5/12/2018 DILEMA DE SECURITATE

1/5

Dilema de securit ate in comportamentul

international al statelor

n abordarea tradiional a securitii, creterea securitii unui actor nseamn,de multe ori, diminuarea securitii altuia.n perioada rzboiului rece,dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de ctre unadintre superputeri genera o stare de inferioritate militar celeilalte superputeri.Iniiativa rzboiul stelelor a SUA a contribuit, n cele din urm, la prbuirea URSS.Aceasta situaie a fost descris n studiile de securitate ca dilema securitii.

Dilema securitatii se produce atunci cand multe dintre mijloacele prin care un statincearca sa-si sporeasca securitatea conduc la diminuarea securitatii altor state(Robert Jervis, 1978).

Consecinte ale dilemei securitatii:1. reducerea propriei capacitati militare a statului care initiaza dilemasecuritatii;2. cresterea valorii pe care adversarul o ataseaza ideii de expansiune, ceeace ingreuneaza descurajarea adversarului;3. consum inutil de resurse.Reducerea securitatii adversarului poate reduce propria securitate, princresterea valorii pe care adversarul o ataseaza expansiunii.Expansiunea este o sursa de crestere a securitatii: asigura frontiere mai stabile, adancimestrategica, resurse mai insemnate, etc. - ex. Uniunea SovieticaDaca un stat se inarmeaza, consecinta indirecta poate fi diminuarea securitatii

sale: adversarul va reactiona prin inarmare si va fi mai greu de descurajat;Daca acceptam ca starea naturala a lumii este cea de insecuritate, este atunci mai usorde inteles conceptul central in scoala realista a relatiilor internationale, cel de politica deputere (power politics).

Dupa Hans Morgenthau, politica internationala, ca orice politica este o lupta pentruputere. Rezultatul politicii de putere promovata de state este, asa cum am mentionat,echilibrul puterii (balance of power).Din perspectiva studiilor strategice se pot desprinde cateva principii generaleprivindsursele de insecuritate:Ernst Haas identifica cel putin opt intelesuri ale echilibrului de putere: (citat dinTerriff et al, 1999)

1. Orice distributie a puterii;2. Un echilibru al puterii sau un proces de echilibrare;3. Hegemonie sau actiuni pentru obtinerea hegemoniei;4. Stabilitate si pace prin intermediul unui concert al puterii;5. Instabilitate si razboi;6. Politica de putere in general;

5/12/2018 DILEMA DE SECURITATE

2/5

7. O lege universala a istoriei;8. Un sistem si un ghid pentru decidentii politici.Ideea de concert al puterii este inspirata din politica internationala a secolului al XIX-lea in Europa cand, la sfarsitul razboaielor napoleoniene (1815), marile puteri instaureazaasa-numitul Concert al Europei, prin care se garanta pacea si stabilitatea pe continent inurma actiunilor concertate ale Austriei, Rusiei, Prusiei si Angliei.Metode pentru instaurarea si mentinerea echilibrului de putere:1. O politica de divizare si control (divide et impera), pentru a diminuaputerea celui mai puternic si al aduce la nivelul celui mai slab;2. Compensatii teritoriale dupa incheierea conflictului, pentru a compensaavantajele obtinute de invingator;3. Crearea statelor-tampon;4. Formarea aliantelor;5. Crearea si mentinerea sferelor de influenta;6. Interventia;

7. Negociere diplomatica;8. Rezolvarea disputelor pe cale legala si pasnica;9. Reducerea armamentelor sau angajarea in cursa inarmarilor;10. Declansarea razboiului, pentru a mentine sau instaura un echilibru deputere favorabil.1. Competitia necontrolata sau insuficient controlata a statelor pentru putere (si pentru altevalori obtinute prin intermediul puterii) conduce la insecuritate persistenta (pervasiveinsecurity) pe plan international.2. Obtinerea securitatii se realizeaza pe baze individuale (la nivel de stat) cat mai mult posibil(datorita absentei unor norme efective stabilite de o autoritate internationala superioara si/sau

datorita incertitudinii obtinerii de garantii sau asistenta ferma din partea altor state; aliantelede securitate (bazate in primul rand pe principiul common defense vezi NATO) suntcreate pentru a completa securitatea individuala a fiecarui membru al aliantei; aliantele nuasigura securitatea in mod absolut.3. Nevoia de a te baza pe forta si pe amenintarea cu forta in diferite instantealimenteaza insecuritatea;4. Aplicarea foarte limitata a principiilor de moralitate creste insecuritatea, datoritaincertitudinii comportamentului altor state. Este suficient ca un singur stat sa se comporteimoral pentru a pune in incertitudine moralitatea celorlalti.5. Aparitia dilemei de securitate cresterea securitatii unui stat conduce la scaderea

securitatii altora alimenteaza insecuritatea in sistemul international.Abordam aceasta relatie stat-securitate in doua planuri:- social-politic, in sensul in care ideea de stat, ca stare de spriritimpartasita de populatie, este un obiect major al securitatii nationale;- baza fizica a statului - teritoriu, geografie, resurse.

5/12/2018 DILEMA DE SECURITATE

3/5

SCHEMA: partile componente ale statului (dupa Buzan, op.cit.p. 65)Popoarele,statele si teama se vrea o demonstratie despre modul in care un concept mailarg si mai bine stabilit poate conduce la o redefinire constructivism a problematiciisecuritatii natiunilor.Statul ocupa un loc central si in conceptul de securitate.

