Jk n xă X 7 T I .Dwfaceâ. 80 Noemvrie (13 Decemvrie) 1908- Nr. 40

Wţtmpa a b « ssa ffî« a t» ln lF o a i e p o l i t i c ă .

----- r ţ M » « « s tu p i i a a s u î i B B D 8U * "

satasia.Ţ egraaa11 w. «altar. fflMin Apar® îa fleo?«r® Bîim iiieoă.

-*, • • ■ 4 «o». 40 bani, Jşffllia68 i l M ' . - . , l , g sg;a 20 baci.

#14* |itl iMm 11 st», mul

INSERATEî H prixuao U b lr o n l ad m ln latra tlim ll,

Măcelarilor nr. 12).Dn fir gamond priva-dată 11 bani, a doua-oarfi 12 ban

a treia-ear& 10 banL

D IN B O S N I A .j -7 - Sentinele pe vârful muntelui, — j

Com am amintit în nriil trecut, în Bos^ Ma s i află o mare mulţime de soldaţi de-ai noştri,, de-oarece este temerea, ’că vor năvăli Swnde sârbeşti şi montenegrine în ţară. S ’au ■săus şi sâ doc Ia poruncă soldaţi rezervişti ■din toate părţile, spre a măti corpul de ar- tnată din Bosnia. Soldaţii sunt Împrăştiaţi pria diferita locuri, prin oraşe şi sate, dar şi prin locuri

pustii, nelocuite,' mai cu ssmă înspre graniţa Sârbiei şi a Muntenegrului. Pe aici cu dtoss- bire t grea sliJjba.

Sentinelele şî patro'ele trebuie să fie cu o hii în patru şi să grijească să nu fie surprinşi soldaţii de duşman. Patrulele cutrleră într’ursa cele; văi şi dealuri prăpăstioase şi cerceterză ţinutul. 1 ■

Chipul nostru ne arată o astfel de pa-, trulă dej cercetaşi. Un oficer, însoţit d e j doi . soldaţi patrulând, au sosit pe o culme prS- plst’oasă, de unde privesc văile. Oficerul are < în mâna dreaptă un ochean, ca să vază pănfi în mari depărtări. - ’ = » • '■- : ■ -

Pag. 540 WQAi"Â .P 'O P O R U L U I Nr. 49

Ce avem să facem ?11

In numărul trecut am arătat, că pentru noi namai aşa e mântuire, dacă Tom munci şi trebuie să muncim In deosebi pe doue căi: pe calea cultu­rală şi pe ealea materială sau eco­nomică.

Să luăm mai întâia călea sau tere­nul cultura).. Mijlocul cel mai puternic de-a îna­inta pe terenul cultural, este şcoala. De aci urmează de sine, că acest mijloc, adecă şcoala, trebuie să o preţuim şi să o sprijinim din toate puterile şi pe apos­tolii şcoalei, pe învăţători, să i cinstim şi să-i ajutăm In greaua şi spinoasa lor menire.

S'a scris de atâtea ori şi s’a spus prin adunări, că In vremile noastre fără şcoală, fără învăţătură de carte, nu mai merge. Toţi, toate popoarele, chiar şi cele mai prăpădite ca noi, fac paşi de înaintare în învăţătură, apoi numai noi, numai poporul nostru, atât de deştept şi îndemânatic, să rămâie In coadă, să rămâie prost, cu mintea neluminată?

Aceasta nu să poate, nu i mai ier­tat să fie aşa. Aceasta trebuie să ne o băgăm odată In cap şi vechea şi neno­rocita zicătoare, câ »cum a trăit tata şi eu, fără şcoală, va trăi şi feciorul meu«, aceasta zicătoare trebuie să o scoatem din limba noastră, să o stârpim dintre noi, ca pe un duh necurat.

Datorinţa noastră deci este a ne da cu toţii copif la şcoală şi a griji şi acasă, ca ei să-şi facă datorinţa cum să cuvine In învăţătură. Nepăsarea aci nu mai are loc.

Dar iată, că în legătură cu ştiinţa şi neştiinţa de carte, s’a ivit şi un mo­ment politic. Ministrul Andiâs&y la al­cătuirea blâstămatului său proiect de alegere a şpeculat la neştiinţa de carte a noastră. Din statistica ţării a aflat, că la noi, la poporul românesc sunt cei mai mulţi de aceia, cari nu ştiu scrie şi ceti.

H ilt, şi a zis el, iată un prilegiu bun de a eschide dela alegeri pe o mulţime mare de Români. Şt aşa a plănuit proiectul său. Cum ştim, — după proiect, cei ce nu ştiu scrie şi ceti , sau cum să mai zice, analfabeţii, n’au vot, dar ca eă arete, câ vezi Doamne, s’a g jit şi de aceştia, le dă o fărâmă­tură, Vio parte de vot. Adecă tot nu­mai 10 inşi de neştiutori sâ a.bâ câ- te-un vot, prm un ales al lor.

Acest plan ne dă preţioase În­văţături.

Mai întâia ne a desch s ochii şi ne-a arătat, câ la noi să află cei mai mulţi neştiutori de carte.

A doua oară ne-a arătat, că fără ştiinţă de carte nu numărăm nimic sau aproape nimic, ca cetăţeni, de giaba plătim dări şi dâm cătane. Ne-a dove­dit frumuşel, câ în zilele noastre nu mai merge, ca pe vremea moşilor şi părinţilor noştri.

Acum, ştiindu-le aceste să luăm aminte un lucru. In marele nostru tre­cut B’a întâmplat uneori, că protivnicil noştri, prin unele măsuri, ce au aplicat faţă de noi, voind sâ ne facă rău, ne-au

făcut un bine. Măsurile rele noi le-am Întors aşa, Încât am tras folos din ele.

Să pare, că şi aci este aşa. Căci Îndată ce am văzut, că Andrâssy voieşte să ne facă rău în urma neştiinţei de carte, ne am hotărit eă ne apucăm de lucru, să Învăţăm, coi oameni mari, a scrie şi a ceti.

Cetitorilor noştri le este conscută aceasta pornire. Incă Înainte de-a să cunoaşte proiectul lai Andrâssy, unii vrednici învăţători au Început ici-colea a învăţa oamenii la carte. Acum miş­carea s’a pornit în mare. »Asociaţianea«, Consistoarele noastre, Reuniunile învă- ţătoreşti, anii Învăţători harnici dela sine etc. aa luat măsuri, ca să Înveţe pe oamenii noştri analfabeţi, la carte. E frumoasă aceasta îngrijire pentru popor din partea clasei culte a noastre, din partea «domnilor.« Acum e rândul poporului eă urmeze acest indemn. E vorba, ca oameni mari, crescuţi, cari au rămas fără carte, să înveţe acum. Lucrul trebuie să-l luăm foarte serios. A învăţa nu e ruşine, dar e ruşine a rămânea prost toată viaţa. Şi apoi trebuie să ştim, că omul mare, cu mintea coaptă, mai uşor învaţă, de cât copilaşii cu mintea fragedă.

De aceea zicem iubiţilor noştri ţărani: Ia lucrul Uade numai vi s i dă prilej cercetaţi cursurile de analfabeţi, învăţaţi carte, căci mari foloase veţi avea din aceasta. silvestra Moidovai.

Sibiiu, 11 Decemvrie n.Lupta noastră. Comitetul ese-

cutiv al partidului naţional român a ţinut o şedinţă In 6 Decemvrie n. c. discutând starea politică. S ’a hotărit continuarea luptei împotriva proiectului lui Andrâ^y şi peste tot împotriva felului de ocârmuire al guvernului, care e duşmănos desvoltârii nostre politice şi culturale. Intre marginile acestei lupte s’a hotărit şi ţinerea unei conferenţe naţionale. Pentru p-egăt rea conferenţei s’a ales o comisiune din sinul comi­tetului.

s

L u p t a s o c i a l i ş t i l o r » Socialiştii au ţinut Duminecă un congres estraordinar în Budapesta şi au luat hotărire cu privire la decretarea grevei generale. A fost ales un co­mitet de 31 membri, pentru facerea pregă­tirilor de lipsă şi pentru a stabili singur, «mă­surat împrejurărilor, timpul când să îaceapă greva generală.

S t a t â r i u l I n P r a g a . Dtcând s’a publicat statariul pentru capitala Boemiei, oraşul Praga şi cinci cercuri din Împrejurime, e linişte şi pace pretotindenea. Se crede cS în urma acestor semne de îndreptare, în cu­rând vor fi revocate măsurile escepţionale, şi astfel va înceta statarul.

D ie t a * In dietă s’a discutat săptămâna trecută bodgetul de agricultură. A vorbit în­tre alţii din ai noştri Dr. Ştefan C Pop, care a strimtorat aşa de bine pe min. Darânyi, încât acesta a zis, că va da răspuns în foi. Aşteptăm! A urmat apoi budgetele celoralaite ministerii şi săptămâna aceasta s’a votat bud­getul întreg. Dintre ai noştri au mai rostit vorbiri frumoase Dr. Vlad, Dr. L Maniu, Dr. Lucaciu şi Vas. Goldiş. Dr. St. G Pop a vorbit despre procesele de presă şi prigonirea foilor noastre. Din vorbirile aceste vom da spicuiri.

Din ţări străine.Din Răsăritul Europei.

De câteva zile din Râeărital Eu­ropei suflâ o boare mai lină de pace. Despre pace ne asigură Întruna şi mi­nistrul nostru de răsboiu, spuind că trimiterea de trupe In Bosnia să face numai pentra siguranţă. Nici bande pănă acum na s'au ivit. Astfel de-o camdată războia na va 6, căci şi iarna grea Impsdesă isbucnirea lut. E între­bare însă că na va fi la primăvară, dacă pănă atonei na să va ţinea conferenţă (întrunirea) puterilor ?

Ştirile mai noue le dâm In ur­mătoarele:

Boicotul în Tnrcia.Boicotul în Turda, sau mai bine dc

în Constantinopol împotriva negustorilor aa- sto-ungari continuă. Nimeni nu cumpără măr­furi din Austria Pagubele sunt foarte mari. Austria vindea mărfuri pe an în preţ de 6 0 —70 milioane, iar Ungaria de 1 0 —12 milioane. Aceşte acum sunt toate perdute* chiar şi pe viitor, căci locul mărfarilor au­striaco îl iau mărfurile şi articli englezi, ita­lieni etc. Tinerii turci au declarat, că despra încetarea boicotului numai atunci poate fi vorba dacă Austro-Ungaria să va înţelege cu Turcia mai îatâiu pe teren politic

Rusia şi alipirea Bosniei.D<ntre toate statele Rusia a susţi­

nut şi susţine, că alipirea Bosniei cum s’a făcut, este o călcare a tratatului de Berlin şi trebuie supusă judecăţii sta­telor, ce au fost reprezentate la con­gresul dia Berlin. De aceasta părere sunt şi Anglia, Francia şl Italia. Dacă la o conferenţă europeană să va recu­noaşte al pirea, Rusia va cere compensaţii (daruri) pentra statele balcanice.

Ia acest înţeles să lucră pe cale diplomatică la întrunirea conferenţei. Austro Ungaria să zice, că va lua parte la conferenţă, dar numai aşa, d i i sâ va recunoaşte înainte alipirea Bjsniei ca fat împlinit, altcum nu.

îită, în aceste Incarcăli de vederi să află cheia pentru războia sau pace.

Pregătiri.Ca toate asgurările da pace, să

fac Intr’uni pr< gitin de războia, la noi, prin trimitere de trupe în Bosaia, epai mii ca samă în Sirbia şi Muntenegra. Sârbta a cumpărat d o Rasia 2000 de cai pentra armitâ. Ctu sunt pe drum spre Sârbia. Apoi a comandat la o fabrică dm Germania 200 mii de că- penege militare, ş. a.

Feciorii noştri în Bosnia.De când cu alipirea Bosniei, dar cu

deosibire de 2 —3 săptămâni încoace^ de când au început să fie trimişi soldaţi de-*i noştri îa Bosnia, s’au răspândit ştiri de bătaie de rSzboiu cu Sârbii, cu Muntenegrinii şi dne ştie cu ce duşman. Pănă acum războiul nu

• s’a început, nid chiar bande sârbeşti n’au nă- vălit în Bosnia, dar aceasta nu înseamnă, c i nu poate să fie răsboiu, dacă nu acum, poate îa primăvară. In acest caz feciorii noştri iarăf vor fi espuşi la gloanţele bosniadlor şi udft pentru. . . . nu ştim ce, — pentru gloria îm­părătească, care cere jertfe dela n o i, dar când e vorba d» drepturi........... .

Cu plecarea fedorilor noştri, s’au P«* trecut în anale locuri scene foarte daioate,

lfr . 49

_ ni'* U 1111 “ ,o a “ * «“ p h c « »!da|il Ut

Din SibHo a plecat o companie de tunari şi nna de infanteria Soldaţii an f<»t toBofiti pănă la .tatie de mn-sica militară. >

V

» * Bi®triîa a PIscat batalionul 63,1 Î j f a : * * * & P râ Cloj.boldaţii aa plecat ca tren deosebit, nu­mărul lor este 679 şi să duc Întâia la Mostar (Herţegovina), iar de aici In Dalmaţia, la Cettaro, In an Ioc espus, abia câţiva chilometri dela graniţa Mun- fenegrului. Comandantul batalionului e maiorul Bertsch. 7

In Cluj s’a petrecut o scenă du­ioasă cu un soldat al batalionului. In deregătoria de telefon. Soldatul a ce­rut legătură de telefon cu un sat de­părtat.

