a putea executa comenzile.
Într-o locuinţă modernă trebuie să existe cel puţin două camere de luat vederi care
analizează expresia feţei şi starea de spirit a ocupanţilor, pentru a acţiona în consecinţă. De
asemenea ele vor fi amplasate pentru recunoaşterea direcţiei în care ne deplasăm – de exemplu
printr-un hol întunecos, spre un garaj subteran sau în pivniţă – pentru a ilumina drumul. În
principiu, acest lucru este deja posibil cu tehnicile actuale: senzori de mişcare cuplaţi la un control
central al clădirii, cu aplicaţiile existente.
Însă o casă a viitorului va conţine, desigur, şi aparatura electrocasnică de ultimă generaţie.
(Selecţie din revista CHIP-Online)
ROLUL ECOLOGIC AL SPAŢIILOR VERZI
Prof. Elena Cătărău
Ameliorând factorii de mediu şi armonizând peisajele artificiale cu cele naturale, spaţiile
verzi exercită o puternică influenţă binefăcătoare asupra stării de sănătate a oamenilor. Existenţa
umană se apropie de un moment critic din cauza poluării intense a mediului şi a reducerii
suprafeţelor plantate, motiv pentru care ocrotirea şi conservarea naturii este de o importanţă majoră.
In vederea infrumuseţării peisajului, imbunătăţirii calităţii aerului, protecţiei impotriva
zgomotului, organele centrale şi locale precum şi persoanele fizice sunt obligate să extindă
parcurile, zonele verzi şi să asigure păstrarea şi întreţinerea corespunzătoare a acestora.
Micşorarea suprafeţelor zonelor verzi precum şi tăierea arborilor din cuprinsul lor se poate
face numai cu aprobarea organelor de specialitate.
Existenţa spaţiilor verzi influenţează pozitiv microclimatul urban contribuind la: reducerea
temperaturii aerului şi creşterea umidităţii relative a acestuia, scăderea intensităţii luminii directe
sau reflectate, stimularea schimburilor de aer şi implicit oxigenarea şi purificarea aerului.in acest
mod spaţiile verzi exercită o actiune directă igienico – sanitară asupra organismului uman.
Ştiaţi că ?
Norma anuală optimă de oxigen/ locuitor este de 400kg şi se poate asigura de o zonă verde
de 0,1 – 0,3 ha.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii apeciază că, pentru fiecare locuitor din mediul urban sunt
necesare 50 m2 de zonă verde intravilană şi 300 m
2 de zonă extravilană.
Spaţiile verzi (din perimetrul oraşelor ) determină formarea „brizelor urbane” fenomen
datorat diferenţei de temperatură dintre plantaţii şi construcţii, în urma cărora se realizează
purificarea şi răcirea aerului, absorbţia CO2 şi degajarea oxigenului.
Funcţionând ca „plămânii oraşelor” spaţiile verzi curăţă de praf, de alte particule şi gaze
dăunătoare aerul oraşelor.
Plantele lemnoase şi erbacee, vara, reţin în medie 50 % din praful atmosferic şi iarna până
la 37%. Spălarea vegetaţiei de ploi sau apa de irigaţie reânnoieşte capacitatea de reţinere.
Substanţele volatile ( fitoncidele ) emanate de arbori contribuie la distugerea unor ciuperci
şi bacterii generatoare de boli.
Răşinoasele au acţiune bactericidă mai pronunţată decât foioasele.
Cantitatea de aer proaspăt din oraşe depinde de intensitatea
schimbului de aer dintre spaţiile verzi şi zona construită.
Fitoncidele emise de stejar distrug bacilul dizenteriei, iar cele ale arţarului, castanului,
salciei şi tuiei distrug Stafilococul auriu.
23
Ştiaţi că ?
1 ha plantat cu ienupăr emană în 24 de ore o cantitate de fitoncide suficienţă pentru
distugerea microorganismelor dăunătoare din atmosfera unui mare oraş.
Specii ca liliacul, mesteacănul, plopul, salcia, salcâmul, scoruşul, stejarul roşu, molidul,
pinul, tuia, au capacitatea de a genera ioni negativi cu efect benefic asupra sănătăţii, contribuind la
creşterea capacităţii de muncă, a bunei dispoziţii şi la menţinerea unei stări psihice pozitive.
Zgomotele produse de mijloacele de transport şi unele întreprinderi industriale ale oraşelor
pot atinge uneori valori de intensitate şi frecvenţă dăunătoare organismului uman.având o rezistenţă
acustică mare comparativ cu aerul, coroanele arborilor şi arbuştilor absorb aproximativ 6 % din
energia sonoră, favorizând astfel starea de sănătate şi confort urban.