Un stat isi asigura securitateadevenind mai puternic.Experienta razboiului rece a demonstrat ca aceste aranjamente din interiorul

politicii de putere si al echilibrului puterii s-au dovedit a fi:a)scump e: obtinerea armamentului nuclear in cantitatile si de calitatea planificata canecesara, dispunerea fortelor strategice pe mapamond (baze militare), mentinerea unorforte conventionale numeroase, echipamentele si armamentele conventionale(portavioane, submarine, sateliti) au grevat foarte serios bugetele nationale. Competitiamilitara a impus cheltuieli de aparare peste limitele pe care unele state si le-ar fi pututpermite (vezi Tabelul cu cheltuielile militare la sfarsitul razboiului rece). Este mai multdecat clar ca participarea la competitia militara cu Vestul a contribuit la prabusirea

URSS.b)pericu loase: distributia puterii putea fi oricand gresit interpretata in timpul razboiuluirece. Statele nucleare, de exemplu, erau mult mai expuse decat credeau la ceea ce s-arnumi prima lovitura menita a reduce capacitatea lor de reactie in faza principala arazboiului. La acest lucru se puteau adauga riscurile de accidente.c)inn acc eptabile: desi a fost o stare de fapt, echilibrul puterii se referea in principal lacele doua superputeri (URSS si SUA). Unele state au respins politica de putere si audescurajat conflictul prin intermediul unei politici de pace. Este cazul statelor scandinave(ex. Suedia). Alte state, cele fara arsenal nuclear, s-au simtit inferioare si dependenteexcesiv de echilibrul celor doi mari si, in consecinta, au dezvoltat propriile mijloace

nucleare. Este cazul Indiei si Pakistanului.d) intrinsec instabile: echilibrul puterii a fost in permanenta instabil. Pe de o parte, cursainarmarilor permitea perioade scurte de echilibru real, de obicei intre generatiile noi dearmamente. Pe de alta parte, managementul arsenalelor nucleare a generat instabilitatepolitica interna in statele detinatoare, datorita diferentelor de opinie intre gruparilepolitice. Miscarile pacifiste din Franta (anii 60), manifestatiile de protest din Germania

5/12/2018 DILEMA DE SECURITATE

4/5

(anii 70-80), povara militara sovietica au generat instabilitate si, in cele din urma, cumeste cazul URSS, au contribuit la dezintegrarea politica.Rezumand, in viziunea realista, capacitatile militare joaca rolul esential in definireainsecuritatii si in managementul securitatii. Alti factori care pot contribui la obtinereasecuritatii sunt analizati ca relevanti in masura in care contribuie la realizarea

capacitatilor militare considerate dezirabile. O economie puternica determina nivelulcapacitatilor militare pe care un stat le poate dezvolta si mentine.Geografia determinaresursele naturale ce pot fi trasferate sectorului militar si, in functie de asezareageografica, vulnerabilitatea in fata agresiunii externe. Forma de guvernamant determinamodul in care un stat poate realiza mobilizarea populatiei pentru scopuri militare.Leadership-ul politic determina modul in care pot fi optim utilizate resursele militare,economice, geografice.Fenomenul de spirala: cu cat un stat se orienteaza mai mult catre crestereasecuritatii, cu atat celelalte state se simt mai amenintate si iau masuri propriide crestere a securitatii. Ex. cursa inarmarilorPolitici militare care nu conduc la spirala inarmarii: tratate si intelegeri pentru controlul armamentelor, prin care se limiteazacapacitatile ofensive; doctrine de aparare pur defensive; dezarmare unilaterala: A reduce capacitatile militare, B reactioneaza prinDilema este o cauza principala a curselor inarmarilor in care statele irosesc sume mari debani pentru arme cu care se ameninta reciproc, dar care in cele din urma nu oferasecuritate.Dilema securitatii este o consecinta negative a anarhiei in sistemul international.Realistii tind sa priveasca dilemma ca pe una de nerezolvat, in timp ce liberalii sunt deparere ca ea poate fi solutionata prin dezvoltarea de norme si institutii.Intrarea in sistemul international se bazeaza pe recunoasterea de catre alte state asuveranitatii unui stat in cadrul teritoriului sau. Aceasta recunoastere este extinsa officialprin relatii diplomatice si prin apartenenta la ONU.Realistii recunosc ca regulile relatiilor internationale creeaza deseori o dilemma asecuritatii o situatie in care actiunile statelor menite a le asigura securitatea tind saameninte securitatea altor state, celelalte state ameninta la randul lor, primul stat.Dilema securitatii sta la baza politicilor internationale a puterii.Lipsa de rezultate a unor conferinte de elaborare a tratatelor de dezarmare isi are origineain dilema securitatii.

BIBLIOGRAFIE:

1. RADU-SEBASTIAN UNGUREANU (2010), SECURITATE,SUVERANITATE SI INSTITUTII INTERNATIONALE,EDITURA POLIROM

2. MIHAIL VASILE OZUM (2007), STUDII DE SECURITATE SIAPARARE, EDITURA FUNDATIA ROMANIA DE MAINE, BUCURESTI

5/12/2018 DILEMA DE SECURITATE

5/5

3. IONEL NICU SAVA (2006), STUDII DE SECURITATE, EDITURAFUNDATIA ROMANIA DE MAINE, BUCURESTI