— Ca cine vreai să vorbeşti? 11 întrebă un domn.

— -C u mama — zise trist solda­tul — vreau să i mai aed odată gra­iul, căci cine ştie dacă U voia mai auzi c â n d v a . . . .

Din Oradea-mare a plecat an batalion al reg. 38, curat românesc, lată cum descrie plecarea an cores­pondent de foi, care era de faţă :

Soldaţii au fost petrecuţi, intre scene foarte m şcătoare la gară. Mame, surori, fraţi, copii aa venit să-şi ia rămaa bon dela ai lor. Ofiţerii, mân- gâiao ei înşişi pe mamele soldaţilor. Batalionul este curat românesc. Soldaţii an mai avut vreme să-şi înştiinţeze pe ai lor înainte de plecare. In gară, co­lonelul Streiter a mai luat odată In revistă batalionul. I a pus apoi In front. Voci aspre de comandă aa răsunat, a păşit apoi In faţa lor comandantul de corp G unzweig, adresându-le urmă­toarea vorbre:

— Copii — a zis — porunca cea mai înalta v’a pas înaintea unei grele datorii. O datorie grea, demnă de sol­dat este ceeace vă aşteaptă, departe, pe pământ străin. Dar In orice împre­jurări v-ar dace soarta, să na uitaţi nici odată pilda glorioşilor voştri stră­buni, cari In zile de neuitată amintire aa câştigat glorie neperitoare etindardu la reg mentului.

O tăcere mormântală a armat cu­vintelor generalului. Subofiţerii i-au co­mandat pe so'daţi pe peron, iar ofiţerii s’aa adunat In jurul generalului. In cuvinte calde generalul îşi ia rămas bun şi dela dânşii.

Au răsunat apoi tobele şi trom­petele. Muz’ca militară Intonă »De şteaptă te Române* . . . Soldaţii îşi aşe­zară raniţele (borneele) în vagoane şi Începură să cânte jaln c : »Ea mă duc codrul rămâne« . . . Să mai încep odată scenele jalnice de despărţire. Dar să aprăveşte şi aceasta. Na e pentra soldat Voioşia, care Inmoie inima. La vagoane ’opii! Acum mai fee câte nn semn prin sticla aburită către mamele ca mfletele arse. Muzica Intonează imnul. Răsună tobele şi trompetele. Compania le onoare închină steagul regimentului, [eneralal le face adio ca mâna. Ofiţerii

■alotâ drepţi ca mâna la chipiu. Trenul a plecat. . .

*Au mai plecat din Budapesta an

batalion al regimentului 6, care poartă numele regelui Carol al României. Ba­talionul fusese adunat In cazarma »Maria Terezia*. El este comandat de majorul Ttpler. La orele 10 s’au deschis porţile cazarmei pentrucă soldaţii să-şi ia rămas bun dela rude şi prietini. Au avut loc obişnuitele scene ca înainte de plecare la râzboia.

Dapă oarele 10, batalionul porneşte în sunetul mczicei militare spre gară, unde la orele 12 a luat trenul spre Bosnia.

Mai departe s'au dus In BoBnia din Miikolcz un batalion, 780 de sol­daţi (reg. 66.) Vor staţiona în Vlaşniţa şi Drlniţa. — Din Caşovia 240 de infanterişti şi 130 de tunari. Au mers la R8gatiţa. Din Loşonţ şi Eger merg câte 200 de soldaţi. — Din Pecs şi Becicherec au plecat câte un batalion. Au mers la Nevesine. — Dm Ciactornya a plecat o companie de ulani (reg. 5) la Mostar, — Dm Pojon au plecat 230 de soldaţi, activi şi rezervişti, la Ftume şi de-acolo la Rizano, la graniţa Munte­negrului. — Din A gram (Croaţia) a plecat reg. 53 la graniţa Sârbiei, au mai mers soldaţi din Komarom, Losod, apoi dm Austria dm oraşele Lemberg, Stanislau, Praga etc.

■ 'tu ­ia Bosnia este corpul al XV-Iea de

armată, care a fost înmulţit ca soldaţii trimişi. S ’a făcut şi o nouă împărţire provizoră în administraţia lui.

Din Bosnia să scrie, că săptămâna tre­cută au fost Întărite următoarele garnizoane: Selenica, Mosco şi Bilek, fiecare cu câte 2000 de soldaţi, Mostar ou 6000, Seraievo şi Boche de Cattaro cu câte 5 (.00. In Selenica să mai aşteaptă alţi 16 mii de oameni. Trenul Bosna- Brod-Salonic 15 zile n’a dus decât soldaţi şi muniţii. _________ _

IM Cal i î o e .Ucigaşii din B&nat.

Gendarmeria a prins pe tren Intre Arad şi Bithiş-Ciaba doi oameni, despre cari a pre­supus că sunt ucigaşii, cari au săvârşit groaz­nicele omoruri în Vinga, Bătania şi S . Miclăuş, Dar aceştia au fost nevinovaţi. S ’a aflat însă capul bandei, cu numele Gecsei, dar numai— mort El s’a spânzurat în comuna Kovăcs- haza, vizându-să urmărit de gendarmi. Să caută acum soţii. Unul din ei, Despot, a fu­git în Germania.

ROMÂNIA.Consulul României la Londra (Anglia)

d. Alfred Stead a publicat în o mare foaie englrzască un studiu amănunţit despre starea României şi a ţinut o conferenţă înaintea unui public ales din Londra, făcând cunos­cută Erglezilor mândra Românie.

Din studiul şi conferenţă dlui Stead, foaia «Albina* din Bucureşti a făcut un s- stras, o prescurtare, pe care o dăm şi noi aci precum urmează, iar în urmă vom mai adauge şi dela noi unele şi altele, despre es- tinderea României, locuitorii şi oraşele ei etc. ca cetitorii să-şi poată face o icoană bună despre ţara vecină a fraţilor noştri.

Starea României.Dintre statele europene mai mici

nici unul nu are însemnătatea Roraâ-

n ei din punct de vedere geografic1 etnic (ca popor) şi economia ’

De oarece regatul regelui Carol reprezintă Biogurul element statornic din «ud-oBtul Earopei, pănă la Con- stantinopole, România este un factor hotărltor tn Orient, nu numai pentrucă Românii au fost In totdeauna conscienţi de aceat rol, ci pentru că sânt tn stsre a trege toate foloasele din aşezarea lor geografică.

Dela răsboiul ruso turc, când R o­mânia a apărut pentru întâia oară pe orizontul internaţional la 1877, Româ­nia s’a desvoltat cu repeziciune şi tărie şi a dovedit că nu este Inspirată de ambiţiuni şi proiecte zadarnice, ci de un spirit stâmpărat şi practic; şi na a turburat nici odată pacea care Ii este ei In prima linie de lipsă, dând In toate împrejurările dovadă de înţelepciune, care i-a atras Încrederea tuturor statelor.

însemnătatea României a fost perfect fixată la 1879 de Bismarck care a zis:

* 0 Românie neatârnată va fi In totd’auna precumpănitoare In afacerile orientale. România are 5 milioane de locuitori, dar va putea avea şi 10 milioane. Ce putere nu va fi ea atunci I Astăzi datoriile Ii sunt mari; dar ca10 milioane locuitori ce n’ar putea face România 1 România are un mare rol de îndeplinit, dar pentru aceesta CBte de lipBă să fie înţeleaptă, prevăzătoare şi bine întemeiată*.

Acum România are o poporaţiune de 7 milioane; aşa că s’ar părea câ cele zece milioane ale lui Bismarck na sunt aşa de departe.

Trecutul României.Aceasta exprimă şi vederile taturov

statelor europene, căci România de sigur na e un.stat zidit pe nisip, ci îşi trage puterile de acum din viaţa secolelor trecute, când România juca rolul de păzitoare a Europei în mijlocul naţiunilor civilizate.

Istoria României este un şir de lupte pentru apărarea autonomiei şi caracterului naţional al celor două prin­cipate dela Dunăre, Moldova şi Mun­tenia, cari au format timp de secole întregi an zid de 8părare a creştinătăţii contra năvălirii Turcilor şi Tătarilor.

Naţiunile din Apusul Europei da- toresc recunoştinţă României, căci graţie ei, care înfrunta pericolul imediat, ele puteau sâ se desvoalte în pase. Şi in aceste conflicte şi lupte, sângele de râsbomici al soldaţilor lui Traian, stră­moşii poporului român, a dovedit că nu şi a perdut puterea de viaţi.

România legătură. între Orient ş i Occident.

România s’a desvoltat tn cei din urmă 30 de ani după o linie de ţ nută bice chibzuită şi este recunoscută azi ca un premanent şi însemnat factor tn trebile europene. Ea este cel mai spre risărit dintre statele europene, totuşi nu poate fi îndoială că România este un stat eoropean.

Din punct de vedere geografic, România ocupă poziţtunea cta mai favorabilă din lume, fiind aşezată tocmai pe drumul care leagă Apusul european cu Asta mică şi formând o linie de-ai drtptnl cu India, iar ca grânar al Ea­ropei centrale ar deveni un membra

P»g. 541

Pst ;.;542 F @ Â I A ‘ p o p o r u l u i

de însemnătate într’o viitoare uniune tarifară a Europei centrale.

Dar cea mai mare probă a însem­nătăţii României ca factor internaţional este Învoiala, care există Intre guvernele marilor state europene şi guvernul Ro­mâniei. A devenit cbtceiu a eă cere părerea celor dela Bucureşti, fn trebile europene. , , f , (Va urma).

Proiectul de lege al lui Andrâssy.(Urmare şi fine).

Textul, ce are să fie cetit Bau dic­tat, să fie luat dintr'o carte de pe, cl. VI. elementară, aprobată de ministrul de culte, Intru cât o astfel de carte stă la dispoziţia comisiunei.

La din contra, comisia de conscriere stabileşte textul.

. Comisia de conscriere are să ci* teze la sine pe acela, despre csre ştie, câ trebue să dovedească cunoştinţa scri­sului şi cetitului. Citarea se face prin afişe, conform uzului local, eventual prin Invitări speciale cu avertismentul, că dacă nu se va prezenta, va fi consi­derat ca analfabet.

La impozite, întrucât privesc drep­tul de vot, directiva o dă cartea prin­cipală a impozitelor, respective lista de dare.

Alegătorul poate arăta Buma, ce o plăteşte ca dare, prin cărticica-i de dare ssU prin alt act oficios.

împrejurarea aceea, că cineva a aplicat pe un bărbat trecut de 16 ani In economia sa într'o Întreprindere in- I dustrială, comercială sau altă, cel puţin în decurs de 5 ani în mod stabil cu o anumită plată, e de a se dovedi prin- tr’un act demn de încredere sau prin doi martori, cunoscuţi cel puţin de un membru al comisiei de conscriere, cari martori trebuie să aibă cunoştinţă di­rectă de Împrejurarea, ce e de a se dovedi.

împrejurarea, că cineva a fost a- plicat in mod stabil pe lângă o plată anumită la acelaş stăpân în decurs de cel puţin 5 ani, respectivul o poate do­vedi printr’un act corespurzător (d. ex. cărticica de serviciu) sau prin 2 martori de specia celor arătaţi mai sus.

La cei cari au sau au avut astfel de ocupaţiune, de care e legată cuno- ştnţa scrisului şi cetitului, trebuie aban­donat acest examen.

Toate autorităţile, oficianţii publici, preoţii şi alte instituţsuni de caracter public, sunt ditoare sâ pună la d spo zţia comisiei de conscriere datele de lipsă.

Pentra fie care cerc de votare eă se compună lista a’egâtorilor într’un exemplar, iar daci cercul de votare cuprinde mai multe comune, pentru fiecare comună câte un esemplar.

In listă să se indice cauza pentru care unul sau altul a fost şters dm listă. Lista compiestaţă şi corectată se trimite comitetului central, după ce a fost provăzută cu subscrierea membri­lor conscrietori. Trimiterea listei să se facă la timp, ca cei dm centru să-i poate face revizia în timpul statorit.

In fiecare an începând cu 15 Apri­lie, comitetul central zilnic ţine şedinţe,

In cari se osepă cu revidarea listei ale­gătorilor, îndreptând-o şi modificând, tot ce se dovedeşte de greşit. i

( Oricine observă vre-o greşală, poate Înainta protest, ind când cauza, care l a determinat să protesteze.

Toţi cei interesaţi au -drept să „ facă observări la protestele acestea şi să Ie Înainteze în scris.

° Asupra protestărilor hotăreşte co ­mitetul central, care trebue să şi mo­tiveze decisiunile, — Aceste decişiuni vor fi expuse la reşedinţa comitetului central, iar un exemplar se va trimite aceluia, la a cărui vot se referă, f Alegătorii indirecţi (analfabeţi) pot să ridice protest şi cu grâ u viu, des­pre ceea ce se ia protocol. •

Comitetul central va înainta toate protestele dimpreună cu observările ju ­decătoriei administrative cel mult până la 1 S p’emvrie. Jadecâtoria admini­strativă hotereşte până In 1 Dec.

. Namai după terminarea acestora, se compune lista alegătorilor in mod egal şi anume a celor drecţi îa 5 exem­plare, iar a celor indirecţi în 2 exem­plare.

In afacerea carantinei din Sâlişte.