Zgomotele produse de traficul urban se combat eficient prin amenajarea de spaţii verzi cu
plantaţii dese, dispuse perpendicular pe direcţia sgomotului din specii ca: platan, tei, carpen, fag,
stejar.
Spaţiile verzi acţionează pozitiv asupra psihicului prin insăşi funcţia lor estetică. Diverse
forme ale coronamentului arborilor şi arbuştilor, modul în care sunt grupate speciile, paleta
coloristică a vegetaţiei, efectele de lumină – umbră ce se modifică la tot pasul influenţează sistemul
nervos.
Coroanele cu formă columnară sau conică – stimulează voinţa, puterea de concentrare
psihică, fermitatea;
Coroanele de formă sferică – au puternic efect recreativ;
Forma umbrelată efect calmant, provoacă sentimentul de a fi ocrotit, apărat;
Contururile neregulate ale coroanelor sau ramurile pendulate ale arborilor „plângători” ca:
mesteacăn, salcie, dud alb plângător, au puternic efect înhibitor „calmant”.
Grupurile de arbori columnari – inspiră sentimentul de măreţie, de solemnitate;
Un colţ de parc umbrit – constituie un mediu conservant;
O peluză puternic luminată – este un element dinamizator.
Supraexcitarea este contracarată de lumina moderată din spaţiile plantate, de plimbările sub clar
de lună. Pentru înlăturarea stărilor depresive lumina intensă este un factor benefic.culoarea verde
are efect pozitiv şi de durată asupra echilibrului psihic, este cea mai odihnitoare, contribuie la
creşterea capacităţii de muncă. Galbenul şi portocaliul favorizează buna dispoziţie, optimismul,
altruismul.culorile pastelate crează bună dispoziţie.
Foşnetul frunzelor, cântecul păsărilor şi alte şoapte ale vieţii spaţiilor verzi sunt o sursă de
satisfacţie, de încântare.
Cu cât mediul ambiant respectă mai mult legile şi exigenţele naturii cu atât mai mult omul se
înseninează îşi descreţeşte fruntea.
Spaţiile verzi oferă omului mijlocul de odihnă şi încântare cel mai apreciat.
24
FENOMENE NATURALE
Prof. Adrian Hagiu
Cum se formează curcubeul?
Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic manifestat prin apariţia spectrului luminos
atunci când lumina se refractă prin atmosfera suprasaturată de vapori de apă, de cele mai multe ori
apărând după ploaie. Curcubeul ia forma unui arc roşu la exterior şi violet la interior. Secvenţa de
culori cea mai acceptată este aceeaşi cu cea a spectrului luminii albe, adică: roşu, portocaliu (oranj),
galben, verde, albastru, indigo şi violet (ROGVAIV).
Lumina albă se separă în diverse culori (lungimi de undă) atunci când intră într-un strop de apă
fiindcă roşul se refractă sub un unghi mai mic decât albastrul. La ieşirea din strop, raza roşie
părăseşte stropul sub un unghi mai mic decât unghiul de refracţie al razei albastre, iar separarea
culorilor realizează curcubeul, care în final, se produce pe retina privitorului. Uneori apare şi un al
doilea curcubeu, mai mic decât primul şi cu culorile în ordine inversă, de la violet spre roşu.
Curcubeu produs în cascadă, în
gheizer, pe mare, sau produs de fulger
25
Trăsnetul
Trăsnetul este o descărcare electrică luminoasă, care se produce în atmosferă, de obicei, dar nu
totdeauna, în timpul furtunilor. Datorită acumulării în nor a unei importante sarcini electrice, creşte
intensitatea câmpului electric în vecinătatea corpurilor proeminente şi se formează canale de aer
ionizat de-a lungul cărora se produce descărcarea. Există mai multe tipuri de trăsnete: care se
produc în interiorul aceluiaşi nor, care se produc între nori, care se produc dinspre nor spre pământ,
care se produc dinspre pământ spre nor, trăsnete ce au loc în straturile înalte ale atmosferei şi
trăsnete sub formă de bilă (fulgere globulare). Durata unui trăsnet este de câteva microsecunde,
intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi iar temperatura în interiorul
acestuia poate depăşi 28.000 grade Celsius. Protecţia împotriva consecinţelor dăunătoare ale
trăsnetului se realizează cu ajutorul paratrăsnetului, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului
XVIII de către Benjamin Franklin. În sistemul solar au fost observate trăsnete şi pe Venus şi pe
Jupiter, acestea din urmă, fiind considerate a fi de 100 ori mai puternice dar de 80 ori mai rare decât
cele de pe Pământ.
