DIN - curieruladventist.ro - 1,2.pdf · Cu ocazia Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere...

CURIERUL ADVENTIST

OR G A N A L C U LTU LU I C REŞTIN A.Z.S.

D IN

R E PU B L IC A SO C IA L IST A ROM Â N IA

c: U .PRINS— Ecouri contemporane Redacţia

— Probleme de exegeză . . . . . . D. Popa

— Prima zi (versuri) . . . . . I. Ghircoiaş

— Studii Biblice . .

Epistola către Ejeseni . .

Iubirea în viaţa credinciosului

— Sjîrşit de c a l e .................................................................................................................................................D. Popa

CURIERUL ADVENTIST

Organ al Cultului Creştin Adventist de Ziua a Şaptea din Republica Socialistă România.

Apare la două luni sub conducerea unui comitet.Redacţia şi administraţia:

Bucureşti — Str. Labirint nr. 116 — Sectorul 4 — Telefon: 21.59.60

Redactor : DUMITRU POPA

Cu ocazia C o n fer in ţe i pe ţară a cadrelor de conducere d in în tre p r in d eri cen tra le in d u str ia le şi de construcţie .

Ecouricontemporane

La arcul de trium f al marilor izbînzi dobîn- dite pină în prezent în anii socialismului în ţara noastră, sub înţeleapta conducere a Conducerii Statului nostru, s-au adăugat la începutul acestui an altele, pe măsura planurilor şi idealurilor poporului român. La cotele cele mai înalte ale realizărilor socialiste, flutură steagurile biruinţelor, din Maramureş şi pînă în Deltă, din m unţii Moldovei şi pînă la ţă r m ul de aur şi veşnic neadormit al mării, ca şi în cîmpiile mănoase ale Bărăganului. La Porţile de F ier şi Galaţi, de la uriaşul baraj, la noua cetate de foc a României socialiste, toate realizările contemporane se înscriu pe linia năzuinţelor noastre naţionale. Pădurea schelelor şi zvelta şi armonioasa arhitectonică a noului este o realitate cotidiană în toate colţurile ţării. Constatăm o aliniere perfectă în orizontală — tablou policrom ce bucură ochiul şi satisface aspiraţiile legitime ale inimii cum şi o luminoasă perspectivă în verticală, aşa arată astăzi faţa ţării noastre. Din m ultitudinea de fapte, redăm în cele ce urmează numai cîteva ecouri contemporane :

— în cincinalul 1971—1975 sînt prevăzute să se construiască 32 spitale cu un total de 20.800 paturi — volum de construcţii spitaliceşti neamaiîntîlnit în istoria ţării noastre într-o perioadă atît de scurtă.

— în apropierea centrului oraşului Tg. Mureş au început lucrările de construcţie a celui mai mare cartier din judeţul Mureş. Noul cartier se va întinde pe o suprafaţă de circa 65 hectare. Aici se vor construi peste 8.000 de apartam ente pentru o populaţie aproape egală cu populaţia oraşului din 1944.

— în oraşul Cărei a in tra t în funcţiune noua filatură de bumbac — primul dintre obiectivele ce se prevăd a fi construite în actualul cincinal în această localitate. Noul obiectiv industrial — investiţie de aproape 100 milioane lei — va atinge în tr. IV al acestui an capacitatea proiectată.

— Prim a centrală nucleară — electrică din ţara noastră urmează să intre în funcţiune în anul 1978.

— în cartierul „Republicii" din municipiul Baia Mare, a fost inaugurat „Spitalul integrat municipal11, cea mai mare unitate de acest gen din Transilvania. Noul spital are 12 nivele şi 3.000 de camere, cuprinde 1.200 de paturi, cu o capacitate de tratam ent anuală de 60.000 de bolnavi, fiind servit de 1.200 de cadre medico- sanitare. — România Liberă din 12 ian. 1972.

— Potrivit prevederilor planului, fondul locativ se va mări în cursul acestui an cu a- proape 94.000 apartamente, construite din fondurile statului sau cu sprijinul statului prin credite şi execuţie.

— La biblioteca Muzeului Culturii româneşti din Scheii Braşovului, s-a identificat nu de mult un exemplar (triod penticostar) din primele cărţi slavone tipărite cu litere chirilice în a- nul 1491, la Cracovia, de către Schweipaldt Fyal. Este demn de subliniat faptul că tipăriturile lui Schweipaldt sînt eărţi-incunabule, excepţional de preţioase, fiind rarităţi.

— în tre 17 şi 20 februarie 1972 a avut loc în capitală, Conferinţa pe ţa ră a Cadrelor de Conducere din în treprinderi şi Centrale In dustriale şi de Construcţii.

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 19721

-— Prin componenţa sa, conferinţa a constitu it un larg forum reprezentativ al celor care— prin activitatea şi deciziile lor concrete — înfăptuiesc practic poltica de dezvoltare in dustrială a României Socialiste.

„Conferinţa cadrelor de conducere din industrie şi construcţii", spunea Dl. Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu această ocazie, „a evidenţiat marile resurse de care dispune economia noastră pentru realizarea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R-

La Conferinţă sînt prezenţi 6.000 de participanţi. Dezvoltarea ascendentă a industriei pune, de asemenea, în evidenţă, rolul im portant ju cat de statul nostru socialist în organizarea vieţii sociale, înfăptuirea cu succes a funcţiei sale primordiale de conducere a activităţii de făurire a bazei tehnico-materiale a socialismului în România".

— Intre 21—23 februarie 1972, a avut loc la Bucureşti cel de al II-lea Congres al Uniu

nii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie.

La numai două zile de la încheierea Conferinţei Cadrelor de conducere şi a reprezentanţilor oamenilor muncii din industrie şi construcţii, Congresul a dezbătut cu înaltă responsabilitate activitatea cooperativelor agricole şi a Uniunilor cooperatiste, pentru înfăptuirea ho- tărîrilor celui de al X-lea Congres al P.C.R. şi a stabilit un complex de măsuri care să asigure îndeplinirea sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste din prevederile actualului cincinal, dezvoltarea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole de producţie.

— Pe 27 februarie 1972 Lotrul şi-a început o nouă existenţă. Apele sale, în care se împletesc şi apele a zeci de rîuşoare de munte, au fost zăgăzuite pentru totdeauna, începînd să se cumuleze în lacul Vidra. Pînă la sfîrşitul acestui an, urmează să in tre în funcţiune prima turbină a hidrocentralei de pe Lotru.

REDACŢIA

?Y

P r o b l e m e d e e x e g e z ă

D. POPA

Este M aria sora lui M arta şi a lu i La ză r — f e m e ia păcătoasă d in Luca 7,36— 38 ? Teorii cu priv ire la id en tita tea M ăriei d in Ioan 12, cu cea d in Luca 7. Este oare fem e ia despre care M in tu ito ru l a scris că : „Oriunde v a f i p ro povădu ită E v a n g h e l ia . . . se va istorisi şi ce a fă cu t fem eia aceasta, spre pom en irea ei“, fem e ia d in Ioan 7,3— 11 ?

M u lte sîn t p ro b lem ele cărora teologii şi exegeţii le dedică stăru itor stud iile lor, p e n tru în ţe legerea scripturii. Cu cer titud ine că religia n u duce n ic i de cu m lipsă de pro b lem e şi n u aceasta este pric ina p e n tru care d o rim să găsim u n răspuns prob lem elor de m a i sus. O . . . n u ! S în t u n e le p ro b lem e însă d in rîn d u l cărora fa c parte şi cele de m a i sus, care prin in ed itu l şi fru m u se ţe a p ilde i lor, m erită , se cer cerceta te în p ro fu n zim e .

B etan ia , locul u n d e „în casa lui Lazăr", Isus de m u lte ori găsise odihnă. M in tu ito ru l n u avea o casă proprie. E l dep indea de osp ita lita tea p rie ten ilo r şi u - cenicîlor S ă i ; şi adesea, cînd era obosit, în se ta t dupăo in im ă om enească sinceră , găsea adăpost în f a m i lia aceasta p a şn ic ă . . . A ic i găsea o pr im ire sinceră şi o p rie ten ie curată şi sfîntă... M in tu ito ru l p re ţu iao casă liniştită . El iubea toată fa m ilia o m e n e a sc ă ; dar fa ţă de u n ii era legat p r in tr-o foarte duioasă a- soc'.aţie. A p o sto lu l Ioan ne rela tează în E vanghelia sa, p rin insp ira ţie d iv ină , c u m că „Isus iubea pe M arta, şi pe sora ei (M aria)şi pe Lazăr“. Iată de ce n u este lip s it de im p o rta n ţă a şti dacă M aria de aci este aceeaşi cu fem eia d in Luca 7 şi Ioan 8.

M ajorita tea com en ta torilo r s în t de părere că in c iden tu l raporta t aici de către E va n g h e lis tu l Luca şi reda t de ceila lţi E vanghe liş ti (Luca 7,36-47 ; M atei 26, 6-13; M arcu 13,3—8 ; Ioan 12,2-7); n u trebu ie id en tifica t cu ospăţu l m e n ţio n a t de scriitorii celorlalte Evanghelii. U nele d in m o tive le m ai im p o rta n te ce stau la baza concluziilor lor s î n t :

1. Este în d o ie ln ic fa p tu l că M aria d in B etan ia p u tea f i de u n caracter asem ănă tor fe m e i i descrise de Luca, a v în d în vedere cele ce s în t scrise în alte părţi ale E vangheliilor cu p r iv ire la M aria d in B e

tania, şi care — după părerea lor — ar exc lu d e iden tificarea ei cu această fem eie .

2. Este îndoie ln ic fa p tu l că u n Fariseu, şi în m o d deosebit u n u l ce locuia la vreo 3 k m . d is tan ţă de Ierusa lim , ar f i p u tu t cu m a i p u ţ in de o săp tăm înă înain tea crucificării, să se în tre ţ in ă în m o d public cu D om nul Isus, aceasta cu a tît m a i m u l t cu cît în m in tea lui m a i erau încă re ze rve re feritoare la m e- sian ita tea D o m n u lu i Isus.

3. S -a r părea ca inaccesibilă deosebirea d in tre r e latarea Dr. Luca şi cele ale celorlalţi tre i E va n g h e lişti, care — după opiniile lor — încearcă a n e tezi d iferite aspecte asem ănătoare.

T rebu ie să a d m item că aceste d ificu ltă ţi n u po t fi în fr în te cu uşurin ţă . Dar n ici concluzia trasă pe baza lor, n u poate f i obligatorie, aşa cu m ar părea la prim a vedere . A ces t lucru se poate vedea din urm ătoarele considera ţiun i :

C U R IE R U L A D V E N T I S T

1. E va n g h e lis tu l Ioan, id en tifică pe M aria — sora lui Lazăr şi a lui M arta — ca f i in d aceea care a u n s p icioarele D o m n u lu i şi re la tarea de către el a in c id en tu lu i este în m o d clar paralelă cu relatarea lu i M atei şi M arcu, care a sem enea lu i Luca_ n u o n u m e ş te pe n u m e . A ceasta probabil p e n tru că f e m eia , o devo ta tă creştină, era încă în v ia ţă la t im p u l (And au fo s t scrise E vangheliile sinoptice. Cei trei evangheliş ti sinoptici, deşi a v în d s im ţă m în tu l că e v e n im en tu l acesta trebu ie inclus în Evanghelie , s-au ho tărît to tuşi, în v ir tu te a b u nă tă ţii c reştin e_ să n u m en ţio n eze n u m e le ei. To tu ş i Ioan n u s-a con siderat legat de acest fap t, cu a tît m a i m u l t cu cît E vanghelia sa a fo s t scrisă c îteva decade m ai t îr z iu probabil deci du p ă m a i m u l ţ i ani de la m oartea f e m eii. Este v re d n ic de no ta t fa p tu l că aposto lu l Ioan, singuru l care m en ţio n ea ză pe M aria, este singuru l scriitor d in evangheliş ti, care om ite n u m e le lu i S i-

mon.Luca (cap. 10.32.42.) şi Ioan (cap. 11,1.2,19-20.28.21.

32.45 ; 12.3) m en ţio n ea ză şi id en tifică a m îndo i pe M aria d in Betania. M aria cunoscută ca M aria M agdalena, probabil după M agdala• u n oraş pe coasta vestică a lacului Galileii (Mat. 15,39), este a m in tită p rin tre fem e ile ce acom paniau pe Isus în cea de a doua călătorie în G alileia (Luca 8,1-3) şi este m e n ţiona tă în toate cele p a tru E vanghelii în legătură cu m oartea, îngroparea şi înv ierea D o m n u lu i Isus. Mat. 27 56.61 ; M arcu 15,40,47 ; Luca 24,10 ; Ioan 19,25 ; 20 1 11.17-18. C în d va m a i îna in te de cea de a doua călătorie în Galileia, D o m nul Isus a scos d in ea şap+e dem oni. Luca 8,2 — c o n fru n tă cu M arcu 16.9. Dacă să p re su p u n e m că M aria d in Betania. a părăsit că m inu l ca u rm a re a v ie ţ i i ei ruşinoase• poate că ea a găsit u n loc în M agdala, p robabil la n iş te rude sau p r ie ten i ce tră iau în acest orăşel.

M ajorita tea rapoarte lor p r iv in d lucrarea D om nulu i Isus, în vă ţă to ru l Galilean, ne arată că aceasta a a v u t loc în vec ină ta tea c îm pie i G h en eza re tv lv i . u r d e era s itua tă M agdala şi probabil cu ocazia u n e i v i z i te anterioare a D o m n u lu i Isus în M agdala, El a eliberat-o de dem oni. D upă ce a în so ţit pe Isus în cea de a doua călătorie p r in Galileia, probabil că s-a în tors în B etan ia , o persoană sch im bată , stabi- lin d u -ş i d in n ou că m in u l aici. A ceastă probabilita te, desigur n u dovedeşte că M aria M agdalena trebu ie iden tifica tă ca f i in d u na şi aceeaşi persoană, dar arată cu m aceasta — în m o d rezonabil — s-ar f i p u tu t în tîm p la . Toate in fo rm a ţii le cu p r iv ire la acest sub iect pe care S f în ta S cr ip tură n i le p rezin tă po t foarte u şor să f ie în ţe lese în arm on ie cu aceste explicaţii.

2. A rg u m e n tu l că spre s fîr ş itu l lucrării Sale aici pe păm în t, D o m n u l Isus n u avea n ici u n p rie ten prin tre conducătorii poporu lu i Izrael, n u este real.

N icodim , „un fru n ta ş a l Iu de ilor“ (Ioan 3,1). a luat cu curaj parte D o m n u lu i în S inedriu . (Ioan 7,45-53). In flu en ţa lu i cu această ocazie — la pra zn icu l cortu rilo r d in a nu l 30 d.Hr., cam şase lun i îna in te de crucificare — este v iz ib ilă p r in fa p tu l că s fa tu l său a p recu m p ă n it şi consiliu l s-a d ispersa t fără a-şi îm p lin i scopul. Ioan 7,53.

L a crucificare, c înd to ţi se tem ea u a f i cunoscuţi ca urm a şi ai D o m n u lu i Isus> c înd „toţi ucenicii L -a u părăsit şi au fu g it" , c înd Petru, cel m a i în foca t apă rător al Său, s-a lepădat de E l de tre i ori, Io s if d in

A rim a te ia , u n a lt s fe tn ic cu vază al Soboru lu i (M arcu 15.43), în m o d public , a p u s la d ispoziţie u n loc p e n tru îngroparea D o m n u lu i şi îm p re u n ă cu N i- c o d im _ au supraveghea t în m o d p u b lic aşezarea Lu i acolo. M at. 27,57-60; Ioan 19, 38-40. M u lţi d in tre conducătorii de fru n te credeau în Isus în acest t im p , dar n u m ă r tu r isea u de team a de a n u f i e xc o m u n icaţi (Ioan 12 42), deşi după înviere , m u l ţ i d in tre ei au d e ve n it fă ră n ici o îndoială creştini. Fapte 6,7.

3. P resupuse le pu n c te con troversa te în tre d ife rite rapoarte biblice, n u s în t aşa de m a r i p recu m apar şi n ic id ecu m n u dau rela ţii în exc lusiv ita te .

N u m a i Luca vorbeşte despre gazda ce a in v i ta t pe D om nul, ca f i in d u n Fariseu; dar lucru l acesta n u este ceva curios, p e n tru că erau m u l ţ i fa rise i şi a fo s t n u m a i o p ro b lem ă s im p lă de alegere d in partea scriitoru lu i ca să id en tifice pe cel în cauză ca fiin d u n Fariseu.

Că eva n g h e lis tu l Luca se ocupă n u m a i de reacţia lu i S im o n în fa ţa acestu i inciden t, pe c înd scriitorii celorlalte E vanghelii n u sp u n n im ic despre acest aspect al în tîm p lă rii , su b lin iin d n u m a i reacţia lui Iuda, n u pare de loc u n lucru curios. Dacă Luca avea u n m o t iv ca să in troducă această re la tare aici, în E vanghelia sa, şi n u la încheierea lucrării de s lu j ire a D om n u lu i Isus, aşa cu m au fă cu t a lţi scriitori, a tunci cu greu pu tea rela ta a titud inea lui Iuda şi lecţia pe care D om nul Isus căuta să i-o dea ; a face astfe l se pare că era n e p o tr iv i t la această t im p u rie dată a E vanghe lie i sale.

S în t m u l te pu n c te în descrierea lu i Luca, ce s în t m en ţio n a te de către u n u l sau m a i m u l ţ i d in tre cei tre i E vanghe liş ti :

1. To ţi s în t de acord că ocazia a fo st aceea a u n u i ospăţ.

2. To ţi s în t de acord că — persoana care a u n s pe Isus a fo st o fem eie .

3. Cei tre i E vangheliş ti S inoptic i s în t de acord că „uleiul de nard" se găsea în tr -u n rec ip ien t de alabastru. Ioan n u sp u n e n im ic despre vas.

4. N ici Luca şi n ici M atei n u menţionează, fe lu l uleiu lu i. N u m a i M arcu şi Ioan sp u n că era „de nard curat".

5. A t î t Luca cît şi Ioan m en ţio n ea ză ungerea p i cioarelor D o m n u lu i Isus.

6. A t î t Luca cît şi Ioan m en ţionează fa p tu l că M aria a fo los it păru l ei ca prosop, cu care a şters picioarele D om nulu i.

7. Scriitorii celor tre i E vanghelii S inop tice dau şi n u m e le gazdei şi a n u m e S im on. A ces te p u n c te de a sem ănare ne dem o n strea ză în m o d necesar, că in c iden tu l re la ta t de Luca treb u ie să f ie id en tifica t cu ceea ce au reda t ceilalţi tre i evangheliş ti şi ele t in d să m ărească gradul de probab ilita te în acea d i recţie.

A d m i ţ în d că ospăţul d in casa u n u i Fariseu, după c u m rela tează Luca, este acelaşi cu cel d in casa lui S im o n d in B etan ia , două în trebări se cer lă m u r i te :

1. De ce înserează Luca istorisirea aşa de t im p u riu în nararea E vanghelie i sale, aşa de departe de realita tea cronologică ?

2. De ce re la tarea lu i este aşa de d ife r ită de aceea a celorlalte tre i E vanghelii în un e le aspecte im p o r tan te ?

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1972 3

C o n tex tu l E vanghelie i lu i Luca p re z in tă u n ră s

pu n s cu to tu l sa tisfăcător şi convingă tor la aceste în trebări.

In p r im u l rînd , L u ca scria p e n tru creştin ii non- pa les tin ien i d in tre neam uri. M en ţio n în d în repe ta te rîn d u ri opoziţia conducătorilor Iude i fa ţă de D om nul Isus (Luca 5,17.21.30.33 ; 6,2.7.11. etc.), fără îndoială că Luca se tem ea că cititorii săi erud iţi d in tre n e a m uri, vo r în treb a cu m să se aştep te ca ei să creadă în D o m nul Hristos, dacă to ţi bărbaţii de seam ă ai n a ţiu n ii lor 11 resping? A ceasta probabil stă p e n tru fa p tu l că Luca, s inguru l d in tre cei pa tru scriitori ai E vangheliilor, m en ţio n ea ză tre i ocazii speciale cînd D o m n u l Isus a luat m asa în casa u n u i Fariseu (cap.7, 36 ; 11,37 ; 14,1) cu m şi alte ocaziuni de văd ită p r ie ten ie în tre D o m n u l Isus şi u n ii conducători Iudei.

Luca 7,3.C o n tex tu l im ed ia t al raportu lu i E vanghe lis tu lu i

Luca cu priv ire la ospă ţu l d in casa lu i S im on , face şi m a i clar m o t iv u l p e n tru care Luca a în sera t is to risirea în acest p u n c t al E vanghelie i sale. El tocm ai relatase fa p tu l că fru n ta ş i i Iu d e i resp inseseră a tît solia lu i Ioan B oteză toru l, cît şi aceea a D om nulu i Isus. D esigur că n u to ţi conducătorii, dar în m o d ev i den t, m area lor m a jorita te . De aceea, în acest pu n c t al istorisirii sale despre D o m n u l Isus, e l a s im ţ i t n e voia de a sub lin ia fa p tu l că u n ii conducători Iu d e i aveau re la ţii de p r ie ten ie cu El. M ai m u l t chiar, în acest capitol L u ca sub lin iază m ijloc irea prie tenească a u n o r „bătrîni ai Iudeilor". V ers. 3. Im ed ia t după acest inciden t, Luca prez in tă îm p re ju ră rile ce con d uc la adm iterea de către D o m n u l Isus a fa p tu lu i că fru n ta ş ii Iude ilor au respins a tît pe lo a n B otezătorul, cît şi pe S ine. Vers. 11,35. A ti tu d in e a prie tenească a unora d in tre b ă trîn ii Iude ilor• m en ţio n a tă im e d ia t în a in te şi dup ă vers. 11-35, a fo st p robabil in te n ţio na tă de Luca p e n tru a contracara orice susp ic iune d in partea cititorilor săi c u m că D o m n u l H ristos n u pu tea f i M esia, deoarece propria L u i na ţiu n e L -a respins.

C onsiderînd că acesta este m o t iv u l p e n tru care Luca înserează ra p o r tu l despre ospă ţu l lu i S im o n în p rim a parte a E vanghelie i sale şi n u î n locul real, cronologic, fa p t p rinc ipa l al deosebirii d in tre raportu l lu i Luca şi acela al celorla lţi tre i E vangheliş ti, devine clar. A s t fe l , n u ex is tă n ici u n g înd în raportu l lu i L u ca , ori despre reacţia lui Iuda, ori vreo re ferire la m oartea im in en tă a D o m n u lu i Isus. P rincipalu l lucru a fo s t a titu d in ea lui S im o n ca u n u l d in tre fru n ta ş i i lu i Izrael. P en tru ceilalţi tre i E vanghe lişti, a tiud inea lu i lu d a era im p ortan tă , în co n tex tu l celor u rm ă rite de ei. Redarec veacţiei lu i Iuda şi aceea a lui S im on , n u s în t s ingurele, ci co m p lim en tare şi în n ic i u n caz n u se contrazic u n e le cu altele, chiar dacă a m be le au fo s t redate de către u n u l sau m ai m u l ţ i scriitori ai Evangheliei.

N ara ţiunea lu i Luca despre ospă ţu l d in casa lui S im o n este clar id en tifica tă de către S p ir itu l P ro fe tic, cu ospă ţu l d in casa lui S im o n d in B eta n ia , aşa cu m este reda t şi în celelalte Evanghelii.

S im o n d in B etan ia este de asem enea id en tifica t cu S im o n d in descrierea lu i Luca. M ai m u l t chiar, f e m eia d in E vanghelia lui Luca este id en tifica tă cu M aria d in B etan ia şi de asem enea cu M aria M agdalena d in care D o m nul Isus a scos şap te dem oni. De asem enea, S im o n însuşi este arăta t ca f iin d u n u l d in tre cei ce au d u s pe M aria în păcat m a i înain te . S im o n a m ă r tu r is it to tdeauna cred in ţa sa în D o m n u l Isus ca f i in d u n pro fe t, recu n o sc în d u -L ca u n Î n v ă ţă to r tr im is de D um nezeu . Dar el n u - L p rim ise încă, ca u n M în tu ito r personal şi această în tîm p la re d in casa sa, a d e ve n it p u n c tu l de co titură p e n tru salvarea v ie ţii sale.

A rm o n iza rea celor p e n tru E v a n g h e l i i :Toate cele p a tru E vanghelii s în t de acord cu u r

m ătoarele :

1. Că ospă ţu l a fo st da t în onoarea D o m n u lu i Isus.

2. Că o fem e ie L -a uns.3. Că u le iu l cu care a fo s t u n s era de m are preţ.

4. Că c ineva (Iuda) s~a p lîn s de folosirea în acest m od a acestu i u le i de nard.

— Eva n g heliş tii :M a te i , M arcu şi Luca, vorbesc despre o fem eie .

Ioan vorbeşte despre M aria M agdalena.

■— E vangheliş tii:M ateb M arcu şi Ioan dau n u m e le locului ca f iin d

B etania ; Luca sp u n e — n u m a i în casa lui S im o n — In M atei şi M arcu se arată că a u n s capul D om nulu i;

Luca şi Ioan arată că p icioarele au fo s t unse .M atei şi Ioan au fo st m a r to r i oculari. M arcu şi

Luca n u au fost, ci au scris d in cele ce le-a fo s t re latat.

De fa p t în decursu l t im p u lu i această p ro b lem ă a fo st în a ten ţia m u lto r teologi si pă r in ţi ai bisericii creştine. C hrysostom , de e xem p lu , u n părin te a l b ise ricii creştine d in sec. al 4-lea, a rg u m en ta că ele re prez in tă u n a şi aceeaşi persoană si că fa p tu l căderii pi — la fe l ca si a titu d in ea lui fa tă de fem e ia d in Ioan 8,11 — n u exc lude rea lita tea fa p tu lu i că D om nul Isus a v in d eca t-o chiar de şapte ori (M arcu 16.9) si ră v e n tru orice bucurie a b iru in ţe i f ina le — bucurie fa tă de care Sa tana este ignorant — D uhul S f în t o im vresionă s v re a aăsi cu cale a-şi e xp r im a m u l ţu m i rea sa. A noi D o m n u l Isus a. fo s t A ce la rare a; stab ilit ca am in tirea cred in ţe i ei să f ie celebrată îrt toată lu mea. ori de cîte ori istoria, sacrific iu lu i Săn si a. v u - t°r ii Sale, aveau să f ie istorisite. Mat. 26,13; M arcu 14 P.