In congregaţia comitatului Sibiiu, ţinută la 25 Noemvrie n. dl Dr. N i­colae Comşa a adresat vicecomitelui co- mitatens următoarea interpelaţ e :

»Având îa vedere importanţa execu- tărei stricte, d»r corecte şi conştienţioase a dispoziţiilor legei veterinare, pentra promo­varea intereselor generale economice ale ln- tregei ţări, ca şi ale economilor de vite par­ticulari ;

având în vedere, cS bună starea sanitari în privinţa vitelor aduce atât statului cât şi particularilor enorme foloase prin ridicarea şi înflorirea exportului;

având în vedere, că practica zilnică e departe de a corespunde unei stări cât de cât mulţumitoare, ba de multe ori loveşto pe o bază de tot şubndă pe economii de vite, cum e şi cazul cu carantina din Noemvrie1908 ridicată asupra Săliştei, unde pe temeiul unei diagnose, nu de tot neescepţ onabile, de­spre existenţa boalei inf?cţ<oase »Anthrax«, s’a decretat carantină, aducându-efe mari pa­gube economilor de vite şi întregei circulaţii comerciale în numita comună şi jur;

având în vedere, că e datorinţa admi­nistraţiei comitatense de a d? lătura relele exi­stente, adresez domnului vicecomite următoarea interpelaţie:

1. Are dl vicecomite cunoştinţă, că în multe cazuri, — şi aşa şi în cazul cu carantina din Noemvrie 1908 decretată asupra Săliştei— să decretează carantină pe temeiul unor diagnose, cari nu corespund «cerinţelor scienţi- fice veterinare,.modtrne ?

2. Pentru delăturarea acestui rău, are de gând dl vicecomite să întreprindă paşii necesari prin instituirea la centrul comitatului a unui etablisment instruit cu toate cele necesare pentru cercetările scienţifice de lipsă ?

3. E aplicat dl vicecomite să facă paşii necesari, ca numai pe baza păr erei amintitului etablisment să se poată decreta carantină, iar pănă la realizarea aceluia să fie îndrumaţi veterinarii, ca în fiecare caz dat, — pentru întărirea diagnosei făcute — să se trimeată bucăţi dia organele de lipsă ale animalului

bolnăvit institutului bacţcorologic dela aca­demia veterinară din Pesta ?

Vicecomitele a răspuns că vâ căuta să se informeze despre starea lucrului şi va lua apoi măsurile necesare.

întrebări cătră onor. cetitori.— io porunci ale sănătăţii. —

E de prisos a mai spune şi a dis­cuta, că sănătatea e cea mai scumpă, comoară pe pământ. Aceasta o ştie tot omul. I ir perderea sănătăţii e cel mai grezav lucru, cea mai mare nenorocire, ce ne poate ejange şi pe care mulţi numai atunci o simţesc, când sunt bal- navi, când şi au perdat sănătatea.

De multe ori Insă noi Înşine sun­tem de vină, că ne perdem sănătatea prin purtarea noastră necorectă şi ne­potrivită. A ;a spre pildă dacă nu suntem cumpătaţi In mâncare şi beutură, ccr deosebire In aceasta din urmă, ne bol­năvim sigur. Dacă nu qe grijim trupul şi umblăm murdari, foarte uşor puteai căpăta bbale dela alţii, cari să lipesc mai uşor unde e murdărie, şi altele.

Ua doctor învăţat a publicat In o foaie engleză următoarele 10 porunci ale sănătăţii, foarte bine alcătuite:

1) S oală te şi culcâ-te de vrem® şi munceşte toată ziua.

2) Trăieşte la aer curat şi la la­mina soarelus.

3) Fii cumpătat şi măsurat tn toate, ca să trăieşti mult.

4) Fii curat In toate privinţele.5) Dormi numai cât trebuie tra­

pului ca să se odhaească.6) îmbracă te cu haine, cari să-ţi

lase libertatea mişcărilor.7) Casa sâ fie largă, curată şi lu­

minoasă.8) Caută petrecerile şi recreaţiile,

dar nu abuza de ele.9) Fu vesel, că veselia te face să

iubeşti viaţa, şi iubirea vieţii e ea ju­mătatea din sănătate.

10) Dacă lucrezi mai mult cu capul, să nu ţi negljezt trupul şi dacă lucri cu corpul, nu uita că ai şi suflet, pe care eşti dator a 1 cultiva.

Ştim, că unele din aceste porunci ţăranul nostru nu le ţine, fâcânda şi astfel rău şie'Însuşi.

Punem deci următoarele Întrebări cetironlor noştri:

1 Cari porenci din cele 10 de mai sus nu le ţin oamenii nostn dela sate ?

2. Care e cauza de nu ie ţin ?3. Ce ar fi de făcut, ca toate

aceste oamenii noştri sâ le împlinească, Împreună cu alte sfaturi şi poveţe, ce le dau doctorii ?

Rugăm pe s t cetitori ai «Foaiei Poporului* sâ răspundă ia aceaste trei întrebări, după espenenţele ce le aa» Răspunsurile să nu fie prea lungi, dar lămurite. E 'e să vor publica pe rând în foaie, iar cele mai nimerite şi mai bune sâ vor premia din partea redac­ţiei noastre cu cărţi de valoare.

Am fi foarte îndatoraţi stim. noştri medici, dacă r e ar onora cu preţioasele lor răspunsuri, la ean ţtrem foarte mult

Silvestru Moldovan.

Ut. 49g»@g*@K@&,©8 Pag. 543

Uciderea porcului.(Urmare ţi Bn«).

Ş S rarea ş i conservarea slăn in ei ş i a că rn ii de porc .

Sârarea cărnii şi slăninei trebue a m face pe timp frumos, uscat si rece, Iar nu când plouă, când e ceaţă, bur­niţă.

Sarea păstrează carnea, sugându i umezeala. Dacă frecăm o bucată de carne ca sare şi o punem apoi într’o odae uscată, sarea trage apa din ea şi se topeşte; după o zi doue frecând o din nou ca altă sare, şi aceasta se to peşte sugându-i apa ce mai are, şi dacă repetăm de mai multe ori această lu­crare, ajungem de uscăm cu totul acea sarne.

Ua învăţat englez numit Fanner, sfătueşte a se face sărarea astfel:

Trebue, zice el, pentra un porc ds 140 chilograme: 5 chilograme sare, 11 3 grame salpetru (silitiâ), 250 grame sare vânătă şi §00 grame zahăr.

Carnea.se aşează pe o masă co­tată, frezându-se mai Întâia pe părţile c a soric (şoriciu) ca puţin pref de ză­h a r ; apoi se amestecă sarea care tre­bue a fi msi dinainte uscată bine, ca celelalte preparate, frecându-ie cu ele cşâ amestecate bucăţile de carne peste to t După 7 zle se freacă din nou bu­căţile de carne ca amestecul de mai sus, avându-se grije de a se scoate deasupra bucăţile de dedesupt, iar ace­stea a ee pune dedesupt, intorcându se fiecara de pe o parte pe alta. Se face aceasta lucrare dopă alte 7 z;le, pen­tra a treia oară, răspândindu-se rămă­şiţele de sare deopotrivă intre diferitele bucăţi de cerne. La nevoe se mai poate repetă şi pentra a patra oară.

După aceste pregătiri se scot şun­cile (şoancile) şi bucăţile de slănină şi se şterg ca o rîză curată, până Ee svân- teasă, putându se pune apoi la fum.

Sărătura în murătoare saa sara­mură tot după acel ergtez să face ast­fel: Se topeşte sarea in apă atât până ce oul proaspăt pluteşte în ea, apoi se pune 200 grsme silitrâ şi 500 grame zahăr la 19 litri murătoare. Carnea se sşezzâ într’un vas, hârdău saa butoio, punându-se peste ea câteva lespez' sau

V e s e l ia .— t o t gJseaasţi 8 >f sil P ap »t8 lol«. —

Ear m’am certat!Ear m’am certat cu nevasta I Cauza ? . . . a iost tot ea,E a sunt ban şi rabd la toate, Dânsa însă, na-mi dă pace,Ori ce-aş drege, ori ce-aş face Tot o rău 1. •« Ce face ca • •.Este bine şi decumva O întreb de ce aşa ? îmi răspunde scurt şi aspra >Pentrucă e voia meal

Năcăjit, sătul de vorbăEs din şcoală întro zi------Şi flămând;. . . îmi rog nevasta:— »Te-aş ruga, pentru un pic »De mâncare I— >De mâncare ? Mai aşteaptă î «Doară nu e lucra mare >Căd az n’ai lucrat nimic 1

pietre carate; apoi se toarnă peste ea murătoare (saramură) astupându-se pe cât se poate de bine hârdăul saa bu­toiul. După 3— 4 săptămâni se scoate carnea şi se pune la uscat.

Şancile se mai prepară şi în chi­pul următor: Pentru o şuncă de 6 chi- lograme se amestecă 225 grame sare obicinuită, 56 grame silitră, 84 grame boabe de anuper, 1 gram de cârmăz şi 175 grame zahăr. Cu acest amestec se freacă bine şunca, care se aşeszâ intr'un vas, în fiecare zi, 12— 14 zile, apoi se atârnă pentru a se uscâ. Şanca astfel preparată este foarte gustoasă.

Urcarea şuncilor şi cârcei dapă sărat, trebue a se face cu îngrijire ale* g&ndu-se locuri curate şi bine aerate. Unii pun şuncile pentra a se svântâ. pe laviţe, în bucătărie. Aceasta nu este de sfătuit, căci adesea căldura şi abu­reala dela cuptor le strică, le rânce- zeşte.

Sărătorul, se numeşte vasul, şghea- bul, hârdăul în care Be pune carnea pentra a se Bărâ şi păstră. El poate fi de lemn, dar cel mai bun este acela fâcut din piatră saa ţement.

Bucăţile de sărat şi păstrat se vor aşeză în sârâtor pe cât se poate de strânse, îngrij nd ca şoricini eă se gă­sească către păreţi. In partea de-asupra se pune carnea care se păstrează mai cu greu şi cere trebue cea dintâiu mân­cată aşâ ca şuncile d nainte, gâtul, ca­pa!, părţile ca multe oase, ş. a. După' ce se aşează toate bucăţile, se pune pe de asupra lor un strat gros de sare, acoperindu-le peste tot.

Atât sărarea cărnei prin mură­toare, cât şi de-adreptcl prin sare, dă fiecare bune rezultate. Este de povă­ţuit Insă a se întrebuinţâ murâtoarea pentru şuncile mici destinate a fi fierte, precum şi pentru carnea porcilor tineri. Pentru şuncile mari de 10— 20 de kgr. sau slănină este mai bine a se sâiâ de-adreptul

Cele mai bune şi gustoase şunci sunt cele ce Ie aven de It porci în vârstă de 4— 5 ani, cu condiţiune ca ei să fi fost mai nainte bine hrăniţi.

Afumarea şuncilor şi slăninei ee face în mai multe feluri. Afumarea şun cilor se va face cam lâ 20 z>le dopă

— »Ai să taci, auzi muere f »Adă iute de mâncare. . .Căci de nu, te-omor îndată,Te zdrobesc t şi vai de tine,Dacă nu ţi-a iost de mine f . . I...................... .....Tu muere blăstămată!Pentruce n’ai rămas fată ?

După aceasta daraveră Ne apucasem de certat;Eu ziceam una, ea zece . . .

__ » Tu eşti tufă, nu bărbat l

Auzind aceasta vorbă Mă gândesc la una bună,Prind bastonul într’o mână Ca să i dau o învăţătură . . .

.......................................................Poc, poc, poc, s’aude ceva Este cineva la uşe,Intră ! . . . strig, şi întră,. . . cine? Mama nevăstuţii mele . . .

pregătirea lor, ele trebue să fiie bine uscate.

La afumare se va îngriji ca ele să fie astfel atârnate Încât Bă nu vie in atingt re una cu alta şi nici cu pă- reţii, iar fumul să fie curat, să ejuDgă rece la bucăţile de afumat şi netncăr- cat de umezeală, adecă materialul — lemnul — ce se arde să nu fie umed, verde.

Şuncile şi slănina rău Îngrijite snnt repede cotropite de un fel de viermi, de larvele muştei numite piophylla. Aceşti viermi, dacă nu merg pănă la os, cai nea stricată rămâne mărginită la partea cotropită de ei; dacă Insă sjung pănă la os, toată şunca este stricată şi capătă un gust neplăcut.

Carnea de porc este destul de nu- trioare, mai hrănitoare decât aceea a viţelului şi a oii.

Pielea porcului servă la facerea de saci, de hamuri etc. !n Ispania se fac din ea un fel de baluri, In care se ţine vin.

Părul de porc slujeşte - la facerea periilor, la cismărie în loc de aţă la cusutul încâlţămintelor.

Gunoiul porcului este foarte folo­sitor câmpului; dacă el este mai slab ca acela al oii, în schimb este mai bun decât al boului şi c&lului. Un porc de mărime obişnuită proâuce până ta 850 chilograme gunoi (băligar).

Terminând, spunem că multe din cele scrise aci sent extrase dintr’o mică cărticică franţuzească intitulară: »Le porc et Bes pioduits, adică «Porcul şi produsele lui«, scrisă de C De La-m a rch e . Irlmia Popescu

Medic veterinar.