Tunurile sonice
Tunurile sonice sau tunurile antigrindină sunt
dispozitive care emit unde sonice spre norii în care
se formează grindina în scopul de a opri procesul
de formare a particulelor de gheaţă. Dintre ţările în
care s-au produs asemenea tunuri sonice sunt de
menţionat, Canada, Belgia, Spania şi Noua
Zeelandă. Un tun antigrindină modern este un
generator de unde de şoc care sunt trimise spre
norii în care se formează grindina. Un amestec
exploziv de acetilenă şi aer este împins în camera
inferioară a maşinii. Unele sisteme utilizează şi
oxigen sub presiune pentru a mări efectul
exploziv. Prin trecerea bruscă a acestui amestec
prin partea strangulată a maşinii până în con, se
produce o undă de şoc, care poate fi percepută ca
un şuierat puternic. Unda se propagă cu viteza
sunetului până la înălţimi de 15.000 m, în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de
creştere a particulelor de grindină.Unii fabricanţi de tunuri sonice pretind că undele de şoc ar avea
un efect ionizant asupra aerului, modificând astfel comportarea fizică a norului. Zgomotul produs
de instalaţiile moderne este de ordinul a 130 dB în imediata proximitate a tunului şi scade la 60 dB
la distanţă de 1 km. Zgomotul funcţionării tunurilor nu derajează clădirile cele mai apropiate, care
se află la o distanţă de 400 m.
CURIOZITĂŢI DIN LUMEA CHIMIEI
Prof. Liliana Iftime
250 tone apă de mare conţin 1g de aur. Dacă s-ar extrage tot aurul din apa de mare pentru
fiecare locuitor al Terei ar reveni 30Kg de aur.
Un om care cântăreşte 70 Kg contine 50 Kg de apă ?
Omul foloseşte în decursul unui an circa 7 Kg sare de bucătărie ?
Guma de mestecat a fost fabricată pentru prima dată de către un farmacist în anul 1880?
Intepaturile viespii sunt alcaline şi se tratează cu zeamă de lămâie sau oţet ?
Un cm3 de electroni cântăreşte 30000 tone ?
26
Pentru confecţionarea rochiilor, care în contact cu pielea îşi schimbă culoarea, creatorii de modă
folosesc cristale lichide ?
Primul oraş din lume, iluminat cu petrol lampant a fost Bucureşti, în anul 1857 ?
Singura substanţă care se găseşte în natură în stare liberă in cele trei stări de agregare este apa
(vapori, lichida si solida ).
Chimistul român Nicolae Teclu ( 1839-1916 ) a inventat becul de gaz ce-i poartă numele. Acest
tip de bec a fost introdus în aproape toate laboratoarele de chimie din lume.
Apele carbogazoase se îmbuteliază prin dizolvarea CO2 în apă la 4 atm. Când sticla este
deschisă, presiunea scade la 1 atm şi CO2 iese cu zgomot din soluţie. Pe acelaşi principiu se
bazeaza folosirea cremelor de ras si a buteliilor cu frisca.Bulele de gaz care ies antrenează şi o
parte din soluţie sub formă de spumă.
Ochii noştri se mişcă de peste 100.000 de ori pe zi. Ei sunt în mişcare şi când dormim, în special
în timpul viselor.
Glumiţe... chimice
-Ce ati făcut azi la scoală, Petrică?intreabă bunica.
-La lectia de chimie profesorul ne-a explicat si
demonstrat insusirile substantelor explozibile.
-Asta-i interesant. Dar mâine, ce-o să faceti la scoală ?
-In care scoală, bunicuto? Doar ieri am experimentat.
La ora de chimie.
-Ce e As2O3? intreabă profesorul.
-Ăăă…, incepe elevul incurcat, domnule profesor,
il am pe limbă…
-Pe limbă ?! strigă profesorul speriat.Scuipă-l
imediat, e arsenic!
-Care este diferenta dintre chimie,biologie si fizica
-Daca misca e biologie,daca miroase este chimie,daca
nu functioneaza este fizica.
- De ce este heliul asa antisocial ?
- Pentru ca nu vrea sa se ,,combine,, cu nimeni.
-Ce este apa chioara ?
-Apa cu ochelari.
-Copile, spune-mi ce este apa?
-Apa este un lichid incolor,care devine negru,cand ne
spalam pe maini.
Ce îi spune fluorul hidrogenului
-Sunt atras de tine……
-Da ? Atunci sa formam o molecula.