A stă zi această convingere a lu i C hrysostom este co m bătu tă de m ajorita tea com enta torilor religioşi, care re fu ză să creadă că s fîn ta M aria d in Betania, s t în d la picioarele D om n u lu i Isu s (Luca 10, 42) ar p u tea f i iden tifica tă în v re u n fel, cu d esfr în a ta a cărui n u m e n u este cunoscut, d in Luca 7, u i t în d însă că M aria M agdalena a fo s t aceea care a a v u t nevo ie de a ju to ru l M în tu ito ru lu i (M arcu 16:9).

C oncluzie:Este ev id e n t fa p tu l că aceste te x te redau u n u l si.

acelaşi e ven im en t, căci el este de o asa n a tură înc ît nu voa te ex is ta două eve n im en te exac t la fel.

C onsiderînd d ife rite le p u n c te asem ănătoare în cele p a tru Evanghelii. î ţ i dai seam a că s în t n u m a i a svecte d ife r ite a.le aceluiaşi e ven im en t. Principala prob lem ă ar f i aceea, de ce oare n u p lasează Luca locul întîm,- v lării în B e ta n ia . aşa cu m fa c ceila lţi tre i E va n g h e lişti ?

A ces t fa p t voa te fi a stfe l exp lica t :1. Luca. tovarăşu l lu i Pavel. era d in tre n ea m u ri

si istoria lucrării D o m n u lu i Isus scrisă de el cam după 25 de ani, dacă n u m a i bine, după crucificare, a fo s t scrisă în scopul de a a ju ta pe cei îm p reu n ă cu el d in tre neam uri.

?. P rin tr-o com paraţie a lui Luca cap. 7 ca o î n fă ţişare a e ven im en te lo r esenţia le p rezen ta te în cele pa tru E vanghelii, se poate dem o n stra că acest cap ito l n u poate f i găsit în ram a sa geografică adecvată, căci vo rb eşte despre d ife r ite locuri, e xp e r im e n te diferite , re la tări d ife rite şi a titu d in i d ife r ite a con ducătorilor Iudei.

3. E vangheliş tii M atei, M arcu şi Luca scriind im e diat du p ă acest e v e n im e n t• p u tea u re ţine n u m e le f e meii în cauză, să n u - l d ivu lge , p e n tru că ea se a fla încă în via ţă , în t im p ce Io a n . care şi-a scris E va n ghelia sa cam cu 40 şi ceva de an i m a i t îr z iu (95 d.Hr.) n u a a v u t n ici o ezitare în a da acest n u m e , spre a aju ta la m o n u m en ta liza rea uneia care a exerc ita to aşa de m in una tă cred in ţă în conducerea D uhu lu i S fîn t . !. )

Iii C U R IE R U L A D V E N T I S T

Studii BibliceE p i s t o 1 a

către EfeseniEpistola către Efeseni ocupă un loc de o deo

sebită im portanţă în teologia creştină. Putem spune că de-a lungul vremii influenţa apostolului Pavel a fost simţită, în principal, prin această epistolă- A fost scrisă în timpul pe cînd era întem niţat la Roma, cam în jurul anului 62 d.Hr., sau după unii scriitori bisericeşti în anul 63, pe vremea cînd domnea la Roma îm păratul Nero.

Lipsind din mijlocul credincioşilor şi a comunităţilor pe care le întemeiase, grija şi povara sa cea m are era ca ei să răminâ tari în Hristos, să ajungă la unitatea credinţei, la cunoştinţa Fiului lui Dumnezeu, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos. Efes. 4,13.

Aceste solii cuprinse în Epistola către Efeseni conţin învăţături ce trebuie studiate bine de Comunitate, deoarece în ele se subliniază marile adevăruri ale mîntuirii — planul întocmit din veşnicii de Dumnezeu şi în acelaşi timp ele îndrumează la sfinţenia sau evlavia practică, punînd în faţă idealul ce trebuie atins şi anume „credinciosul, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul11.

Este cazul să amintim aci cîteva din trăsăturile vieţii celui ce prin inspiraţie divină a scris această epistolă. Pavel, ales şi chemat de Dumnezeu la slujba de apostol era un orator pu ternic (Fapt. 17,22—31); un mare evanghelist şi ca teolog este socotit mai presus de toţi teologii din toate timpurile. Concepţia sa înaltă despre Hristos a dominat creştinismul. Totuşi, în ciuda atîtor daruri m ăreţe şi a înaltei sale chemări, era un om de o foarte m are umilinţă (1 Cor- 15,9; Efes. 3,8), caracterizat de o izbitoare modestie (Filip. 4,11.12; 1 Tim. 6,6.7).

Apostolul Pavel ducea cu sine, pretutindeni, atmosfera cerului- Toţi cei ce erau în preajma lui simţeau influenţa lui Hristos. Faptul că viaţa sa proprie exemplifica adevărul pe care îl vestea, dădea putere de convingere predică- rii sale.

REDACŢIA

STUDIUL I

RASCUMPARAŢI ŞI ÎNFIAŢI PRIN HRISTOSEfeseni 1,7

1. Cum prezintă Pavel alegerea şi chemarea sa ca apostol ? Efes. 1,1 p.p.

„Pavel, aposto l a l lu i Isus H ris to s p r in vo ia lui D um nezeu". A p ro ap e în fiecare ep is to lă foloseşte el aceas tă expresie . î n E p is to la c ă tre G a la ten i el

scrie : „Pavel, aposto l n u de la oam en i n ici p r in tr -u n om, ci p r in Isus H ris to s“ - A celaşi lu c ru îl găsim şi în E p is to la c ă tre R om ani şi a n u m e : „ P a v e l . . chem at să f ie apostol, p u s de o p a r te . .

„ P r in vo ia lu i D um nezeu," aceas ta dădea lu i P av e lo p u te rn ic ă conv ingere cu p r iv ire la ch em area d iv ină. P r in a legere d iv ină, p r in că lău z ire şi h a r dum nezeesc ş i-a co n tin u a t el p în ă la s f îrş itu l v ie ţii lu cra rea .

2. Către cine adresează apostolul această epistolă ? Vers. 1 u.p.

„Sfin ţii" . C u v în tu l acesta a fo st fo losit în că de t im p u r iu în sensu l de a d en u m i pe „creştin i". F a p te 9,i3. P av e l ad resează aceas tă ep is to lă a t î t celor d in E fes cît şi cred incioş ilo r în H ris tos Isus. de p re tu t in d en i . î n acelaşi t im p ad re s în d u -se m em b rilo r C o m u n ită ţi i p r in c u v în tu l „sfin ţi" P a v e l v re a să scoa tă în ev id e n ţă p u te re a d iv in ă de sfin ţire . P a r te a iu i D u m n e zeu este să n e sfin ţească , a n o a s tră să credem .

3. Prin ce cuvinte salută P avel pe credincioşii din Efes ? Vers- 2.

.,H ar" favoare , p e care D um nezeu o r e v a rsă d in belşug a su p ra no astră , şi f ă ră de care n u a m p u tea fi m ântuiţi, a şa cum zice c în ta rea : ,.Dacă h a ru l T ău n - a r fi, eu n ici n u m -aş m în tu i" .

„Pace" cea m a i m are nevoie a in im ii a p ă sa tă de păca t. H ris to s a p u r ta t p ăca te le no astre , su fe rin ţe le noastre , şi p ed eap sa care ne dă pacea a căzu t peste El, dev en in d p r in aceas ta „pacea" noastră .

4. Care sînt m otivele pentru care sîntem îndem naţi a binecuvînta pe Dum nezeu ? Vers. 3.

P a v e l b in ecu v în tează pe D um nezeu , care a b inecu- v în ta t pe cred incioş i „cu to t fe lu l de b in e c u v în tă n duhovniceşti" . F ă ră în d o ia lă că aci el se re fe ră la acele m ijlo ace r în d u ite de D u m n ezeu p e n tru m în tu i- re a n o a s tră : a legerea , în fie rea , ră sc u m p ă ra re a , v ia ţa v eşn ică şi m o şten irea îm p ă ră ţie i cerurilo r. F ie ca v ia ţa n o a s tră să fie n eco n ten it o lau d ă la ad resa C elui ce n e -a b in ec u v în ta t cu to t fe lu l de b inecu- v în tă r i d uhovn iceşti în Hristos.

5- In cine. cînd şi în ce scop au fost aleşi cei credincioşi ? Vers. 4 p. 1 şi 2.

G în d u l că no i s în tem ch em a ţi p r in iu b ire a lu i D um nezeu sp re a deven i f i in ţe va lo roase p e n tru veşnicie, a r t r e b u i să n ască în noi r îv n a care să ne îm b ă rb ă teze şi să ne s tim u leze a a tin g e aceas tă ţ in tă în a l tă : „sfin ţi şi f ă ră p r ih a n ă în a in tea Lui".

6. Ce a adus pentru noi jertfa Fiului lui Dum nezeu ? Vers. 7. 8.

„ In E l“> în H ristos, un icu l F iu a l lu i D um nezeu, a v em ră sc u m p ă ra re a . N im en i a ltu l decît n u m a i F iu l lu i D u m n ezeu p u te a săv îrş i m în tu irea n o astră , f i in d că n u m a i F iu l c are fusese îm p re u n ă cu T atăl, p u tea să n i-L descopere- N u m ai E l care cunoştea în ă l ţ im e a şi ad în c im ea iu b ir ii lu i D um nezeu p u tea face cunoscu tă aceas tă iubire.

„ P r in sîngele Lui", „ ie r ta re a păca te lo r" . C red in ţa în s îngele isp ăş ito r a l lu i H ristos aduce p acea (Coi. 1,20) şi ne c u ră ţă de păca t. 1 Io an 1,7. C înd S a ta

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1912 - I jJ

n a v ă u m p le su f le tu l cu d escu ra ja re , tr is te ţe , în tu necim e şi îndo ia lă , rez is ta ţi a ta c u ri lo r lui şi sp u n e ţi- i că singeie lu i Isus c u ră ţă de orice păca t. Voi n u vă p u te ţ i izbăvi s in g u ri de p u te re a isp itito ru lu i, d a r el t r e m u ră şi fuge. c înd s în t inv o ca te m erite le s îngelu i p re ţio s a l lu i lsus.

D um nezeu v re a să re s tab ilea scă ch ip u l Său m o ra l în credincios. In m ăsu ra în c a re te ap ro p ii de El, de Hristos, cu c ă in ţă şi p ă re re de râu , El Se v a a p ro p ia de tine cu în d u ra re şi ie r ta re .

7- Ce a descoperit Dum nezeu celor credincioşi ? Care era ţinta iinală a planului alcătuit de D um nezeu însuşi V Vers. 9.10.

„T a in a voiei S a le“ a fost desco p erită celui p ă că tos în p ă r ţi le ei esenţia le , în m are , f ă ră a m ă n u n te a le m ijloace lo r folosite, m ijloace p e care p ăcă tosu l n u le p u te a în ţe lege . P a v e l v o rb eşte d e sp re „price p e rea pe care o am eu d esp re ta in a lu i H ris to s“. Efes. 3.4. E l a p r im it p r in in sp ira ţie d iv in ă su fic ien tă lu m in ă p e n tru în d ru m a re a şi ed if icarea sfin ţilo r (Gal. 1, 12 ; Col. 1,25-26) d a r în a l tă p a r te e l r e c unoaş te p u te re a l im ita tă de în ţe leg e re a om u lu i m ceea ce p r iv eş te lu c ru r i le veşnice. 1 Cor. 13,12.

„L a p lin irea v re m ilo r“. A ici este a r ă ta t tim pul, v re m e a lu c ră r i i de m în tu ire . D upă cum ex is tă u n t im p p o tr iv i t p e n tru se m ăn a t şi a ltu l p e n tru secerat, to t a şa ex is tă v re m e p o tr iv i tă p e n tru ac ţiu n ile lu i D um nezeu în leg ă tu ră cu m în tu irea celor c re d in cioşi. E x is tă lu c ru r i c are p o t fi în d ep lin ite în tr -u n a n u m it t im p şi n u în a ltu i, deoarece D um nezeu a re de a face cu f i in ţe cu lib e ră v o in ţă şi E l nu v a î n cerca să co n str în g ă la o su p u n e re fo rţa tă , în ce p r i v eşte p lan u ri le Sale. D e-a lu n g u l v re m ii au a v u t loc d es iă şu ră r i succesive a le p lan u lu i lu i D um nezeu, s tad iile u rm ă to a re de dezvo lta re d u c în d la com ple ta şi f in a la lu i în d ep lin ire , c înd se v a a ju n g e la o p e r- lec tă u n i ta te în u n iv ersu l lu i D um nezeu.

„Ca să s lu j im de lau d ă slavei Sale", este a m in tit de tre i o ri în acest capitol. U n sac rif ic iu n espus de m a re a fost făcu t de F iu l lu i D um nezeu. G loria, onoarea , bogăţiile şi fav o area o fe rite de F iu l lui D um nezeu celor a i Săi, s în t de o v a lo a re in f in i tă şi d rep ţii i i v o r ad u ce n e în ce ta t la u d ă în to a tă veşn ic ia p e n tru n espus de m a re a S a iubire .

8. Ce lucrare face Dum nezeu pentru cei ce aud Cuvintul şi cred în Isus Hristos ? Ce constituie s i gilarea sau pecetluirea ? Vers. 13.14

E x is tă o o rd in e în ce p riv eş te sch im b area v ieţii c red inciosu lu i : în tî i este au z irea C uvîn tu lu i, apoi c red in ţa în C uv în t şi aceste ia îi u rm ează pece tlu irea ce se face p r in D u h u l Sfînt. D a r p e n tru ca D uhu l S fin t să p<jată locui în cred incios şi să-Ş i p u n ă sig iliu l Său, in im a treb u ie go lită de orice necură ţie . Aposto lii pe v re m u ri s-au p re g ă ti t în m od serios p e n tru Z iua C incizecim ii p r in : M ărtu ris ire , căin ţă, consacra re şi ru g ăc iu n i a rză toa re , şi n u m a i a tu n c i a fost re v ă rsa t D u h u l S f în t a su p ra lor. A ceeaşi lu c rare , în tr -o m ă s u ră şi m ai m are , t reb u ie să a ib ă loc acum în Com unita te-

STUDIUL 2

SPRE PLINĂTATEA LUI HRISTOS

Efeseni 1.22,23

1. Ce cunoştea apostolul P avel despre starea spirituală a credincioşilor din Efes ? Efes. 1, 15.

C red in ţa şi d ragostea , două v i r tu ţ i cap itale , a tî t d e necesa re p e n tru c reş te rea sp ir i tu a lă . Lăsaţi ca sufletul să se înalţe continuu în rugăciune c ă tre D um nezeu p e n tru ca El să rev erse d in belşug aceste d a ru r i a su p ra C o m u n ită ţi i Sale.

2. Starea Comunităţii din Efes ce prilejuia apostolului Pavel ? Vers. 16.

C om u n ita tea d in Efes e ra com pusă d in to t fe lu l de p e rso an e ; de to a te n e am u rile ce tre b u ia u să a l că tu iască u n s in g u r corp în Hristos- P e n tru aceas ta se ru g a el neconten it.

3. Ce anum e dar cerea în rugăciunea sa apostolul Pavel de la Dumnezeu pentru credincioşii din Efes? Vers. 17.

A posto lu l P a v e l în ă l ţa ru g ăc iu n ea sa c ă tre „T a tă l slavei" sau cum zicea d iaconu l Ş te fan în F ap te 7.2 : „D um nezeul slavei". S lav a este p a r te a de m oşten ire a s f in ţilo r . Efes. 1,18. P e n t ru ca să p o a tă a- v ea p a r te de aceas tă m o şten ire a slavei, C o m u n ita tea treb u ie să re flec te c h ia r de pe acu m raze le f r u m use ţii c a ra c te ru lu i D o m nulu i n o s tru Isus Hristos-

A vem nevoie de în ţe lep c iu n e de sus ca să în ţe le gem rev e la ţi i le d ivine. A v em nevoie de în ţe lep c iu n e şi descoperire ca să-L cunoaştem . C red in ţa lu c r in a d in iu b ire este che ia cunoştin ţe i. A posto lu l Ioan scria : „Şi oric ine iubeşte , cunoaşte pe D um nezeu". C eea ce face su f le tu l în s ta re să p r im ească în ţe lep c iune d in c e r este căin ţa , c red in ţa şi iub irea .

4. Ce altă cerere mai înălţa în rugăciune apostolul pentru credincioşii din Efes ? Vers 18. p. p.

„Să v ă lum ineze ochii in im ii". E x p res ia aceas ta e ste re d a tă o s in g u ră d a tă în S c rip tu ră , în acest tex t. E ste a d e v ă ra t că o p e rso a n ă m erg e u n d e îl m în ă in im a. i?i de aceea in im a treb u ie sa fie lu m in a tă ca să n u n e ducă pe o cale rea.

5. Ce voia încă Pavel să ajungă să cunoască credincioşii acelei Comunităţi ? Vers. 18. u.p.

A posto lu l P a v e l se ru g a ca to td e a u n a credincioşii să fie con ştien ţi de în se m n ă ta te a sp e ra n ţe i ca p r in c ip iu în v ia ţa de aici şi ca o ră sp lă t i re şi p r iv ileg iu în veşnicie . Isus H ris to s este sp e ra n ţa noastră .1 Tim . 1,1. Se m ai ru g a aposto lu l ca ei, cred incioşii d in E fes să-şi a m in tea scă m e re u de bogăţia slavei m oşten ir i i Lui. în d e m n u l a ces ta este d a t şi p e n tru a ne p u n e în c red erea în b ogă ţia slavei lu i D um nezeu, m o şten irea n o astră . C are este aceas tă bogăţie a s lavei pe care D um nezeu a re v ă rsa t-o în p a r te ch ia r d e pe a cu m a su p ra c red incioş ilo r ? C ălăuz irea în to t a d e v ă ru l p r in D u h u l S fîn t (Ioan 16,13), m în tu irea p r in s îngele D o m n u lu i n o s t ru Isus H ris tos (1 P e tru1. 18.19), lu c ra re a de m ijlo c ire a D om nulu i H ristos (1 Tim . 2.5) şi p r in c re d in ţă ,ch iar de pe acu m v ia ţa veşnică şi fe ric irea n esf îrş ită pe nou l păm în t.

6. Luminarea inim ii ce ne face încă în stare să pricepem ? Vers- 19.

7. Prin ce s-a manifestat nemărginita putere şi tă rie a lui Dum nezeu ? Vers. 20. 21.

A ceeaşi p u te re d iv in ă care L -a în v ia t pe D om nul n o s tru Isus H ristos, este aceea care d ă v ia ţă su f le tu lu i „m o rt în g reşe li şi în păca te" . Efes. 2 , 1.

L egea D u h u lu i de v ia ţă în Isu s Hristos, „p u te rea în v ie rii Lui", izbăveşte p e c red incios „de L egea p ă ca tu lu i şi a m orţii" . F ilip . 5,10 ; Rom- 8. 2. Acei care p rivesc la Isus şi la c a ra c te ru l S ău desâv îrş it, ş i-L p rim esc în in im a lor, a u v ia ţa veşnică. P r in S p ir itu l S fîn t a l lu i D u m n ezeu p r im it în in im ă, p rin c red in ţă , este în cep u tu l v ie ţii veşnice. în v ie re a lui H ris tos es te o g a ra n ţ ie a în v ie r ii celor s f in ţi (1 Cor. 15. 20-22) şi p ro s lăv irea S a este o g a ran ţie a p ro s lăv ir ii f in a le a sfin ţilo r.

8. C ui este încredinţată conducerea bisericii Iui Dum nezeu de pe acest păm înt ? Vers. 22-

D o m nul H ris to s este căp e ten ia bisericii. El v e ghează cu m u lt in te re s a su p ra ei. H ristos este p re zen t la o rice a d u n a re a cred incioş ilo r Săi. E l cu noaşte pe to ţi cei ce s în t a i Săi şi s în t în serv ic iu l S ău şi E l este g a ta să to a rn e în in im ile lo r u le iu l cel sfînt, căci v a fi p ro c la m a t C u v în tu l Evanghelie i, p r in p u te re a lu i D um nezeu.

9. Dacă Hristos este Capul, ce spune apostolul Pavel că este biserica ? Vers. 23.

C o m u n ita tea în ze s tra tă cu n e p r ih ă n ire a D om nulu i no stru Isus Hristos, e ste re p rez en ta n tu l S ău p r in care să se m an ife s te d in p lin bogăţiile în d u ră r ii , b u n ă tă ţ i i h a ru lu i şi iub irii Sale.


STUDIUL 3

DIN MOARTE LA VIATA ÎMPREUNA CU HRISTOS

Efeseni 2,5

1. Care era starea credincioşilor din Efes înainte de a cunoaşte pe Hristos ? Efes. 2,1.

D upă cum D um nezeu a ch em a t d in m o arte la v ia ţă pe D om nul n o s tru Isus H ris to s şi L -a r în d u it să dea v ia ţă şi n e m u rire şi să m în tu ia scă pe c re d incioşi de p ăca te le lor, to t a s tfe l H ris tos ch eam ă a stăz i credincioşii, d în d u -le p u te re să t ră ia sc ă o v ia ţă s f în tă ; u m p lîn d in im ile lo r cu sp e ra n ţă şi b u curie.

2. Cum prezintă P avel aceeaşi problemă credincioşilor din Colose ? Col. 2,12.13-

„V -a adus la v ia ţă îm p re u n ă cu El, d u p ă ce ne-a i e r ta t greşelile". I e r ta re a este m are le a c t a l in d u ră r i i d ivine. N u m ai H ris to s n e p o a te aduce ierta rea , pe care o p r im im p r in s îngele Său. M at. 26,28.

L a r în d u l n o s tru av em d a to r ia de a ie r ta aşa p re cum a m fost ie rta ţi. N im ic n u p o a te în d re p ta ţi m a n ife s ta rea u n u i sp ir i t n e ie r tă to r în in im a celor ad u şi la v ia ţă p r in Isu s H ristos.

3. Num eşte cîteva din m anifestările v ieţii celor din Efes, înainte de convertire ? Efes. 2,3.

S a ta n a este m are le a d v e rs a r şi isp iti to r a l celor credincioşi. 1 P e t r u 5> 8 ; 1 Tes. 3 .5 . E l e ste v ră jm a şu l ce se a m ă n ă neg h in ă . M at. 13,39. El este l a u u m inc iun ii. Io an 8,44. A ceastă p u te re în şe lă to a re u rm a să fie n im ic ită p r in H ristos şi păcă tosu l, p r in c red in ţă în H ris tos av ea să fie izb ăv it d e legea p ă ca tu lu i şi a m orţii.

4. In dragostea Sa cea mare şi prin îndurarea Sa ce a făcut Dum nezeu pentru n o i? Vers. 4,5.

„N e-a ad u s la v ia ţă îm p re u n ă cu Hristos". H r is tos a fost c h em a t d in m o rm în t şi cred inciosu l este c h em a t d in m o ar te a sp ir i tu a lă .

T ran s fo rm a rea c a ra c te ru lu i este o d o vadă că H r is tos locuieşte în noi. S p ir i tu l lu i D u m n ezeu produce în su fle t o v ia ţă nouă, a d u cîn d g în d u rile şi do rin ţe le la su p u n e re f a ţă de v o in ţa lu i H ristos.

5. Ce favoare deosebită este acordată celor credincioşi ? Vers. 6.

,-Ne-a p u s să şed em îm p re u n ă în locuri cereşti11. D acă a m fost în v ia ţ i îm p re u n ă cu H ris to s şi s în tem „ în H ristos şi u n a cu E l“, şi H ris tos s tă acu m la d re a p ta T a tă lu i în ceruri, a tu n c i noi, în sensu l a - ces ta şedem îm p re u n ă cu E l în ceruri.

6. In afară de izbăvirea din păcat a celor credincioşi, ce se mai urmăreşte prin lucrarea de mîntuire?Efes. 2,7-

N u m ai cei m în tu iţ i a u cunoscu t lu p ta g rozavă cu p ă ca tu l şi m a re a îm p o tr iv ire a lu i S a ta n a pe care în să l -a u în v in s p r in H ristos, do v ed in d as tfe l ca n e d re p te acuza ţiile pe c a re e l le ad u cea îm p o tr iv a lu i D um nezeu.

7. Care sînt e lem entele care operează în ceea ce priveşte m întuirea noastră ? Efes. 2,8.

H a ru l este p a r te a lu i D um nezeu şi c red in ţa este p a r te a c redinciosului. C red in ţa accep tă d a ru l lui D um nezeu. P r in a c tu l în c red er ii n o astre în El noi s în tem m în tu iţi , d a r n u c red in ţa este m ijlocu l p e n t r u m în tu ire a no astră , n u ea n e m în tu ieş te , ci este doar u n can a l p r in care p r im im d a ru l lu i D u m n e zeu.

8. Cum vorbeşte apostolul despre mîntuire în epistola către Romani ? Rom. 8,24.25.

S p e ra n ţa este u n e lem en t e sen ţia l în lu c ra rea de m în tu ire . N ici o c lipă să n u n e p ă răsească sp e ra n ţa şi c red in ţa . C red in ţa acceptă , d a r sp e ra n ţa este cea care aş teap tă . C red in ţa este în le g ă tu ră cu Cel care p rom ite , d a r sp e ra n ţa se ocupă de lu c ru r i le fă g ă du ite . C red in ţa îşi însuşeşte , d a r sp e ra n ţa an tic i pează. P u te re a aceste i sp e ra n ţe este n u m ită în N oul T es ta m en t „ feric ita n ă d e jd e 11 p r in care t reb u ie să t r ă im şi să lucrăm - P u n c tu l c en tra l a l sp e ra n ţe i este re v en irea de a d o u a o a ră a D o m nulu i H ristos, care ad u ce ră sp la ta celo r credincioşi, v ia ţa veşnică , d e p l in ă u n ire cu El, d ev en in d p e n tru veşn icie fii a i lu i D um nezeu.