Bostanul, ca nutreţ.In unele părţi plugarii na pun

mult preţ pe nutreţul, ce 1 dă bostanul. De un timp încoace s’a vtzut, câ în unele ţâri să seamănă foarte muîţi bostani. Această Imprtj arare a îndemnat pe mulţi să cerceteze puterea nutritoare a bostanului. Şi s’a &fl t, cumcă în miezul bostanului sânt 68% de slbu- minoasă, iară în simburii lui 95% Chiar şi câţimea unturei din bostani e destul de mare. Fructul bostanului constă dsn

Când o văd m’apuc’o jale,Şi de jale, ştiţi ce fac?Nebeut şi nemâncat Mapucasem de jucat. . .

Mai târziu m’opresc din joc Şi privesc în jur de mine . . .Nici tu soacră, nici muiere,Rîad pe rînd, îmi vine ’nfire Că’s burlac ne însurat Şi că, numai am visaţi

Petru O. Orlăţanu.

Toaca ’n cerin.Era mare bucurie în ceata lăieţilor, par-

pandelul cel mai mio să Învrednicise să auză toaca ’n ceriu.

— >Şi cum făoea dragul dadei cum făcea ? . . . întrebă dada în faţă la laia intreagă, ce sta şi asculta cu o nespusă evlavie.

— Făcea darlâ to t: ţovinco-de, şovinco-de, şovinco-d -, . . . şovaaai, şovaaaai, şovaaai I

Adkătele un Rornânaş ascufea coasa şi asta o auzise purdelul.

Pag 544 WQAm Nr. 49

9 3 % cenuşă, 0 6 6 % oloiuri şi 2 91% alte materii. Câţi mea sei e feliorită şi s s orientează după felia! bostanilor. V a­cile nutrite cn boBtani ne dau lapte pu­ţin, dară pentra aceasta foarte gras.

Făcându-3e încercări, s’au nutrit doi boi şi un porc cu bostani, şi anume dânda-se boiior afară de 9 kg. fân, 4 0 kg. de bostani, iară porcului 7 kg. Fiind că bostanii aa mai multă apă decât sfeclele şi napii, de acea e sfecla şi napul mai nutritoare decât bostanul. Bostanii uscaţi dau animalelor cornute sau porcului 3200 de capacităţi de căldură la un chilogram, pecând fânul 3500— 4500 de capacităţi.

Bostanul e deci ca nutreţ foarte bun, mai ales că animalele il mis- tuesc uşor.

N o u t â t i .______________________________ l______ '

Dicţionarul comunelor din Ungaria, CU locuitori români, lucrat din încredinţarea »Asociaţiunii« de dnii Silvestru Moldovan şi Nicolaie Togan, s’a dat la tipar. Dicţionarul va avea vre-o 30 de coaie de tipar şi va cuprinde preste 4000 de nume da comune. Va eşi în tipar pe la sfârşitul lui Ianuarie a. v.

La bătaie ? >DrapeIul« publică urmă­toarele şire dintr’o scrisoare privată adresată foaiei din Oradea-mare:

. . . . Ca noutate vă mai comunic, că Marţi noaptea (1 Decemvrie) a plecat de aici bat. III. din reg 37 de inf. la Bosnia, echipat şi înregit ca de râsboiu (640 oameni). Ţi-să rupea inima văzând bietele noastre ţărance ca mame, surori, apoi fraţi, taţi, neamuri, tân- guindu-se ziulica întreagă înaintea cetăţii. . .« Sunt bani »Valahii« pentru de a servi de ţintă la plumbii bosniecilor, dar când e vorba de drepturi, atunci nu-i mai cunoaşte nimeni, j

Nenorociri la serbările Jubileului.Am amintit, că ia iluminaţia oraşului Viena, făcută în presără zilei iubilară de 2 Dec. s’au întâmplat nenorociri, din pricina marei îmbulzeli a publicului. Acum s’a constatat că cu acest prilej au murit 5 oameni. Doi au fost striviţi, iar trei au murit pe uliţă loviţi de gută. Âu Iost apoi răniţi 104 inşi, dintre cari însă nu­mai doi sunt greu răniţi.

Un manuscript al vieţii lui Isus.Un învăţat rus a descoperit în Damasc (Azia) o carte scrisă a vieţii lui Isus Christos de pe timput vieţii lui. Manuscriptul cuprinde 3112 pagini, conţinând date necunoscute pănă acum.

„A gricultorul". Aceasta eminentă foaie economică a lraţilor din Bucovina în nrul său duplu (22—23) dela 1 Dec. c. din prilejul iubileului împărătesc, aduce în fruntea foaiei portretul Mai. Sale şi date din viaţi. încolo nrul duplu voluminos e plin de articli eco­nomici valoroşi. «Agricultorul* apare în Cer­năuţi de doue ori pe lună şi preţul abona­mentului anual este 4 cor.

Agj-aţtaţl. Prin Iulie a. c. an fost aduşi în cetatea Aradului 7 robi din Bosnia. Erau redactori şi editori ai foaiei sârbeşti »Otaci- binac din Banialuca, cari eu fost osândiţi la temniţă, pentru-că au făcut propagandă pan- sârbă în foaie. Robii aceştia au fost agraţiati acum din prilejul iubileului împărătesc şi aii fost puşi pe picior liber. Ei spun, că au fost trataţi în temniţă destul de omeneşte, dar cu toate astea au suferit mult. Acum au plecat veseli spre casă, la Banialuca.

Adunări poporale In Sălagiu. Ro­mânii din Sâlagiu au ţinut şi cotinuă a ţinea adunări poporale politice pe sate, cari sunt de mare însemnătate pentru deşteptarea şi încurejea poporului nostru. Mai în urmă s’a ţinut Dumineca trecută o bine reuşită adunare

comuna Hidig. Din Şimleu au mers Ia adunare 10 fruntaşi. S ’au rostit mai multe adunări măduoase, de dnii Ioan P. Lazar,

Cor. Meseşanu, L. Crişan etc. In fine s’a primit o hotărire de 5 puncte, cetită şi esplicatâ de dl Dr. Stoica, în care între altele prote­

stează contra proiectului electoral si lui An- drâjsy, cere, ca sâ fie învăţaţi neştiutorii de carte etc. iar fn p. 5 să zice: pentru a să întări culturaliceşte întreg Sălajul, roagă pe d. George Pop de Băseşti să convoace la Ş mleu, în cel mai scurt timp, pe toţi fruntaşii sălăjeni, pentru a să hotări luarea paşilor trebttincioşi spre reculegerea şi înaintarea noastră Dacă în urma multelor ocupaţiuni, veneratul nostru fruntaş, n’ar avea timp să facă această convocare, adunarea împuterniceşte pe aranjatorii ei, să convoace această conferinţă cel mai târziu în luna Ianuarie 1909.

Concerte şl cofsrenţe. Ni să trimite următorul aviz: Avem onoare a aduse Ia cu­noştinţă că cu începere dela 6 Decemvrie stil n. în sala festivă a muzeului Asociaţiunii să vor ţinea timp de 3 luni, în fiecare Duminecă la 6 ore seara concerte, repezentaţii teatrale şi conferenţe aranjate cu concursul mai multor Doamne şi Domni din Sibiiu, de biroul cen­tral al Asociaţiuniii Preţurile de întrare: 50 de bani de persoană. Pentru studenţi şi copii: 20 bani.

In prioaa Duminecă a avut los o serată muzicală, aranjată de Doamnele din Sibiiu. In a doua Duminecă 13 Dec. dl 0 ; t . C. Tâs- îăuanu va ţinea o conferenţă despre Tolstoi. L a cassă să poate afla întotdeauna programul fiixat pentru Duminecile viitoare. — Biroul Asociaţiunii.

Numărul vitelor. De curând s’a pu­blicat resultatul conscripţiei vitelor, din anul 1907. In acest an numărul vitelor a fost ur­mătorul în număr rotund: vite cornute 5 milioane 952 mii de capete; cai 1 mii. 797 mii; porci 4 mii. 868 m ii; oi 7 milioana 549 mii. Numărul tuturor vitelor a crescut faţă de anul premergător 1936.

Andrâa. Am dat mai nainte ştirea, că s’ar fi aflat în gheţurile nordului mormântul curajosului călător Andree. Cetitorii noştri îşi vor aduce aminte, că acum 11 ani un ingi­ner norvegian, cu numele Andrea şi cu doi soţi a plecat în un balon să afli polul nordic. Ei au avut mâncare pe trei luni. După ple­carea lor la patru z’la comandantul unei co­răbii a puşcat un porumbii călător, care avea legat de gât un mic sul de hârtie. Pe învă- lişul sulului era scris: >Din partea expediţiei polare Andr6*, pentru ziarul »Aftonblated«, la Stokholm. Desfaceţi coperta şi scoateţi doauă srisori. Aceea care e scrisă in limba- giul obişnuit telegrafia ţi-o lui »AftonbIated*: pe ceea prescurtată trimitiţ'i-o cu cel di’ntâiu curier, aceluiaşi ziar*. Comandantul desfăcu coperta dar nu găsi nici o scrisoare prescur­tată. El a găsit numai un bilrţel pe care era scris cu mâna lui Andrde: «Latitudine 82°, 2 ’ ; lonflitudine 15°’, 5 ’, înaintare bună spre est; 10°, sud. Toate merg bine pe bord. Acest porumbel c al treilea.* De urma ce­lorlalţi porumbei nu s’a ştiut nici odată ni­mic, dar nici de soartea lui Andree şi a so­ţilor lui. Lumea a dat cu socoteala, că s’au prăpădit. Acum să lăţise vestea că un căpitan american a sflat mormântul Iui Andree, în­semnat cu o cruce, ds lfmn, pa care stă scris »Andr£s«. Lângă mormânt s’a aflat o lâdiţS cu scrisori.

Aşa era ştirea despre mormânt, în care însă mulţi să îndoiau. Acum cipitanul, care a sosit la Londra, zice că el n’a săpat mor­mântul şi n’a găsit nici scrisori, ci a găsit o peatră de mormânt cu inscripţia: » Andree Austen, 1897 Noemvrie « Despre aceasta pea­tră pănă acum n’a ştiut nime nimif, dar să zice că e a pescarului Austen Andrei, din Labrador. Guvernul Norvegiei a hotărit s i trimită o espediţie la faţa locului în Labra­dor, pentru constatarea adevărului. Aceasta iasă nu să poate face decât la vara _ viitoare.

Casă aruncată în aier. La o mină de cărbuni din Petrila (1. Petroşeni) au sfărmato stâncă cu dinamită. Lângă stâncă era o casă, care a zburat şi ea în aier, împreună cu un om, ce era în ea. Bietul om a fost scos de sub ruine apoape mort şi a fost dus în spital. S ’a întrodus cercetare.

Răscoală în un spital. Bolnavii din spitalul Seghedinului, nt fiind îndestuliţi cu mâncarea, ce li se da, s’au răsculat. Anume îno zi după prânz vre o 20—30 de inşi, înar­maţi cu tăiere, cuţite şi sticle de leacuri, au

ieşit pe coridoare şi au spart la 3 0 de fC- restri. Poliţia, chemată pe telefon, a făcut rânduialâ, iar medicul prim a întrodus cer­cetare.

Leeţii pedagogice. Cu acest titlu « apărut de profesorul Dr. Petru Şpan o carte de mare folos pentru îavâţltorii noştri. Im- părţitS în trei părţi şi cu partea introductiv^ cartea în 42 de capitole îmbrăţişează tot ce este mai însemnat cu privire U educaţiuns, la învăţământul pedagogic, metodică, disdp. lină etc. Atragem luarea aminte a învăţăto- rilor noştri asupra valorosului op. Preţul 3 Cor.

Isteţimea Românului şl oplnea. In1887 o parte a unui batalion din regimentul 31 sUţionă la Tientişte, în Bosnia. Bosnia să mărgineşte Ia miazS-zi cu Muntenegru, Ia a cărui graniţă să trimit patrule pentru supra- veghiarea contrabandiştilor şi pentru susţine» rea ordinei. Ititr’o zi de iarnă din Februarie* pe un ger cumplit, a fost trimisă dia Tientişte pe timp de trei zile o astfel de patrulă de şase soldaţi (trei nemţi şi trei roaâni). Ză­pada era înaltă de un metru. A doua zi dela. plecarea patrulei, uaui neamţ şi unui roanân li-se rupe cu totul câte o talpă de bocânci (papuci.) Şi era un ger cumplit. Neamţul îşi leagă talpa cu sfoara, ce o avea la el, dar abia flcea doi trei paşi şi trebuia s’o lege din nou. Româiul, ajungând la o casă tur­cească, unds a odihnit puţin, cumpără o b j - cată de piele de porc sălbatec, lucru, care ss găseşte în toată casa musulmană, cere o sulă şi în vreme de câteva clipe şi-a făcut o opincă. Din cămaşa ce o evea în borneu şi-a făcut obiele, iar din ştergar nojiţe. Şi-a urmat apoî calea, râzând pe sub muitaţă de chinul bie­tului neamţ care îşi lega mereu talpa bosân- ciului. întorşi la Tientişte, neamţul a fost trimis Ia spital, căci îi degerase trei degete dela picior. A petrecut acolo vre-o două luni, îndurând dureri mari. Românul însă a fost serbătorit de toţi ofiţerii, iar comandantul batalionului a ordonat, ca pentru fiscare com­panie a batalionului să se gitească câte şase părechi de opinci, cari să poată fi întrebuin­ţate la caz de nevoie.

Să-şi mai bată cineva joc de român şi de opinca românească!