Ce spun dipolii in trecere:
-Ai un moment ?
Ce spun dipolii la despartire:
-De-bye
Bibliografie:
1. Dictionar ilustrat de chimie,Referenti stiintifici : Dr. John Waterhouse, Nick Cristoiu, John Raffan, Rae
Michaelis, Alan Alder, Editura Aquila’93,Oradea
2. Chimie practica, Emilia Laslean, Simona Codruta Laslean, Sandor Kocsis, Editura Sigma, Brasov, 2005
3. Probleme de chimie culese din viata de toate zilele, Gavril Niac, Viorica Niac, Editura EMIA, Deva,2005
27
ROBOŢI UTILIZAŢI ÎN AGRICULTURĂ
Prof. Liviu Ifrim
Deşi aflată în stadiu incipient datorită particularităţilor legate de mediul în care se realizează
procesele de producţie de bază, robotica agricolă are, totuşi, o reprezentare deja consacrată, mai ales
în sectoarele care îşi desfăşoară activitatea în medii protejate şi care au o anumită constanţă în
derularea ei. Se remarcă în acest sens, domeniul zootehnic, cel al culturilor în sere şi cel al
prelucrării primare şi condiţionării produselor agricole. Cu toate acestea, există preocupări susţinute
pentru introducerea sistemelor mecatronice şi în culturile de câmp, unde varietatea lucrărilor şi a
reliefului, dependenţa de factorii meteo-climaterici, consumurile, dar şi efortul uman constituie
probleme încă serioase ale agriculturii, în general.
În ceea ce priveşte mecanizarea culturilor de câmp, atenţia cercetătorilor s-a îndreptat, în
special, asupra îmbunătăţirii performanţelor maşinilor cu tracţiune proprie (tractoare, maşini de
plantat, maşini de recoltat), păstrând un raport convenabil între consum şi beneficiu, pe de o parte,
dar şi între beneficiu şi consecinţele dezlocuirii forţei de muncă umane sau diminuării participării ei
la desfăşurarea procesului de producţie, pe de altă parte.
Îmbunătăţirea performanţelor maşinilor, din perspectivă mecatronică, s-a concretizat prin
introducerea unor sisteme robotizate asemănătoare celor folosite la automobile, care urmăresc în
primul rând, funcţionarea motorului, adaptarea puterii acestuia la necesităţile reale impuse de
realizarea lucrărilor. Senzorii cu care sunt dotate aceste sisteme, transmit către o unitatea centrală de
comandă, informaţii despre structura (duritatea) terenului, despre aspectul suprafeţei lucrate, despre
atigerea parametrilor de lucru de către organele active. La nivelul procesorului, are loc compararea
cu parametrii „teoretici” prevăzuţi pentru lucrarea respectivă, după care urmează emiterea unor
semnale de corectare, atât către sitemul de alimentare al motorului, cât şi la sistemul de poziţionare
a maşinii agricole sau organelor active ale acesteia. Robotul agricol din figura 1 permite acţionarea
individuală a fiecărei roţi în parte, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, în funcţie de direcţia
de deplasare, cât şi de denivelările terenului, permite rotirea pe loc şi poate fi cuplat cu maşini
tractate sau purtate, conectate la sistemul senzorial al robotului.
Fig. 1
Robotul poate fi condus de un mecanizator
care urmăreşte comportamentul maşinii prin
intermediul unei console cu display şi afişaje optice
sau, pentru operaţii mai uşoare, poate fi comandat
de la distanţă de un operator uman, acest lucru fiind
posibil prin utilizarea unui sistem de comunicaţie
emisie-recepţie.
Cositoarea din figura 2. este prevăzută cu
senzori care urmăresc denivelările terenului sau apariţia accidentală a unor obstacole şi transmit
informaţii la o unitate de comandă aflată la bordul maşinii purtătoare. Prin softul cu care este
prevăzută, aceasta comandă automat intrarea în funcţiune a actuatorilor responsabili cu asigurarea
poziţiei optime a maşinii în raport solul.