9. De ce nu se capătă m întuirea prin faptele proprii ? Efes. 2,9. P e ce cale este înlăturată de D um nezeu lăudăroşenia ? Rom. 3,27.

D om nul H ris to s a v ă zu t că sp ir i tu l în d rep tă ţir i i de sine v a fi u n b les tem p e n tru C om unita te . U nii v o r crede că ei p o t face ceva ca să cîştige p r in m e r i te p e rso n a le u n loc în ceruri. A tu n c i eu l v a p red o m in a şi Isu s v a fi lă sa t la o parte- Ei se v o r crede su p e rio r i f a ţă de f ra ţi i lor. V or f i do rn ic i d u p ă l in g u şire şi v o r f i inv id ioşi d acă n u li se va d a im p o r ta n ţă . P e n tru a fe r i b ise rica de aceas tă p rim ejd ie , D u m n ezeu aco rdă cred incioş ilo r n e p r ih ă n ire a n u p r in fap te , ca să n u se lau d e n im eni, ci p r in c red in ţa în Isu s Hristos. Şi a s tfe l p r ic in a de laudă , zice apostolul, s -a dus.

10. Care este datoria celor pe care Dumnezeu, prin lucrarea Sa, i-a chemat din moarte la viată ? Efes. 2,10.

A cest v e rse t a r a tă c la r de ce şi p e n tru ce fig u rează în v ia ţa c red inciosu lu i „ fap te b u n e 1'-

Ele f ig u rează p e n tru că D um nezeu în su ş i le -a p reg ă tit, ca să u m b lă m în ele. P r in fap te le lo r b u n e u rm aş ii lu i H ris tos n u t reb u ie să se p roslăvească pe ei înşişi, ci p e A cela p r in a l C ă ru i h a r şi p u te re a u fost în d ep lin ite . S p u n ea aceas ta aposto lu l P a v e l şi C o rin ten ilo r p r in u rm ă to a re le în tre b ă r i cerce tă to a re : „C ăci c ine te face deoseb it ? Ce lu c ru a i p e care să nu-1 fi p r im it ? Ş i dacă l-a i p r im it, de ce te lauzi ca şi cum n u l-a i fi p r im it11? 1 Cor. 3, 7.

STUDIUL 4

UN TEMPLU SFÎNT IN DOMNUL

Efeseni 2,21.22

L u cra rea ap o sto lu lu i la E fes e ra r în d u ită de D u m n ezeu să facă o ad în că im p res ie a su p ra celo r ce se d e d au la v ră ji to r ie . M in u n ile care se săv îrşeau p r in a posto lu l P a v e l în tre c ea u orice v ă zu se ră m ai în a in te E fesen ii ş i e ra u de aşa n a tu ră că n u p u te a u să fie im itate- A s tfe l D um nezeu în ă l ţa pe se rv u l Său în a in tea celor ce s lu jea u idolilor.

1. După ce a arătat poziţia la care au ajuns credincioşii, ream intindu-le încăodată de starea lor dinainte de convertire, în ce cuvinte o descrie Apostolul ? Efes. 2,11.12.

In v re m e a aceea fa rise ii v e d ea u în ceilalţi o am en i n u m a i n iş te n e tă ia ţ i îm p re ju r care n u p u tea u fi, p o t r iv i t concep ţie i lor, p ă r ta ş i a i fă g ăd u in ţe lo r d a te lui A b raam . Ei u i ta u în să că lui A b ra a m _i s -a socotit c red in ţa sp re în d re p tă ţire în a in te de tă ie re a îm p re ju r . C ircum ciz iunea e ra u n sem n ex terio r, d a r c re d in ţa e ra aceea care ad u cea b in ec u v în ta rea fă g ă du ită . Rom . 4, 9-11.

A ceasta n u este o co n d am n are p e n tru p ăg în i ci este o s im p lă a f irm a re a fa p tu lu i că ne fiin d în le g ă tu ră cu M esia, e rau lip s iţi de izvoru l p u te r i i r e genera toa re .

D acă păg în ii e ra u s tră in i de leg ăm in te le în g ă du in ţe i, e ra v in a u rm aş ilo r lu i A b raam , f i in d că ei n -a u a d u s la în d ep lin ire p la n u l lu i D um nezeu .

"I 7 II A N U A R I E — F E B R U A R I E 1972

Ei n u a v ea u o sp e ra n ţă în M esia şi de aceea nu p u te a u n ă d ă jd u i să p rim ească b in ecu v în tă r ile ce vor v en i p r in El-

N eam u rile n u d uceau lip să de dum nezei, aveau p re a m u lţ i dum nezei idoli — pe v re m e a aceea — d a r n u a v ea u c u n o ştin ţă d esp re D um nezeu, a le că ru i a tr ib u te e rau : sfin ţen ie , iub ire , d rep ta te , m ilă şi în d u ra re .

2. Care era îndem nul lui Pavel cu privire la sta rea mai dinainte ? Yers. 12 p. p.

„A d u ceţi-v ă a m in te “. A d u cerea am in te treb u ie să n e conducă la um ilin ţă , v âz în d ceea ce a făcu t D um nezeu p e n tru noi, la re cu n o ş tin ţă f a ţă de în d u ra re a Sa cea m a re şi la co n tin u ă v eg h ere îm p o triv a isp ite lo r şi păca tu lu i. De a sem en ea ad u ce rea am in te treb u ie să ne in sp ire şi m a i m u ltă iu b ire fa ţă de M în tu ito ru l n o s tru Isus Hristos.

3. Prin ce au fost apropiaţi de Dumnezeu, cei ce erau departe de El ? Vers- 13.

„Sîngele scum p a l lu i Isus H ristos, M ie lu l fă ră c u su r şi p r ih a n ă 11, n e -a a p ro p ia t de D um nezeu. In ep is to la c ă tre R om an i 5,9 şi in Coloseni 1,14.20, a- p o s to lu l a r a tă şi a lte b in ec u v în tă r i pe care le -am p r im it p r in sîngele lu i Isus H ristos : ră sc u m p ă ra re a , ie r ta re a păcte lor, n e p r ih ă n ire a şi pacea.

4. Ce este Hristos pentru noi ? Vers. 14. p.p.

D om nul H ris tos este l in iş tea n o a s tră creştinească. S u fle tu l n o s tru e co n tin u u zbucium at, f r ă m în ta t şi n e l in iş t i t d in cauza păca tu lu i. D a r ace la care p r in C u v în tu l S ău a l in iş ti t pe v re m u ri fu r tu n a şi v a lu r i le m ării, este b in evo ito r şi g a ta şi astăzi, d acă -L che m ăm , să l in iş tească v a lu r ile su f le tu lu i n o s tru şi să n e dea pacea.

5. Fiind El pacea, ce a făcut cu barierele care despărţeau ? Vers. 14. u.p-

D um nezeu n u face deoseb ire în tre credincioşi, în a in te a L ui to ţi s în tem egali, s în tem una . H ristos a v e n it să s fă r îm e orice zid de desp ă r ţire . P a v e l sp u n ea : „şi a su rp a t z id u l de la m ijloc care -i d e sp ă r- ţe a “.

6. Prin ce a înlăturat Domnul Hristos vrăjmăşia? Ce a adus îndepărtarea vrăjm ăşiei ? Vers. 15.16.

„ P r in t ru p u l S ău a în d e p ă r ta t v ră jm ă ş ia d in tre ei, L egea p o ru n c ilo r în o r în d u ir ile e i“ sau cu m spune A posto lu l P a v e l C oloseniior „a ş te rs zap isu l cu po ru n c ile lu i care s tă te a u îm p o tr iv a n o a s tră 1'. Col. 2,14. L u cru l acesta este- în g en era l cunoscu t că n u este v o rb a de L egea m orală , L egea C elor Zece P orunci, care este veşn ică de nesch im ba t, ci se re fe ră la legea cerem onia lă , d in care Iude ii de pe v rem uri, p r in m în d rie şi egoism făcu se ră b a r ie ră de n e trecu t p e n tru N eam uri. C înd u m b ra — legea cerem onia lă cu to a te je r tfe le şi p rev ed e rile ei — s-a în tî ln i t cu H ris tos —, cele d in tîi au fost d esfiin ţa te .

„Şi a îm p ă c a t p e cei doi cu D u m n ezeu • . . f ăc înd a s tfe l pace". In te n ţ ia lu i S a tan a e ra ca să ad u căo d e sp ă r ţire ve şn ică în tre D u m n ezeu şi c rea tu r ile Sale, d a r ’ p r in H ristos, p r in je r t fa Sa, credincioşii a u fost îm p ăcaţi cu D um nezeu.

7. Ce veste a venit Domnul Hristos să ne aducă ? Vers. 17.

H ristos nu a v en it nu m ai să ad u că v es tea cea b u n ă a păcii, a îm p ăcăr ii cu D um nezeu, d a r E l în suşi este pacea noastră .

8. Pe lingă toate cele amintite, ce favoare deosebită ne-a adus încă jertfa Domnului Hristos ? Vers- 18.

P r in m erite le D om nulu i H ris to s av em in tra re la T ată l. în n u m ele L u i şi p r in El ne p re ze n tă m la T a tă l şi vom fi p rim iţi. D o m nul H ris tos a d a t a- ceastă a s ig u rare : „A d ev ăra t, a d e v ă ra t v ă sp u n că o rice v e ţi cere de la T a tă l în N um ele Meu, v ă va da. P în ă acum n -a ţ i ceru t n im ic în N um ele M eu, ce

re ţi şi v e ţi căpă ta , p e n tru ca b u c u ria v o a s tră să fie deplină". „D acă v e ţi c ere ceva în N um ele M eu voi face“. Ioan 16, 23.24 ; 14,14.

9. Prin cine creşte clădirea spirituală ? Ce trebuie să devină credincioşii ? Vers. 21-22.

H ristos este A cela c a re ţ in e lao la ltă d ife r ite p ă r ţ i a le casei sp ir itu a le , m o d elîn d u -le şi u n in d u - le p r in re p re z e n ta n tu l S ău de pe p ăm în t, D u h u l Sfînt.

A posto lu l P e tru scriind credncioşilo r de p re tu t in d en i le sp u n ea : „Şi voi ca n iş te p ie tre vii, s în te ţi z idiţi ca să f iţi o casă d u h o v n ic e a sc ă . . 1 P e tru 2,5.

Să ne a m in tim de co n stru irea tem p lu lu i lu i Solo- m on. G r i ja şi a te n ţ ia deoseb ită m an ife s ta tă cu ocazia co n stru ir i i tem p lu lu i este u n e x em p lu p e n tru noi care ne a ra tă cu c îtă a te n ţie t reb u ie să lu c răm la c lăd irea c a ra c te ru lu i nostru . N u t re b u ia fo losit m a te r ia l ieftin , de o ca li ta te slabă. A rm o n iza rea şi îm b in a rea ex ac tă a p ă r ţi lo r com ponen te n u se făcea la voia în tîm p lării, to tu l e ra ca lcu la t perfect- B u ca tă cu b u c a tă e ra p re g ă ti tă p e n tru locu l ce t re b u ia să - l ocupe. C um a fost a tunc i, to t a s tfe l t reb u ie să fie şi a cu m la c lăd irea tem p lu lu i sp ir i tu a l. E şti tu o p ia t ră b ine şle fu ită , ai locul tă u în c lăd irea tem p lu lu i sp ir i tu a l şi te a rm o n izezi b ine cu cele la lte p ie tre v ii ?

STUDIUL 5

TAINA LUI HRISTOS, DESCOPERITA

Efeseni 3,3.5

1. Cum prezenta Apostolul P avel însărcinarea dată lui de Dumnezeu? Efes. 3,1.2.

A postolu l P a v e l fusese a les în m od specia l de D u m nezeu (Fap te 9,15) aşa cu m i s -a spus om ulu i lu i D u m nezeu A n a n ia d in Dam asc. El a fost ch em a t de D om n u l Isus H ristos, p e n tru a fi t r im is la N eam uri. F ap te 26,16— 18-

V ia ţa sa în tre a g ă a fost p u să în s lu jb a a lto ra . El e ra m odest, n u u m b la d u p ă in te re se le sale, ci cău ta b inele a lto ra .

2. Cum spune Pavel că luase cunoştinţă de taina lui Dumnezeu? Vers. 3.

3. Citind cele scrise de Pavel, de care lucru puteau să-şi dea seam a credincioşii din Efes? Vers. 4.

4- Necunoscută în veacurile celelalte, prin cine şi cui a fost descoperită această taină? Vers. 5.

5. Ce cuprindea în sine această taină? Vers. 6.

6. Cum a fost descoperită această taină Apostolului Petru? Fapte 10,34.35; 11,15.17.

V enind p e p ăm în t, D o m nul H ristos, do rea să p re z in te ucen ic ilo r Săi a d e v ă ru l cu p r iv ire la su rp a rea „zidului de d esp ă rţire" d in tre Iz rae l şi ce le la lte n e a m uri- î n c îteva ocazii E l a p re ze n ta t acest fa p t şi a n u m e : p r in ră sp lă t irea c red in ţe i su taşu lu i d in Ca- p e rn au m , apo i c înd a p re d ic a t C u v în tu l S a m ari ten i- lo r d in ce ta tea S ihar, şi m ai lă m u r i t cu ocazia v in decării fiicei fem eii siro -fen ic iene . U cenicii D o m n u lu i H ristos în să n u m ai m a i t îrz iu au a ju n s să în ţe leagă pe d ep lin a d ev ă ru l că „D um nezeu a făcu t ca to ţi oam en ii ieşiţi d in u n u l singur, să locu iască pe toată fa ţa p ă m în tu lu i“. F a p te 17,26.

7. Cum a devenit Pavel slujitor şi apostol al lui Hristos? Efes. 3,7.

8. Harul care i-a fost acordat şi onoarea ce i-a fost dată ce au lucrat în Pavel? Vers. 8.

L a p orţile D am ascu lu i v iz iunea crucii a sch im b a t în treg cu ren tu l v ie ţii lu i Pavel- P e rsecu to ru l a d ev e n i t apostol. în v ă ţă to ru l d ev ine ucenic. A n i de zile a în v ă ţa t să cunoască pe D um nezeu şi pe D om nul H r is tos. H a ru l nespus de m are care i-a fost acorda t, l-a condus la cea m ai ad în că um ilin ţă . N ic ioda tă în v ia ţă n -a u i ta t pe Cel care a fost p e n tru el Izvoru l î n ţe lepc iun ii şi pu terii.


9. în ce cuvinte alese vorbeşte despre succesul lui Petru în lucrul Domnului? Gal. 2,9.

Cu c ît v om p r im i m ai m u lt d in h a ru l lu i H ristos cu a tî t vom fi m ai am ab ili, şi m ai b un i fa ţă de alţii, în c in s te d înd în tî ie ta te a ltu ia .

10. Ce răspundere avea apostolul P avel în harul ce-i fusese dat? Efes- 3,9.

A cela ce fusese c h em a t ca p ropovădu ito r, apostol şi în v ă ţă to r (2 Tim. 1,11) dovedea iub ire (1 Cor. 16,24), e ra neobosit în lu c ru l lu i (1 Tes. 2,9), nu r îv n ea du p ă bogăţie (Fap te 20,23.34), p red ica c rucea lu i H ristos (1 Cor. 2,2), d ep in d ea de ru g ăc iu n ile C om unită ţii (Rom. 15.30), e ra a p ă sa t de g r i ja p e n tru C om unită ţi (2 Cor. 11,28) şi se socotea cel m ai n e în sem n a t d in tre aposto li (1 Cor. 15,9). A şa a s lu j i t P a v e l pe H ristos făc în d cunoscu tă ta in a lu i Hristos-

STU D IU L G

SĂ CUNOAŞTETX DRAGOSTEA LUI HRISTOS

Efeseni 3,19

1. Pentru ce spunea P avel că trebuie pusă în lumină isprăvnicia tainei ascunsă de veacuri? Efes. 3,10-

In acest s tu d iu în v ă ţă m că, C om u n ita tea a re p a r tea ei în su s ţin e rea şi ju s tif ic a rea în ţe lep c iu n ii şi cu n o ştin ţe i divine, a şa cum a fost a r ă ta tă aceas tă î n ţe lepciune în p la n u l de m în tu ire . C om unita tea , scria aposto lu l Pavel, „este o p riv e liş te p e n tru lum e, în geri şi oameni*1. 1 Cor. 4,9. în g er ii şi f i in ţe le d in în treg u n iv e rsu l t reb u ie să v ad ă h a ru l lu i D um nezeu, mila, în d u ra rea , ră b d a re a şi ie r ta re a Sa, lu c r în d p e n t ru m în tu irea celor ce au păcă tu it.

D um nezeu v re a ca C om u n ita tea să fie o m an ife s ta re v ie a în ţe lep c iu n ii dum nezeieşti, p re cu m un b o lnav g ra v ce a fost v in d eca t este o m ă r tu r ie a în ţelepciun ii şi desto in ic ie i m edicu lu i ce l -a t ra ta t .

2. Cu cine a alcătuit Dum nezeu acest plan? Efes. 3,11-

3. Ce avem prin credinţa în Hristos? Vers. 12.

P ă c a tu l a d e sp ă r ţi t pe păcă tos de D um nezeu cre- ind o p ră p as tie de n e trecu t. H ristos a fost Cel care a în tin s u n pod tra in ic peste aceas tă p răpastie , un in d ia ră ş i pe credincios cu D um nezeu.

4. Meditînd asupra planului minunat de mîntuire întocmit de Dumnezeu, la ce l-a condus aceasta pe Pavel? Vers. 14.15-

G în d u l în t r e ru p t în v e rse tu l 1 d in acest capito l „ ia tă de ce“, este r e lu a t a cu m în v e rse tu l 14, „ ia tă de ce, zic, îm i p lec genunchii...".

5. Care este una din cererile lui P avel în rugăciunea sa pentru credincioşii Comunităţii din Efes? Vers. 16.

H a ru l care ne în tă re ş te este de la Dum nezeu- El ne este t ran sm is p r in D uhu l Sfîn t. „Ci voi veţi p r im io pu tere" . A ceeaşi p u te re care co n v erteş te su fle tu l treb u ie să co n tin u e aceas tă lucra re , d acă treb u ie să vedem o c reş te re sp ir itu a lă . Şi aşa cum v ia ţa fizică e su s ţinu tă şi se dezvoltă p r in h ra n ă şi in te lec tua l p r in g în d ire şi cugetare , to t a şa v ia ţa sp ir i tu a lă este su s ţin u tă p r in p re ze n ţa şi p u te re a D u h u lu i S f în t şi p r in s tud iu l C uvîn tu lu i.

6. Ce cerere deosebită se cuprînde în rugăciunea înălţată de apostolul Pavel? Vers. 17.

C reştin u l t reb u ie să se fo losească de m ijloacele d iv ine p e n tru c reş te rea sp ir i tu a lă . F iin d în răd ă c in a ţi în H ristos şi în iu b irea Sa, desch iz înd in im ile D u h u lui Sfîn t, vom c reş te n e în c e ta t în cele sp irituale-

7. Care vor fi rezultatele dacă viaţa noastră va fi călăuzită de principiul iubirii? 1 loan 4,7.

P ă z ire a C u v în tu lu i lui H ristos e ste s tr în s leg a tă cu locu irea lu i H ris to s în noi. D acă credinciosul a re iii b ire în in im ă, a tu n c i va cu n o aş te p e D um nezeu şi-L v a iub i şi v a păzi p o ru n c ile Sale. Iu b irea f a tă de D um nezeu ne v a conduce şi la iu b ire a f a ţă de aproapele .

8. Cît din dragostea lui Hristos trebuie să ajungă să priceapă cel credincios? Efes. 3.18.

9. Prin ce ajungem plini de toată plinătatea lui Dumnezeu? Vers- 19.

C ontem plînd iu b irea lu i H ristos noi zăbovim la ţă rm u l u ne i iub iri ce nu noato ri m 3 ''” T":,tă. P r iv in d v ia ţa S a p e păm în t, sacrific iu l S ău p e n tru noi, lu c ra re a Sa în ceruri, ca M iiloc ito r a l n o s tru si locas’iriif> De care le p reg ă teş te c e n t r u cei ce-L, iubesc, n u p u tem decît să ex c lam ăm : ..O. lărg im ea , în ă lţim ea , lu n g im ea şi ad în c im ea iub irii lui H ris to s“.

10. Pentru care m otive se cuvine lui Dumnezeu slava şi cinstea în biserică în Isus Hristos ? Vers. 20.21.

STUDIUL 7

APOSTOT* tt p \ Vf.-I CRIMELECOMUNITĂŢI CRFŞTINE

loan 17.20.21

V eştile p e care a p o s to li i P av e l le p r im e a cu p r i v ire la apostaz ia ce-si făcuse loc în C om unita te . îl îng riio ra . Oare. g îndea el t o a t ă lu c ra rea sa p e n tru credincioşi să fie zad a rn ică ? M u lte nop ţi le p e tre cea el în ru găciunea c e n t ru ca D um nezeu să în tă rească aceste C om unită ţi, si ac»asta cu a t î t m ai m u lt cu cît auzea de m etodele folosite de d iz iden ţi p e n tru a c o n tra ca ra lu c ra re a sa. O ric înd avea ocazia scria bisericilor, m u str în d u -le , m îne îm flu-le , în d em n în d u - le şi în cu ra j în d u - le aşa cum cerea s ta rea lor.

1. Cum sfătuia Pavel pe credincioşi să se poarte ? Efes. 4, 1.2-

P av e l în d em n a pe fra ţi i săi să m an ife s te în v ia ta lo r p u te rea a d ev ă ru lu i c red in ţe i ne care-1 p rim ise ră . P r in b l în d e te si am ab ili ta te , ră b d a re si iu b ire ei u rm au să ex em plifice ca rac te ru l lu i H ristos şi să a- rat.“ hinof>uvîntările m in tu ir ii Sale.

Rlîndetea. si u m ilin ţa lui H ristos este n u te re a c re d inciosului. D in tre to a te lu c ru r i le care s în t cău ta te , do rite si cu ltiv a te n im ic n u e m ai de n re t. în a in tea lui D um nezeu ca o in im ă c u ra tă şi o dispoziţie îm b ib a tă cu m u lţu m ire si pace.

2. Ce trebuie să se străduiască credincioşii să păstreze ? Vers. 3.

P e n tru C o m u n ita te u n irea sub to a te asn^cteie ei a fost u n p r in c ip iu de seam ă. U n irea n roduce tărie , d ezb in area s lăbic iune. U n irea n roduce pace. dezb in a rea p roduce tu lb u ra re . T em elia un irii c red incioş ilo r este leg ă tu ra p e rso n a lă a f iecă ru ia d in tre ei cu Acel „ s in g u r D um nezeu" şi A cel „ singur D om n Isus H ris to s11. 1 Cor- 8,6.

N eu n irea în C o m u n ita te dezonorează re lig ia Ini Hristos. A ceste în v ă tă tu r i d a te p r in apostolul Pavel n u e rau d a te n u m ai p e n tru C om u n ita tea d in v rem ea sa ci intent.ia lu i D um nezeu a fost ca e le să n» fie tran sm ise si nouă. Ce facem noi p e n tru a p ă s tra u n irea p r in leg ă tu ra păcii ?

3. Care a fost în această «rivinţă dorinţa Tlomnu- lui Hristos exprimată in rugăciunea Sa de mijlocire ? lo a n 17.20-23.

în d e m n u l a d re sa t C om unită tii d in to a te t im p u ri le este să se s tră d u ia sc ă să îm p lin ească ru g ăc iu n ea D om nulu i Hristos.

4. Care sînt cele 7 argumente pe care apostolul Pavel le prezintă în favoarea unirii credincioşilor ? Efes. 4,4-6.

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1972 t u

C reştin u l n u este u n p e reg rin singura tic , e l a p a r ţine o rg an ism ulu i v i ta l a l fam ilie i lu i D um nezeu, care a lcă tu ie ş te u n s in g u r tru p , t ru p u l lu i H ristos— C om unita tea .

D u h u l S f în t a l lu i D um nezeu care r is ipeş te şi îm p ră ş t ie d ezb in a rea si deza rm o n ia a t î t d in su fle tu l cred inciosu lu i c ît şi d in v ia ţa C om unită ţii . N eu n irea e u n sem n sig u r că D u h u l S f în t n u e acolo.

Cei ce se su p u n acelu iaşi D om n n u v o r fi în v r ă j m ăşie un ii cu alţii.

P av e l vo rb eşte aci de acea c red in ţă în Isus H r is tos ca M în tu ito r nersonal. O s in g u ră cale de a fi sa lv a t si a n u m e cred in ţa .

B otezul cu ap ă — p r in cu fu n d are — care s im bo lizează m o artea şi înv ierea . M ai în se am n ă c u ră ţire şi se p a ra re si o m ă r tu r ie a u n ir ii cu C o m u n ita tea lui H ristos. U n s in g u r botez, v re a să sp u n ă u n s in g u r fel de a fi botezat, n u e x is tă m ai m u lte fe luri.

T a tă l n o s tru a l tu tu r o r este izvoru l u n ir ii noastre. C ineva a zis : „D acă credincioşii n u s în t un iţi , cu ce d re p t m ai num esc ei pe D um nezeu T ată".

5. Ce daruri a dat Dum nezeu Comunităţii pentru păstrarea unirii ? Efes. 4.7.11.

El a dat. E l a r în d u it . H ristos a o rg an iza t C om unita tea . H ris tos v re a să a ib ă p e u rm aş ii S ău g ru o a ti la u n loc în C om unită ti, obse rv în d o rd in ea s tab ilită , av în d regu li şi d isc in lină şi to ti su p u n în d u -se u n u l a l tu ia , si f iecare socotind pe celă la lt m ai ceva decît pe sine. U n irea şi în c red erea s în t e sen ţia le p e n tru p ro s p e r ita te a B isericii. Noi do rim să p ă s t ră m lin ia cea d reap tă , ca să n u se p ro d u că o a b a te re de la siste m u l de regu li şi o rîn d u ie li a le b iseric ii noastre .