Oameni bravi. La alegerea de mem­brii în reprezentanţa oraşului Blaj, făcută săp­tămâna trecută alegătorii au ales numai mem­brii români. Mult şi ou bană isbândă a lu­crat pentru aceasta vrednicul advocat DaniiI Sabo de acolo. Bravi oameni şi bravi Români 1

L’au ucis femeile. In Livazeni din co­mitatul Hunedoara băiaşul Ştefan Kunîz trăia în nelegiuire cu fata unei văduve. înainte de aceasta cu vre-o câteva zile Kunsz s’a certat cu femea, care apoi s’a dus dtla el. Luni insă s’a reîntors însoţită de muma ei, ca să-şi dacă mobilele şi vestmintele. Kunsz s’a împo­trivit şi între acestea l’au lovit cu un lemn pe bietul om şi întru atâta l’au bătut, pănă. ce şi-a dat sufletul. Atât mama, cât şi fata au fost prinse de gendarmi.

A g reşi e lu cru omenesc, dar nu e negreşit de lipsă. Dacă suntem atenţi Ia nu­mele »Rethy«, nu ne vom înşela, căci primim veritabile bomboane Pemete cu 60 bini pe lângă aceasta un mijloc de casă, care s'a valorat edmirabil contra tusei, răguşelei şi boalele catarale deja în multe mii de casări» Atenţie 1 Fiecare şatulă şi fiecare bucată tre­buie să poarte numele »Rethyt.

Linia ferată Caransebeş-Haţăg- dela Boutari pănă la Haţăg şi apoi la Simeria pe Marăş, să va deschide în 18 Dec. c. Prin aceasta Ţara Haţăgului are a doua legătură de cale ferată cu Bănatul prin Poarta-de-fer.

Cftrţi p oştale ilu strate . In li­brăria »Fou Poporolui* sâ află cărţi poştale ilustrate de Crăciun şi Anul- nou —- de toată frumseţea. Ilustratele sunt de tot felul, Intre ele vederi fru­moase de iarnă. Ele poartă inscripţiile t •Serbâton fericite* »An*nou fericit* etc. Preţuri ieftine. Revâczâtonlor să dă rabat mare.

r ” *»

Sâ capătă în toate prăvăliile mai mari

The „NOXIN" Co,B u d a p e s t a V I , : 5 7 8 9 -5 0

G ebroder Hoehsinger.

Să cautăan băiat, ca ucenic de măcelar în vârstă de 14 ani, da naţionalitate român şi să ştie scrie sicetl* Ia Comsn M â'jzat

248 3—3 mlcelar, în Sibiiu, li/adia Conradt.

EC O U R I.Cine vrea sâ v*ză cova minunat de frumos

să. ceară: „Calendarul Lnmea Ilu-trat&“ pe «nul 1909. Pretai lei 1 50. Editor Ig. Hertz, Hotel de Franţa, 250 a—3

Deposit la W K rafft 8 ib im .

Câteva cuvinte asupra boalrlor sscreta.

E trist, — dar în realitate adevărat că fn 'vremea de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor oameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt atro­fiate ţi cari în urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele şi-au sdruncinat sistemul nervos şi puterea spirituală. E timpul suprem ca acestei at&ri îngrozitoare să se pună capăt. Trebue si fie cineva care să dea tinerimei desluşiri bine-voitoare, sincere şi amănunţite In tot ce priveşte viaţs sexu­ali, _trebue să fie cineva căruia oamenii să-şiîncredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu Încredere năcazurile lor secrete. Dar nu e în deajuns însă a destăinui aceste năcazuri ori şi cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medic specialist, conştiencios, care ştie să dea asupra vieţei sfaturi bune sexuale ei ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual există a tu n ci apoi va înceta existenţa boalelor secrcte

De o chemare atât de măreaţă şi pentru acest scop e institutul renumit în toată ţara al D-ridui P A L O C Z , medic de spital, specialist- fBudapesta VII, Râkoczi-ut. 10), unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte on-cine (stât băr, tsatii cât si femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale,

ande sângele şi sucuri!e trupeşti ale bolnavului sâ curăţă, nervii i-se întăresc, tot organssmul i-se eli; barează de materiile de boală, chinurile sufleteşti

I se conturbarea ocupaţiunilor zilnice dr.P A L O C Z vindecă deja de ani de zile repede şi radical cu metodul său propriu de vind-care, chiar şi cazurile cele mai neglese, ranele sifilitice,

boaiele de ţeve, besică, nervi şi şira spinărei, înce­puturile de confusie a minţei, urmările onaniei ş, ale sifilisului, erecţiumle de spaimă, slăbirea outerei bărbăteşti (impotenta), vătămăturile, boaiele de sânge de piele şi toate boaiele organelor sexuale feme- «şti. Pentru tewei e sală <le aşteptare separată •ai esire separată. In ceeace priveşte cura, depăr- tarea nu este piedecă, căci dacă cineva, din on ce cauză n’ar putea veni în persoană, atim a cu gă- cere i se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (în epistolă e de»]<ms a se <iltara au mai marca de răspuns.) Limba r o m â n ă se vor fbcşte perfect. După încheierea curei, epistolele se

ard, orie la dorinţă să retrimit fiecăiura. Ipsotutul se Ingrijeşt şi de medi ame .te spewale. V ite le ,as® fmmesc Începând deU 10 ore a. ta. S . j j rorep. (DumiDeca pănă la 13 ore a. m j Adresa .X )r PALOCZ, medie de spital, specialist, Budapesta *¥11, Râkdd nt. 10. 18

Institut indigen. Banca de asigurare

„ T R A N S IL V A N IA "10 48-52 d i n

-— Întemeiată la antal 1868 î® Biblia, strada Cisnădiei sural 5 (e d i ţ i i le proprii),

BiigurauS In cela mai avantcgioasa condiţii:

M r eoifra peneolului de toniita şl esplosiuns, iiiMi âe erl-03 fel, sile, ilrfarl, îlte, gatraţari |i alte pMncte eosismioe etc,

P I * a s u p r a w i e ţ i l © m u l u l

în toate combinaţiile, capitale pentru casai morţii şi cu termin fisc, asi­gurări de copii, de studii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etp.

JkMgpir&rl poporale fără isaediaalSAslgarirl pa tpeae ds InHirnlntara es seivlrea Isaadlată a saplt&lalal.

fsîsri asigurat# contra laoandialul: Capital# asigurata asupra vieţii: @5,816.412 aoraua. \ţ\ 9 ,882 .454 oorofene

Dela întwrai*»i»r«* institutul a solvit: rntn iispăg. ds lacssdll 4,484.278.83 o. psntra oislttli îs!g ps rlsiti 4,028.113.12 e.

Oferte 91 ori-c» mtormiţiunl ca pat primi dela: Direcţiunea în Sibiim «tr Cisnădiei ar 5 etagiu 1., curtea I.,

şl prin agenturile prinelaale din Arad, Braşov, Bistriţa şi Cluj, presau şl dela subtganţll din toate e««ian«W « v mH

«"<1m

Osers si Bauer ^ ^ 0 "YienaXX., Dresdnerstrassa 81-83/a. Depou principal: Budapesta VI., Podmaniczky ntcza 18.

Locomobile cu benzinMotoare ou bsnztn, Motoare cn gaz sugativ.

Forţa de mânare cea mai ieftină d?n prezent I Spese de mânare pe oară, după puterea d e’cal 2-3 iill. Mai multe sute de aranjamente în mânare! Condiţii de plată favorabile! Fabri.afiune.solidă, ds primul rang! Cu preţcurant şi preliminare de spese servim gratis.

In timpul din urmă am furnisat'maşini următorilor:Schloşz Ioan & soţi, Sas-Veseuş 8 HP aranjam, de îmbl. Pap Jinos, Ihiros-Berdny 8 HP aranjam, de îmbl. Nagy I. Pavel, Boglâr 6 HP aranjam, de îmbl Takâcs Imre, propriet. de moară, Pâszt6 76 HP ajanjam. de îmbl Sten^er Vilheim, propriet. de moară, Topo- lovetul mare 50 HP aranjam, de îmbl Rosmann Samoil propriet. de moară, Mociu (com.

Cluj.) 40 H “ aranj»m. de îmbl. şi în alte numeroase domen"

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

O R E N D T G. & FEIRI W ,(odinioară Societatea curelarilor.)

Str. Cisnădiei 45 S I B 11 U Heltauergasse 45.

Magarin bogat în articole pentrucăroţat, călărit, vânat, sport şi voiaj, poclăzi şi procovfcţuri, portmonee şi bretele solide

şi alte---- - articole de galanterie = = = = =

cu preţurile cele mai moderate.

18 2 3 -

Cnrele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)permanent în deposit.

Toate articolele din branşele- numite şi reparatura lor se esecută prompt şi ieftin.Liste de preţuri, la cerere, ee trimit franco.

C o m a n d ele p rin postă se efectueso prompt ţi conţtienţioa. ^Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pănă lft cel» mai Ana, copftrtto*™ (tolnr.) d» cai şi «'"for* d« oilfttonfi

Pag. 550

Pene de patboeme ieftine!

S Kilo : none, scărmănate cor. 9-60 r mai bune cor. 12.— ; îibe, moi, pufoase, scărmănate eor. 18.— ; cor. 24.— ; albe ca zăpada, moi,

pufoase, scărmănate cor. 80.— ; cor. 36.—.Espedarea franco cu rambursă. Schimb

şi reprimire să admite pe lângă rebocificare de porto. 238 5—6

Benedickt Sachsel, Lobes 184.posta Pilsen, Boemia.

fl Salon de pălării da m odă

j August GruberH S i b i i uI Piaţa mare Nr. 19» et&giol

E

■icli *Deposit de confecţiune de p ă lă r ii

de m od ă de cele mai elegante şi articli de modă de toate preţurile, şi modele ori- £ ginale vieneze şi pariziene. 21 12— ^

S£.oc_v3

*2.5ctr*CB»

CL*0•o 3* 3ea 3

> ° D 2 ţ?O A i? p.° î * t - S Iw » SI. e -8

» B 3 J JCu a uN „t/x NO* 3- S- « "

" „ *** e*jr» *-UCU «rrs

v. jj 3 ■o so o. S» ex g c r » 8* „ _

S O CO «*>rŞ 3 £ o -o E* ? o - c S n b- § ° ' S g s r>-* » S r i» 3. £ « ° |■o-ftî* 3- o | 3 s. “ ~ nO J MS s * § ° j r £ & & g

ts00e+H**Ct£cf

-ce s*« O

8

CAtr & y.J-. ** Q. *0 *0 w ÎT W O *2 Ov o wSaOO

fl

o S _^ " S . -U> 1S® " " o .

’S fO O s “*■Hf §. n1 “r-l 2 n 5

® ~S g

-Oî *“E n

s s

•-ta1

aCL

I I3 *■£?.CL § ® UlQ O'N T3CT S*o afikUi

BS»>-3® e+

S. SSCD

B. CCpT 2 .

5 $ ►G 0

►ri v\

©OOpo

I S5O ps•g crţ I -v ) ? p -

P3:ger0©s

B

n , no * C« ear* &k

o * Ol • O

0 5O6 r*W «

UiOO

<Dc fPc+©

►d(D&O•*rt-M»f i

Marca de scutire: „Ankera.

I

Liniment, Capsici comp.,înlocuitor pentra

Anksr-Pain-Expellereste nn leac de casă valorat de mult, care sâ foloseşte de mulţi ani ca fricţiune sigură = la podagră, reumatism şi răceli. =Atenţie. Din cauza imitaţiilor de puţină va--------1_1 Ioarc să fim precauţi la cumpărareşi să primim nun: ai sticle originale in şatule cu marca de scutire „Anker* ţi cu numele Bichter. Cu preţul de 80 fii., C.l-40 şi Cor. 2'— să capată aproape în toate far­maciile. Depozit principal la Iosif Torok,

farmacist în Budapesta.Farmacia lui Dr. Rieliter la :: „Leul de aur“ în Praga. ::

Şoseaua Elisabeta Nr. 6 nou. -Espediţie zilnică. 199 11—42L

FO A IA P O P O R U L U I ISr. 49

A X X V I I - a W

LOTERIE d# STAT de BINEFACERErte . une. pentru scopuri de folos public şi de binefacere. — Loteria aceasta are 11.969 de c&-

ţtignri, în preţ total de 365.000 Coroane, cari să plătesc în numerar.

Câştigul principal 150 ,000 Cor,Mat departe: ........................ “10 câştiguri â

150 » »soO » »

1500 » » 10000 » »

Cor. 1,000» îoo> 50> 20 > 10

1 câştig principal de . . Cor. 20,0001 i » » . . > 10,0001 » » * . . » 5,0005 câştiguri â ..................... * 2 , 0 0 0

Tragerea irevorabil la 80 Dec. 1908. = Un loz costă 4 Cor.Lozuri să află la Direcţiunea de loterie reg. în Budapesta (Oficiul principal de vamS), la toate

oficiile poştale, de dare şi de sare, la toate gări'e şi în cele mai mnlte trafid şi casse de schimb.222 6-6 Direcţiunea ces. reg. de loterie.

Aviz de prăvălie.Subscrisa ne luăm voie a face cunoscut onor. noştri muşterii şi p. t,

public orâşănesc şi dela ţarS, că în localul de comerciu Pia|a**mică J/r. 31, mai nainte proprietatea firmei f ranz Jahn Sohne, (Cocoşu roşu) am deschis o

8 @ Itide făină, producte dela ţară, articli de aluat de-ai iui Uf\l şi de J3udweiss, urez, fructe păstăioase, fructe sudice, aromate, cacao de-al Iui Koestlin şi bisquit, miere şi toate celelalte mijloace necesare pentru pregătirea prăjiturilor.