Fig. 2
Înlocuirea mecanizatorului cu roboţi
agricoli, are în vedere nu numai urmărirea
proceselor care au loc la nivelul maşinii şi calitatea
lucrărilor executate, ci şi deplasarea acestora pe
direcţiile dorite. În acest sens, s-au abordat mai
28
multe variante de ghidare, între care două, promit să fie folosite pe scară largă într-un viitor
apropiat:
Ghidarea prin telecomandă de către un operator uman, presupune echiparea utilajului cu o
videocameră sau cu un sistem radar prin care acesta se raportează la anumite puncte de reper
prestabilite. Aflat la distanţă, operatorul poate urmări pe un monitor, fie imaginile transmise de
cameră, fie semnalele radar care arată poziţia momentană a utilajului, în raport cu o hartă
electronică a locului în care evoluează maşina. Prin intermediul unui joistik aflat în legătură cu un
sistem de transmisie radar, operatorul conduce utilajul după direcţia dorită sau, în unele cazuri,
poate transmite unui computer de bord anumite instrucţiuni tehnologice cum ar fi: oprirea, mersul
înapoi, modificarea vitezei de deplasare, a adâncimii sau înălţimii de lucru, etc. Concomitent cu
acestea, operatorul poate primi informaţii despre funcţionarea sectorială a maşinii, despre starea
terenului sau a vremii în zona de lucru. De remarcat că asemenea roboţi pot lucra noaptea sau în
condiţii de vizibilitate reduse şi pot executa lucrări cu risc pentru mecanizatori (tratamente fito-
sanitare).
Autoghidarea este o altă modalitate de a determina deplasarea maşinii pe direcţia dorită.
Acest lucru se poate face prin GPS, roboţii fiind dirijaţi pe direcţie prin participarea unor sateliţi
specializaţi în acest sens sau prin ghidarea cu ajutorul unui reper electronic care emite periodic un
semnal de poziţie (fig. 3). Pentru acest lucru, roboţii sunt echipaţi cu un captator de semnal radar,
prin care ei îşi pot stabili poziţia faţă de emiţătorul aflat într-un punct fix. Unitatea de comandă,
compară poziţia maşinii faţă de emiţătorul fix, cu o hartă a suprafeţei de lucru inclusă în memoria
ei. În acest mod, maşina îşi va „cunoaşte” permanent poziţia în teren şi va „şti” când urmează o
denivelare sau o schimbare de direcţie, ajutându-se de hartă şi de semnalele de poziţionare primite
de la emiţătorul fix.
Fig. 3
Hărţile pot fi realizate prin fotogrammetrie, prin înregistrare spaţială sau prin utilizarea unor
aparate de telemetrie electronică, direct la faţa locului. În plus, datorită senzorilor cu care aceşti
roboţi sunt echipaţi, hărţile rămân în memoria procesoarelor şi pot fi reutilizate. Dacă configuraţia
suprafeţei de lucrat nu se schimbă, roboţii pot acţiona autonom, fără semnal exterior de ghidare,
întrucât, comparând distanţele până la reperele din teren cu poziţia acestora pe hartă, ei vor
recunoaşte zona şi-şi vor adapta direcţia numai cu ajutorul hărţii şi a unui sistem de orientare faţă de
punctele cardinale.
Deşi în acest moment costurile pentru achiziţionare unor asfel de maşini inteligente sunt
încă prea mari pentru cea mai mare parte dintre fermieri, ele constituie, totuşi, repere demne de luat
în seamă în efortul major de a face faţă lipsei tot mai acute a lucrătorilor agricoli, crizei de
combustibili şi, pe de altă parte, cererii crescânde de produse agricole la nivel mondial.
29
TEHNOLOGII CARE NE VOR SCHIMBA VIITORUL
Prof. Manuel Neacşu
Viteza de redare, conţinutul video care se
va declina pe telefon, laptop, desktop şi sistemele
de home-entertainment sunt cuvinte cheie într-un
viitor tehnologic nu foarte îndepărtat. Pentru ca
noile modalităţi de vizionare a conţinutului video
să devină norme avem însă nevoie de viteză mai
mare, capacitate de stocare pe măsură şi putere de
procesare mai mare a computerelor,
www.msnbc.com a făcut un top al tehnologiilor
care vor vedea lumina zilei dacă aceste condiţii
sunt îndeplinite.
USB 3.0
Chiar dacă deja cei de la Kingston au
lansat pe piaţă USB Kingston DataTraveler 200,
primul Flash USB de 128 GB din lume orice
acţiune care presupune transfer de date de pe un
computer pe un sistem periferic, fie că e vorba de
o scanare, de imprimarea unui document sau de
transferul de fişiere, va căpăta aripi odată cu USB
3.0. Transferul va fi gata până să te prinzi că a şi
început.
Versiunea 3.0 a USB-urilor actuale vor
aduce cu sine o rată de transfer de zece ori mai
rapidă decât orice alte sisteme periferice. Viteza
superioară a acestor sisteme va accelera transferul
de date, ajungându-se la peste 20GB pe minut.