6. Care era intenţia lui Dumnezeu pentru Comunitate prin aceste daruri ? Vers. 12. 13.

A desăvîrş i, a com ple ta ceea ce n u e ra te rm in a t.1 T im . 3.10. Aci se sub în ţe lege c reş te rea şi dezvolta re a co n tin u ă a c red in ţe i si c a rac te ru lu i, căci p în ă n u se v a p ro d u ce aceas tă desăv îrs ire a carac te ru lu i lu i H ris tos în noi. E l n u v a v en i să ia la Sine pe ai Săi. T reb u ie să a ib ă loc o co n tin u ă creştere, o în ă vom a ju n s e to ti la s ta rea de om m are , la în ă lţim ea sta tu rii , p l in ă tă ţ i i lu i Hristos.

7. Unirea, credinţa, desăvîrşirea precum şi cunoaşterea Fiului lui Dum nezeu ce vor produce în credincioşi? Vers. 14 p.p.

P a v e l deseori a tră g e a a te n ţ ia în episto le le sale a su p ra aces to r lu cru ri . 1 Cor. 15.33 ; 2 T im . 3,13 u.p.

8. Care sînt elem entele arătate de apostolul Pavel care vor ajuta celui credincios să ajungă la Cel ce este Capul, la Hristos ? Efes. 4,15.

„C redincioşi ad ev ăru lu i, în d ragoste, să c reştem ". C re ş te rea sp ir i tu a lă este ţ in ta p u să în a in tea c red in cioşilor. N u p o a te fi v ia ţă fă ră c reşte re. In orice s ta d iu a l d ezvo ltării v ia ţa n o a s tră c reş tin ă treb u ie să a tin g ă d esăv îrş irea şi aceas ta se va face p r in cre- dincioşie fa ţă de a d ev ă ru l lu i D um nezeu şi p r in a b u n d e n ţa iu b irii în in im ile noastre .

9. Cu ce aseam ănă profetul Ieremia creşterea spirituală ? Ier. 17,8.

10. Unde va duce în final unirea, creşterea şi conlucrarea laolaltă a mădularelor trupului lui Hristos? Efes. 4,16.

C reşterea în tre g u lu i t ru p a l B isericii se v a rea liza p r in e fo rtu rile fiecăre i p ă rţi , p r in ceea ce d ă f iecare p a r te , p r in lu c ra re a f iecăru ia se z ideşte în tre a g a c lă d ire, în d ragoste. A d ev ă ru l este f ă ră în d o ia lă b aza un irii, d a r iu b ire a este p u te re a v i ta lă care ţ in e lao la l tă pe cei ce s în t a i lu i Hristos.

STUDIUL 8

APOSTOLUL PAVEL ŞI SFATURILE CĂTRE EFESENI

Efeseni 4,22.24

A posto lu l P a v e l în ţe legea fo a r te b ine im p o r ta n ţa m a tu r i tă ţ i i sp ir i tu a le şi a ex p erien ţe i în v ia ţa c re dincioşilor. De aceea e l co n tin u a să le dea în v ă ţă tu r i cu p r iv ire l a ceea ce ei t re b u ie să f ie şi să facă. El ş tia că o C o m u n ita te t re b u ie să fie com pusă d in m em b ri cu o p ro fu n d ă sp ir i tu a lita te . E l m ai ştia că c u n o ş tin ţa p recede sp ir i tu a lita tea . De aceea s im ţea aceas tă p o v a ră a su p ra sa de a da co n tin u u in s tru c ţ iu n i şi în v ă ţă tu r i . F ă ră în d o ia lă e l recu n o ş tea a v an - tag iile scrisu lu i, fa ţă de în d ru m a re a v e rb a lă şi deşi le m ai v o rb ise de acest lu c ru acum el le scria.

1. Ce sfat solem n dă apostolul Pavel credincioşilor din Efes ? Efes. 4,17.19.

„ Ia tă d a r ce v ă spun şi m ărtu risesc" . Este fe lu l soecific a l lu i P av e l de a co n ju ra în m od solem n pe sfin ţi. A stfe l se e x p rim ă el în F ap te 20.26. A d e sea ia n e D um nezeu ca m arto r. Rom. 1,9 : 2 Cor. 1, 23. ..M ărturisesc eu în D om nul", a r a tă conv ingerea sa că vo rb eşte cu a u to r i ta te d iv ină.

A posto lu l P a v e l m u stră p e fra ţi i săi în n u m ele şi p r in a u to r i ta te a lu i H ristos D om nul, că d u p ă ce au n r im it şi m ă r tu r is i t E v an g h e lia să n u se m ai n o arte la fe l ca păgînii, ci să a ra te p r in c o m p o rtam en tu l lo r zilnic că ei s în t cu a d e v ă ra t convertiţi, schim baţi-

2- Ce afirmaţie face apostolul P avel în vers. 20 ? Vers. 20.

3. Dacă au fost învăţaţi potrivit adevărului care este în Hristos, ce trebuie să facă ei? Vers. 21.22.

.,N -aţi în v ă ţa t a şa pe Hristos", sau n -a ţ i p r im it aşa p e H ristos. A în v ă ţa ne H ristos n u în sem n ează n u r si sim olu . a sti ceva desn re El. ci în sem n ează a cunoaşte s lu jb a şi lu c ra re a Sa de p reo t, şi M în tu i tor. a p ă ră to r şi m ijlo c ito r si a - t i însusi p e n tru t ine av an tag iile lu c ră r i i L u i de ispăşire . C înd D om nul a zis . . în v ă ţa ţi d e la M ine“ (Mat. 11,29), S -a n re ze n ta t De S ine ca exem plu . Cei ce m ăr tu r ise sc că s în t ai Săi t reb u ie să calce pe u rm e le Sale.

4. Ca să aibă loc o schimbare radicală ce trebuie să fie înnoit mai întîi? Vers. 23.

5. Care sînt trăsăturile celui născut din nou şi după al cui chip e făcut ? Vers. 24.

R eîn n o irea n u este n u m a i n do rin ţă . In im a care este p re d a tă lu i D um nezeu iu b eş te ad ev ăru l. C uv în - tu lu i lu i D um nezeu, f i in d că p r in a d ev ă r su fle tu l este reg en era t, este înno it.

„Să v ă înnoiţi" . î n c iuda secolelor de d egradare , fă n tu ra de la c rea tiu n e m ai p o a r tă si azi u rm e le lu c ră rii lu i D um nezeu : si p r in lu c ra rea S o iritu lu i Sfînt. p r in n a ş te re a d in n o u si p r in sfin ţire , „ceea ce este vechi" v a fi recrea t, înnoit.

..Dună ch ipu l h u D um nezeu". D um nezeu în su si este idea lu l n u s în a in tea ' c redinciosului. El t reb u ie să fie re în n o it d u n ă ch ipu l lu i D um nezeu în n e n ri- h ă n ire şi s fin ţen ie . Ce lu c ra re m in u n a tă ! Totuşi D um nezeu n u face aceas ta fă ră c o n sim ţăm în tu l şi cooperarea n oastră .

6. Ce fapte rele sînt enumerate dc Pavel pe care credinciosul nu trebuie să le m ai facă ? Vers- 25-27.

Aci, ca şi în ve rse te le care u rm ea ză este e n u m e r a tă o se rie de obice iuri re le în c o n tra s t cu p r inc ip iile creştine . N u p o ţi fi m e m b ru a l t ru p u lu i lu i H ristos şi să p rac tic i fa ls ita tea şi fă ţă rn ic ia . A cestea nu clădesc, ci d istrug .

7. Ce alte fapte ale firii vechi trebuiesc părăsite ? Vers. 28.29.

Ijo J C U R IE R U L A D V E N T I S T

F u r tu l şi m in c iu n a s în t s tr în s legate, am în d o u ă fiind fap te necinstite . R ădăc in ile acesto ra s în t m ai adînci decît a le a l to r p ă ca te şi s în t m ai g reu de dezrăd ăc in a t. De fap t, fu r tu l este u n u l d in lu c ru r i le cele m ai g reu de b iru it . E l este u n u l d in cele m ai sub tile isp itiri a le celui rău .

U nii d e sp a r t ocupaţiile lor de re lig ia lor. Unii ca aceştia se înşeală . Noi t reb u ie să fim aceeaşi în Com u n ita te cq si în societate . N eg lijen ţa de a fi cu aceeaşi g r i jă fa ţă de p ro p r ie ta te a sau b u n u l pub lic ca şi fa ţă de a l m eu este c o n d am n a tă de p o ru n ca a opta.

„C u v în t s tr ica t" . Aci este o D rohibire a v o rb irii nepo triv ite . D a ru l v o rb ir ii t reb u ie să fie folosit ca să z idească şi să în a l ţe v ia ţa sp ir itua lă . „V orb irea v o as tră să fie to td e a u n a cu h a r . . . ca să dea h a r celor ce o au d .“ Col. 4.6 ; Efes. 4.29. S ă ne d ep rin d em a avea o v o rb ire p lăcu tă , corectă, s in ce ră şi cuv in te am ab ile şi p rie tenoase .

8- Asupra părui fapt atrase în mod deosebit aten ţia credincioşilor, apostolul Pavel ? Vers. 30.

De fa p t to a te o ăca te le a m in tite în v e rse te le de m ai înain te . în tr is tează D uhul S fîn t al lui D um nezeu. Sigiliu l lu i D um nezeu v a fi pus n u m ai a su o ra ace lora a c ă ro r c red in ţă în n e p r ih ă n ire a lu i H ristos, p roduce o v ia tă sfîntă.

S în t m u lţi p r in tre noi care au p u ţ in ă c red in ţă . Din cauza aceas ta ei m an ife s tă o co n tin u ă în g riio ra re si te a m ă de necazuri închirm ite. T eam a n e m u lţu m irea şi p lîn g erea lor, în tr is te az ă D u h u l lu i D um nezeu.

A n a n ia şi S a fira a u în tr is ta t D u h u l S fîn t n u tr in d lăcom ia.

C înd ne îndo im de iu b irea lui D um nezeu si a r ă tăm n e în c red ere în făg ăd u in ţe le Sale I I dezonorăm şi în tr is tă m D u h u l Sfînt.

9. Ce manifestări trebuie să dispară din viaţa credinciosului? Vers. 31.

10. Care trebuie să fie comportarea unui adevărat credincios ? Vers. 32.

C alea cea m ai s ie u ră p e n tru slăb irea sp ir i tu a l ită ţi i este n u tr ire a invid ie i, a b ă n u ie lilo r si c ău ta re a de greşeli. P e de a l tă n a r te cea m ai p u te rn ic ă dovadă că D um nezeu a tr im is în lu m e pe F iu l Său este ex is te n ţa a rm on ie i şi a u n ir ii în tre m em b rii C om unită ţii .

STUDIUL 9

UMBLIND ÎN LUMINA CREDINŢEI

Efeseni 5,8.9

In enisto le le lu i P a v e l ideea de lu m in ă si în tu n e r ic este fo losită ca s im bol ce re p rez in tă n e n r ih ă n ire a si păca tu l. D esigur că aceas tă co m p ara ţie făcea n deo seb ită tm n res ie a su p ra ascu ltă to rilo r . P r in acest t a b lou el a ră ta logica l u c r u r i l o r : că ad ică asa cum e n o rm al si b in e să u m b lă m în lu m in ă şi n u în în tuneric , to t a stfe l şi în cele sp ir i tu a le e n a tu ra l a u m b la în n e p r ih ă n ire si n u în neleg iu ire . E l sp u n ea E fesen ilo r : ..O dinioară e ra ţ i în în tu n e ric" sau cu a lte cuvinte , v ia ta lo r de m ai în a in te e ra pe calea p ăca tu lu i, d a r acum „sîn te ti lu m in ă în Dom nul".

1 Pe urmele cui îndemna apostolul Pavel pe credincioşii din Efes să meargă ? Efes. 5.1.

2. Care este principiul de bază al v ieţii creştine, recomandat şi cu această ocazie? Vers. 2.

P re c u m copiii im ită p e p ă r in ţ i , aşa şi copiii sp ir i tu a li să im ite pe T a tă l lor. U rm a ţi d a r p ild a lui D um nezeu. E x em p lu l n o stru su p rem care a rep rezen t a t aci pe p ă m în t p e T ată l, e ste D o m nul n o stru Isus Hristos. Să u rm ă m ex em p lu l M în tu ito ru lu i c ău tînd zi de zi să im ităm ca ra c te ru l Său, v i r tu ţ i le Sale, d in t re care d ragostea s tră lu ceş te a t î t de pu tern ic , p rin fa p tu l că S -a d a t pe Sine p e n tru noi.


3. în ce cuvinte dădea şi apostolul Petru acelaşi îndemn ? 1 Petru 2,21.

4. Ce sfat dă apostolul Pavel cu privire la păcatele din viaţa de m ai înainte a credincioşilor ? Efes. 5,3,

A postolu l P a v e l accen tu iază aci, n u n u m ai ca să n u m ai fie făp tu ite , d a r nici m ăc a r să n u m ai fie pom enite.

A d u lte ru l şi lăcom ia, aceste două n ă ca te grele, sapă şi azi la tem elia v ie ţii sp ir i tu a le a Bisericii. F ieca re treb u ie să vegheze. C înd u n credincios an u că pe calea p ie rz ă r i i p r in călcarea p o runc ii a şaptea , a tu n c i el m erge ren ed e la val°- P u t e r e de deoseb ire d in tre d re p ta te si fă răd e leg e d isnare , ju d ec a ta lu i se în tu n ecă şi e l d ev ine o ep av ă f ă ră c îrm ă. lă s a tă în vo ia v a lu r i lo r poftei. D um nezeu cere sf in ţirea v ie ţii şi c u ră ţ ire a tru p u lu i, care este tem p lu l D u hu lu i Sfînt.

Lăcom ia, e c o m p ara tă de P a v e l cu în ch in a rea la idoli. Col. 3.5. N i se dă av ert izm en tu l : „Nu pu te ţi s lu ji şi lu i D um nezeu şi lu i M am ona". D a r cu to a te aceste av ertizm en te , dom neşte în că p re tu t in d en i l ă com ia şi aceas ta op reşte b in ec u v în ta rea lu i D u m n e zeu să se rev erse a su p ra C o m u n ită ţi i Sale.

5. Ce spune apostolul Pavel cu privire la felul de vorbire al urmaşilor lui Hristos ? Vers. 4.

A postolu l P a v e l trece acu m de la n e cu ră ţia in te r ioară , lă u n tr ic ă a in im ii, d in v e rse tu l 3, la ex te r io r iza rea p r in vo rb ire , d in v e rse tu l 4- V orbirea, acest d a r m in u n a t d a t om ulu i de D um nezeu, v a ex te rio riza s im ţăm in te le ce s tăp înesc lă u n tru l nostru .

6. Care va fi urmarea pentru cei ce vor mai să- vîrşi faptele firii ? Vers- 5.

7. Ce sfat se dă cu privire la vorbe deşarte ? Vers. 6 p.p.

„V orbe d eşa rte" sau v o rb e goale. S c r ip tu ra a re fo a r te m u lt de spus cu p r iv ire la to t fe lu l d e în şe lăciuni. Erezii d ife rite a m e n in ţa u C o m u n ita tea ch ia r la începu t. P a v e l av ertiza îm p o tr iv a în v ă ţă tu r i i şi a în v ă ţă to r i lo r falşi, c are se p re z in tă ca a p ă ră to r i ai ad ev ăru lu i, d a r care p r in e rez iile lo r su b m in ează te m elia C om unită ţii . Rom. 16,18 u.p. ; 2 Cor. 11.3 ;2 Tes. 2,2.3 p-p.

S a tan a p r iv eş te cu m u ltă sa tis fac ţie la cei ce m ărtu r ise sc n u m ele lu i Hristos, d a r se lasă p r inşi de am ăg irile lui. L u c ra rea lu i este de a născoci m ereu noi înşe lăc iun i. Acei credincioşi c are n u v o r cerceta cu se riozita te S c rip tu rile şi care n u v o r su p u n e dor in ţe le şi p lan u r i le v ie ţii lo r C u v în tu lu i ce n u dă greş, cu s ig u ra n ţă v o r a lu n eca de p e calea d re ap tă şi v o r fi p r in ş i de în şe lăc iun ile lu i S a tana .

8. Care era îndrumarea categorică cu privire la asem enea persoane? Efes. 5,7.

9. Umblarea în lum ină prin ce se va da pe faţă ? Vers. 8.9.

A posto lu l P a v e l fo loseşte des aceste co n tra s te în episto le le sa le : lu m in ă şi în tu n eric , n e p r ih ă n ire si fărăde lege . î n ep isto la a doua c ă tre C o rin ten i 6-14, el în tre a b ă : „C um poa te s ta îm p re u n ă lu m in a cu în tu n e ricu l ?". Noi vom fi id en tif ica ţi d u p ă „ u m b la re", ad ică d u p ă m odu l n o stru de v ia ţă . D om nul H ris tos p o ru n ceş te u rm aş ilo r Săi să u m b le în lu m in ă . Cu fiecare p as pe c ă ra rea lu m in ii u rc ă m m ai sus, spre id ea lu l ce n e s tă în fa ţă , s f in ţire a v ie ţii şi de săv îrş irea c a ra c te ru lu i creştin .

10. Ce principii trebuie să călăuzească umblarea creştinului? Vers. 10.

„Ce este p lăc u t lu i D um nezeu", treb u ie să constitu ie d o r in ţa ascu ltă rii, a u m b lă r i i şi a v ie ţu ir i i noastre . „Să deosebiţi b in e voia lu i D um nezeu cea bu n ă , p lă cu tă şi desăv îrş ită" , sc ria aposto lu l P av e l ro m an ilor.

--------- ----- —flTj

11. Care trebuie să fie atitudinea faţă de lucrările neroditoare ale întunericului? Vers. 11-

M ai deg rab ă osînd iţi-le , condam nati- le , m u stra ţi- le . E nevoie de cu ra j p e n tru a m u s tra rău l, fie p r in cu- v în t, fie p r in e x em p lu ; d a r e o datorie , a tî t în b i se rică cît şi în societate.

STUDIUL 10

ÎNDEMN ş i u r a r e

Efeseni 6,10.24

M in u n a te s în t în d em n u r ile pe care le -a d a t în u l t im a p a r te a v ie ţii sale, aposto lu l Pave l, acest v red n ic s lu j i to r a l lu i Hristos. E le au s t ră b ă tu t p în ă în z ilele noastre . M ulte su fle te a u fost m îngîiate , în tă r i te şi su s ţin u te zi de zi în v ia ta de c red in ţă p r in aceste a d ev ă ru r i p ro fu n d e şi în acelaşi t im p sublim e.

1. Care este izvorul tăriei credincioşilor ? Efes. 6.10.

2. Cum exprim ă P avel aceeaşi idee în epistola că tre Filipeni? Filip. 4,13.

A nostolu l P a v e l av ea m u ltă în c red ere în p u te re a lu i Dum nezeu- E l sp u n ea : ..Căci m ie n u m i-e ru ş in e de E v an g h e lia lui Hristos. fiindcă ea este n u te re a lu i D um nezeu p e n tru m în tu ire “. Rom . 1,16. C orin te - n ilo r le scria : „Ci în to a te p r iv in ţe le a ră tă m că s în - tem n iş te v red n ic i s lu jito ri a i lu i D um nezeu . . . p r in C u v în tu l ad ev ăru lu i, p r in p u te re a lu i D um nezeu".2 Cor. 6.4 p.p. 7 p.p-

3. Care sînt cîteva căi prin care credinciosul poate fi tare în Domnul ?

R ăspuns : A m v ă zu t că tă r ia f i ilo r lu i D um nezeu pste u m ilin ţa lor. C înd ei s în t m ici în ochii lor, H ristos va fi p e n tru ei tă r ie şi neD rihănire.

C red in ţa în n e p r ih ă n ire a lu i Hristos, d ă tă r ie care sus ţine si lu m in ă care călăuzeşte.

R ugăciunea es te izvoru l pu terii.C u v în tu l lu i D um nezeu n e în tă re ş te îm p o triv a isp itelor.

4. Ce îndem n adresează anostolul P avel colaboratorului său iubit Tim otei ? 2 Tim. 2,1.

5. Cu ce trebuie să fie îmbrăcat credinciosul şi de ce ? Efes. 6,11.

6. Care a fost şi este atitudinea diavolului faţă de fiii Iui Dum nezeu ? 1 Petru 3,8.

C reştin u l n u po a te fi sigu r d acă n u veghează. In m u lte p r iv in ţe poa te fi v u ln e ra b il cred inciosu l şi c îte- o d a tă tocm ai acolo u n d e g îndeste că e m ai p u te rn ic se dovedeşte a fi cel m ai slab. U n la n ţ n u e m ai ta re decît cea m ai s labă v e r ig ă a lui, to t a s tfe l si cred inciosu l n u e m ai n u te rn ic decît cel m ai slab e lem en t d in ca ra c te ru l lui.

7. Prin ce cuvinte arată Pavel importanţa rugăciunii în viaţă credinciosului? Vers. 18.

8. Pe lîngă cele scrise, pe cine trimise P avel la Efes, şi în ce scop? Vers. 21.22.

9. Cu ce urare încheie apostolul P avel epistola sa către Efeseni ? Vers. 23.24.

STUDIUL 11

HARUL ŞI CREDINŢA

E feseni 2,8 pr.p.

H a ru l şi c red in ţa a lcă tu iesc două p rob lem e cap ita le în v ia ţa cred inciosu lu i ; d a r p re a adesea ro s tu l şi ro lu l lo r n u este în ţe les aşa cum trebu ie , u n ii c re dincioşi socotind h a ru l sau c red in ţa ca p rim ord ia l.

D a r d e p a rte de a fi lu c ru r i separa te , h a ru l şi c re d in ţa a lcă tu iesc o un ita te , co m ple tîndu-se şi desă- v îrş in d m în tu irea credinciosului, aceas ta n ep u tîn d u -se în făp tu i nici n u m a i p r in h a r d a r nici n u m a i p r in c red in ţă .

1. Cum prezintă Apostolul P avel lucrarea harului şi a credinţei în vederea m întuirii credinciosului? Efes. 2,8 p.p.

In genere h a ru l este în ţe les d o a r ca o b u n ă ta te p l i n ă de iub ire , o în d u rare , o favoare , o posib ili ta te de o b ţin e re a ie r tă r ii d in p a r te a lu i D um nezeu. Şi în adevăr, h a ru l este d a t de D um nezeu credincioşilor. N u noi credincioşii am c ău ta t h a ru l ci el a fost tr im is în c ău ta re a n oastră . D um nezeu Se b u c u ră să rev erse h a ru l S ău a su p ra cred incioşilo r n u p e n tru că ei a r fi v redn ic i, ci tocm ai p e n tru că s în t cu to tu l nev red n ic i şi deci a u nevoie de acest h ar.

2. Legătura dintre har şi credinţă.

H a ru l este m în a lu i D um nezeu ce este în tin să c re d inciosulu i ia r c red in ţa este m în a acestu ia ce se î n tin d e să p r in d ă m în a lu i D um nezeu. U rm ează de aci că h a ru l lu i D um nezeu n u po a te deven i eficace, n u -şi poa te îm p lin i lu c ra rea în c redincios pe m u ltip le le lu i căi dacă acesta n u se p r in d e în c red in ţă de D u m nezeu.

3. Apostolul ne învaţă că numai prin credinţă credinciosul se poate bucura de binecuvîntările harului. Rom. 5,2.

C red in ţa este m ai m u lt decît o în c red ere că H ris tos a m u r i t p e n tru p ăca te le n o as tre şi că p r in je r tfa Sa p u te m fi m în tu iţi. C red in ţa în v ia ţa cred inciosu lu i în se am n ă u m b la re a lui în lu m in a celor m a i v re d n ice fap te . P r im e jd ia ce p în d eş te pe u n ii credincioşi este de a face d in c red in ţă u n b igo tism fe rm e că to r de m inte . Să ne fe rim a n u m i c red in ţă aceea ce este ro du l u ne i p lăm ă d ir i a m in ţii noastre , ceva născocit să se p o triv ească p ă re r i lo r n o as tre şi cu care îm b o ln ăv im m in ţi de credincioşi p re tin z în d că le dăm „ ad e v ăra ta c red in ţă 1'.

V ia ţa d e c red in ţă p rac tică a lu i E noh i -a o fe rit be lşugul s tă r ii de h a r cu p ă r tă ş ia de s lava cerească.

4. Rolul harului în viaţa credinciosului. 1 Petru 1,2 u.p. ; Ioan 1,16.

A tît aposto lu l P e tru c ît şi ev an g h e lis tu l Io an a ra tă că h a ru l, d e p a r te de a fi o s im p lă p o sib ilita te de ie r ta re a p ăca te lo r t reb u ie să se dovedească o c red in ţă p lin ă de v a lo a re care să lu creze desăv îrş irea m în tu ir ii. In v ia ţa c reş tin u lu i h a ru l t reb u ie să se înm ulţească , zi de zi să se v a d ă ad ău g în d u -se h a r d u p ă h ar, fap t care să co n tribu ie la lu m in a re a to t m ai m u lt a ca ra c te ru lu i creş tinu lu i.

R elig iunea lu i H ristos în se am n ă m ai m u lt decît ie r t a re a p ăca te lo r ; ea în se am n ă în d e p ă r ta re a păca te lo r n o as tre şi u m p le re a golulu i cu d a ru r ile de h a r a le Sp ir i tu lu i Sfînt.

5. Ce spunea apostolul P avel că nu voia să se în- tîmple în viaţa lui de credinţă ? Gal. 2, 21 p.p.

A poto lu l P a v e l se tem ea de a n u cădea în p r im e j d ia de a p r iv i cu u şu ră ta te h a ru l lu i D um nezeu şi a n u p re ţu i a şa cum se cuv ine posib ilită ţile o ferite de h a r p e n tru v ia ţa c reş tin ţă p e n tru n e m u rire a su f le tu lu i şi cu n u n a n ep rih ăn ir ii .

6. Ţinta lucrării harului în credincios. Efes. 2,5.

7. Cuvîntul asigurător al apostolului Pavel cu privire la biruinţa asupra păcatului. Rom. 6,14.

1 n iUI! CURIERUL ADVEN TIST

A postolu l p re z in tă aci h a ru l ca o fo r ţă p ă s tră to a re a c reş tin u lu i în tr -o s ta re d e cu răţie , n u ie r t în d u - i m ere u p ăca te le ci înzestrîndu-1 cu p u te re a de a n u m ai p ăcă tu i. P r in h a ru l d a t c reş tin u lu i d e că tre D u m nezeu, el poa te cîştiga b iru in ţe a su p ra păca tu lu i, care d in p ric in a p ă re r i lo r p reconcepute , a lip su rilo r din c a ra c te r şi m ic im ii c red in ţe i p ă re a u cu to tu l cu n e p u t in ţă de dobîndit.