Noi ne vom da silinţa a mulţutr.1 pe onor. nostti muşterii cu articli buni şi cu preţuri moderate.

Filiala noastră pentru făină, pâne şi fructe păstăioase, piaţa mică JYr. 25 colţul dela treptele fingerling, continuăm a o ţinea pe mai departe.

S i b i i u , în August 1908.

Cari & I. Spenglor.162 1 8 -

a

IU L IU EROSS ib iiu — Nagyszeben.

Nr. 8894 a

Novităţi In toate soiurile de oroloagr, juvaere, articli de aur şi argint, cadouri de nuntă şi botez, inele de fidanţare gata, cercei, lanţuri de oroloage, brăţare, utensilii t entru biserici şi masă, obiecte de lux de toate soiurile

în aur şi argint.Nr. 3128 A. Orologiu de argint Remontoir pentru dame, cu coperiş duplu tare, 12 Cor. I et o în sur 42 Cor. —Nr. 31<8B. Orologiu de argint Remontoir pentru domni cu coperiş duplu tare, cu diametru de <<5 milim. 14 Cor. — Nr. 81^8 C. Orologiu de argint nou Remon'oir pentru demni, cu coperiş duplu tare 7 Cer. 50 fii —

8894 a. Cercei de aur veritabili 14 carate 8 Cor.Detto ceva mai mici 6 Cor. Detto în argint foarte gros aurit 3 Cor. — Nr 9265 a. Inel de anr veritabil, 14 carate cu corale veritabile sau cu diamant, rubin etc. imit. Cor. 11. Detto în aur nou de 6 car. 6 Cor. Detto în argint şi gros aurit 2 Cor. 50 fii. Fiecare obiect de aur sau argim e esaminat oficios şi proba oficioasă vizibilă esact, »fară de aceea să garantează în scris că obiectul e veritabil.

Trimitere mimai cu rambursă. Preţ-curante ilnstrate la cerere g rat s şi franco. 248 2—

Nr. 3128 ANr. 9265 a

Industrie indigenă!Prima fabrică transilvană de stearin şi săpun,

dela preluarea conducerii ei de cătră institutul nTereim bank(l ardelean,- de nou adiustată şi provezută cu cele mai modeme maşine, lifercază toate soiurile de lumini de stearin, cum şi ca specialitate deosebită

săpun de spălat neutral,p r a f v e r i t a b i l d® s ă p u n ş i d i f e r i t e a l t e s o i u r i d e s ă p u n

t ” p ra e ‘ ' pro'i“ “ ‘“ "o '” - - * “ " i“ ‘ p *

16 24— Prima fabrică transilvană de lumini.

Procese da presă. Precum aflăm îm­potrivafoaiei »Ţara noastră, da aici, s'au pornit din partea pro'uraturei 6 procese noue.

j ,.^a kanl al » Reuniuneisodalilor români d n Sibiiu* pentru-cumpăra-'

?r<*a unei case cu hală de vânzare au mai dă­ruit : Petru Popovici, protopresbiter în Abrud, soţia sa Silvia n; Puşcariu şi copii lor Mircea, Florica, Virginia şi Luţu, dela toţi 2 cor. şi Wic. Tordăşianu asesor consist. 10 bani.

Tifosul sau lungoarea bântuie mai de- parte în Sibiiu. Spitalele sunt ticsite de bol- ®avi. Pănă Duminecă au fost cunoscute 229 tde cazuri, dar vor fi mai multe. Au fost şi câteva cazuri de moarte.

P f eeauţiune I Cu puţin înainte de Cră- dun pe lângă cea mai mare bunăvoinţă e Imposibil # îndestuli dorinţele muşteriilor, ceea ce este de lipsă cu deosebire la cumpărarea unui casten-Arker de petricele de edificat O e aceea sfătuim pe fiecare mamă, a cere numai decât o listă de preţuri de castene d i edificat dela F. Ad. Richter Cie, liferarţi reg. de curte şi camerali, Viena, I. Opern- gssse 16, cu indicarea dferitelor mărimi a C E S te n e lo r , ca să poată căuta în linişte mări­mea potrivită. Cu lista în mână pot apoi uşor să aleagă şi în c :a mai mare îndesuialâ. N’au decât să se uite la nrul castenului şi la marca >de scutire Ank?r; dacă să potrivesc aceste, castenul e corect. Pentru aceasta să poate spenda 5 bani pentru o cartă de corespon­denţii In lista ds preţuri ilustrată să sfll şi ir;iormsţii despre aparatele Imperator de mu­zică şi de voi bit ale lui Richter.

Oltoaie de viţă de vile. Atragem lu­area aminte a cetitorilor asupra inseratului «d'ui Ambrosi (Mediaş) d-spre oltoaie, viţe americane etc. publicat în nr. acesta.

Trei ani temniţă. In nr. 44 dela 26 O ct. v. c. am dat ştirea, cu chp în fruntea ioaiei, cum doi oameni din Rusia, Antosie- vici şi Piascovski, au jâfuit ziua mare filiala unei bănci dm Pesta nouă. Ei au iost prirşi in curând şi zilele trecute au fost osândiţi de tribunalul din Bpesta la 3 ani temniţă.

Teatru germ an. Joi seara s’a predat vechea, dar drăguţa operetă »Giroflt-Girofla«. Conţinutul — de puţină însemnătate, ca la toate operetele aproape — întreţâsut de sbur- dalnice scene e foarte amusant pe lângă uşu­relele şi elegantele melodii din ea. Rolul prin­cipal, susţinut de Lotti Gulden, a fost în rsdtvâr bravuros. Bun a fost şi Di fC k în rolul lui Murzuc, trebuia însă o mai mare vehe­menţi, mai mult temperament. Comic, de un humor homeric, împrov sând cu un curaj şi rutină de scenă neîntncută lucrurile cele mai Jhazlii, e Kaufmarn, un adevărat buffo, în rolul lai Bolero, acompaniat ds un egal partner, de Anna Se hufer. M»i ţin vrednic de amintit, şi cvartetul de dame Braedt, Ler.z, Binder şi Scha ff din actul al'doilea.

Luni secra în locul anurţatului concert a dtsor cântăreţi şpanioli s’a rrpetat piesa, care la timpul său a produs multă gălăgie în lume, anume: »Der TeuleU de Molnar.

Nu ştii cs să zici despre piesa aceasta. Ca acţiune e slabă, dar ca ps hologie, ca spirit <’ ceva genial. Concepţia încă e origi- î ală. Lupta sufletească a doi oameni, o femee măritată şi iubitul ri din tinerrţr, lupta, care f i sfârseşte cu iubire, cencreţizată prin o a fteia ptrioar.ă — dracu, — care cu spirit rar astic, sceptic, ironic, fără milă, cu un z mbet suveran, îşi bate joc de slăbiciunile ■omeneşti, eată nucleul piesii. Rolul principa , iSutâaosul şi satiricul satana, a fo st redat de Viebach în modul cel mai perfect. Să pare ;t să, câ figura lui nu e prea potrivită p f"tru acest rol. Cine a vizut anii trecuţi pe Stârk ca Mt fisto, acela va înţelege spumele mele. Cu temperament pătimaş, cu sunatul re- eerut, a ju ca t Terese Bellau şi îndrăgostitul ®i adorator, pictorul Hans.

Marti s’a jucat comedia în 4 acte »V*ter« şi Mercuri, omedia escelentă Sherloth Ho mes. în pregătire sunt mai multe pieze alese.

In panorama imperială din Sibiiu, Piaţa mare, Nr. 9 (lâ gă palatul Bn.kenthal) sa va ve­dea săptămâna viitosre 14—20 Dec.: O tr­ăită în N w Yo.k. Panorama e deschisă dela9 ore dim. până la 9 1/. sara. Intrarea bani, băieţi, studenţi, soldaţi 20 bani.

Nr. 49Pag. 545

\ Scărirea preţului vitelor. Ia urma iern i grele şi prea timpurii, oamenii neavăni nutreţ Indeîtulitor, îşi vând vitele şi oile, cărora astfel le-a Bcâzat tare preţul, atât la noi cât cu deosă- birj în Ungaria Pe acolo oi nu cum­pără nime. Vaci bune să capătă cu 25—28 floreni. Numai caii buni de războiu au preţ.

0 nenorocire incunjurată. Prin Ag­nita circulă trenul de 2 ori pe zi. O copilă venind dela şcoală şi trecând peste şinile duple ale trenului cătră casă, i s'a înţepenit piciorul între şini, togma pe când trenul se întorcea din piaţă cătră staţie. Biata copilă văzând că se apropie trenul de ea, şi neputându şi scoate piciorul dintre şini a început a striga cât a putut de tare şi astfdiu oamenii din apropiere au făcut semn şi alarmS, ceeace observând conducâtoriul trenului, l’au oprit în apropie- rea copilei, şi aşa s’a delăturat primejdia, scă­pând sărmana copilă de moarte. »Ţar. 0 .«

Cazuri de moarte. Cu inima îndure­rată anunţăm tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, .că mult iubitul nostru ţaţă, moş, socru şi cumnat Demetriu Chişiereanu, preot gr.-cat. în pensiune, membru a mai multor institiţiani culturale româneşti, după scurte suferinţe, împărtăşit cu Sf. Taine şi-a dat no­bilul sâu sufkt, plin de iubire, în mâ ile Creatorului, în 2 Decemvrie st. n. c. la oarele9 seara, în anul al 74 lea al vieţii şi al 3-iea al văduviei. A servit la altarul Domnului cu dragoste şi devotament 43 de ani. Rămăşiţele pământeşti ale neuitatului şi scumpului nostru d» funct, s’au aşezat spre vecinică odihnă, Sâm­bătă, în 5 Decemvrie st. n. la orei# 12 din zi, în cimiteriul comun din Făgăraş. Văd. Maria Cernea şi Eugenia Brumboiu, fiitce. Moise Brumboiu, paroch, gintre. Constantin Alutan, cumnat şi numeroşi nepoţi şi stră­nepoţi.

— Leonida Pop, general si fost pe vre­muri adiutant al Maies ăfii Sale, a repozat în Bad-n, (i Viena) în vârstă de 79 ani. Repo- zatul a fost de cbârsie Român dela Năsăud.

— In Sibiiu a repozat în 4 Dea c. Csernâtoni Cseh Lajos, derrgător de tren în perz. în vârsta de 74 ani. înmormântarea a fost Duminecă, în 6 Dec. c.

0 filială â „Albinei" In Lugoş. Laînvitarea mai multor fruntaşi binăţeni şi în conţelrgere cu cercurile condu, ătosre ale »Lu- goşanei* direcţiunea institutului »Abina* în ultima sa şedinţă plenară, a hotărit înfiinţarea unei filiale (sucursale) îa Lugoş.

Scopul urmărit de primul nostru aşeză­mânt financiar — scrie »Rev. E:on«. — cu înfiinţare* acestei filiale nu este a face o con­curenţă păgubitoare institutelor d j* existente în piaţa Lugoşului, ci de a servi din nemij-1- locitâ apropiere interesele acestora şi ale nu- măroasei sale clientele private din Caraş-Se- verin şi comitatele mărginaşe. Prin ea se îm­plineşte totodată o Vi h- şi de repeţite-ori exprim >tă dorir ţă a bănăţenilor, de a avea în m jocul lor o sucursala a institutului, la a căruia înfiinţare conducătorii lor de pe vremuri au conlucrat cu atâta Z'l şi su ces, ştiut fiind că în primii ani ai existenţei sale aproape întreg capitalul social al »Aibinei* era pla­sat îa Banat şi pănă îa ziua de azi aproape jumătate dm totalitatea acţiilor le au bă­năţenii.

Noua filială, a căreia firmă este deja întrrgistrată la tribunal, îşi va începe activi­tate* în timp apropiat şi va cultiva toţi ramii de afaceri de bancă

Conducerea ei este încredinţată deocam­dată dlui Dominic Raţiu, iar la postul de cassar a fost numit dl Eugen Vancu dela Centrala> Albinei*.

Cetitorii noştri să vor împrietinî bu­curos cu «Emulsiunea Scot«, care este un cu­noscut leac de ca<ă, anume uleiu de peşte, dar în o formă foare gustuoasă şi de tot uşor de mistuit. Copii iau cu plă ere Emulsiunea Scott, aşa gust bun are ea. Să capătă în iar* macii.

Abonfiţl!,. o căror abonament să gată acum, cu sfârşitul lunei Noemvrie căi rostru, sunt rugaţi a şi-l renol, căci altcum li s& opreşte trimiterea foaiei Ei nu mai primesc decât acest număr, cel din urmă din Noetn- vrie v.

R estau ran t de În ch iriat Atragem lua­rea aminte, în deosebi a birtaşilor noştri, asu­pra inseratului despre închinarea restauran­tului comunităţii bis. gr.-cat, din Bistriţi, pu­blicat în nr. de azi.

Lipsa de sângespre a o combate, folosiţi Emulziunea-SCOTT, care sporeşte sângele şi formează rapid carne solidă şi sănătoasă.

EMULZIUNE \-SCOTTe cu efect egal pentru tineri, cAt şi pentru bttrânL îmbunătăţirea rap:dă ne va surprinde şi mulţumi şi o încercare ne va convinge, cum a convins în cei 32 de ani trecuţi pe mii de oameni.