Backup-ul unor colecţii impresionante de imagini
şi filme va deveni o misiune mult mai uşoară în
acest fel. Tehnologia va fi disponibilă în câţiva
ani, sunt de părere specialiştii.
Streaming video prin Wi-Fi
Deşi conexiunile făcute prin fire
convenţionale sunt în continuare mai performante
decât Wi-Fi-ul, cele fără fir vor recupera decalajul
în scurt timp. Până în 2012, două noi protocoale
vor facilita transmiterea de date wireless cu o
viteză de 1 Gigabit Ethernet pe secundă. Ca
rezultat, serverele media sau playere-le Blu-ray
vor putea fi aşezate oriunde în casă, putând
transmite conţinut oriunde în interiorul locuinţei.
Peste aproximativ doi ani ne vom putea bucura în
acest fel de mai puţine fire şi cabluri, viteze mai
mari şi o calitate mai mare a filmelor redate.
Televizoare 3-D
Uitaţi de HDTV, e complet depăşit.
Următoare experienţă pe care nu trebuie să o rataţi
este 3DTV. Tot mai multe producţii de la
Hollywood sunt realizate în 3D, iar în clipa în
care filmele scoase deja în 2D vor putea fi
prelucrate pentru a deveni tridimensionale, lumea
se va sătura să aibă parte de această experienţă de
vizionare doar în format 2D. Ochelarii care ne
ajută să vedem astfel de formate tridimensionale
sunt încă scumpi, însă preţul acestora va scădea,
iar producătorii de televizoare se chinuie deja să
producă sisteme care să nu mai necesite purtatul
ochelarilor. Panasonic a anunţat pentru anul viitor
un astfel de televizor.
"Augmented reality" pe telefoanele mobile
“Îmbunătăţirea” sau “îmbogăţirea”
realităţii este un concept tehnologic tot mai
vehiculat azi. În mare este vorba despre asta:
îndrepţi telefonul mobil spre o clădire şi îi afli
orarul de funcţionare, apoi spre o persoană şi îi
vezi informaţiile de pe reţelele sociale unde este
înscris. Acest lucru se face prin aşezarea unui strat
(layer) peste o realitate deja existentă, strat care
furnizează o serie de informaţii suplimentare decât
cele percepute cu mijloacele convenţionale.
Tehnologia aceasta ne permite să interacţionăm
mai uşor cu lucrurile din jurul nostru şi să ne
furnizeze informaţii relevante despre acestea.
"Smartphone-urile şi alte aplicaţii asemănătoare
sunt vârful de lance pentru augmented reality"
spune Babak Parviz, profesor în nanotehnologie la
Universitatea din Washington.
Sursa: www.msnbc.com
30
extracurriculare
În a doua jumătatea a lunii octombrie, în
şcoala noastră s-a desfăşurat expoziţia
“Semnele toamnei”. Lucrările realizate din
cucurbitacee de către elevii îndrumaţi de prof.
Magda Marinescu au impresionat prin valoare
artistică frumuseţe şi inventivitate.
Pagină îngrijită de prof. Magda Marinescu
şi Anca Costan
Diverse soiuri de dovleci, legumele
specifice toamnei dar şi alte materiale
vegetale, s-au transformat în mâinile elevilor
în coşuleţe cu flori, răţuşte, căţei, figuri
omeneşti, măşti de o frumuseţe remarcabilă.
31
În cadrul activităţilor extraşcolare din luna noiembrie, reunite sub titlul „Zilele de toamnă”,
elevi ai claselor a-X-a şi a XI-a an de completare au fost implicaţi într-o serie de concursuri, dar în
acelaşi timp, au avut ocazia să-şi pună în valoare calităţile de artişti, de interpreţi, de fotomodele, şi
nu în ultimul rând de actori. Cu gândul la personalităţi marcante ale scenei teatrului românesc, şi
repetând mereu cu „umilinţă” replici celebre din operele prezentate, elevii au pus în scenă două
piese de teatru de referinţă pentru teatrul românesc: „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale
(îndrumător profesor Mihaela Irimie) şi „Lecţia” de Eugen Ionesco (îndrumător profesor Anca
Costan).
Cu acelaşi prilej a avut loc şi un concurs de realizare a prăjiturilor cu tema ,,Cele mai
gustoase prăjituri”, la care au participat elevi ai claselor a-X-a A, a X-a B, a XI-a B an de
completare. S-au remarcat în cadrul concursului elevele: Ciobanu Irina, Samson Georgiana, Hanu
Raluca, Moisa Sabina, Popescu Ramona, Sinteanu Laura Beldiman Andreea si Ivasciuc
Alexandra.