8. înţelegere greşită, spulberată im ediat de apostol. Rom. 6,15.

L eg ăm în tu l h a ru lu i cere cred inciosu lu i to t a t î t de m u lt cît i -a c e ru t şi în Eden, — ad ică d ep lin ă a rm o n ie cu L egea lu i D um nezeu, care este sfîn tă, b u n ă şi d reap tă . P e n t ru c reş tin u l care tră ie ş te sub p u te re a s f in ţito a re a h a ru lu i îm p lin irea Legii d iv ine d ev ine o u rm a re f irească. E l n u este n e p r ih ă n i t f i in d că ţ in e L e gea d iv in ă ci ţ in e aceas tă Lege d iv in ă f i in d că este n ep rih ăn it.

9. Legătura dintre sfinţirea credinciosului şi har.

S fin ţirea este lu c ra re a h a ru lu i lu i D um nezeu p r in care su fle tu l cred inciosu lu i este m a i m u lt şi to t m ai m u lt re în n o it d u p ă ch ipu l lu i D um nezeu şi fă c u t ap t p e n tru m o şten irea sfin ţilor.

T ran s fo rm a rea n o a s tră de la n esfin ţire la s f in ţen ie este ceva continuu . D um nezeu lu crează la sf in ţirea credinciosului, c ă ru ia îi rev in e d a to r ia să conlucreze cu El. C red inc iosu l t reb u ie să ad au g e h a r lîn g ă h ar.

10. Biruinţa harului asupra păcatului.

C înd credincioşii v o r creşte în h a r şi în cunoaş te rea D om nulu i şi M în tu ito ru lu i nostru , v o r u r î p ă ca tu l şi egoismul. C o n tin u u a re loc în ei o re în n o ire sp ir i tu a lă . P r iv in d co n tin u u la Hristos, ei a ju n g a sem en ea ch ip u lu i S ău şi s în t găsiţi d e săv îrş iţi în El.

H a ru l îl face p e credincios în s ta re să se rid ice d easu p ra p ăca tu lu i deven ind u n c reş tin ad ev ă ra t.

11. îndem narea apostolului Pavel dată credincioşilor. Ebr 4,16.

D ru m u l la tro n u l h a ru lu i şi la p r im ire a b ogate lo r sa le b in ecu v în tă r i este deschis o rică ru i credincios. P re g ă tire a p e n tru locaşu rile de sus t reb u ie lu c ra tă de fiece c redincios în v ia ţa aceasta . H a ru l lu i H ristos t reb u ie în tre ţe su t în fiece la tu ră a carac te ru lu i. U n t d e lem nul h a ru lu i n u poa te fi îm p ru m u ta t de o p e r soană a lteia .

STUDIUL 12

NEPRIHĂNIREA — CREDINŢA — HARUL

Habacuc 2,4

A posto lu l P a v e l t r a t în d m ai d ep arte p ro b lem a h a ru lu i a r a tă ro lu l cel m a re p e c a re acesta îl joacă în n e p r ih ă n ire a credinciosului, în d u cerea lu i la acea s ta re în c ît să p o a tă m oşten i ră sp lă t irea p re g ă ti tă de D um nezeu p e n tru to ţi S fin ţii Săi.

1. Calea pe care aduce Dum nezeu neprihănirea în viaţa credinciosului. Rom. 1,17 p.p.

C red in ţa în m erite le je r tfe i de pe G olgota a D om nu lu i H ristos aduce în su f le tu l cred inciosu lu i n e p r ih ă n irea în d rep tă ţi to a re , cred inciosu l f i in d socotit în d re p tă ţ i t d a to r i tă n e p r ih ă n ir ii ce H ristos i-o a tr ib u ie în u rm a c red in ţe i lui.

2 . Apostolul şi atribuirea neprihănirii. Rom. 3,24.

P r in h a ru l lu i H ristos, fiece c redincios t reb u ie să-şi lucreze p ro p r ia sa n ep rih ăn ire , p ă s tr în d o v ie leg ă tu ră cu T a tă l şi F iul, leg ă tu ra sfîn tă , p e n tru noi.

3. Vorbele Iui Isaia, evanghelistul Vechiului Testament, despre neprihănirea ce este atribuită credinciosului. îsa. 61,10.

F iecăru i c redincios ce p r in c red in ţă se p r in d e de m erite le M în tu ito ru lu i Isus, îi s în t o ferite h a ine le m în tu ir ii ş i-i s tă la dispoziţie m a n ta u a n ep rih ăn irii , cu care Isus v re a să -l în v eşm în te . A ceastă îm b ră c ă m in te a n e p r ih ă n ir ii în d rep tă ţi to a re a lcă tu ieş te re - c o m an d a ţia cred inciosu lu i p e n tru cer, în să ea n u îi dă p u te re a de a face p ro g rese în ea.

4. Cel de al doilea pas în neprihănirea credinciosului. 2 Petru 3, 18 ; Efes. 4,15.

Cel de a l doilea p as în n e p r ih ă n ire este sf in ţirea sau n e p r ih ă n ire a s f in ţito a re care ne este d ă ru ită cao p u te re de a duce la d e săv îrş ire n e p r ih ă n ire a a t r i bu ită . A ceastă p u te re ne este p u să la dispoziţie p r in ră m în e rea sau t ră i re a în Hristos. T rec înd în aceas tă s ta re de sfin ţire , aposto lu l P a v e l d ec la ra : „H ristos tră ie ş te în m ine". A ceastă v ia ţă de sf in ţire v in e să în d rep tă ţe a scă s ta rea n e p rih ă n ir ii a tr ib u ită . O v ia ţă în H ris tos în se am n ă o c reş te re în h ar, şi în cu n o a şte rea D om nulu i şi M în tu ito ru lu i no s tru Isus H ristos p r in v ie ţu irea n o a s tră în s f in ţen ie ad ev e rin d u -se cuv in te le aposto lu lu i P a v e l : ,.H ris tos în voi, n ă d e jd e a slavei (Col. 1,27), şi aceas tă s f in ţire a lcă tu ieşte lu c ra rea u n e i v ie ţi d u hovn iceşti c are duce spre m în tu ire .

5. Apostolul P avel şi profetul Habacuc despre această neprihănire sfintitoare. Rom. 1, 17 u.p. ; Hab. 2,4.

C red in ţa care l-a dus pe credincios să p rim ească în d re p tă ţire a to t ea se tra n s fo rm ă lu m in ă to a re pe calea sfin ţirii , sp re o v ie ţu ire to t m ai ap ro ap e cu H ristos.

6. Apostolul P avel şi neprihănirea faţă de credinţă şi Lege. Rom. 3,28.

P e c ît este de a d e v ă ra t fa p tu l că L egea n u poa te aduce isp ăş irea p e n tru p ăca te le săvîrşite , pe a t î t este de a d e v ă ra t că c red in ţa p r in care cred inciosu lu i i s-a a tr ib u it n e p r ih ă n irea în d rep tă ţi to a re îl v a m în a la a scu lta re de aceas tă Lege. Căci n u treb u ie u i ta t că deşi cred incioşii n u s în t n e p r ih ă n iţi f i in d că ţ in Legea, ei to tu ş i ţ in L egea ca u rm are , ca d o vadă că s în t n ep rih ăn iţi .

7. Capătarea neprihănirii. Rom. 10,4.

A postolu l ţ in e să accen tueze m ere u şi m ereu fa p tu l că n e p r ih ă n ire a se c ap ă tă n u m a i p r in c red in ţa în j e r t fa isp ăş ito a re şi în lo cu ito a re a lu i H ris tos p e n tru cei păcătoşi.

V erse tu l acesta n u v re a să sp u n ă că n e p r ih ă n irea în fa p t p u te a f i o b ţin u tă în t im p u l V echiu lu i T es ta m e n t p r in Lege şi că o d a tă cu v e n ire a lu i H ristos c red in ţa a în locu it L egea d re p t cale de do b în d irea n ep rih ăn irii . În c ă de la căd e rea lu i A dam , D u m nezeu a descoperit o s in g u ră cale p r in care c red in cioşii po t fi m în tu i ţ i — p r in c red in ţă în v e n ire a lui M esia. Gen. 3,15 ; 3—-5 ; Ebr. 11,4 ; comp. Rom . 4. Nici n u po a te fi lu a t acest p a sa j în sensu l că î n seam n ă că H ristos a p u s cap ă t Legii ca a ta re şi că de aci încolo credincioşii n u m ai a u în d a to r ire a să a scu lte de legea lu i D um nezeu . Legea, în sen su l de p rocedeu p e n tru do b în d irea n ep rih ăn ir ii , ia tă ce a a tin s s f îrş itu l p r in H ristos. H ristos v en i să p u n ă capăt, să p u n ă sf îrş it g reşite i în că lcă r i a L egii vech i şi să a ra te d ru m u l înapo i la c red in ţă . O asem enea c red in ţă n u desfiin ţează L egea d iv in ă ci m a i d eg rab ăo s ta to rn iceş te şi face cu p u t in ţă c red incioş ilo r a-i

îm p lin ii în v ă ţă tu ra .

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1972 R il

8. învăţătura profetului Ezechiel în legătură cu ne- prihănirea. Ezech. 33, 12. 13.

P ro fe tu l Ezechiel spune cred incioş ilo r că n e p ri- h ă n ire a o d a tă dob înd ită , sp ă la re a în s îngele D om nulu i Isus o d a tă săv îrş ită , aceas ta n u a r p ro d u ce o im u n ita te îm p o tr iv a p ăcă tu ir ii .

9. Cuvîntul apostolului Pavel către credincioşii ce au pornit pe calea neprihănirii. Tit. 3,7.

Nici u n c redincios să n u lase ca s ig u ra n ţa m oşten ir i i v ie ţii veşn ice să a tîrn e de h aza rd .

10. Chemarea la sfinţenie adresată de apostolul Pavel fiecărui credincios. Ebrei 10,19—22.

Cel care a su fe r it a t î t de m u lt p e n tru a u rz i o cale de m în tu ire p e n tru cred inciosu l ce v ine în consacrare la E l e ste g a ta a -L sp r i j in i pe calea m în tu ir i i şi aşte a p tă d in p a r te a lu i să n u şovăie ci cu în c red ere să se ap ro p ie de acest scaun a l h a ru lu i b in ecu v în tă r ilo r Sale bogate.

11. îndem nul apostolului Iuda pentru proslăvirea Domnului Hristos. Iuda 24.

P e n tru noi credincioşii, f iecare în p arte , am făcu t d in H ris tos n e p r ih ă n ire a n oastră .

STUDIUL 13

CREDINŢA NOASTRĂ

Efeseni 5,2

1. M otivele pentru care sîntem îndem naţi a bine- cuvînta pe Dumnezeu. Efes. 1,3.

P a v e l b in ecu v în tează p e D um nezeu, care a b inecu - v în ta t pe credincioşi „cu to t fe lu l de b in ecu v în tă r i duhovniceşti" . F ă ră în d o ia lă că aci e l se re fe ră la acele m ijloace r în d u ite de D um nezeu p e n tru m în tu irea n o a s tră : a legerea , în fie rea , ră sc u m p ă ra re a , v ia ţa veşn ică şi m o şten irea îm p ă ră ţie i c eru rilo r. F ie ca v ia ţa n o a s tră să fie n eco n ten it o lau d ă la ad resa C elui ce n e -a b in ec u v în ta t cu to t fe lu l de b in e c u v în tă r i duhovn iceşti în Hristos.

2. Apostolul Pavel despre starea spirituală a credincioşilor din Efes. Efes. 1,15.

C re d in ţa şi d ragostea , două v ir tu ţ i capitale , a tî t de n ecesa re p e n tru c reş te rea sp ir i tu a lă . L ăsa ţi ca su fle tu l să se în a l ţe co n tin u u în ru g ăc iu n e că tre D um nezeu p e n tru ca E l să rev erse d in be lşug aceste d a ru r i a su p ra C o m u n ită ţi i Sale.

3. Ce ne ajută să obţinem m întuirea noastră. Efes. 2,8.

H a ru l este p a r te a lu i D um nezeu şi c red in ţa este p a r te a credinciosului. C red in ţa accep tă d a ru l lui D um nezeu. P r in a c tu l în c red erii n o as tre în El noi s în tem m în tu iţi, d a r n u c red in ţa este m ijlocu l p e n t r u m în tu irea no astră , n u ea ne m în tu ieş te , ci este d o a r ca lea p r in care p r im im d a ru l lu i D um nezeu.

4. Hristos pentru noi. Efes. 2,14 p.p.

H ristos este l in iş tea n o a s tră creş tinească . S u fle tu l n o stru e f ră m în ta t şi n e lin iş tit d in cauza păca tu lu i. D a r ace la care p r in C u v în tu l S ău a l in iş t i t pe v re m u r i fu r tu n a şi v a lu r i le m ării, es te b inevo ito r şi gata , d acă -L ch em ăm să l in iş tească su fle tu l no s tru şi să ne dea pacea.

5. Harul care i-a fost acordat şi onoarea ce i-a fost dată Iui Pavel. Efes. 3,8.

L a p o rţile D am ascu lu i v iz iu n ea c rucii a sch im b a t în tre a g a v ia ţă a lu i P a v e l d ev en in d apostol. A ni de zile a în v ă ţa t să cunoască pe D um nezeu şi pe D om nul Hristos. H a ru l n esp u s de m a re care i -a fost acorda t,l-a condus la cea m ai ad încă u m ilin ţă . N ic ioda tă în v ia ţă n -a u i ta t pe cel care a fost p e n tru e l Izvo ru l în ţe lep c iu n ii şi C redinţe i.

6. Care va fi viaţa noastră dacă va fi călăuzită de iubirea acestuia. 1 Ioan 4,7.

P ăz irea C u v în tu lu i lui H ristos este s tr în s lega tă cu locu irea lui H ristos în noi. D acă cred inciosu l a re iu b ire în in im ă, a tu n c i v a cunoaşte pe D um nezeu şi-L v a iub i şi v a păzi p o runc ile Sale. Iu b irea f a tă de D um nezeu ne v a conduce şi la iu b irea fa ţă de aproapele .

7. Sfatul lui Pavel pentru credincioşi. Efes. 4,1.2

P av e l în d em n a pe fra ţi i să i să m an ifes te în v ia ţa lo r sp ir i tu a lă c red in ţa pe care o p rim iseră , p r in b lîn - d e ţe şi am ab ili ta te , r ă b d a re şi iu b ire să u rm eze b in e - cuv în tă rile m în tu ir ii .

B lîn d e tea şi u m il in ţa lu i H ris to s s în t ex em p le de u rm at. D in tre to a te lu c ru r ile care s în t cău ta te , do rite şi cu ltiv a te de c ă tre c redincios în a in te a lu i D u m n e zeu au u n m are p re ţ o in im ă c u ra tă şi o dispoziţie îm b ib a tă cu m u lţu m ire şi pace.

8. Fapte ale firii vechi ce trebuiesc părăsite. Efes. 4, 28,29.

F u r tu l şi m in c iu n a s în t s tr în s legate, a m în d o u ă fiind fa p te necinstite . R ădăc in ile aces to ra s în t m ai adînci d ecît a le a lto r păca te şi s în t m a i g reu de d e z ră d ă c inat. De fap t, fu r tu l este u n u l d in lu c ru r ile cele m a i g reu de b iru it . E l este u n u l d in cele m ai sub tile isp itir i a le celui rău .

U nii d e sp a rt ocupaţiile lo r de re lig ia lor. U nii ca aceştia se în şea lă . Noi treb u ie să f im aceiaşi în co m unita te ca şi în societate. N eg lijen ţa de a nu fi cu aceeaşi g r i jă fa ţă de p ro p r ie ta te a sau b u nu l p ub lic ca şi fa ţă de al m eu este co n d am n a tă de p o ru n ca a opta.

9. Sfatul cu privire la vorbe deşarte. Efes. 5,6 p.p.

„Vorbe deşa rte " sau vo rb e goale. S c r ip tu ra a re fo a rte m u lt de spus cu p r iv ire la to t fe lu l de în şe lăciun i. E rezii d ife r ite a m e n in ţa u C o m u n ita tea ch iar la început. P a v e l a v er tiza îm p o tr iv a în v ă ţă tu r i i si a în v ă ţă to r i lo r falşi, care p r in e rez iile lo r su b m inează tem e lia C om unită ţii . Rom. 16.17 u.p. ; 2 Cor.11,3 ; 2 Tes. 2,2,3 p.p.

10. Rugăciunea este izvorul credinţei.

C u v în tu l lu i D um nezeu ne în tă re ş te su f le tu l îm p o tr iv a păca telo r.

11. Ce înţelegere greşită caută apostolul s-o spulbere imediat? Rom. 6,15.

L eg ăm în tu l h a ru lu i cere cred inciosu lu i to t a tî t de m u lt cît i -a ce ru t şi în E den — ad ică dep lin ă a r m onie cu L egea lu i D um nezeu care este sfîn tă , b u n ă şi d reap tă . P e n tru c reş tin u l care t ră ie ş te sub p u te rea s f in ţito a re a h a ru lu i îm p lin ire a c red in ţe i dev ine o u rm are firească. El n u este n e p r ih ă n it fiindcă ţ ine L egea ci ţ in e L egea f iindcă este n ep rih ăn it.


I u b ir ea în v ia ţa c r e d i n c i o s u l u i

Adevărata iubire nu este o pasiune puternică, agresivă, sau sentimentală. Din contră, ea are o natură liniştită şi adîncă. Ea nu se uită la cele din afară care izbesc privirile, ci este a- trasă numai de calităţile bune şi nobile. Ea este înţeleaptă şi pricepută, şi devoţiunea ei este reală şi durabilă• Dumnezeu cercetează şi încearcă pe credincioşi, prin întîmplările obişnuite ale vieţii. Lucrurile mici sînt cele care descoperă tezaurul inimii- Ceea ce face suma fericirii în viaţă sînt micile atenţii, numeroasele acţiuni neînsemnate şi micile servicii; iar ceea ce contribuie la suma nefericirii în viaţă, este neglijarea cuvintelor de bunătate, de încurajare şi de simpatie, şi neglijarea micilor servicii. în cele din urmă se va dovedi că lepădarea de sine, pentru binele şi fericirea celor din jurul nostru, constituie o mare parte din raportul vieţii din ceruri. De asemenea, se va descoperi şi faptul că, grija de sine, fără a se ţine seama de binele şi fericirea altora, nu ră- mîne nenotată în cărţile cereşti.

Valoarea iubirii curate constă în destoinicia de a face binele. Tot ceea ce este făcut dintr-o iubire curată şi dezinteresată, fie aceasta oricît de neînsemnată în ochii noştri, va aduce rodul cuvenit; căci Dumnezeu priveşte mai mult la dragostea cu care s-a făcut lucrul, decît la mărimea lucrului făcut. Iubirea este din Dumnezeu.

STUDIUL 1

IUBIREA ŞI VORBIREA NOASTRĂ

1 Corienteni 13,1

1. De unde vine vorbirea noastră. Luca 6.45.

D acă v ia ţa re lig ioasă a c red inciosu lu i este l ip s ită de iub ire , Isu s cu lu m in a p rezen te i Sa le n u este a - colo. P o a te să fie c ineva în ze s tra t cu o u im ito a re a scu ţim e de m in te să descopere defec te le a lto ra , d a r tu tu ro r ace lo ra c a re se lasă t î r î ţ i de acest sp irit, Isus le zice : „ F ă ţa rn icu le , scoa te m a i în tî i bxrna d in ochiul tău , şi a tu n c i vei ved ea desluşit să scoţi p a iu l d in och iu l f ra te lu i t ă u “. C el ce se face v in o v a t de fa p te rele, este cel d in ţii c are b ăn u ie ş te fa p ta rea. V o rb in d de ră u pe a ltu l, e l în ce a rc ă să a scu n d ă sau să d ezv inovă ţească ră u l d in p ro p ria sa in im ă. P r in p ă c a t s -a a ju n s la cu n o aş te rea ră u lu i . A d am şi E va au în cep u t să se în v in u iască recip roc n u m ai d u p ă ce au păcă tu it .

2. Pentru ce spune Domnul Hristos sâ luăm seama la cuvintele noastre ? Mat. 12,37.

C uvin te le D om nulu i H ristos d escriu p e c red incio su l c are e ste g a ta în orice m o m en t să v a d ă o s lăb ic iune în alţii. C înd crede că a d escoperit o p a tă în c a ra c te ru l sau v ia ţa a ltu ia , este fo a r te zelos să o t r îm b iţeze şi a lto ra ; d a r Isus sp u n e că aceas tă t r ă s ă tu ră d e caracter, fo losită ca să săv îrşească aceas tă lu c ra re n ecreştinească, este în co m p ara ţie cu fa p ta c ritica tă , ca o b îrn ă fa ţă de u n pai. N um ai lip sa cu iva de sp ir i tu l în g ăd u in ţe i şi a l iu b iri i îl poa te îm pinge pe acesta să facă d in tr -u n p a i o b îrnă .

3. Care este atitudinea celor nepăsători faţă de cuvintele lor ? Ps. 12,4.

4. Ce va face Dom nul acestora ? Ps. 12,3

5. Ce cuvinte adresă Dum nezeu lui Iov în legă tură cu vorbirea sa ? Iov. 38,1-3.

Iov, n en o ro c it şi su ferind , în tîm p in ase a rg u m e n tele şi în v in u ir i le p r ie te n ilo r să i cu o iscusită a p ă ra re a p ro p rie i sa le v ie ţi şi poziţii, în a in tea lu i D um nezeu. In cap. 38 p în ă la 41, D um nezeu p u n e în c o n tra s t m în d r ia lu i în v o rb ire şi cunoştin ţă , cu p ro p ria Sa p u te re ca C reator. In cap. 40 Iov r ă s p u n d e lu i D um nezeu în u m ilin ţă , z ic înd : „ Ia tă , eu s în t p re a m ic ; ce să-T i ră sp u n d ? îm i p u n m în a la g u ră “ . In cap. 42, el ră sp u n d e D om nulu i : „Da, am v o rb it f ă ră să le în ţe leg , de m in u n i care s în t m ai p resu s de m in e şi pe care n u le p ricep . U rechea m ea auzise v o rb in d u -se de T i n e ; d a r acu m ochiul m eu T e-a v ăzu t. De aceea m i-e sc îrbă de m in e şi m ă pocăiesc în p ra f şi cen u şă11. R ăsp u n su rile cele p u te rn ic e d a te de Iov p r ie te n ilo r săi, el le socotea acu m de nim ic. U m ila sa su p u n e re descoperirii lu i D um nezeu f a ţă de cu v in te le sa le n e săb u ite şi f ă ră pricepere , ad u se b in ec u v în ta rea lu i D um nezeu, cum şi co n tin u a to v ără ş ie şi iu b ire a p r ie ten ilo r săi.

6. Ce sfat ne dă înţeleptul Solomon în legătură cu vorbirea noastră ? Prov. 10,19 ; 17,27 ; Ecl. 5,2.

7. Ce sfat asemănător ne dă apostolul Iacob ? Iacob 1,19.

8. Cum este socotit cel care nu greşeşte în vorbire? Iacob 3,2 ; Prov. 17,27

9. Care era rugăciunea fierbinte a Psalm istului, şi care ar trebui să fie şi rugăciunea noastră ? Ps. 141,3.

A tunc i c înd ceri b in ecu v în tă r ile de care a i nevoie p e n tru d esăv îrş irea u n u i c a ra c te r du p ă vo ia lui Hristos. D om nul te a s ig u ră că vei p rim i, conform pro m is iu n ilo r date . C o n d iţiu n ea conform că re ia poţi veni la D um nezeu , n u este aceea de a fi sfînt. ci aceea de a sim ţi nevo ia de a -L ru g a pe E l să -ţi dea. M otivul care a r t reb u i să ne d e te rm in e să v e n im la El acum şi oricînd, sp re a - I im p lo ra a ju to ru l, este m area n o a s tră nevoie, e s te s ta rea n o a s tră cu to tu l lip s ită de a ju to r, care face d in E l şi din p u te re a Sa izbăv itoare , o necesita te p e n tru noi.

10. Care va fi rezultatul acestei rugăciuni ? Efes 4,15.

Ioan, ucen icu l cel iubit, cel c are a d a t pe fa ţă cea m ai m a re a se m ă n a re cu M în tu ito ru l, n u av ea din firea lu i acea b u n ă ta te de caracter. El e ra , n u n u m ai în crezu t şi am biţios, ci şi v io len t şi r ă zb u n ă to r fa ţă de ofense. D ar cînd i s-a a r ă ta t c a ra c te ru l d u m n e zeiesc a l M în tu ito ru lu i, a tu n c i el şi-a recu n o scu t s lă biciunile , şi cu n o ştin ţa aceas ta l -a d e te rm in a t la u - m ilin ţă . T ă r ia şi răb d area , p u te re a şi b u n ă ta tea , m ă ie s tr ia şi b lînde ţea , p e care el le ved ea zilnic în v ia ţa F iu lu i lu i D um nezeu , u m p leau in im a lu i de a d m ira ţie şi iub ire . Zi cu zi su fle tu l său se s im ţea m ereu a tra s sp re Hristos, p în ă ce, în iu b irea sa fa ţă de D om nul, e l în ce tă de a se m ai g îndi la sine. T em p e ram en tu l său am biţio s şi ră z b u n ă to r d isp ă ru sub in f lu e n ţa p u te r i i m o d ela to a re a lu i Hristos. L u c ra rea de re g en e ra re a S p ir itu lu i Sfîn t. înno i in im a lui. P u te rea iu b irii lui H ristos, tra n s fo rm ă c a ra c te ru l său. A cesta es te re zu lta tu l s ig u r a l u n ir i i n oa '

15I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1972

cu Hristos. C înd H ristos locuieşte în in im a c red in c iosulu i a tu n c i în tre a g a sa f ire se tran sfo rm ă . S p ir i tu l lu i H ristos şi iu b ire a lu i înm oaie in im a, um ileşte sufle tu l, şi în a l ţă cugete le şi d o rin ţe le n o as tre că tre cer şi c ă tre D um nezeu.