Preţul sticlei originale— pescarul — ca semn de garanţi

al procedurei

i9i“2-3 Să află de i ta r e în toate farmaciile:

2 cor. 50 bani.

L ntamentum Capsici eomp. al lui Dr.Richter (Anker Pain-Expeller) a devenit un leac d« casă în adevăr poporal şi să află la îndemână în multe farmacii de ani de zile. La dureri de spate, de şolduri şi ds cap, la po- dagră şi reumatism etc. frecările cu Anker- Liniment s’au dovedit în totdeauna ca alină- toare de durere, şi la boale epidemice, cum e coleră şi colica, au fost ioarte avantagioase frii ţiunile la foaie. Acest escelent mijloc ds casă s'a folosit cu bun succes la influenţa, ca fricţiune şi să afli de vânzire £n cele mal multe farmacii co preţul de 80 bml, cor. 1.40 şi 2.— dar să cerem expres: »Anker-Liniment al lai Richter», {A ker-Pain-Ex^eller) şi să ne uităm la marca de scutire >Anker« şi nn- mtle »Richter« şi să luăm' numai sticle originale.

81 peste efiptta la tet !®€sl

9 39-4i a la! Sargarenă A ttrti a«h(WB]Brat ds lipsă, păstrau!

dinţii căraţi, albi fi sănătoşi.

POSTI REOICflI! |î I D m i l î I i f l î ,

I. O. în Vidrasâw. Cu rambursă (Nach- nahme) costă Căi. tocmai de doue ori atâta. Trimite 45 bani, cu aviz sau în timbre poş­tale, în o cuvertă.

D. St. comerc. în B-kut. Pe lângă cel cari ţ' i am s ;ris, mai adnsează-te negreşit lui I. Vulcu, comerc. Orăştie. Cu dreptul da alegere, să vedem cum să va hotărî cu noul proiect. In »Foaia Poporului* veţi afli toate îndrumările la timpul său.

los. Craş. în Biser. a. Am dat coresp. la o librărie; vei primi de aco!o.

/. R. în Rîciu. A mers o coresp. Costă3 cor. firă porto

I P. în Iad. Ne pare rău de durerea Dtalf, dar poezia e slabă, nu e de publicat

evestr. Mari mulţumite.A . B. în Uzdin. Ţi-am trimis un cata­

log dela librăria Kr.fft şi’nrul de probă.G. M. înS. Cs. Cuvântul »măcelar« în-

samnâ >misarăş« după ungurie şi »fleş*r« după nemţie. Pentru Călindare merge scrisoare.

Proprietar, editor şi redactor responsabilS i lv e s t r u M old ovan

Tiparul „Tipografiei" Henric Meltesr.

Pas? 546 S r 4§

Mr. HOO/9O8.

Concurs.Primăria comunei Sălişte escrie concurs

pentru cn post de sergent poli{ian şi patru posturi de poliţişti ce sunt a să ocupa cu 1 Ianuarie 1909, cu termin de 20 Dec. 1908.

Cu aceste posturi sunt împreunate — pentrn anul prim de serviciu (1909) pe lângă uniforma şi armătura dată de primăria co­munei — la postul de sergent 600 coroane, la poliţist 480 coroane leală anuală. Cei cari au făcut serviciu de militari saa gendarmi şi cunosc limba maghiară sau germânâ vor fi preleriţi. Condiţiunile de serviciu sunt cuprinsă In regulamentul de serviciu pentru poliţia co­munei şi să pot vedea in oarele de oficiu la primăria comunei. 255 l—l

Sălişte, la 7 Decemvrie 1908.

Ioan Chirca,;prim notar comunaL

Nicolae Lupaş,primar.

ATENŢIUNE!5 0 O O O p ă r e c h i «ie g l i e t e .4 părechi de ghete numai 6 Cor. 501).

Din cauză că mai multe fabrici mari an încetat plăţile, am fost Încredinţat a cheltui o m :re cantitate de ghete adânc sub preţul de fabricare. Deci eu vând fiecăruia 2 păr. ghete' cu şinoare, pentru domni şi2 pir. pentru dame, .de piele brună sau neagră, ga- loşată, cn talpă bătută cn cuie, foarte eleg. fasonul cel mal nou, mărimea conform Nr. Toate & părechile cos!ă numai 6 Cor. 50 b. espediţie per rambursă.

H. Sptagarn, Export de ghtte Cracovia Nr. 137. 22 1—

Schimbul e admia sau banii retour.

Contra tusei, răguşelei şi catarului au efect mai bun 231 3 —10

bomboanele Femeieale lui R £ t h y .

La cumpărare să f m atenţi şi să cerem apriat bomboane de-ale lui RfiTHY, fiindcă

sunt multe imitaţii fără valoare, x Carton 60 fileri.

S& cumpgrăm numai bomboane Femete de-ale lui Rl^TH Yîzzzzzzzzzzzswjaaiwww

Cheag n a tu ra l fo r m ă d e p r a f . -----

Importantpentru fabricarea de caş. Cheagul natural al D-rului Blumenthalîn formă de praf,este cel mai bun şi mai închegarea laptelui, che­

mi jloacele deeftin mijloc pentra mice carat, întrece mult toate închegare de pănă acum.

Acest cheag este preparat din cei mai buni culici de viţei. El este absolut liber de fetide, colorante sau mucoase provenind din ralici; de adde sau alte substanţe întrebuin­ţate prin conservarea cheagului obicinuit.

. Prin această curăţenie absolută, recuno­scută de fabricanţii cei mai compentenţi în brân- zături, cheagul natural nu împiedecă do loc fermentaţiunea normală a brânzei, îi dă o tăie­tură foarte fină, evită umflarea şi prin îndepărta­rea mai perfectă a zarului produsul e mai bun.

0 încercare ne convinge.Singura vânzare de cheag natural de-al lui Dr. Blumenthal pentra fabricarea de caş, pentra

... Galiţia, Bacovina şi Ardeal la =====M. LINDEHANN, agentură

Storozynetz (Bucovina).Dose de probă g ra tis şi f r a n c o rog a se

cere dela 97 26—26M. Lindemann,Stsrozynets (Bucovina).

»%r|‘' ’ ■*'.....■-tmrfgrur iW.inKij.Wm

A N U N Ţ .„POPORUL" institut de credit şi cassă de schimb, see. pe acţii

î n S ă l i ş t e .

Cumpără ş i vinde tot felul de bani străini dapă cursul zilei.

Acoardă împrumuturi de ori-ce soia cu procentul net de 6%—8. Taxe, cum sunt: proviziuni etc. nu să încasează.

P rim eşte depuneri spre fructificare, dopă cari institutul plăteşte darea. Interesele &e compută din ziua următoare depunerei, pănă in ziua pre­

mergătoare ridicărei.

ie s e - . D I R E C Ţ I U N E A .

*

Instrumentele muzicale aîe lui Hupfeldîn privinţa construcţiei practice simple, a durabilităţii fără margini, a eseouţieielegante în colori escelente, a redării minunate a muzicei, bogată fia schimbări __stau neajunse la locul prim.

233 II, 8—6

I

ţ. Fiecare ţ ote!ier) cafegiu şi birtaş, care vrea să-şi mărească circulaţia în stabi­limentul său şi prin aceasta să urce trecerea mâncărilor şi beuturilor, să ceară mica broşură „O suta de atestate asupra operelor de mujică ale lui Hupfeldu, care i-sS trimite gratis şi franco. ’

Phonoliszt-Hnpfeldcel mai bun pian artistic din lume. In­vestire splendidă de capital. Distracţie ori

când pentru oaspeţi.f Ultima novitate:Helios Orchestrion

mânat cu electrică. Suplineşte o capelă militară mai mică.

__ L / V M V A U V M U U V M ,

Fiecare instrument să poate pune singur, aşa că şi clavirul cântă singur. — Prospecte gra­tis şi franco. Cel mai mare favor posibil de plată. — La plătire per cassa rabat mare-

L U D O V IC H U P F E L D , soc. pe acţii."V ien a T I . M a ri a ii? ] f e r s t r a s s e 7 /9 .

Prim a şi cea mal veihe fabrică din Enropa de clavire şi oichestrioane electrice, 47 premiiprime, 759 de lucrători,

, . D e p o z ite d e m o s tr e :^ Martin Icsif, Budapest?, VIII. Krnydiniezo-utcza 6. Miffler Fer. Timişoara, ttatru electric.

Institut de credit fundar din Sibiiu.I ? l a . ţ » m a r e N r . 3 - 5 .

Imprimitnri hipotecare pe aaoltâţLS c r i s u r i f u n c i a r e ,

m t l t o de d ă r i ca ai pot lombarda la bănea austro- ungară, s i pot depună la toate tribuna­lele angara da stat drept cauţiune şi vadiu şi ca cftuţiunl de Găsitorii militare.

Depuneri spre fructificare,Dajdia la interesele dala dienani o plă­

teşte isatitutnl.

Iseoaptare da cambii

Avansări pe efecte pnblie®.

Credite de cont-curentcontra intabulări şi altă garanţă.

E e e c u t a r e a

di flecara afaceri ds banei şl ds zarafle prinCassa de schimbSub coadifinni culanta, mai cn m a i :

cumpărarea şi vânzarea de cfcotl puWlss moneta străin#,

r&cnaplnrea cupoanelor fi •betelor iertate,

Încasam ds eanbll, discul şl aseaniri,predam te a*emnări şi bilete de credit

pentru străinătate,

îngrijirea de coaie de cupoane.Inm M o r la deposit ipre pitiri»,

M i l i a r a de resorturi de cassede fer(»lfi dipatltl), sigure eontra Lnoendiulol

fi a apargerO, «te. 5 25—26

I

&

Informaţiuni amenunţite s * dau cu bunlvoinţă şi fSr» spese.-------------- •> ws pjj 1

Hr. 49PQAXA P O P O R U L U I

UT-----------

Oltoaia da viţă da vieia sorţare recunoscută în ţara întreagă di

conştienţioasă,Viţe americane de baze

desvoltate deplin şi crescute tn teren deluros,Viţe nobile europene,

scutite de grindină şi peronospora, în cele mai bune soiuri de vin şivindedeseit.din cul­

tura proprie de viţe, vtednică de văzutPădureţi de acaţi şi giedicîâ

fumisează cu preţuri moderate ^ prima ş:oală ardelean* de viţă de vie a Iui

M ih a il A m brosi' !n Mediaş (Medgyes). , 258 1—

Amicul viierululcarte edată de firma de mai sas, caTe cuprinde sfa- tari speciale preţioase, la cerere pe o cartă poştală,

să trimite ori şi cui gratis şi franco.

Nr. 194/908. 254 1—2 J

Pablicare di licitaţiune. |Comunitatea bisericească gr.-cat. din loc dă

tn chirie, pe calea licitaţiunei publice, R e s ­t a u r a n t u l său situat în strada lemnelor Nr. 59, de care e legat dreptul de cârciumărit nelimitat, pe timp de 6 ani, adecă dela 1 Mai 1909 pănă la 30 Aprilie 1915.

Acest restaurant censtă dîn 4 odăi, bu­cătărie, cămară şi pivniţă, are o posiţie foarte avantagioasă şi următoarele apertinenţii: curte spaţioasă provăzutâ cu şopru marc de trăsuri, grajd, şopru de lemne şi gheţar, apoi grădină mare cu popicărie.

Licitaţiunea să face cu oferte închise şi ■verbal şi să va ţinea în ziua de 4 Ianuarie 1909 la 10 oare a. m. în cancelaria bisericei din claustra.

Preţul strigării: 2400 Coroane.Vadiul: 10% din preţul strigării.Cauţiunea: jumătate chiria anuală.

Celelalte condiţiuni mai detaiate precum şi ori ce altfel de informaţiuni să pot vedea şi să dau din partea subscrisului oficiu verbal sau în scris.

Bistriţă la 6 Decemvrie 1908.Oficiul parohial gr.-cat.

Gerasira Domtd* m. p.protopop gr.-cat.

S U M M U MA apârut

pe 1909cel mai răspândit Călindar românesc cu

m aterni bogat ş fn moaşe dastraţiuni.

P r e ţ u l 40 bani.

D-voastră nimeriţi negreşit corect,_dacă alegeţi pentru copii D voastre un casten-Anker de petricele de pdificat, de oare-c* acesta

este, după cum să poate documenta, mai mult de douăzeci ţi cinei de ani t£&k3*S3

W" cel mai iubit jac al copiilor. “fsi 3 2 2 1 8 —9 ^celelalte jucării adese-ori cu mult mai scumpe, sunt aranjate în colţ, castenul-

Anker de petneele de edificat nu numai să foloseşte diligent mii dsparte, ci copii abia apu'ă să vini timpul, pănă să capete un castan de intre-ira, ca să poaU ridic» «Miri mai mari fi mal frumoase. Un casten-Anker de petricele de edificat veritabil nu erte nici-cind firă valoare, ci prin cumpărare de castene de întregire devine tot mai mare si mai distractiv ii prin urmue pe durată cadoul c«l mai ieftin

Castenele- Aalcer ale lai Richter de petricele de edificat

să nu lipsească deci de sub nici un pom de Crăciun. Informaţii mai de aproape asupra vestitului joc de zid t şi asupra canti­nelor-Anker-pod. cari servesc ca întregire, cum şi asupra nouelor jocuri ale Iui Richter de aşeztt, jocuri mozrice- cugle „Meteor“ etc., aflăm in noua listă de preţari ilustrată a castenelor de edificat, pe care s i şi-o procure îndată fiecare mamă, care pune preţ pe educarea copiilor sei. Trimiterea listei de preţuri să face gratis şi franco.