32
călcâiul lui ahile
Alergia la reformă Prof. Liviu Ifrim
Da, ar trebui să-mi fac unele procese de conştiinţă, să am insomnii, să fiu bântuit de
remuşcări pentru că până în ziua de azi nu am anunţat lumea medicală că am descoperit un nou
factor alergogen. Se numeşte reformă (scuze, încă n-am hotărît ce denumire să-i dau în limba
latină). Şi nu doar că l-am descoperit, dar îi simt din plin şi efectele, care mai de care mai
deranjante-ca să fiu reţinut în apreciere. Simptomele sunt extrem de variate şi se manifestă întâi la
nivel psihic cu extindere ulterioară la nivel somatic. E suficient să aud sau să citesc pe undeva
cuvântul reformă şi imediat fac un atac de panică, urmat la câteva minute de o stare de nervozitate,
de revoltă crescândă, finalizate printr-o profundă şi temeinică tendinţă la violenţă (de toate felurile:
verbală, nonverbală, paraverbală, fizică, domestică, etc.). Zbârlirea părului spre ceafă, încleştarea
maxilarelor şi pumnilor ca înainte de asalt, sunt urmări devenite de-acuma fireşti. Lucrul acesta mă
enervează şi mai tare ştiindu-mă un om paşnic de felul meu...
Omisiunea de a anunţa mediile academice despre descoperirea mea se datorează faptului că
am observat aceleaşi simptome şi la alţi indivizi implicaţi ca şi mine în aceeaşi nobilă activitate
voluntar-caritabilă numită învăţământ. M-am gândit că o maladie nouă, cu manifestări atât de clare
şi pe arii atât de extinse ar fi putut atrage atenţia specialiştilor în domeniu şi ar fi apărut până acum,
dacă nu o schemă terapeutică, măcar o strategie profilactică sau măcar nişte studii, nişte atenţionări,
nişte... ceva care să avertizeze lumea despre noul flagel. Dar nimic! Nici pe Internet, nici pe afişele
de pe uşa doctoriţei mele de familie, pe care nu le citeşte nimeni, nici la OTV, nicăieri. Aşa că e de
datoria mea ca măcar acum, în al doişpelea ceas să spun, să anunţ, să strig: fraţilor, feriţi-vă de
reformă!!! Face ravagii! Până or scoate epidemiologii vreun vaccin, ceva, feriţi-vă singuri! Cei mai
expuşi sunt cei ce lucrează, învaţă sau se fac că învaţă, în grandiosul proces al învăţământului.
La mine a apărut prin anii nouăzeci şi...nu mai ştiu (o fi şi ăsta vreun simptom), când din
septembrie şi până în noiembrie, ale aceluiaşi an şcolar, am primit spre conformare patru programe
şcolare diferite, pentru aceeaşi disciplină, emise de patru birouri, ale aceluiaşi minister. Toate
având-cel puţin aşa se menţiona pe undeva, pe la început-caracter reformator.
A urmat o perioadă de acalmie, bineînţeles pentru germinarea unei alte reforme, după care
au apărut noile sute de manuale alternative care mai de care mai originale, având la bază hectare
întregi de conţinut preluat (ajustat şi ingenios ambalat) din cele câteva manuale cu care se lucra în
perioada pre-revoluţionară. Apoi noile forme de examinare la sfârşit de ciclu-capacitate,
bacalaureat. În aceste noi şi reformatoare împrejurări, au apărut şi noi instrumente de evaluare
(fireşte, tot reformatoare), cum ar fi grila, enunţurile lacunare şi toate celelalte asemenea bunătăţi,
menite să extragă de la elevi şi ultima picătură de ştiinţă. Sau prima? Nu mai ştiu.
Dar, de departe, cea mai însemnată reformă în domeniul învăţământului, mai precis al celui
tehnologic, a fost desfiinţarea şcolii profesionale şi iniţierea SAM. O asemenea reformă poate fi
considerată fara rezervă, ca fiind istorică. De ce, pentru că în general, atunci când are loc o
schimbare, tot omul înţelege ceva, orice, de bine, de rău, dar pricepe ceva. Din reforma asta,
niciunul din oamenii cu care am discutat, toţi ştiutori de carte, n-a înţeles nimic.Şi acum mă tot
întreb, fără să-mi pot răspunde: ce-a vrut să fie asta? Noroc că şi-au pus şi unii de pe la alte niveluri,
întrebările astea, aşa că, începând din acest an, vom intra într-o nouă reformă. Da, recunosc, sună
cam pleonastic, dar după atâtea reforme, putem admite că unele se mai şi învechesc... Noua
reformă, prevede ca toţi absolvenţii de liceu, că altceva nu mai e, să devină tehnicieni. Mda, de
33
muncitori nu mai este nevoie. Şi chiar nu mai e! Păi unde să mai lucreze, că industrie nu mai avem.