11. Care trebuie să fie şi legătura sfîntă dintre iubire şi iscusinţa noastră în vorbire ? 1 Cor. 13,1.

STUDIUL 2

IUBIREA ŞI CREDINŢA

1 Corinteni 13.21. Ce este credinţa? Ebr. 11,1.

C red in ţa este în c red erea în D um nezeu, în cred erea că El ne iubeşte, si ş tie ce este sp re b inele şi f e r i c irea n oastră . Astfel, în locul căii n o astre proDrii, ea ne conduce să a legem calea Lui. î n locul n eş tiin - ţe i noastre, ea p r im eşte în ţe lep c iu n ea Sa : în locul s lăb ic iun ii noastre, tă r ia Sa ; în locul păcă toşen ie i noastre , n e n r ih ă n ire a Sa. V ia ţa n oastră , noi înşine s în tem a i Lui ; c red in ţa recu n o aşte d re p tu l Său de p roprie ta te , şi p r im e ş te b in ec u v în ta rea ei. C red in ţa , c ins tea şi cu ră ţen ia , s în t a ră ta te ca secrete a le vieţii, p l in ă de succes. C red in ţa este aceea care ne face s tăp în i pe acestea. O rice im pu ls sau a sp ira ţ ie bună, este d a ru l lu i D um nezeu.

2. Ce anume trebuie să însoţească credinţa? Ia- cob 2,17.31.32 ; Ps. 78, 7.

3. P e ce trebuie întemeiată credinţa noastră ? 1 Cor. 2,5 p. şi u.p.

4. Deci, de unde primim acest dar ? Efes. 2,8.

N u p u tem sp e ra a o dobîndi p r in p ro p riile n oastre p u teri. D ar D um nezeu ne-o p o a te oferi, „ fă ră ban i şi f ă ră p la tă “. Isa. 50.1.

5. Pe ce cale primim darul credinţei ? Rom. 10,17.

C re d in ţa este d a ru l pe care-1 p r im im de la D u m nezeu. Şi cît de necesa r este el p e n tru sufle te le noastre , p e n tru că, „ fă ră c red in ţă este cu n e p u tin ţă să f im p lăcu ţi lu i D um nezeu". Ebr. 11,6. P r in cu n o aşte rea C u v în tu lu i lu i D um nezeu şi p r in ru g ă c iu ne s in ceră şi s tă ru ito a re , cred inciosu l se aşează pe calea p r in care d o reşte să -i ofere acest d a r m inuna t, de care el a re a tî ta nevoie ; să ne u n im cere rile n o as tre îm p re u n ă cu a le apostolilor, şi să z icem : „D oam ne, m ăre ş te -n e c red in ţa" .

6. Ce aduce credinţa în sufletul credinciosului ? Rom. 5,1 ; Isa. 32.17.

P ă c a te le no as tre n e -au d is trus pacea. A tî ta tim p cît eu l no stru e ra nesupus, noi n u p u tea m a f la odihnă. P a tim ile cele m ai re le a le inim ii, n u p o t fi s tăp în ite de p u te re a no astră . în p r iv in ţa aceas ta , s în tem la fe l de f ă ră pu tere , ca şi ucenicii care n u e rau în s ta re să l in iş tească ap r ig a fu r tu n ă de p e m are . D ar Acela care p r in C u v în t a p ac if ica t v a lu r i le de pe m area G alileii, a ro stit şi cu v în t de pace p e n tru suflet. H a ru l Lui, care îm pacă su fle tu l cu D um nezeu, l in iş te ş te f ră m în ta re a p a tim ilo r n o astre şi, în iu b irea Lui, in im a găseşte odihnă.

7- Cît este cu putintă celui care crede ? Marcu 9,23.

în Hristos, D um nezeu n e -a pus la dispoziţie m ij loace să b iru im orice t r ă s ă tu ră re a de caracter, şi să rez is tăm o rică rei ispite, oricît de p u te rn ic ă a r fi ea. D a r dacă av em lip să de c red in ţă , s tăm d e p a rte de D um nezeu. î n n ev red n ic ia noastră , să ne în cred em în b u n ă ta te a m ilostivu lu i n o stru M în tu ito r . Să nu p r iv im la noi înşine, ci la H ristos. El, c a re v indecă boli şi scoase dem oni c înd u m b lă aci pe păm în t, este şi astăz i acelaşi p u te rn ic M în tu ito r . „Pe cel ce v ine la M ine, nu-1 voi izgoni a f a ră “, zice D om nul.

8. Ce poate nădăjdui cel care crede ? 1 Petru 1,9.

Cei m în tu iţ i vor fi p r im iţi în căm inu l p re g ă ti t de Isus p e n tru dînşii. Acolo, n u v o r m ai în tî ln i pe cei răi, pe m incinoşi, idola tri, n e cu ra ţi şi n e în f r în a ţi de a ltăd a tă , ci pe to ţi ace ia care au b iru it pe S a tana , şi care . cu a ju to ru l lu i D um nezeu, ş i-au fo rm a t un c a ra c te r desăv îrş it . F iece în c l in a re sp re păca t, fiece cusur, c are le -a d a t m ai în a in te m u lt de lucru , au fost sp ă la te p r in sîngele lu i H ristos ; ia r a cu m ei a u a ju n s să a ib ă p a r te de to a tă s tră lu c irea m ărir i i D om nului. în a in te a în a l tu lu i t ro n a l lu i D um nezeu, ei s tau a cu m fă ră pa tă , p ă r ta ş i la ra n g u l şi la p r i v ilegiile s f in ţilo r îngeri.

9- Asupra cui este rostită o binccuvîntare şi cu ce este asemănat el ? Ier. 17,7.8.

C înd S a tan a va p ro b a pe cei credincioşi, cei care s i-au făcu t din C u v în tu l lui D um nezeu condu ita v ieţii lor. v o r s ta în picioare. A d e v ă ra tu l c reş tin v a s ta în picioare, şi c red in ţa lu i v a fi şi m ai s tră lu c ito a re decît în zilele de m ai înain te .

10. Prin ce însuşire a v ieţii de credinţă dobîndim biruinţa ? 1 Ioan 2,29.28.

îm b ră c a ţ i cu a rm u ra n e p r ih ă n ir ii Sale, noi pu tem o b ţine b iru in ţa a su p ra v ră jm a şu lu i n o s tru d iavolul.O c red in ţă v ie în se am n ă o c reş te re în p u tere , o în c redere s ta to rn ică , p r in care su fle tu l dev ine o p u te re înv ingă toare .

11. Păstrînd cu tărie credinţa, ce putu exclam a Paveî la sfîrşitul v ieţii sale ? 2 Tim. 4,7.8.

C red in ţa este u n e lem en t e sen ţia l al ru g ăc iu n ii b iru itoa re . Ca şi Iacob cel s ta to rn ic şi Ilie cel s tă ru ito r, noi p u tem p re ze n ta ce re rile no as tre T ată lu i, im p lo rîn d cele ce E l a făgădu it. O n o area tro n u lu i S ău este p u să în joc, p e n tru îm p lin ire a C u v în tu lu i Său.

12. Ce asigurare dă Domnul Hristos celui care crede ? Ioan 11,25.26.

C ău tîn d să dea şi m ai d e p a rte o b u n ă în d ru m a re c red in ţe i M artei, Isus zise : „Eu s în t în v ie rea si v ia ţa" . î n H ris tos este v ia ţa însăşi, n e îm p ru m u ta tă , n e lu a tă de la a ltu l. „C ine a re p e Fiul, a re v ia ta" . D um neze irea lu i H ris tos este o a s ig u ra re p e n tru c re dincios că va avea v ia ţa veşnică. „C ine c red e în M ine", a zis Isus, „ch ia r dacă a r fi m urit, v a tră i" .

13. Ce spune Domnul Hristos că poate face credinţa ? Ioan 14,12.

14. Numai cînd precizează apostolul Pavel că este folositoare credinţa ? 1 Cor. 13,2.

Iu b irea , a d e v ă ra ta iu b ire f a ţă de sem enii noştr i dovedeşte iu b ire a f a tă de D um nezeu. Se ooa te ca să facem m a re v îlv ă de c red in ţa noastră , d a r fă ră de iu b ire ea n u v a lo rează n im ic. C red in ţa n o a s tră se poa te să n e conducă să facem m a r i sacrificii, d a r fă ră de iu b ire a ne care Isus a t ră i t -o şi a e x p e r i m en ta t-o în v ia ţa Sa păm în tească , noi s în tem ca a ra m a sună toare , sau u n ch im ba l z îngăn ito r.

STUDIUL 3

IUBIREA ŞI FACEREA DE BINE

1 Corinteni 13,3

1. Care a fost porunca dată de Dumnezeu lui Izrael în legătură cu săracii ? Deut. 15,7.8.11.

în v ă ţă tu ra d a tă de D um nezeu v ech iu lu i Iz rae l con ţ in e p rin c ip iu l a d ev ă ru lu i c red in ţei, c are treb u ie lu a t în seam ă de c ă tre credincioşii biseric ii. A cela care iu beşte pe D um nezeu, n u v a fi n e p ăsă to r fa ţă de v ia ţa şi nevoile f ra ţi lo r săi care se a f lă în lipsă. El v a cău


ta să uşu reze g reu tă ţile , să se în g rijească de nevoile şi să în d u lcească n ecazurile care cad a su p ra celor lipsiţi-

2. Ce sfat dădu Domnul Hristos în legătură eu fa cerea de bine ? Mat. 5,42 ; 19.21.

C înd iu b irea lu i H ristos este în in im a cred inciosu lu i ea, ca şi u n m iros p lăcu t, n u po a te fi a scunsă acolo. In f lu en ţa s f în tă a ei v a fi s im ţi tă de to ţi cei cu care v in e în legă tu ră . S p ir i tu l lu i H ris tos în in im ă este ca u n izvor de a p ă rece care curge p e n tru în v io ra re a tu tu ro r celo r ce s în t înseta ţi.

3. Ce îndrumare dădu apostolul Pavel celor înstăriţi ? 1 Tim. 6,17.18.

Iu b irea p e n tru H ristos se dă pe fa ţă în d o rin ţa s in ce ră de a lu c ra cum a lu c ra t El p e n tru b inele şi fe r ic irea a lto ra . E a ne v a face să a ră tă m iubire , b u n ă ta te şi s im p atie fa ţă de cei d in ju ru l nostru .

4. Care este adevăratul post p.ăcut lui Dumnezeu ? Isa. 58,6.7.

Isus a a r ă ta t în ce p riv eş te m ilosten ia , ru g ăc iu n ea şi postul, să n u se facă n im ic p e n tru a a tra g e a ten ţia , sau a cîştiga lauda . D aţi cu s in ce r ita te p e n tru a ju to ru l să rac ilo r şi su ferinzilo r. In rugăciune, su fle tu l să com unice cu D um nezeu . î n t im p de post, cred inciosu l să n u m ea rg ă cu cap u l p leca t şi cu in im a p l in ă de g în d u ri egoiste. In im a u n u i fa r iseu este u n te re n gol şi ne rod ito r, în care n u po a te să p ro sp e re n ici o să- m în ţă de v ia ţă dum nezeiască. N u m ai cred inciosu l care se p re d ă f ă ră reze rv e lu i D um nezeu, II va s lu ji în m odu l cel m ai p lăc u t Lui, sp r i j in in d d ez in tere sa t pe cei în nevoie.

5. Numai cînd primeşte Dum nezeu dărnicia noastră ? Mat. 6,2-4.

P r in aceste cuvinte , Isus n u a în v ă ţa t că fap te le de m ilosten ie t reb u ie să fie ţ in u te în to td e au n a în ascuns. A posto lu l Pave l, sc riin d p r in D uhu l Sfînt, n -a ascuns gen ero su l sac rif ic iu a l c reş tin ilo r d in M acedonia, ci a v o rb it desp re h a ru l pe care D om nul îl lucrase în ei, şi în fe lu l a ces ta şi a lţ i i e rau în su f le ţi ţi de ace laşi duh . Tot el sc ria şi b iseric ii d in C o rin t şi zicea : „R îv n a n o a s tră a îm b ă rb ă ta t p e fo a r te m u lţ i d in ei.“ C h ia r cuv in te le D om nulu i lăm u resc ce a v ru t să sp u n ă el, şi an u m e că „ fap te le de m ilosten ie n u treb u ie să a ib ă d re p t scop c îş tiga rea lau d e i şi c inste i de la alţii. A d e v ă ra ta evlavie, n u face n im ic p e n tru a f i de p riveliş te . A ceia care u m b lă d u p ă c u v in te de lau d ă şi lin g u ş ire şi se h r ă nesc cu ele ca şi cu o m în ca re a leasă, s în t c reş tin i n u m a i cu num ele .

6. In ce spirit ar trebui făcută dărnicia ? 2 Cor. 9,6.7.

7. Ce binecuvîniare se întoarce asupra celui m ilostiv ? Mat. 5,7 ; 2 Cor. 9,13.14.

L u cra rea de b in eface re este de două ori b inecu- v în ta tă . In t im p ce ace la care d ă celu i l ip s it face fe r ic it p e a ltu l, e l însuşi este b in ec u v în ta t în tr -o m ăsu ră m u lt m a i m are .

8. Ce este făgăduit aceluia care dă chiar un pahar cu apă ? Mat. 10,42-

F ap te le de m ilosten ie săv îrş ite în ta in ă , v o r lega in im ile lao la ltă şi le v o r ap ro p ia to t m ai m u lt de A cela de la C are izvorăşte o rice im p u ls bun . M icile a ten ţii , m ic ile fa p te de iu b ire şi sacrificiu de sine, care se r e v a rsă d in v ia ţă to t a şa de tă c u t ca şi p a r fu m u l d in floare, acestea a lcă tu iesc n u o m ică p a r te de b in ec u v în tă r i şi fe ric ire a vieţii. Se v a v ed ea la u rm ă că tăg ă d u irea de sine p e n tru b in e le şi fe ric irea a lto ra , oricît de u m ilă şi n e lă u d a tă aci pe păm în t, este recu n o scu tă în cer ca sem n al u n ir ii n o as tre cu D om nul slavei, c are a fost bo g a t şi to tu ş i S -a făcu t să rac p e n tru noi.

9. Cine găseşte plăcere în binele făcut altora ? Ebr. 13,16.

10. Este suficient a încuraja pe cel lipsit num ai cu vorba ? Iacob 2,15.16,

P re tu tin d e n i se m ă r tu r ise ş te re lig ia n u m a i de fo r m ă, în să a ce as ta a re p u ţ in ă va loare . Noi p u te m p r e t in d e a fi u rm aş i a i lu i H ristos, p u te m a f irm a că noi c redem a d ev ă ru l d in C u v în tu l lu i D um nezeu, în să o a şa c red in ţă po a te fi e x p r im a tă p r in v ia ţa şi fap te le noastre .

11. Pentru cine se socoteşte a fi făcută orice b inefacere ? Mat- 25,40.

12. Ce anum e trebuie să însoţească sacrificiul pen tru a fi bine primit de Dumnezeu? 1 Cor. 13,3.

Se po a te ca fap te le de b in eface re să fi fost s ă v îr şite în ta in ă , d a r în r îu r i re a a su p ra c a ra c te ru lu i celui ce le -a săvîrşit, n u poa te fi ascunsă. D acă t ră im din to a tă in im a, ca u rm aş i a i lu i H ristos, vom a ju n g e în s tr în să s im p atie cu D um nezeu . D acă a m u rm ă r i t dezv o lta rea şi de săv îrş irea u n u i c a ra c te r creştin , p u n in d la lu c ru fa cu ltă ţ i le n o astre în fa p te bune, vom culege în v ia ţa v i i to a re ce am sem ăna t. L u c ra re a în cep u tă pe p ă m în t îşi v a a ju n g e p e rfec ţiu n e a în acea v ia ţă în a l tă şi s f în tă care v a d u ra cît v e ş nicia.

STUDIUL 4

IUBIREA ŞI PURTAREA NOASTRĂ

1 Corinteni 13,4 u.p.5.

1. Ce sfat ne dă Cuvîntul lui Dum nezeu în legă tură cu invidia ? Prov. 24,1-

2. Pe cine nu iubeşte D um nezeu? Prov. 3,31.32.

3. Cu cine se întovărăşeşte invidia ? Iacob 3,14-16.

4. Cu ce altele se află laolaltă lăudărosia ? 2 Tim. 3,2.3.

5. în loc să se laude pe sine, pe cine ar trebui să laude credinciosul ? Ps. 107,1.

A d e v ă ra tu l se rv a l lu i D um nezeu v a face to t ce poa te m ai bine, p e n tru că în fe lu l acesta po a te să giorifice şj să lau d e pe D om nul său. E l v a face ce este bine, ca să ţ in ă seam a de cerin ţe le lu i D u m n e zeu. El se v a s tră d u i să -şi spo rească to a te în su şir i le bune. U nica lu i d o r in ţă v a fi ca H ris tos să p o a tă p r im i în ch in a rea şi o se rv ire desăv îrş ită . De aceea, să ob işnu im in im ile şi buzele n o as tre să p re am ăre a sc ă pe b u n u l D um nezeu , p e n tru m a re a şi c u ra ta Sa iub ire . Să fo rm ăm su fle te le n o as tre să f ie m ereu p lin e de bu cu rie şi năd e jd e , şi să ră m în ă în lu m in a care s tră lu ceş te d in c rucea de pe Golgota. N ic ioda tă să n u u i tă m că s în tem fiii C elui A to tp u te rn ic , fii şi fiice ai D um nezeu lu i O ştirilo r.

6. In cine s-a născut m îndria de prima dată ? Ezech. 28,13-15. 17 p.p.

î n L u cife r p ăca tu l îşi găsi în cep u tu l ; în el, care du p ă H ris to s e ra cel m a i o n o ra t de D um nezeu şi cel m a i în a l t în p u te re şi s tră lu c ire d in tre locu ito rii ceru lu i. L ucifer, „L u cea fă ru l d im in e ţii11, e ra cel d in tîi h e ru v im acoperito r, s f în t şi f ă ră p r ih an ă . E l s ta în a in tea M are lu i C reator, i a r raze le n e sf îrş ite a le stră lu c ir ii care în co n ju ra u pe D um nezeu l cel e te rn , p la n a u a su p ra lui. în c e tu l cu înce tu l, L u c ife r a ju n se acolo, în c ît h ră n i d o r in ţa d u p ă în ă l ţa re de sine. Aşa dec la ră S fîn tă S c rip tu ră : „Ti s -a în g îm fa t in im a d in p r ic in a f ru m u se ţi i tale , ţ i-a i s tr ic a t în ţe lep c iu n ea cu s tră lu c irea t a “- Ezech. 28,17.

7. Iubeşte Domnul pe cei mîndri ? Ps. 101,5 u.p. De ce nu-i iubeşte ? Prov. 16,18.

D um nezeu p re ţu ie ş te p e credincioşi, n u d u p ă a - ve rea lor, d u p ă ed u ca ţia sau poziţia lor, El îi p re -

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------— ------- u

IA N U A R IE — F E B R U A R IE 1972 I

tu ieşte d u p ă cu ră ţen ia c reş tinească şi d u p â fru m u se ţea lo r de caracter. E l cau tă să v a d ă c ît de m u lt din ca ra c te ru l L u i a u ei şi în ce m ă s u ră d a u p e fa ţă în v ia ţa lor, a se m ă n a re a cu El. A fi m a re în îm p ă ră ţia lui D um nezeu, în sem n ează a fi ca u n copilaş în u m ilin ţă , în s im p lita tea c red in ţe i şi în c u ră ţ ia inim ii. D in tre to a te d a ru r ile pe care ceru l le p o a te re v ă rsa a su p ra no astră , p ă r tă ş ia cu D om nul H ristos este cea m ai de seam ă în să rc in a re şi cea m ai m a re onoare.

8. Ce va face El celor smeriţi ? Dar celor mîndri ? Ps. 18.27.

Sim pla a scu lta re de pred ic i d in să p tăm în ă în săp- tăm în ă , c it irea d in B iblie fă ră înce tare , s a u exp lica rea ei v e rse t cu verse t, n u v a aduce cred inciosu lu i fo los p re a m are , d acă el n u p rac tică ad ev ă ru rile B ibliei în v ia ţa lu i p e rso n a lă de to a te zilele. P riceperea , v o in ţa şi sen tim en te le lui, t reb u ie să fie supuse contro lu lu i C u v în tu lu i lu i Dum nezeu- A tunci, p r in lu c ra rea D u h u lu i Sfînt, p recep te le C u v în tu lu i v o r deven i în el p rin c ip ii de v ie ţu ire .

9. Ce spirit a dat pe faţă Domnul Hristos ? Filip.2,6-8.

D acă H ristos locuieşte în in im ile noastre , E l va lu c ra în noi „şi v o in ţa şi în făp tu irea ." F ilip 2,13. A tunc i noi vom lu c ra cum a lu c ra t E l şi vom da pe fa ţă ace laşi sp irit.

10. Ce sîntem chemaţi să învăţăm de Ia El ? Mat. 11,29.

Acei cu care locu ieşte H ristos, v o r fi în co n ju ra ţi de o a tm o sfe ră d iv ină. V eşm in te le lo r a lbe de curăţie , v o r fi îm b in a te cu u n p a rfu m d in g răd in a D om nului.

11. Ce ne învaţă apostolul să nu căutăm ? Al cui folos să căutăm ? 1 Cor. 10,24.

C înd s în tem um ili şi cu in im a zdrobită , c înd cău tăm şi folosul a lto ra , n u n u m ai pe a l nostru , a tunc i ne a f lă m în s ta rea în care D um nezeu poa te să-Şi m an ife s te iu b irea Sa fa ţă de noi. El v a îm p lin i peste m ă s u ră a ş tep tă r ile cred inciosu lu i c are v a duce o v ia ţă de lep ăd a re de s ine ca a Lui- A tunci, Dom nul H ristos, c are ş tie în a m ă n u n ţim e ce a re e l nevoie, v a re v ă rsa a su p ra lu i to t ceea ce este necesa r p e n tru în n o b ila rea p ro p riu lu i lu i suflet.

L a iu b ire a lu i D um nezeu fa ţă de noi, Isus adăugă şi iu b irea n o astră u n u l f a ţă de a ltu l, în t r -u n p r in c ip iu a to tcu p rin ză to r, c are îm b ră ţişează to a te leg ă tu ri le d in tre credincioşi, c înd zice : „Tot ce vo iţi să vă facă vo u ă oam enii, face ţi- le şi voi la fe l“. M at. 7,12.

12. Deci, ce nu face iubirea ? 1 Cor. 13,4 u.p.5.

C u cît v om p riv i m ai m u lt la ca ra c te ru l lu i Hristos, şi cu cît vom av ea m ai m u ltă e x p e r ie n ţă desp re p u te re a Sa m în tu ito a re , cu a t î t m ai b ine ne vom da seam a de p ro p riile n o as tre slăb ic iun i şi n edesăv îrş iri, şi cu a t î t m a i serios vom p riv i la tă r ia şi R ăscum p ă ră to ru l nostru . Noi n -a v em nici o p u te re în noi în şine de a ne cu ră ţi tem p lu su f le tu lu i de în tin ăc iu n i ; d a r dacă ne căim de p ăca te le pe care le -a m făcu t în a in tea lui D um nezeu, şi c ău tăm ie r ta re p r in m e r i tele lu i Hristos, El ne v a d ă ru i acea c red in ţă care lu crează p r in iu b ire şi n e c u ră ţă in im a. P r in c red in ţ a în H ristos şi p r in ascu lta re de legea lu i D u m n e zeu, v om p u tea fi în soc ie ta tea în g erilo r sf in ţi şi a celor ră sc u m p ă ra ţi şi îm b ră c a ţ i în h a in e a lb e în îm p ă ră ţia m ărir ii.

STUDIUL 5

IUBIREA ŞI BUCURIA CREŞTINA

1 Corinteni 13,6

1. Ce dă Dom nul celui plăcut Lui ? Ecl. 2,26 p-p.

2. Cînd Dum nezeu umple inim a credinciosului cu bucurie, la ce nu se m ai gîndeşte el ? Ecl. 5,20.

Dacă cugetăm la clipele pe care le -a m trâ it , ăVefît şi m o m en te lu m inoase în v ia ţa no astră . A vem cea su r i neu ita te , c înd in im ile să l ta u de bucurie , ră sp u n - zînd in f lu en ţe i S p ir itu lu i S f în t a l lu i D um nezeu. U itîn d u -n e înapoi la ex p erien ţe le trecu tu lu i, găsim şi m u lte lu c ru r i p lăcu te . Ne a p a r şi făg ăd u in ţe le lui D um nezeu asem en ea flo rilo r p lă c u t m iro s ito a re c res cute de -a lu n g u l c ă ră r ii v ie ţii n oastre . Să lă săm ca fru m u se ţe a şi d u lcea ţa lor, să n e u m p le in im ile de bucurie şi feric ire .

3. Cînd mergi pe un drum nepotrivit, ce se în- tîmplă cu bucuria ? Prov. 14,12.13.

4. Ce va face credinciosul din Domnul ? Ps- 9,2.

A d e v ă ra tu l c redincios va face to t ce se po a te m ai bine, p e n tru ca în acest fe l să p o a tă g lo rifica pe D um nezeu, făc în d astfe l d in E l b u c u ria su f le tu lu i său. El v a face ce este bine, ca să ţ in ă seam a de ce r in ţe le lu i D um nezeu. El se va s tră d u i să-şi sporească şi a s tfe l să -şi dezvolte to a te p u te r i le sp iritua le . E l v a înd ep lin i orice lu c ru ca p e n tru D um nezeu. U nica lu i d o r in ţă v a fi ca H ris tos să p o a tă p r im i în c h in a re a sa şi o se rv ire desăv îrş ită .

5. Ce va aduce bucuria în Dom nul ? Isa. 61.10.

N im ic n u este de m ai m a re nevoie, decît co m u n iu n ea cred inciosu lu i cu D um nezeu. Noi treb u ie să a ră tă m p r in v ia ţa n o a s tră de to a te zilele că av em pace şi od ih n ă în M ântuitorul. P a c ea L u i în in im ă se va dovedi p r in vo ia b u n ă şi se n in ă ta te a ce treb u ie să se v a d ă pe f a ţa noastră . E l v a d a fi in ţe i n o as treo p u te re conv ingă toare . B u cu ria şi c o m u n iu n ea cu D um nezeu v a în n o b ila v ia ţa n o a s tră creştină- A tunc i se va cunoaşte d esp re noi, ca şi d esp re p r im ii u ce nici, că a m fost cu Isus. A ceasta v a d a cred inciosu lu io p u te re care n u v a p u tea fi în locu ită . De p u te re a aceas ta el n u treb u ie să fie lipsit.

