Dilema

omnivorului

ISTORIA NATURALÅ A CELOR

PATRU MODURI DE OBºINERE

A ALIMENTELOR

MMIICCHHAAEELL PPOOLLLLAANN

THE OMNIVORE’S DILEMMA. A NATURAL HISTORY OF FOUR MEALS

Autor: Michael Pollan

Copyright © Michael Pollan, 2006

Traducere ¿i adaptare: GGaabbrriieellaa ªªuulleeaa

Redactor de carte: OOaannaa CCoozzoonnaacc

Corector: DDaanniieell VVooiicceeaa

Art director: DDaanniieellaa NNaaee

Tehnoredactor: VVllaadd MMiittrroovviiccii

Editurå specializatå în ghiduri tematice ¿i autoeducative,

într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de

consiliere de specialitate.

Colec¡ii reprezentative: Ghidul României, Familia,

Gastronomica, Starea de bine, Casa ¿i grådina, Interven¡ii.

© 2008 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86

e-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides.

Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå,

farå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

All rights reserved including the right of reproduction in whole or in

part in any form. This edition published by arrangement with The Penguin

Press, a member of Penguin Group (USA) Inc.

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa¡¡iioonnaallee aa RRoommâânniieeii

PPOOLLLLAANN,, MMIICCHHAAEELL

DDiilleemmaa oommnniivvoorruulluuii // MMiicchhaaeell PPoollllaann.. –– BBuuccuurree¿¿ttii::

HHoouussee ooff GGuuiiddeess,, 22000088

IISSBBNN 997788--660066--551133--004455--66

613.26:664

PENTRU JUDITH ªI ISAAC

CUPRINS

INTRODUCERE Problema alimenta¡iei în zilele noastre . . . . . . . . . . .7

IUNU Planta: cucerirea porumbului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

DOI Ferma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37

TREI Silozul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

PATRU Ferma intensivå: fabricarea cårnii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70

CINCI Uzina de procesare: fabricarea alimentelor complexe . . . .89

¿ASE Consumatorul: ¡ara gråsimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .104

¿APTE Masa: Fast-foodul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114

IIOPT Carnea este iarbå1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

NOUÅ Organicul la scarå mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .136

ZECE Iarba: treisprezece moduri posibile de a privi o på¿une . . .186

UNSPREZECE Animalele: cum så practici complexitatea . . . . . . . .208

DOISPREZECE Sacrificarea: într-un abator de sticlå . . . . . . . . . . . .227

TREISPREZECE Pia¡a: „Salutåri de la oamenii fårå coduri de bare” . .237

PAISPREZECE Masa: animale hranite cu iarbå . . . . . . . . . . . . . . . . .261

LANºUL TROFIC INDUSTRIAL

PORUMBUL

LANºUL TROFIC PASTORAL

IARBA

IIICINCISPREZECE Cåutåtorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .274

¿AISPREZECE Dilema omnivorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .283

¿APTESPREZECE A mânca sau a nu mânca animale . . . . . . . . . . . .300

OPTSPREZECE Vânåtoarea: carnea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .330

NOUÅSPREZECE Culesul: ciupercile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .357

DOUÅZECI Masa perfectå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .382

MULºUMIRi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .403

SURSE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .406

LANºUL TROFIC PERSONAL

PÅDUREA

INTRODUCERE

PROBLEMA ALIMENTAºIEI

ÎN ZILELE NOASTRE

Ce ar trebui så mâncåm la cinå?

Cartea de fa¡å este un råspuns detaliat ¿i complex la aceastå între-

bare ce pare simplå la prima vedere. De asemenea, prin aceastå carte

se încearcå în¡elegerea mecanismului prin care o întrebare atât de

simplå s-a transformat într-una extrem de complicatå. Cultura noas-

trå pare så fi ajuns într-un punct în care toatå în¡elepciunea înnåscutå

pe care am ståpânit-o vreodatå în materie de alimenta¡ie a fost

înlocuitå de confuzie ¿i angoaså. Într-un fel sau altul, aceastå activi-

tate elementarå – ce anume trebuie så mâncåm – a ajuns så aibå

nevoie de o serioaså consiliere de specialitate.

Oare cum am ajuns în situa¡ia de a apela la jurnali¿ti de

investiga¡ie pentru a ¿ti de unde provin alimentele pe care le con-

sumåm ¿i de a ne stabili meniul pentru cinå în func¡ie de indica¡iile

nutri¡ioni¿tilor?

Pentru mine, absurditatea situa¡iei a devenit cu adevårat evidentå

în toamna anului 2002, atunci când unul dintre cele mai vechi ¿i mai

respectabile alimente de bazå din via¡a omeneascå a dispårut brusc

de pe masa americanilor. Vorbesc, desigur, despre pâine. Americanii

¿i-au schimbat practic, peste noapte, obiceiurile alimentare. Întreaga

¡arå a fost zguduitå ca de un spasm colectiv de ceea ce am putea numi

„carbofobie”, care a luat astfel locul unei epoci de „lipofobie” na¡io-

nalå, datând de pe vremea administra¡iei Carter. Totul a început în

1977, atunci când un comitet al Senatului a elaborat o serie de „obiec-

tive alimentare” prin care îi avertizau pe americani, mari consumatori

de carne de vitå, cå trebuie så renun¡e la carnea ro¿ie. Ceea ce am ¿i

fåcut cu con¿tiinciozitate pânå acum.

Dar ce anume a determinat aceastå schimbare radicalå? Se pare cå

este vorba despre o furtunå mediaticå la declan¿area cåreia au con-

tribuit cår¡ile despre diete, studiile ¿tiin¡ifice ¿i un articol de revistå

picat la ¡anc. Noile cår¡i de diete, multe inspirate de doctorul Robert

C. Atkins, discreditatul de odinioarå, le-au adus americanilor vestea

bunå cå pot mânca mai multå carne ¿i slåbi în acela¿i timp, cu

condi¡ia så elimine din alimenta¡ie pâinea ¿i pastele. Aceste diete

bogate în proteine, dar cu un con¡inut redus de carbohidra¡i, s-au

sprijinit pe câteva studii epidemiologice recente care sugerau cå pa-

radigma nutri¡ionalå care domina America încå din anii 1970 ar fi

putut fi gre¿itå. Nu gråsimile contribuiau la luarea noastrå in greutate,

a¿a cum sus¡inea opinia oficialå, ci carbohidra¡ii pe care îi consumam

tocmai pentru a ne påstra silueta. Prin urmare, condi¡iile erau propice

pentru a declan¿a schimbarea paradigmei alimentare atunci când, în

vara anului 2002, New York Times Magazine a publicat un amplu arti-

col despre o cercetare recentå sub titlul „ªi dacå gråsimile nu ne

îngra¿å de fapt?”. În doar câteva luni, rafturile supermarketurilor au

fost reaprovizionate, iar meniurile restaurantelor au fost regândite în

conformitate cu noua conduitå nutri¡ionalå. Friptura era reabilitatå,

înså douå dintre cele mai sånåtoase ¿i necontroversate alimente

cunoscute omenirii – pâinea ¿i pastele – au fost stigmatizate, fapt ce

a atras falimentul rapid a zeci de brutårii ¿i firme producåtore de

paste fåinoase ¿i a compromis un numår impresionant de mese gus-

toase ¿i sånåtoase.

O schimbare atât de radicalå în ceea ce prive¿te obiceiurile ali-

mentare ale unui popor reprezintå, cu siguran¡å, semnul unei tul-

buråri na¡ionale de alimenta¡ie. Bineîn¡eles cå acest lucru nu s-ar fi

întâmplat niciodatå într-o culturå cu tradi¡ii solide în ceea ce prive¿te

mâncarea ¿i modul de alimenta¡ie. O astfel de culturå nu ar fi sim¡it

nevoia ca organul såu legislativ cel mai înalt så delibereze asupra

„obiectivelor alimentare” ale unei na¡iuni întregi ¿i nici så poarte, o

datå la câ¡iva ani, lupte politice pentru elaborarea unui grafic guver-

namental numit „piramida alimentarå”. O ¡arå cu o culturå alimentarå

stabilå nu ar cheltui milioane de dolari la fiecare început de an pen-

tru aiurelile (sau observa¡iile de bun sim¡) debitate de câte o nouå

carte de diete. De asemenea, ea nu ar fi afectatå de fluctua¡iile pendu-

lului nutri¡ional, de mode sau fobii alimentare, de ridicarea în slåvi a

vreunui nutriment recent descoperit sau de demonizarea altuia. O

astfel de ¡arå nu ar putea confunda batoanele de proteine ¿i supli-

8 � DILEMA OMNIVORULUI