Mai bine să nu ne întrebăm unde vor lucra tehnicienii, că n-ajungem nicăieri.
Dar această reformă nu vine singură, aşa, pur şi simplu. Nu! Ea vine frumos precedată de un
pachet de legi. (Aţi observat că acum legile vin la pachet, ca pantofii, ţigările, pizza şi alte alimente
şi bunuri de larg consum? Aşteptăm cu interes şi legile la tavă, la proţap, la cutie... aşa pentru
diversitate).
Încă nu ştim în ce vor consta aceste legi dar pentru că ele sunt menite să susţină o reformă,
simt cum mi se zbârleşte iarăşi părul pe ceafă, ca atunci când te pregăteşti de atac, sau macar de
înjurat gospodăreşte. Ceea ce ştim sigur e că nişte băieţi (sau fete), „bine instruiţi” in domeniul
educaţiei, aleşi tot unul şi unul după anumite criterii sau nu neapărat, s-au apucat iar, creştineşte, de
promovat de sus în jos o drăguţă de reformă. Spun creştineşte, nu pentru că ei (sau ele) ar fi înclinaţi
spre posturi şi rugăciuni (nu mă lasă inima să-i suspectez de aşa ceva!), ci pentru că sunt adepţii
înflăcăraţi ai preceptului „Crede şi nu cerceta!”. Păi noi credem, da’... prin natura meseriei noastre
şi prin existenţa unor termeni de comparaţie, parcă nu putem, mă-nţelegeţi, să nu cercetăm. Şi dacă
tot cercetăm, tot prin natura mai sus invocatei meserii, mai avem năravul să şi spunem. Aşa că
spunem: mai iertaţi-ne, oameni buni, cu atâtea reforme, suntem alergici, ce Dumnezeu!
...Şi vedeţi, că se ia!
34
divertisment
Pagină îngrijită de prof. Liviu Ifrim
-Oţelul este un metal iute. -Cum aşa? -Păi la sorcovă spunem: „Tare ca fierul, iute ca oţelul”... -Plugul e atunci când săpăm cu tractorul.
-Triunghiul este patrulaterul cu trei laturi -Pesticidele sunt produse fabricate din peşte. -Piesa principală dintr-un motor este pistolul. Prof: Prof: -Când apare tunetul? -De ce ai lipsit ieri de la ore? Elev: Elev: -Când îi arăt tatii carnetul. -Păi alaltăieri n-am putut pentru că a fost
mama la şcoală. Proverbe...proverbe
Dacă ai carte, ai parte Reciproca nu-i întotdeauna adevărată. Cine sapă groapa altuia... ...sigur e fântânar. Nu haina face pe om. Da, uneori şi omul face pe haină. Munca îl ţine pe om în viaţă. Sigur, dar nici lenea nu-l omoară.
Tăcerea e un atribut al înţelepţilor. ...şi al muţilor. Ce ţie nu-ţi place.,. ...dă altuia, poate... Nu lăsa pe mâine... ...ce poţi face poimâine... Meseria-i brăţară de aur. Înseamnă că dacă am multe băţări sunt supermeseriaşă.
35
fashion... Prof. Magda Marinescu
Tenul perfect
Fondul de ten îşi recapătă importanţa, după ce a fost uşor ignorat în
sezoanele trecute. Pentru că noile generaţii de fond de ten sunt tot
mai evoluate, poţi găsi cu uşurinţă fondul de ten potrivit, care să-ţi
ofere un ten perfect, fără imperfecţiuni, dar cu un aspect foarte
natural. Un nivel înalt de acoperire nu mai corespunde cu un ten
încarcat, aşa cum se întâmpla pâna acum.
Părul Pentru brunete se recomandă şuvite deschise la culoare, repartizate asimetric. Şi blondele pot
recurge la schimbarea nuanţelor unor şuviţe dar, atenţie, nu nu foarte tari. Contrastul nu trebuie să
fie ostentativ, ci cât mai discret, pentru a amplifica nota de eleganţă „naturală”.
36
Colectivul de redacţie al revistei
„NOI” urează tuturor elevilor,
profesorilor şi lucrătorilor din
compartimentul nedidactic, un
călduros
„La mulţi ani!”