6. Unde doreşte Domnul Hristos să rămînă bucuria şi cum să fie ea ? Ioan 15,11.

D om nul v re a să v a d ă pe to ţi fiii şi fiicele S a le fe riciţi, p lin i de bucurie , de pace şi de sp ir i t de a scu lta re . Isus zice : „Vă las pacea, v ă d au p acea M ea li (Ioan 14,27 p.p.), ca „b u cu ria v o a s tră să fie deplină".

7. Pentru ce scria Ioan credincioşilor cele ce el a văzut şi auzit ? 1 Ioan 1,3.4.

C redinc iosu l t reb u ie să u m b le f ă ră în ce ta re în l u m in a lu i Dum nezeu- E l t reb u ie să cugete zi şi n oap te la c a ra c te ru l Său. A tunc i v a v ed ea fru m u se ţe a Lui, şi se v a b u c u ra pe d ep lin de b u n ă ta te a Lui. In im a lu i v a fi în că lz ită de s im ţirea iu b ir ii lu i D um nezeu. El v a fi în ă l ţa t ca şi cu m a r fi p u r ta t pe b ra ţe v e ş nice.

8. Cum trebuie să se bucure cei care iubesc pe Hristos şi cred în El ? 1 Petru 1,8.

T ăria c îş tiga tă p r in co m u n iu n ea cu D um nezeu, u n ită cu e fo rtu l p lin de r îv n ă a l cred inciosu lu i p e n tru a -şi educa m in tea ca să fie cu g e tă to a re şi a te n tă a su p ra c o m p o rtam en tu lu i său, va da acestu ia o b ucurie n e g ră i t de m are , îl v a p re g ă ti p e n tru d a to rii le z ilnice şi îi v a p ă s tra sp ir i tu l în pace, în to a te îm p re ju ră r i le vieţii.

9. Al cui rod este bucuria ? Gal. 5,22.

10. Care era dorinţa arzătoare a apostolului Pavel pentru credincioşi ? Rom. 15,13.

Sufle tu l m în tu i t şi c u ră ţ i t de păcate, cu to a te n o b ile le sale p u te r i consacra te în serv ic iu l lui D um nezeu, este de o n e în tre cu tă va loare . De aceea, este o m are b ucurie în cer, în a in tea lu i D um nezeu şi a sf in ţilo r îngeri p e n tru su f le tu l m în tu it.

11- De ce anum e se bucură iubirea ? 1 Cor. 13,6.


STUDIUL 6

IUBIREA CU ÎNCREDERE, NĂDEJDE SI RĂBDARE

1 Corinteni 13,7

1. Pe cine fericeşte înţeleptul Solomon ? Prov. 16,20. La ce concluzie a ajuns si Psalm istul ? Ps.84,12.

2. Ce privilegiu are credinciosul care se încrede în Domnul ? Ps. 32,10 u.p. ; 84,12.

C înd citim făg ăd u in ţe le C u v în tu lu i lu i D um nezeu, să ne aducem a m in te că ele s în t ex p res ia n e m ă rg in i te i iu b iri şi în d u ră r i a T a tă lu i ceresc. In im a L u i cea p lin ă de o iu b ire nespus de m are , se sim te a tra să spre noi păcătoşii c are av em nevoie de m ila Sa. „ In El a v em ră sc u m p ă ra re a , p r in sîngele Lui, ie r ta rea p ă ca telor, d u p ă bogăţiile h a ru lu i Său". Efes. 1,7.

3. Ce sîntem îndem naţi să facem ? Cine este fe ricit? Ps. 34,8.

4. Ce să nu părăsim? Ebr. 10,35.

C h ia r şi aci cred inciosu l poa te avea b u cu ria tră i r i i îm p re u n ă cu H ristos. El se poa te b u c u ra de lu m in a iu b irii D om nulu i şi de co n tin u a m îng'îiere a p re ze n ţe i Sale. F ieca re pas în v ia ţă ne po a te aduce m ai ap ro ap e de D om nul, ne poa te face să cunoaştem m ai ad în c iu b irea Sa. De aceea, să n u p ă ră s im în c red erea n o as tră ; să av em în c red ere în făg ăd u in ţe le lu i D u m nezeu.

5. Dacă primim o aşa răsplată, cum şi de cine să ne apropiem? Ebr. 4,16.

Credinciosu l care se ap rop ie cu în c red ere de D u m nezeu, v a fi în s ta re ca, îm p re u n ă cu aposto lu l P a v e l să sp u n ă : „Pot to tu l p r in H ris tos care m ă în tă re ş te" . Filip . 4,13. O ricare a r fi fost g reşelile sa u în fr în g e r ile sp ir i tu a le a le trecu tu lu i, el v a pu tea , cu a ju to ru l lui D um nezeu, să se în a l ţe m ai p resus de ele şi să zică îm p re u n ă cu aposto lu l — „Fac u n sin g u r lu c ru : u i - tîn d ce este în u rm a m ea, şi a ru n c în d u -m ă sp re ce este înain te , a le rg sp re ţin tă , p e n tru p rem iu l ch em ării cereşti a l lu i D um nezeu, în H ristos Isu s“. Filip. 3,13.14.

6. Ce este credinţa? Ebr. 11,1.

7. în cine ş i_a pus Psalm istul nădejdea ? Ps. 130,5.

8. Ce îndem n dă el credinciosului? Ps. 27, 14.

M otivu l p e n tru care adesea cred inciosu l e ste lă sa t sin g u r în lu p ta cu ispita , este că e l p ie rd e în c red erea în sp r i j in u l lui D um nezeu. N u toate scopurile şi in ten ţ i ile lu i b u n e îl vor face în s ta re să reziste rău lu i. E l treb u ie să fie s tă p în i t de sp ir i tu l rugăciunii- C ere r i le n u treb u ie să fie slabe şi făcu te n u m a i la nevoie, ci s tă ru ito a re şi n e în tre ru p te .

Ca să te rogi, n u este nevoie ca to td e a u n a să te p leci în genunch i. Să cu ltiv ăm d e p rin d e rea de a vo rb i cu M în tu ito ru l c înd s în tem singuri, c înd s în tem pe cale şi c înd s în tem ocupaţi cu treb u ri le zilnice.

9. Cum trebuie să fie nădejdea credinciosului? Ebr. 6,18-20.

D um nezeu do reşte să avem o în c re d e re n e c lin ti tă în El. R ăsp la ta Lui n u este d a tă du p ă m erite le n oastre , ci du p ă „voia şi p lan u l Lui veşnic, pe care l-a făcu t în H ristos Isus D om nul n o s tru “. Ebr. 3,11. „E l n e -a m în tu it, n u p e n tru fap te le făcu te de noi în n e p r ih ă n ire , ci p e n tru în d u ra re a L u i“.Tit. 3,5. I a r p e n tru to ţi care se în cred în El, v a face peste m ă su ră „nespus m ai m u lt decît c erem sau g în d im no i“. Efes. 2,20-

10. Ce altă calitate trebuie să m ai aibă credinciosul? Ebr. 10,36. Ce va cîştiga prin ea? Luca 21,19.

N u to ţi cei care se p re tin d a fi credincioşi, s în t şi ucenici a d ev ă ra ţ i a i lu i Hristos. P r in t re cei care p o a r tă num ele Lui, s în t u n ii care n u re p rez in tă c a rac te ru l

Lui. Ei nu se călăuzesc d u p ă p rin c ip iile Saie. Â ceştia s în t adesea o p r ic in ă de g r i jă şi de sm in tea lă p e n tru alţii, p r in co m p o rtam en tu l lo r n e sf in ţi t şi p lin de n e răbdare . H ristos zice: „ în v ă ţa ţ i de la M ine, căci Eu sîn t b lînd şi sm erit cu in im a". M at. 11,29. E l n e -a da t u n e x em p lu d esăv îrş it de b lîn d e ţe şi răb d are , şi ne în d eam n ă să -I u rm ă m exem plu l, ca astfe l să n e în suşim pe dep lin ca ra c te ru l Său m in u n a t ia r în final, să p u te m c ăp ă ta ce ne -a fost făgăduit.

11- Cu ce calităti sfinte se uneşte răbdarea? 2 Petru 1,5-7.

12. In concluzie, ce face iubirea ? 1 Cor. 13,7.

STUDIUL 7

IUBIREA LUI DUMNEZEU

1 Corinteni 13,8

1. De cînd există iubirea ? 1 Ioan 3,11.

2. Cine este izvorul iubirii ? 1 Ioan 4,16 p.p.

D um nezeu este iub ire . N a tu ra Sa, legea Sa este iubire.

A şa a fost în to td e au n a şi a şa v a fi p u ru re a , p e n tru că în D um nezeu „nu este n ic i sch im b are şi n ici u m b ră de m u ta re 11. Iacob 1,17. O rice m an ife s ta re a p u te rii Sa le c rea toa re , e ste o ex p res ie a iu b ir i i Sale n em ărg in ite .

3. In ce chip ne-a dat El din acest izvor si nouă ? Gen. 1, 26.27.

4. In ce chip şi-a dovedit prima pereche nevrednicia faţă de acest dar ? Gen. 3,611.

A d am p ricep u că so ţia sa a că lca t p o ru n ca lui D um nezeu şi a nesocotit u n ica p o ru n că ce le fusese dată , sp re a p u n e la înce rca re cred incioş ia şi iu b irea lor. O lu p tă g rozavă se p e trecu în lă u n tru l său. El se căia că a p e rm is Evei să se d ep ărteze de lîngă sine. D a r acu m fa p ta e ra săv îrş ită ; e l t re b u ia acum să se d e sp a r tă de d însa, a căre i societa te fusese b u c u r ia sa. D ar cum p u tea să în g ăd u ie e l aceasta . A dam se b u cu rase de îm p ă r tă ş ire a cu D um nezeu şi cu sf in ţ ii Săi îngeri. El p riv ise s tră lu c irea C rea to ru lu i. El cunoştea în a l tu l p r iv ileg iu care s -a r fi deschis p e n tru u rm aş ii săi, dacă ei a r fi r ă m a s credincioşi. Şi totuşi, de team a de a nu p ie rd e acest d a r unic, care . în ochii lui, în trecea p e to a te cele la lte d a ru ri, ei trecu cu v ed erea to a te aceste b in ecu v în tă ri . Iub irea , m u lţu m irea , şi cred incioş ia fa ţă de C rea to r —■ to a te fu ră trec u te pe a l do ilea p lan , p e n tru iu b ire a fa ţă de Eva. E a e ra o p a r te d in el însuşi, şi el n u p u tea su p o rta g îndu l u n e i d e sp ă r ţir i de d însa. El nu p u tu în trev ed ea , că A ceeaşi p u te re nem ărg in ită , c a re l-a făcu t pe el d in p u lb erea p ăm în tu lu i ca f i in ţă vie şi m aiestoasă : şi i -a d a t d in iu b ire o tovarăşe , a r fi p u tu t să-i f a : ă a lta în locu l ei. El se h o tă r î să îm p a r tă cu d însa aceeaşi soartă .

5. Ce plan a făcut Dum nezeu pentru ei ? Gen. 3,15.

6. Ce L-a determinat pe Dumnezeu să facă acest plan ? Rom. 5,8.

Iu b irea lu i D um nezeu fă u r i u n p lan p r in care p ă cătosul p u tea fi sa lvat. L egea că lca tă p re tin d e a v ia ţa aces.u ia . D eoarece legea lu i D um nezeu este to t a tî t de s f în lă ca şi D um nezeu însuşi, n u m a i U n u l deopo tr iv ă cu D um nezeu, p u tea săv îrş i isp ăşire p e n tru călcarea ei. N im eni, a f a ră de H ristos, n u p u tea r ă s cu m p ăra pe păcă tos d in b les tem u l Legii, şi să-l ad u că ia ră ş i în a rm o n ie cu cerul.

7. Văzînd această mare iubire a lui Dumnezeu faţă de noi, ce sîntem şi noi datori să facem ? Marcu 12,30.

8. Ce constituie iubirea între credincioşi şi între ci şi Dum nezeu ? Col. 3,14.

9. Dacă iubirea arc un sşa mare rol în viaţa credinciosului, ce trebuie să facă el ? 1 Cor. 14,1 p.p ; Ebr. 13 1.


10. Al cui roel este iubirea şi cU cine se Întovărăşeşte ea ? Gal. 5,22.23.

11. Pentru ce avem neapărată trebuinţă de această însuşire? 1 Ioan 4,7.

12. Cit va dăinui iubirea" 1 Cor. 13,8.

Iubirea lui Dumnezeu es le mai puternică, mai tare, decît orice legătură dintre noi. Iubirea lui Hristos Il conduse să Se dea morţii pentru păcătos. Această iubire împărtăşită urmaşilor Săi , le va da şi lor o iubire care "nu va pieri niciodată'\ fată de Dăruitor, faţă de Dumnezeu, faţă de aproapele, Iubirea lui Dumnezcu nicioda tă nu piere. Ea niciodată nu-ş i poa te pie rde valabilitatea ; ea es te 'insu') il'ea Cerulu i. Ca o comoa ră preţ ioas ă, ea va fj dusă la posesonll e i, prin porţile cetăţii lui Dumnezeu. Fiecare credincios să se În1 rebe : Posed eu darul iubirii? Am lnvăţat eli să simt cu alţi i, să fiu bun '?

STUDIUL 8

VIAŢA NOASTRA CREŞTINA

1 Corint eni 13,9-11

1. Care trebuie să fi e prima experienţă in viaţa credinciosului" Ioan 3,3.

2. Ce orînduire divină arată naşterea din nou? Rom. 6,4.5.

3. Cine face această lucrare importantă" Ioan 3,5.8.

Prin si mplul fapt nI credint e i noastre în Dumnezeu. Spiritu l Sfint dă naştere unci noi vieţi în inima noastră. A jungi atunc i copil de cul"ind născut in f amilia lui Dum nezeu, şi Dumnezeu te iubeşte, aşa cum iu beşte pe Fiul Său.

4. Ce caracter, spline Hristos, că trebui e să aibă credinciosul'? Mat. 18,3.

Ceea ce ne trebuie es te renaşterea inimii, ca re să ne aducă in aI'monie cu princ ipiile cenllui. Chemînd un copil aş la Sine, I sus l-a aşezat in mijl ocul ucenici lor; apoi. stdngind cu de lica tet e pc copil în b l 'aţele Sale, El zis: "Dacă nu vă "eţi întoarce la Dumnezeu, ş i nu vă veţi face ca nişte copila~i, cu nici un ch ip nu veţi intra în Impărăţia cerurilor" . Simplitatea, uitarea de sine, şi iubirea pl i nă de Încrcdel'e sînt însuşiri pe care cerul le apreciază. Acestea sînt ca ractel'is ticile adevărate i măI' i ri.

5. Ce dorinţă va avea cel n ăscu t din nou" 1 Petru 2,2,

6. P entru dezvoltarea sa . ce n evoie va s imti cr cdinciosul? Ebr. 5,13.14.

Niciodată să nu ne inchipuim că am invăţ, at dcstul ş i că acum ne putem odihni liniştiţi de toate efoduril e noastre de pînă aci. lVlin tea cultivată este măsura de urmat a oricărui credincios, tînăr sau bătrîn. O rica re ar fi lucrarea noastră, s-o facem cu punctualitate ş i sî rgUinţă.

7. Care va fi experienta lui de fie care z i ? Prov. 4,18.

Cont in uu noi avem nevoie de o nouă d escoper ire a lui H ristos, o exper icnţă zilnică a nO<l stră, care să fie in <Jrmonie cu in văţătul'ile Sale. In fi eca re zi putem înainta in, desăvîrşirea caracterului creştin.

8. Care era încrcdinţarea lui Pavcl ş i ce rugăciune Înălţa e l pentru credincio ş i " }"ilil>. 1,6.9·11.

Cit de c51duI'os ş i cît de mişc:fitor este apelu l apostolului ; "Cunoaşteţi harul Domnulu i nostru Isus Hristos. El măcar eă era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pc-ntnl ea prin sărăcia Lui, voi să vă imbogaţiţi'·. 2 Cor. 8,9. Noi cunoaş:em înălţimea de la care il c:obol'Ît El şi adincimea umilinţei la cure a ajuns. Pici orul Lui u pornit pe cărarea jertfirii şi nu S-D

întors pînă nu Şi-a dat viaţa. Pcntru El n -a fost odihnă între tronul pe care l-a părăsit, ş i cruce. Iubirea Lui pentru noi, L-a făeut să primească bucuros orice înjos ire ş i să sufer e batjocura şi crucea.

9. Pentru ce este necesar să creştem în credinţă, Efes. 4,14.15.

Creşterea noastră in hal', bucuria noastră in spirit, fericirea sufl e tului nostru, - toate de pind de legătUI'a noas tră cu Hri stos. Prin zilnica ş i continu a legătură CU EI , prin continua rămÎnere in Hristos -numa i astfel putem creşte în h a r. E I nu este numai In cepătorul, ci ş i Desăvîrşi tol'ul c red in ţe i noash'e.

10. Care este tinta spre care trebuie să crească credinciosul " Efes . 4.13.

Mulţi creclincio!? i, ca re a l' putea să realizeze foarle mult din punct de vedere spiritual, realizează puţin din pricină că incearcă puţin. Ei trec prin viaţă ta ş i ci nd n-nr avea nici un scop m a re pentru care să trăiască, n ic i O ţ intă îna ltă pe ca re s-o ajungă. Una din cauzelc t-1("'estu i lurTu, este Pl'eţ.u l cel mic pe c3I'e- l pun pe e i înş işi. Hristos plăti un preţ nemărgin it pentru noi ş i El doreş te ca n oi să nc preţuim după p"c\ul pc cu r e l-a p l ătit El. Noi nu trebuie să nc mulţ.umim cu ajungerea une i ţinte joasc ; nu sîntem ceea ce am putea fi, sau ceea ce Dumnezeu Vrea să fim noi. Dumnezeu a dat cre dinciosului puteri de judecată , nu spre a le l ăsa să lîncezească, sau spre a fi folosite pentru scopuri inumane şi josnice, ci p entru ca e le să crească spre ajungerea celor mai înalte ţinte, să fi e curate, sfinte ŞI innobilate, şi astfel să ajungă "la înălţimea statu r ii plinătăţii lui HI'i s:os··.

1 L Cind va ajunge dcplină cunoştinţa. de Dumnezeu? 1 Cor. 13, 9,10.

12. Cum ilus trează apostolul Pavel experienţa creştină in ce l>ri"cŞtc c reşterea'! 1 Cor. 13,11 .

STlI 01 UL 9

CREDINTA

1 Corinteni 13,12

1. Car e s int trcptele credi nt ei pe care trcbuie să le urce cr ed inciosu l? 2 P et ru 1,5-7.

2. P c Cine doreşte cred inciosul să cunoască? Ioan 14,8.

Multe sint căi le p r in care Dumnezeu caută să ni Se fuca cunoscut şi să ne aducă in strînsă l egătură lU El. Inima d eschisă , si mt e iubirea şi mărirea lu i Dumnezcu, descopcrite in lu crul mîinilor Sale. UI'C('hea atentă, aude şi inţelege comunicările făcute nouă de Dumn ezcu .

3. Ce reproş ad ucea Domnul Hris tos cont cmporanilor Săi '! Ioan 8,19.

4 . Cu m poat e cu noaşte c-r cdin ciosu l p e Dumnezeu? Ioan 14,7.

Dacă voim să cunoaştem bine pe Mintu ito rul , atu nc i să citim Sfînta Scriptu ra . Să umplen1 inima întreagă cu Cuvîntul lui Dumnezeu, curc este apa vie, care st inge setea cea mai nrzătoul'e; El cste pîinea care vine elin cel'. Corpul'ile noastre se hrăncsc cu ceea ce noi mîncăm şi bem ; tot <.l!ji<.l şi viaţa spiritua l ă. Lucrurilc asupra căI'ora noi mcdităm ş i ('u care ocupăm min tea noastl'ă, acelea sînt putcrea vieţ, ii noastI'c spil"itualc.

5. Ce ne îndeamnă apostolul Pavel să cunoaştem '? Efes. 3,19.

Lucrarea mintuir ii nODslrc C tcma pc care îngerii doresc să o cunoască în totul. Nemărginita iubire şi mila cca mare a lui HI'istos fuţ[\ de noi, jer tfa adusă de El pentru sn lva rea nn<:\s tră, ne detcnnină la scrioase şi solemne cugetări. A I' trebui să stăruim în deosebi, să inţelegem c<.ll·aclcr ul iubitoru lu i nost ru

1201i---------------------------------------------------------c-u-u-IE-R-u-r-,-A-D-V-E-'N-1-'j-S-T

M întu ito r, şi să m ed ităm a su p ra m is iu n ii M ijloc ito ru lu i nostru , C are v en i aci pe p ă m în t ca să n e m în - tu iască .

6. Ce exem plu nc-a dat apostolul în această priv inţă ? Filip. 3,7.8.p.p.

7. Care ar trebui să fie şi dorinţa noastră arzătoare? Filip 3,10.

8. Care va fi rezultatul ? Efes. 3,17-18.

Cu c ît su fle te le n o a s tre v o r do ri m a i m u lt despre D um nezeu, cu a t î t v o r a fla m ai m u lt şi to t m ai m u lt d in bogăţiile de n e p ă tru n s a le h a ru lu i Său. M ed itîn d a su p ra acesto r bogăţii, vom a ju n g e să le d o b înd im şi v om descoperi m er i te le sac rif ic iu lu i M în tu ito ru lu i, p l in ă ta te a în ţe lep c iu n ii Sa le şi p u te re a Sa de a ne în fă ţişa în a in tea T ată lu i, f ă ră p a tă şi f ă ră zb îrc itu ră .

9. Care ar trebui să fie năzuinţa de fiecare zi a credinciosului ? 2 Petru 3,18.

10. Ce sfat înţelept ne dă apostolul ? 2 Fetru 3,17.

11. In ce a spus Domnul H ris‘os că constă viaţa veşnică ? loan 17,3.

12. Deci cînd vom avea cunoştinţa deplină ? 1 Cor.13,12.

A tunci, f iecare în su ş ire v a fi d ezvo lta tă , fiecare desto in ic ie v a fi m ăr i tă . S tr în g e re a de cu n o ştin ţe n u v a obosi m in te a şi n ic i n u v a slei p u te r ile . Acolo, v o r fi a tin se cele m a i în a l te ţin te , şi m ere u se v o r ivi noi cu lm i d e u rc a t , no i m in u n i de a d m ira t, ţ in te to t m a i în alte , c a re să solicite p u te r i le m in ţii, su f le tu lu i şi corpului.

STUDIUL 10

IUBIREA UN PRINCIPIU CREŞTIN

1 Corinteni 13,13

1. Ce este iubirea ? Rom. 13,10.

A postolul P a v e l descrie roadele pe care t reb u ie să le ad u că u n creştin . El srm ne că acestea sînt, : ..în to a ta evlavia, n e n r ih ă n ire a si ad ev ăru l" . Si ia răş i zice : ..Roada D u h u lu i este : d ragostea , bu cu ria , pacea, în d e lu n g a ră b d are , b u n ă ta tea , fa ce rea de bine, c red in - cioşia. b lînde ţea , în f r în a re a poftelor". Gal. 5,22.23. A ceste v ir tu t i p re ţio a se n u s î n t decît p rin c ip iile legii lu i D um nezeu, t r ă i te în v ia ţa de to a te zilele.

2. Ce este Dum nezeu ? 1 loan 4 8.

3. Cum Si-a arătat El iubirea faţă de noi ? 1 loan 4,9.10.

4. Ce datorie are şi credinc:osul şi care este m ăsura iubirii ? Marcu 12,30.31.

A m îndouă aceste po runc i s în t o ex n res ie a p r i n c i p iu lu i iub irii. Cea d in tîi nu Poa+e fi t in u tă si c«a d» a dona să fie că lca tă • nici a doua n u r o a te t in u tă , ia r cea d in tîi călcată. C înd D um nezeu a re locul ce-i rev in e pe tro n u l inim ii noastre , si sem en u lu i n o s tru i se vn d" locul ce i se c iv in e ; treh u i^ să - l iu b im ca p e noi înşine. Şi n u m a i cînd iu b irea n o a s tră su p rem ă es*e p e n tru D um nezeu, p u tem să iu b im n e p ă r t in i to r pe sem enu l nostru .

5. Numai cînd avem dreptul să spunem că iubim pe Dumnezeu ? 1 loan 4,21.

Cei ce au o adevărata . juM re fa tă de D um nezeu, v o r da pe fa tă o d o r in ţă ad în că de a cunoaşte voia Sa. A posto lu l lo an . a le c ă ru i en isto le v o rbesc cu a tî ta îm l^elsugare d esn re iub ire , zice : „CăH drapn?- te a de D um nezeu s tă în păz irea p o ru n c ilo r L u i“ . D um nezeu n e -a d a t p o ru n ca să n e iub im un ii pe a lţii, d u p ă cum n e -a iu b it H ristos. FI Si-a d a t w fa ţă iu b irea Sa je r tf in d u -Ş i v ia ţa , ca să ne ră sc u m p e re pe noi. U cenicu l cel iu b it sp u n e că noi treb u ie

să fim voioşi a ne d a v ia ţa p e n tru f ra ţi . Căci, „oric ine iu b eş te pe Cel ce L -a n ăscu t, iubeş te şi pe cel n ă sc u t d in E l“. D acă iu b im pe H ristos, t reb u ie să iu b im şi pe cei ce se a s e am ăn ă L u i în v ia ţă şi caracte r.