Castenele-Anker ale lui Richter de petricele prntru edi­ficat să află de vânzare în toate prăvăliile fine de jucirii, cu p-eţul de cor. —.85, 1.75, 2 . - , 3.50, 6.50 şi mai sus şi să pot cunoaşte după marca de scutire »Anker».

— F. AD. R ICH TER & Ole. —furnişori reg. de curte şi camerali.

Comptoire ş< deposit t t i n _ , XIII/1 (Ilietzing). I. Operngasse 16, v 1 8 a a -------Fabrică--------

Rudolstadt, Niirnberg, Olten (Helveţa), Roterdam, S-P*-tersb m j, New-Yoi k . Cui ii rlace ra izica şi are intenţia să-’şi procure un instrument mechan:c de muzică, acela să ceară cea mai nouă listă de preţuri asupra instrumente'or-im ierator de muzică, cu cerceveli de note pe piei de oţel, ro?und\ şi cn-5 vrea să-şi orocare un aparat de vorbit ace’â să ceară lista de preţuri a aparate'or de vorbit; in eâ‘

află însemnate cele mai bune aparâ’e de vorbit.

sâ ceti ţ i a ce s t «sfat t>u.n!Vestea bună merge departe. Aceasta s i adevereşte şi la »Forţt-Spirtu\ sărat» a cărui veste a cutrierat lumea întreagă şi pătruns şi la noi. Voim deci a împixtăn şi st. noştri cetitori, d il cari motive trebue să ţinem stabil în casă acest mijloc escelent şi pentru ce este elin general aşa iubit.

„Forfă-Spirtul sărat"ea ppoteetor al s&n&t&ţt I

Fie omul june ori însurat, are lipsă întotdeuna de un mijloc de casă bun şi vrednic de încredere, pe care să-l aibă la îndemână ca ajutor la vreun rău ce-1 năpădeşte repede pe neaşteptate. Cu deosebire unde sunt copii, este de lipsă aceasta precauţie.Acum să simte unul rău, în celalalt minut să plânge al doilea de durere de cap, al treilea geme iară de zgârciuri de stomach şi aşa mai d-oarte. Ce bun este în astfel de razuri „Forţă-Spirtul sărat11, cetim instrucţia de folosire minuţioasă şr îndată ’ ştim, ce avem să facem.Aproape în fiecare familie eşte ci­neva, care sufere de insomnie, ner­vozitate sau e torturat de podagră, reumă, dureri de şele şi de spate, junghiuri în coas*e etc. on altul iarăş îşi simte dispărând puterile, să simte slab, obosit şi eshiuriat. Cât de des nu să întâmplă leşinuri? Şi adese­ori omul nu ştie ce să facă momen­tan In asemenea razuri>Fortă-Spirtul sărat» c mai preţios de ât ori ce. slte'e, fiindcă el întăreştenu numa muşchii, nu numai fice pe om mai capab 1 de lucru, ci face în adevăr servicii nepreţuibi’e şi în caz nle durer >ase amintite mai sus, di că să foloseşte eonform instrucţiei de întrebuinţare.

Şi oammi tineri 1-b moş» adeseori sâ es- eshauriază lucru osteni tos încordat şi d ipă esh iuriare urrneazi adese boală. De ace* a e consult, ca fiecine, e re lucră mult, dimineaţa si sara înainte de culctre să-şi frece cu „Forţă- Spirtul sărat- membrele, cum şi pieptul, şelrl' si rap il, după care simţim ca şi când muşchii % r i ăi îta rout forţe şi c?p ciutea de luc u să manifestă îndoită. Cine face voi», gri -ă-;i ia în buzunar o sticluţă de »Forţă-Spi-tul sărat, ai nu să va căi. Cel puţin o sticluţă de »Forţa- g irtul sărat» să fie totdeuna în casă, cu atăta

dator fiecare om sănătăţii sale.

nervii şi

V -r t b itu l F jr tă -S p ir tu l s * r » t “ să capăt* p r-to t ln d in e * in a t ic le «ie 3 ) 9 r . r d u r « a n * ferim de im it * ţ i i şi s ă luăm num ai s t ic le de « ce le , p-> cai

2 9 6 - 1 0 de b â r b t t de m ai sns s iu sâ oomandă-n la singurul f»bric»ot

„Forfă-S liftul sărat"ea mfjioe pentru îng-tfirea eo^palnl!

Cunoşti Dta pe cineva care-’şi mas- <:easă corpul cu >Forţâ-Sptrtul sărat» ? Dacă da, întreabă-1 că ru să simte ca nou născut? Chiar şi oameni îmbă­trâniţi simt că li se re’ntorc forţele şi elasticitatea, dacă îşi masează re­gulat corpul cu »Forţă-Spi tul sărat*.

Ai văzut Dta cum să poartă i nu oamenii slabi? O zgribuâre, o tre­murare, un îngheţ e întreg om al! Dacă un astfel de om şi-ar freca dimineaţa peptul şi spatele cu »Forţa- Spirtul sărat» în ălzeşte iarna întreg corpul şi va’a il răcoreşte, ca ghi>ţa el depărtează şi asudarea. Ce neplăcut este, dacă subţiori, la mâni si la picioare asudă şi_să face insuportabil prin mirosul uricios de exudat. Prin spălarea cu sîrguinţă a subţiorilor, a mânilor şi pi ioarelor cu «Forţă- Spirtul sărat» alungămatât sudorile, cât şi mirosul

Şi mirosul urit al gurii este şi mai chinuitor pentru mulţi oameni. Acest miros rău e cauzat de putre­zirea restari or de bucate în găurile

ilinţilor. Aceste fac nu numai gura rău mirosi­toare, ci aj ng adeseori şi în stomach, unde pot causa boale. Cina îşi rlătăreşte g ra di­mineaţa şi d ipă mâncare cu »Forţă-Spirtul sărat» amestecat cu apt. încunj irăstricare» dinţilor, nu are durm de dinţi, gura miroasă plăcut, mân­care i Incă ne rade mai bine şi e scutit si gâtul de îmbolnăvire. La copii zădărnicim prin aceasta şi durerea de gât, umflarea glanduleior şi alte rele. Nu -ste vanitate, d mă ne îngrijim de păstrarea frum- şeţii prului şi feţei, e aceasta chiar o bună calitate. Cine pune în apa sa desoăht şi ds scăldat re­gulat veritabil „Forţă-SpMuI sărat» va a vea

ielea feţii curată si fină, dacă ne spălăm cu ea capul, împedecăm for marea de mătreaţâ, părul d vmt frumos fin şi nu -ade, fiindcă acest •Forţă- Spirtul sărat» imped ecăcăderea părului şi ne fe­reşte de a încărunţi înainte de vreme.

fll., 40 fll., 1 şi cari e vieibil figura

K o s t i o s “ lab orator chamic în G y d c ,de unde să expedează 10 st'de mici ţi 8 et'de mari franco, cu rambursă sau trimiţând înainte preţul.

tsâim

.Pag. 548 Nr. 49

„Sucursala tencei comerciale ungară din Pesta, Sibiiu"J P i a ţ a m ai1© 'IVr. 3 .

înfiinţată la anul 1841. •' Centrala In Budapesta. ® Capital de acţii de rtzerve 93 milioane Coroane.

Primeşte bani eu libele de. .r. ţ • - -... • " -■pe lân gâ cea mal favorabilă percentuare,

cumpără şi vinde rente, scrisuri de amanetare, acţii, tasuri, cum şi monede de aur şi argint, primeşte hârtii de preţ pentru păstrare şi administrare, încasează cupoane şi efecte sorţite, asigurare contra perderilor de curs la sorţiri procurare de cauţiuni de căsătorie pentru militari.

- ' ■ 198 i l —wr* T o ate Informaţiile dorite sâ dau cn plăcere.

252 1 - 6

Pentru capitalişti e!ocsr© favorabilă de capital.Pentru schimbare de între prindere co­

mercială vând numai decât p ţ numărar acţiiîe mele dtla »Bihoreana« Oradta-mare I. emisie, cari aduc de prezent 6•/,.

Informaţii m ai de apioape ia

Gustav Htntschel251 1—3 Sibiiu.

Cassa de păstrare reuniune în Sălişte., Primeşte d> puneri spre iructificare cu 4% , pe lârgă un termin de ani;nţ mai

lung cu 4V2%> iar depuneri mai mari cu 5% .Depuneri să plătesc după starea cass. i şi'fâră anunţ.Darea ds carnete o plăteşte institutul. 244 8 -2 0Depuneri şi ridrări sft pot face şi pe cale poştală cu cecuri.împrumuturi acordă pe cambii, pe obligaţiuni cu cavenţi, pe hipotccă prccum

şi ca credite de Coni-curent p« lângă asigurare ht^otecară sau hârtii ds valoare (acţii şi efecte publice).

Etalonul de interese varir ză între 8 % şi 6% n?tlo,după mărimas' împrumutuluişi asigurarea oferită. 'D IR E C Ţ IU N E A .

Reparatorul lui Kriegnera v indecat tn spitalul S t R o ch u sd in B u dap esta , cum ş i la dureri reu m atice in cap din 136 de cazuri de îm bolnăvire 129, c e e a ce d o ­vedesc atesta ' e n scr is . N ici nu alt m ijloc nu p o ate arăta nn astfel de su cces .

şi vindecare, sigură scăpare da podagră, reutnă, jun­ghiuri, sfâşieri, dureri de spate şi de şele, dureri de mâni şi picioare şi de dureri de asemenea fel nu ne putem mântui decât

prin folosirea

Reparatorul Ini - Kriegnere s te tn fo losin ţă de zeci de ani cu su cce s neîntrecut, să fo lo seşte num ai la fr i> ţiuni e stern e şi întrece în ţfc c tu l său to a te m ijloa ce ie de felul a resta. E s te d c recom an d at fiecărui su- fe iin d .‘ 1 .

C i n e :i ■ ■, :

vrea a să scăpa pe sine sau copii săi de

tusede rSguşalS, catar, flegmă, catar de gât, de tusă convulsivă şi de tuse măgărească,

să cumpereCaramelele de pept

ale luj Kaisercu trei br?zi,

aprobate şi recomandate de nordici.c n n n de atestate verificate

, de notarul public.P aclift 20 şi 40 111. capătă în toate

745 3 —24 f&rm fu'li'e.

Scrisoare de mulţumită 1 Mult stm, Dle Profesor!

Nu pot afla cuvinte de-t Vă mulţumi: pentru „Reparator". Suferind de 4 ani de ischias, am folosit toate mijloacele posibile, fără rezultat. Am cercat „Reparatorul* şi dela fric­ţiunea £ ceasta mă simt bine, cu mult mai bine. Pot face mişcări cu piciorul ce mă doare. Primiţi, dle Krieg­ner, int’m - mea mulţumită. Dzău să Vă răsplătească de mii de ori pentru aceasta invenţie. Pentru deplina în- sănătoşare rog încă 2 sticle de Reparator, ă le trimite in ludendo:f, Tirol. — Cu distinsa stimă şi mulţămită Albertina nob.de Cha laupka c. r. nevastă de Oberst.

lu t - ţ î R I E G - N E R(Spiritns petra e camplioratns)cunoscut în general şi di­stins de multe ori, fiirdcă acest mijloc probat mul­tiplu e chemat d'rect nu­mai la vindecarea pc- dagrei, reumei, cum şi a boalelor ce să nasc din receală. Suferinzii să nu umble a esperienta, ci fiecare să folosească mij­locul, care sigur ajută contra podagrei şi reumei, anume: Reparatorul lui Kriegner. Fricţi­uni cu » Reparatorul c lui Kriegner pot să arete succesul cel mai bun îa

■ puţine zile, ceeace dove- - dese scrisorile de mulţămită

Scrisoare de muiţnmită!Onor. D. George Krieg­

ner, farmacist, Budapesta, Calvinplatz. — De câteva zile' am simţit în braţul stâng o durere reumatică, nu-mi puteam mişca braţul şi noaptea de durere nu puteam dormi, Din norocire îmi adusei aminte, că în un asemenea c?z, cu ani înainte. Reparatorul Dv mi-a făcut buna servicii. Mi-am procurat iarăş din el şi după o întrebuinţa e de 3 zile, după 6 fricţiuni au încetat durerile şi eu pot să-mi esprim recuno­ştinţa şi să fac atenţi pe oamenii suferinzi de ase­menea dureri la acest leac şi cu efect surprinzător. Ca dist. stimă, Sporzon Erno, adv., şi deputat

* . : : o v t i o u i j i c U 6 U l U i l d l J l u a ^

In massă Are efect minunat şi la picioarele, degetele, mânile, nasul în g h i t etc.Preţul unei sticle mici 1 Cor. unei sticle mar i ,2 Cor.

P.er pestă , franco 5 sticle mici 5 Cor. sau 9 mari 6 CorFnndcă

F A M 4 .C I A -K O E O N A ? £ DA S I A.'2 - 0 5 - 1 0 E s p e d ir e zilnică Cu iaur bursă ren trimiţând înain te ban ii.

i_*

CssrsmS ,cs Otlo "Ceer, Ih>sr£s — J>$frvest*