Dimensiunea religioasa a existentei

A taia latura religioasa din istoria literaturii romanesti inseamna a renunta la cunoasterea trasaturii celei mai caracteristice din cultura noastra veche si una din fetele ei de glorie- Nicolae CartojanInceputurile culturii scrise a romanilor sunt profund legate de viata lor spirituala,de credinta in Dumnezeu si de raportarea la sacru a fiecarui individ,fie el om simplu, slujitor al bisericii sau voievod. Religia, alaturi de istorie,este cel dintai fundal de manifestare a culturii scrise si a literaturii.Cartea religioasa romaneasca este mai intai o carte de cult in limba slavona,apoi o carte de cult in limba romana. Traducerea ei prilejuieste cea dintai exprimare a creativitatii prin cuvant in limba noastra,chiar daca timida,aproape insesizabila la inceput.Trairea religioasa determina trecerea prin mai multe filtre ale dogmei crestine si a cartilor sfinte:unul este cel al identitatii si culturii crestine,altul al identitatii si culturii individuale.Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresie romaneasca mai intai prin actul traducerii,apoi prin actul creatiei individuale,fie in cadrul bisericii,ca literatura religioasa,fie in afara ei,ca literatura de inspiratie religioasa.In ce masura participa fiecare dintre ele la scrierea primelor pagini de literatura romana este intrebarea prin care poate fi rezumat cazul romanesc al inceputurilor literaturii.In veacul al XVI-lea, n a doua jumtate, apar Catehismele, traducerile bisericeti, fcute n Ardeal, facute sub influena luteranismului. Sasii, au cautat sa la raspandeasca. Mai tarziu, urmand ca limba romneasc sa fie introdusa in biserica, nlocuind crile slavone care erau numite in batjocur le boscoade, prin traducerile husite, patronate i de sai, ncurajate i de guvernul calvin din acel moment al Ardealului.Toate acestea ns Evanghelii, Psaltiri, slavo-romne, romneti, o Palie, un Vechi Testament tradus n romnete, de preoi bneni, ateptnd i explicaii ale Scripturii traduse din ungurete aveau un caracter revoluionar. n ceea ce privete pe domnii Moldovei i ai rii Romneti, ei au avut o atitudine de hotrt reprobare a acestor traduceri, care treceau peste dogma limbii sfinte, care ieeau dincolo de marginile stricte pe care le trgea biserica de stat. Aceste lucrari erau purtate de la om la om cu frica unei posibile prigoniri.Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, biserica, in special in Muntenia isi schimba parerea despre aceste scrieri, urmand ca dogma slavona sa fie, in parte, parasita, creandu-se o legatura intre biserica si limba romaneasca care pana in acel moment nu existase. Natural, orice biserica ce este legata de traditie este reticenta oricarui tip de schimbare.Totui, a venit un moment, n principatul muntean, cnd, la o ntrebare fcut din partea tipritorilor de cri romneti din Ardeal, dac nu s-ar putea ca pe lng Cazania care exista, Cartea de nvtur calvin, rspndit n anumite regiuni sub influena statului i a nobilimii ungureti, s se ofere i o alt Cazanie ortodox, care s nu poat fi bnuit, dnd un text aprobat de biseric i putnd fi astfel rspndit pretutindeni Cazania de la Braov, din 1580 .Ierarhii munteni au trimis vechiul tlc al lui Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei, carte sigur, pe care credincioii bisericii rsritene o pot ntrebuina fr nici un fel de fric. Aceasta nseamn ns, o schimbare uriasa: biserica ieea de sub influena exclusiv a limbii slavone.