6. Cum sînt declaraţi cei ce nu au această cali- <a4e ? 1 loan 4,20.

U n om c a re se iu b eş te m a i m u lt pe sine, e ste u n că lcă to r a l Legii. Isus a v r u t să lăm u re ască acest lu c ru t în ă ru lu i bo g a t şi l-a în ce rca t a stfe l ca să do vedească eeo ism ul d in in im a lui. E l i-a a r ă ta t p a ta ca ra c te ru l său. T în ă ru l n u L a m a i c e ru t n ici o e x p li caţie. E l ţ in e a m u lt la u n idol d in in im a sa. Egoism ul e ra d um nezeu l său . E l a f irm ase că a r păzi poruncile , d a r n u cunoştea p r in c ip iu l care e sp ir i tu l si v ia ţa tu tu ro r poruncilo r. E l n u av ea a d ev ă ra ta iu b ire p e n tru D um nezeu şi p e n tru oam eni. L ipsa aceasta . în se m n a lip sa a to t ce l -a r fi p u tu t face a p t p e n tru in tra re a în îm p ă ră ţ ia ceru rilo r.

7. Cum trebuie să fie iubirea credinciosului ? 1 Petru 1, 22 • 4.8.

8 Pentru a ajunge la desăvîrsire, ce trebu’e să facă iubirea în noi ? 1 Tes. 3,12; 4,10.

9. In ce trebuie să fie credinciosul o pildă ? 1 Tim. 4,12 u.p.

10. Numai cînd are iubirea valoare ? 1 Tim. 1.5.

11. Adevărata iubire ce ne va face să pricepem ? Efes. 1.17-19; 3,18.19.

D acă legea lu i D um nezeu a r fi p u tu t să se m o d ifice. a tu n c i păcă to su l a r fi p u tu t să fie m în tu i t si fă ră ie r t fa lu i H ristos. D a r tocm ai fa p tu l că H ristos t reb u i să-Ş i dea v ia ţa , dovedeşte că legea lu i D u m nezeu n u scu teş te pe p ăcă to s de p re te n ţii le ei. 171 dovedeşte că p la ta p ăca tu lu i este m o artea . Cînd Hris*os m u ri, p ie ire a lu i S a ta n a fu s igură . D ar tocm ai fa p tu l că H ris tos su p o r tă p ed eap sa p e n tru că lcarea L eeii de c ă tre A dam . este o d o v ad ă p e n tru noi, că legea lu i D um nezeu este ne sch im b ă to a re : că D um nezeu este d rep t, m ilos si tă g ă d u ito r de Sine, si că d re p ta te a si m ila n e m ă rg in ită se unesc îm p re u n ă în e x e rc ita rea voiei Sale.

12. Care este cel m ai mare dar ? 1 Cor. 13,13.

Iu b irea su p re m ă p e n tru D um nezeu şi iu b ire a neeeo- istă u n u l fa ţă de a ltu l, acesta este cel m a i p re ţio s d a r pe care p u tea să - l dea T a tă l n o s tru ceresc. A ceastă iu b ire se găseşte în in im a u n d e dom neşte Isus. Noi îl iu b im p e n tru că El n e -a iu b it p e noi m ai în tîi. î n in im a re n ăscu tă p r in h 'arul div in , iu b ire a este p r in c ip iu l c ă lău z ito r a l ce lo r credincioşi.

STUDIUL 11

IUBIREA ŞI VIAŢA NOASTRĂ

1 Tesaloniceni 3,12

1. Ce principiu a enunţat Hristos cu ocazia unei discuţii cu un cărturar ? Mat. 22,39.

2. Care este regula de aur în legăturile noastre cu aproapele ? Mat. 7,12.

3. Ce pildă a dat Hristos pentru a ne arăta cine este aproapele nostru ? Luca 10,30-37 p.p.

î n p a rab o la aceasta , Isus n e -a p re z e n ta t p r inc ip iile Legii, d irec t şi cu p u tere , a ră t în d c red incioş ilo r că ei au n e g li ja t să în d ep lin ească aceste p rincip ii. C u

I A N U A R I E — F E B R U A R I E 1072 luJ

v in te le D om nulu i a u fost a t î t de h o tă r î te şi po triv ite , în c ît cred incioşii n -a u p u tu t să m ai zică nimic.

4. Ce sfat dădu Hristos cărturarului ? Luca 10,37 u.p.

P o ru n c a „ iubeşte pe ap ro p ele tă u ca pe t ine în su ti" , este a p ro ap e cu to tu l t rec u tă cu vederea . îm p lin irea acestei d a to rii este lă s a tă adesea să d ep in d ă de capricii, de în c lin a ţii şi de im pulsii. în acest fel se s lăbeş te carac te ru l, şi re lig iu n ea lu i H ris tos a ju n g e fa ls re p rezen ta tă .

5. Care este procedeul greşit al unor credincioşi? Iacob 2, 15.16.

S în t u n ii c ere c red că a r p ie rd e d in d e m n ita tea lo r d acă s -a r a n g a ja în a face un serv ic iu d ez in te re sa t sem enu lu i lor. M ulţi la să pe v re u n f ra te sau v re u n sem en, să se lu p te d in g reu şi f ă ră a ju to r, îm p o tr iv a îm p re ju ră r i lo r n e fav o rab ile în care aceştia au căzut. P e n tru că ţ in să t re a c ă d re p t creştin i, ei a ju n g să c rea d ă că, c h ia r şi în egoism ul lo r rece, a r re p rez en ta pe H ristos.

6. Cum scrie proorocul Isaia că trebuie să ne do vedim viaţa de credinţă ? Isa. 58,6.7.

7. C^re este adevărata religie înaintea lui Dum nezeu ? Iacob 1,27.

Noi a r t reb u i să p re în t îm p in ă m Prijile. g re u tă ţ i le pî n ecazurile a lto ra , sp re a le a lin a în a in te de a s t r isa pi. E x is tă în C om u n ita te v ă d u v e care necesită com p ă tim ire şi a ju to r ; o rfan i, pe care H ris tos a p o ru n c it u rm aş ilo r Săi, să-i ocro tească si să-i p riv ească în tocm ai ca pe o m o şten ire în c re d in ţa tă lo r de D um ne zeu.

8. Pe cine fericeşte Domnul Hristos ? loan 13,17.

Este cu n e p u tin tă ca in im a în c a re locuieşte H ris tos, să fie l ip s ită de iub ire . D acă iu b im p e D um nezeu fiin d că El n e -a iu b it m a i în tîi, vom iub i pe to ţi cpi p e n tru care a m u r it Hristos. N u p u tem v en i în a t in ge re cu D um nezeu, fă ră a ven i în a tin g e re si cu se m en u l nostru . U n iţi cu H ristos, vom fi u n iţi şi cu ap ro ap e le nostru , p r in verige le la n ţu lu i iubirii.

9. Ce sîntem îndemnaţi de către apostolul Pavel să facem ? 1 Tes. 5,15. u.p.

10. Care este ultim a treaptă a credinţei, arăfată de apostolul Petru, la care trebuie să ajungă credinciosul ? 2 Petru 1,7.

Iu b irea este tem e lia evlaviei. O ricare a r fi m ă r tu r is ire a de c red in ţă , to tu ş i n im en i n u a re o iu b 're c u ra tă şi a d e v ă ra tă p e n tru D um nezeu, dacă n u a re o iu b ire d e s in te re sa tă fa ţă de ap roape le . N u p u tem în să să a ju n g em la aceas tă iub ire , n u m a i p r in s t ră d an ia de a iubi p e a ltu l. P e n tru aceas ta .credinciosul t reb u ie să a ib ă iu b ire a lu i H ris to s în in im ă. D acă eul p e rso n a l se con topeşte cu H ristos, a tu n c i iu b irea lu i H ris tos izvorăşte de la sine în a fa ră . P e rfe c ţ iu n ea

c a ra c te ru lu i c reş tin este a ju n s ă a tu n c i c înd d o rin ţa şi im p u lsu l de a a ju ta pe a ltu l şi a-i serv i sp re b in ecu v în ta re , p o rn eş te în to td e au n a în m od v iu din in im ă.

11. Deci, ce urare frumoasă face apostolul credincioşilor ? 1 Tes. 3,12.

12. Dacă va face binele, pe lingă răsplata veşnică, de la cine va mai primi credinciosul laudă ? Rom.13,3 u.p.

13. Care va fi răsplata unei astfel de vieţi ? Isa. 58,7-11.

S -------------------------------

STUDIUL 12

IUBIREA ÎN CADRUL COMUNITĂŢII CREŞTINE

1 Timotei 1,5

Iu b irea , cunoscu tă îndeoseb i ca u n sen tim en t, ca o afec ţiune , cu p rin d e în sine e lem en te care, in tr în d în a lc ă tu irea co m p o rtă rii şi fe lu r ite lo r a c tiv ită ţi z ilnice, le în a lţă , le înnobilează.

1. Cuvintele apostolului P avel despre iubirea în viaţa creştinului. Col. 3,14.

A posto lu l P a v e l p re z in tă iu b irea ca ceva care t r e b u ie să îm b race pe c reştin , să - l îm podobească p r in m an ife s ta re a în v ăzu l ce lo rla lţi a u n o r a lese ro d iri c reş tineşti ; de asem enea, ideea, şi-o co n tin u ă a ră t în d că ea t reb u ie să a lcă tu ia scă acea leg ă tu ră a dove dirii în fo rm a cea m ai d e săv îrş ită a u m b lă r i i lu i cu Hristos.

2. Apostolul P avel despre legătura dintre poruncile lui Dumnezeu şi iubirea creştinului. 1 Tim. 1,5.

3. Porunca prin care este rezumată Legea. Gal. 5,14.

S -a r p ă re a că aposto lu l P a v e l v ine în con trazicere cu lă m u rire a d a tă de D o m nul Isus cum că L egea este c u p rin să în iu b ire a f a ţă de D um nezeu şi în iu b ire a fa ţă de aproapele . C on traz ice rea este a p a ren tă , dacă ţ in e m în seam ă n e n u m ă ra te le cuv in te ale aposto lu lu i care a ra tă că su s ţin e rea că iu beş ti pe D um nezeu este o p re te n ţie goală, f ă ră tem ei, dacă m ai în tî i ea n u este su s ţin u tă de iu b ire a fa ţă de sem enu l tău . A şa că dacă aceas tă condiţie este îm p lin ită . cea la ltă v in e de la sine în m od n a tu ra l. C reştin ism ul n u treb u ie să fie o p a ra d ă de vorbe,o în ş iru ire de p re te n ţii de m a re tem ă to r de D um nezeu, ci o v ia ţă lum inoasă , s tră lu c in d în fap te de cinste.

4. De ce trebuie să se ferească credinciosul. Rom. 12.9 ; 1 Petru 4,8.

N u to td e a u n a vo rbe le cu m a re ră su n e t de c red in - cioşie. de ţ in e re a în v ă ţă tu r i i şi de e fo rt p e n tru n e ş t irb ire a lo r s în t dovada u n e i a d ev ă ra te iu b ir i de D um nezeu. î n dosu l acesto r p re te n ţii de m are ev lav ie fo a r te uşo r se p o a te a scunde o m a re pre făcă to rie , care să în lesn ească s tre c u ra re a de idei dezb in ă to a re de b igotism e retic cu p re te n ţie de c red in ţă curată .

5. îndem nul apostolului Pavel cu privire la com portarea în obştea creştină. 1 Tes. 4,6.

în d e m n u l d a t pe v re m u ri c red incioş ilo r d in Tesalo- nic se p o triv e ş te şi p e n tru cred incioşii de azi. F a p tu l că c ineva, îm p re u n ă cred incios cu tine , se găseşte în tr -o s ta re de lip să sau este în n ecu n o ş tin ţă n u în seam n ă ca tu să p ro fiţi d in aceas ta şi să - l je fu ieşti de d re p tu l m a te r ia l ce i s - a r fi cuven it p e n tru m u n ca ce ţ i- a p re s ta t-o . Să avem co n tin u u în m in te a v e r t i za rea aposto lu lu i Iacob : „ Ia tă că p la ta lu c ră to r ilo r pe care le -a ţ i oprit-o , p r in înşe lăc iune , s tr ig ă11. Iacob 5,4.

6. Cuvintele apostolului despre iubirea între credincioşi. 1 loan 2,9.11.

7. Lucrul asupra căruia sînt îndem naţi credincioşii să ia seama. 1 Tes. 5,15.

N iciodată u n foc n u se v a p u tea s tinge d acă to t se p u n v re a scu ri şi se su flă în e l cu p u tere , şi nici o c ea r tă n u se v a c u rm a dacă se v o r a d u n a m ereu vo rb e de gîlceavă.

8. Cum şi-a dovedit David superioritatea creştinismului său faţă de Sau!. 1 Sam. 24,6.8.9.17.

Cît de m ă re ţ a p are ca ra c te ru l lu i D avid în com p o r ta re a fa ţă de S au l şi c ît de m ic şi sea rb ăd cel a l acestu ia d in u rm ă cu m a r i p re te n ţii de conducător. Iu b irea şi m ăr in im ia lu i D avid înv inse to a tă u ra lui Saul.


9. întăritarea şi pizmuirea între credincioşi, com entate de apostolul Pavel, Gal. 5,26.

De ce m a re în se m n ă ta te este s fa tu l d a t aci nouă c red incioşilo r de apostol, ca n u c u m v a să c ău tăm a n e a tra g e o slavă, o p ro f i ta re a n o a s tră de pe u rm a în tă r î tă r i i şi a sem ăn ă rii p izm ei în tre c red in cioşi. In a d e v ă r d e şa r tă este aceas tă s lav ă pe care şi-o a d u n ă cei ce fac aceas tă lu c ra re de s t î rn ire a z înzan ie i p r in a ru n c a re a în tre c redincioşi a u n o r sem in ţe cu în fă ţ işa re de c red in ţă d a r cu ro d ire de dezb inare , lu c ra re să v îrş ită de ei sp re a se în fă ţişa ca s ingurii p ă s tră to r i ai c red in ţe i curate.

10. Apostolul Pavel despre iubirea ce trebuie să se m anifeste în obştea creştină. 1 Cor. 13,4.

11. Exem ple din Vechiul Testament prin care se arată unde poate duce pizmuirea. Ier. 18,18 ; 20,10.

„Iu b irea n u p izm u ieş te“ sp u n e aposto lu l Pavel, ea n u este in v id ioasă pe n im en i şi pe nim ic. L a ţu l p r i m ejd ios în care a u căzu t cei de pe v re m e a lui Ie rem ia p o a te p r in d e şi p ic ioa re le cred incioşilo r de azi.

„ N -am sp u s decît o v o rb ă 11 a m p u te a zice şi noi în să cît v e n in de m o ar te am pus poa te în el, şi c îtă d isc red ita re a ad u s el. „H a idem să -l u c idem cu v o rb a 11, să n e fe r im ca aceas ta să fie şi u m b la re a v re u n u ia d in tre noi în c o m p o rta rea f a ţă de alţii.

12. Dovedirea iubirii în obştea creştină. Filip. 2,3,u.p. 4 ; Rom. 12,10.

S tim area sem en u lu i nostru , a p rec ie rea lu i şi a ju to ra re a sa a tu n c i c înd îi p u te m fi de folos în vreo p r iv in ţă v a d ezvălu i că în a d e v ă r în obştea n o a s tră c reş tin ă iu b irea este u n e lem en t viu.

13. învăţătura despre călăuzirea credincioşilor. Col. 3,13.

14. Cuvîntul apostolului Pavel pe care îl putem lua şi noi drept călăuză în vieţuirea noastră creştină. Filip 4,8.

STUDIUL 13

IUBIREA ÎN VIAŢA CREDINCIOSULUI

Filipeni 3,1

1. Rugăciunea Psalm istului, care ar trebui să fie şi rugăciunea noastră. Ps. 141,3.

A tu n c i c înd ceri b in ecu v în tă r ile de care ai nevoie p e n tru d esăv îrş irea u n u i c a ra c te r d u p ă vo ia lu i Hristos, D o m nul te a s ig u ră că vei p rim i, conform p ro m is iu n ilo r date . C ond iţiunea conform căre ia poţi v en i la D um nezeu , n u este aceea de a f i sfîn t, ci aceea de a sim ţi nevoia de a -L ru g a pe E l să - ţi dea. M o tivu l care a r t reb u i să n e d e te rm in e să v e n im la E l acu m şi oricînd , sp re a -I im p lo ra a ju to r, este m a re a n o a s tră nevoie, este s ta rea n o a s tră cu to tu l l ip s ită de a ju to r , care face d in El şi d in p u te re a Sa izbăv itoare , o neces ita te p e n tru noi.

2. Apostolul P avel despre credinţa folositoare.1 Cor. 13,2.

Iub irea , a d e v ă ra ta iub ire fa ţă de sem enii noştri, dovedeşte iu b ire a fa ţă de D um nezeu . Se poa te ca să facem m are v îlv ă de c red in ţa no astră , d a r f ă ră de iu b ire ea n u v a lo rează nim ic. F ă ră de iu b irea pe

care Isus a t ră i t -o şi a ex p e rim en ta t-o in v ia ţa Sa p ăm în tească , noi s în tem ca a ra m a sună toare , sau u n ch im b a l zăngăn ito r .

3. Răsplata pentru acel care dă un pahar de apă. Mat. 10,42.

F ap te le de m ilosten ie săv îrş ite în ta in ă , v o r lega in im ile lao la ltă şi le v o r ap ro p ia to t m ai m u lt de A cela de la care izvo răşte o rice im pu ls bun. M icile a ten ţii, m ic ile fa p te de iu b ire şi sacrific iu de sine, care se re v a rsă d in v ia ţă to t aşa de tă c u t ca şi p a r fu m u l d in floare , acestea a lcă tu iesc n u o m ică p a r te de b in ec u v în tă r i şi fe ric ire a vieţii. Se v a vedea la u rm ă că tăg ă d u irea de s ine p e n tru b in e le şi fe ric irea a lto ra , oricît de u m ilă şi n e lă u d a tă aci p e păm în t, este recu n o scu tă în cer ca sem n a l u n ir ii n o as tre cu D om nul slavei, c are a fost bogat şi to tu ş i S -a făcu t să rac p e n tru noi.

4. Cele scrise de Ioan credincioşilor despre ceea ce a văzut şi auzit. 1 Ioan 1,3.4.

C redinc iosu l treb u ie să u m b le în lu m in a lu i D u m nezeu. A tu n c i v a ved ea fru m u se ţe a L ui şi se v a b u c u ra pe d ep lin de b u n ă ta te a Lui. In im a L u i v a fi în că lz ită de s im ţire a iu b ir ii lu i D um nezeu . E l v a fi în ă l ţa t ca şi cu m a r f i p u r ta t pe b ra ţe veşnice.

5. Nădejdea credinciosului. Ebr. 6,18—20.

D um nezeu doreşte să a v em o în c red ere n e c lin ti tă în El. R ăsp la ta L u i n u este d a tă d u p ă m erite le n o a stre , ci d u p ă „voia şi p la n u l L u i veşnic, p e care l-a fă cu t în H ris to s Isus D om nul n o s tru 11. E brei. 3^4- „E1 n e -a m în tu it , n u p e n tru fap te le făcu te de noi în n ep rih ăn ire , ci p e n tru în d u ra re a L u i11. T it 3,5. I a r p e n tru to ţi care se în cred în El, v a face p este m ă su ră „nesupus m ai m u lt decît c erem sau g în d im n o i11. Efes. 2,20.

6. Iubirea lui Dum nezeu pentru noi.

Iu b irea lu i D um nezeu p e n tru noi este p u te rn ică . Iu b irea II conduse pe H ris to s să Se dea m o rţii p e n tru p ăca te le noastre . A ceastă iu b ire îm p ă r tă ş ită u rm aş ilo r Săi, le v a d a şi lo r o iu b ire care „n u v a p ie ri n ic iodată", f a ţă de D ăru ito r , fa ţă de sem en u l lui. Iu b irea lu i D um nezeu n ic io d a tă n u p iere , ea e ste în su ş irea C erulu i. Ca o com oară p re ţioasă , ea v a fi dusă de poseseoru l ei, p r in p o rţile ce tă ţi i lu i D um nezeu.

7. îndem nul apostolului Pavel, Efes. 3,19.

L u cra rea m în tu ir i i n o astre e tem a pe c a re îngerii doresc să o cunoască în to tu l. N e m ărg in ita iu b ire şi m ila cea m a re a lu i H ris to s f a ţă de noi, j e r t f a ad u să de El p e n tru sa lv a re a no astră , n e d e te rm in ă la se r i oase şi so lem ne cugetări. A r t reb u i să s tă ru im în d e osebi să în ţe leg em carac te ru l iu b ito ru lu i n o s tru M în - tu ito r şi să m ed ităm a su p ra m is iun ii M ijloc ito ru lu i nostru , C are v en i aci pe p ă m în t ca să ne m în tu iască .

8. Darul dorit. 1 Cor. 13,13.

Iu b irea su p re m ă p e n tru D um nezeu şi iu b ire a n ee- goistă u n u l fa ţă de a ltu l, acesta este cel m a i p re ţio s d a r pe care p u te a să -l d ea T a tă l n o s tru ceresc. A ceastă iu b ire se găseşte în in im a u n d e dom neşte Isus. Noi î l iu b im p e n tru că E l n e -a iu b it pe noi m ai întîi. In in im a re n ăscu tă p r in h a ru l div in , iu b ire a este p r in c ip iu l că lău z ito r a l ce lo r credincioşi.

9. Să luăm şi noi drept călăuză în vieţuirea noastră creştină, cuvîntul Apostolului Pavel. Filip. 4,8.


S f î r ş i t d e c a l e

In z iu a de 25 februarie 1971, a a d o rm it in D om nul sora T im iş M aria, m e m b ră a co m u n ită ţii A .Z .S . Ro- zav lea , C on fer in ţa Cluj.

N ăscu tă la 5 august 1891, a p r im i t c red in ţa a d ven tă în a nu l 1918. ră m în în d p înă la u rm ă ală tur i de b i

serica speran ţe i ei. M odestă dar p lină de credincioşie, a fo s t u n b un e x e m p lu în fa m ilie şi în com un ita tea sa.

F raţii pastori C songvay C. ş i Roşea D. au rostit cu v in te le m în g îie rii d iv in e p e n tru cei ce au înso ţit-o p înă la locul o d ihnei sale. P u te m sp u n e îm p reu n ă

cu v iz io n a ru l Ioan : „Ferice de a cu m încolo de m o r ţii

care m o r în D om nul. Ei se vo r od ih n i de ostenelile

lor, căci fa p te le lor îi u r m e a z ă A p o c . 13,13.

— C u durere co n sem n ă m în aceste rîn d u ri în ce

tarea d in v ia ţă a sorei R izea E m ilia , soţia iu b itu lu i nostru fra te pastor pensionar, R izea A n d re i.

N ăscu tă la 26 d ecem brie 1908, p r im e ş te de tinără

bo tezu l p o tr iv i t princ ip iilo r bisericii A .Z .S . In 1930

se căsătoreşte cu fr . R izea, căruia i-a fo s t în p e r

m a n e n ţă u n p u tern ic şi e fe c tiv sprijin .

In m o rm în ta rea a a v u t loc pe z iu a de 30 m a i 1971 în c im itiru l d in R m . Sărat, înso ţită de fa m ilia în d u

rerată şi fră ţie ta tea ce a cunoscu t-o şi a aprecia t-o m u lt .

— S îm b ă tă 7 august 1971, a în ce ta t d in v ia ţă fr. Şeu lea n u Ş te fa n . în v îrs tă de 41 de ani, m e m b ru al co m u n ită ţii B u cureşti Labirin t.

O boală necru ţă toare l-a lovit de tîn ă r şi după o su fer in ţă de tre i ani de z ile şi-a p lecat capul su- p u n în d u -se m orţii.

P ro fu n d îndurera ţi, fam ilia , fra ţii şi prie ten ii apro p ia ţi l-au condus p înă la m o rm în t.

In m o rm în ta rea a a v u t loc pe da ta de 9 august1971, la c im itiru l Izv o ru l N ou. F r a ţ i i : P îrva n M arin , H ran t A rten ia n , Coconcea O ctavian şi cel ce se m n e a ză aceste r în d u r i au rostit cu v in te de m îng iiere şi n ă d e jd e p e n tru cei în tr is ta ţi. Da, „Fericiţi m o r ţii care m o r în D o m nul

— La 11 ianuarie 1972, a în ce ta t d in v ia ţă în v îrstă de 75 de ani, fr . B uşcă D u m itru m e m b r u al C o m u n ită ţi i A .Z .S . Secara, Te leorm an.

Fr. B uşcă a s lu j i t ca p re zb ite r al co m u n ită ţii aproape to t acest t im p . O fire b lîndă, răbdătoare, a fost de u n real sp r ij in p e n tru toţi.

In m o rm în ta rea a a v u t loc pe z iu a de 12 ianuarie1972. F ra ţii pastori C îrstea G heorghe şi E nache M ar in au ro s ti t m îng îie toare le c u v in te ale S cr ip tu r ii p e n tru cei ai fa m ilie i şi cei ce l-au în so ţit pe u l t im u l său drum .

D. POPA


r i m a z i

În crem en ită şi ocultă La zero abso lu t oprit,P u terea fr ig u lu i cu m p lit T ronează-n noap te n e -n treru p tă .

P este -a haoticu lu i undă F ără-ncepu t, fă ră sfîrşit.S tă p în D iv in neobosit C u vîn tu -a ş tea p t-o nouă rundă .

V irg ină-i noaptea şi su b lim ă Doar S p ir i tu l n e tu lbura t,P rin n egru l ei im acu la t Se m işcă -n lin işte deplină.

Pe scara an ilor lum ină D in U niversu l in fin it ,In tiia rază n -a ţ îşn it R ecepţiona tă pe retină.

Căci ochi n -a fo s t ca să p ă tru n d ă N ici m in te să priceapă tot,N ici glas să laude socot,Şi n ic i ureche să audă.

Dar deodat tăcerea sacră Se sp arge-n ţăndări surzito r C înd Logosul începător „Lum ină" zis-a să se facă.

S f ir ş ită -i noaptea cea grozavă Şi-a d im in e ţii ste le m ii,S ă ltîn d în c în tece de slavă V es tiră -n s p a ţ i i . . . p r im a zi.

I. GHIRCOIAŞ

" < S ^ e r t c < f

Intr. poligrafică „Grafica nouă" — c. 2032

DIN - curieruladventist.ro - 1,2.pdf · Cu ocazia Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere...

Documents

Transcript of DIN - curieruladventist.ro - 1,2.pdf · Cu ocazia Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere...