O prioritate a scolii romanesti - diferentierea si personalizarea instruiriiProf. Aurora Dumitrescu,CCVM Tg JiuScoala moderna este aceea n care elevii trebuie sa-si asume ntr-o mai mare masura responsabilitatea dobndirii cunostintelor, cadrul didactic devenind n acest fel un organizator al procesul de predare-nvatare-evaluare n asa fel nct sa-l puna pe elev ct mai devreme posibil n posesia unor mijloace proprii de nsusire a cunostintelor, de aplicare n practica n mod constant si creator.Societatea cunoaterii modific n mod esenial modul n care i se cere individului s nvee i s munceasc, punnd accent mai degrab pe capacitatea de interpretare a informaiilor, dect pe cunoaterea lorUna dintre tendintele modernizarii nvatamntului vizeaza flexibilitatea instructiei si educatiei pentru a asigura dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor fiecarui elev, n raport cu propriile posibilitati..Sporirea eficienei nvmntului vizeaz, n ultim instan, integrarea rapid, uoar n viaa i activitatea social. O asemenea integrare este rezultatul mbinrii organice i echilibrate a intereselor generale ale societii cu cele personale , astfel nct fiecare individ s se realizeze n activitatea social util la nivel maxim al posibilitilor sale. Ca urmare , pregtirea elevilor este privit din ce n ce mai mult nu numai strict din punctul de vedere al necesitilor economice , ci din perspectiva ampl a dezvoltrii personalitii fiecrui elev.O preocupare major a fiecrui dascl este cunoaterea real a individualitii elevilor cu care lucreaz, fapt care conduce la o individualizare a aciunilor pedagogice, la o tratare difereniat a elevilor n funcie de posibiliti, nclinaiile ,aptitudinilor, ritm de nvare, a gradului de nelegere a fenomenelor , a capacitii de nvare, stiluri cognitive,atitudini,rezultate obinute,personalitate ,motivatie.Necesitatea tratrii difereniate nu este o noutate. Acum mai bine de un secol, n 1888, la Sorbona, H. Marion realizeaz o pledoarie n favoarea educaiei centratre pe elev. n anul 1978, n lucrarea nvmntul difereniat. Concepii i strategii, I.T.Radu propune adaptarea activitilor de nvare la posibilitile diferite ale elevilor, la capacitatea de nelegere i la ritmul propriu de lucru (al grupului sau al elevului).Principiul de baz este c nu exist elevi buni i elevi slabi, ci exist elevi buni la lucruri diferiten lucrrile de pedagogie general tratarea difereniat sau personalizata este considerat componenta esenial a unor principii didactice , condiie a realizrii lor sau este chiar ridicat la rang de principiu distinct. Astfel c, dup Ioan Bonta, principiul individualizrii i diferenierii nvrii exprim necesitatea adaptarii dinamice a ncrcturii cognitive i acionale a coninuturilor i strategiilor instructiv educative att la particularitile psihofizice (aptitudini,interese cognitive,ritm si stil de invatare)ale fiecrui elev, ct i la particularitile difereniate, relativ comune unor grupe de elevi, n vederea dezvoltrii lor integrale ca personalitate i profesionalitate, nlesnindu-i astfel pregtirea la nivelul posibilitilor i intereselor, crendu-i, o ambian favorabil n cel mai nalt grad pentru formarea personalitii n ansamblu. n acest sens ignorarea trsturilor individuale, datorit unei atitudini nivelatoare pedagogice echivaleaza cu un act de miopie educativ (V.Filipescu).Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala pentru fiecare. Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind recomandata din considerente psihopedagogice si ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.Initial prin predarea diferentiata s-a inteles impartirea pe grupe de abilitati cognitive.(submediu ,mediu,supradotati) In general, se apreciaza ca este destept cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligenta. Despre aceatia sustinem ca sunt ,,nascuti inteligenti". In functie de acest aspect ne putem astepta la urmatoarele situatii : daca un copil e inteligent va avea rezultate bune; daca un elev are inteligenta medie, rezultatele pot fi satisfacatoare; daca are inteligenta scazuta sperantele sunt slabe. Cu toate acestea sunt cunoscute nume celebre care au avut unele dificultati la scoal. Tendinta generala este de a-i considera inteligenti pe cei care sunt buni la matematica sau la literatura, desi n alte domenii dovedesc inclinatii deosebite. Unii cercetarori (Hargraves, 1967) au atras atentia asupra efectelor negative pe care le poate avea o astfel de grupare -; formeaza grupe cu identitate sociala proprie (subculturi), cu norme si valori propri conducand la alienarea fata de valorile scolii. Tratarea diferentiata facuta in acest mod, provoaca neintentionat efecte negative in special asupra increderii in sine si asupra atitudinii si implicarii in procesul educativ. Mai nou, instruirea diferentiata are la baza teoriile cognitiv-contextuale ale inteligentei.Aceste teorii trateaz modul in care procesele cognitive opereaza n diferite contexte. Reprezentantii cei mai de seama ai teoriilor cognitive contextuale au fost Howard Gardner i Sternberg. Teoria lui Gardner privind inteligentele multiple considera c o inteligenta este un mod de a rezolva probleme si de a dezvolta produse considerate ca valori de cel putin o cultura, o inteligenta este o promisiune de potential biopsihologic. Creativitatea reprezinta nivelul superior de manifestare a tuturor inteligentelor.Schimbarea survenita in conceperea diversificarii si diferentierii in predare, de la gruparea pe abilitati, la o modalitate mai individualizata si diversificata de interpretare a diferentelor individuale, pune problema adaptarii procesului educativ la nevoile individuale ale elevului (la interesele, capacitatile, ritmul de lucru etc). Cu alte cuvinte vorbim de o conceptualizare a diferentierii ca individualizare, ghidata de evaluarea si observarea nevoilor individuale ale elevilor. In aceasta viziune, diferentierea este vazuta ca un proces de identificare si valorizare a diferentelor individuale si de adaptare la stilurile diferite de invatare ale elevilor/studentilor. In acelasi timp, diferentierea nu inseamna fragmentare. Elevii pot sa parcurga acelasi material daca se utilizeaza informatiile despre particularitatile lor pentru a construi metodele de interventie. Daca fiecare grup sau elev ar parcurge un alt material, profesorul ar fi suprasolicitat in pregatirea lectiei si in timpul desfasurarii ei.

Tratarea difereniat se poate realiza prin: Curriculum difereniat (trunchi comun, extindere, aprofundare); organizarea clasei eterogene n grupe de elevi pe niveluri (minim, mediu, maxim), n funcie de progres, pe discipline de studiu; organizarea activitii pe centre de nvare (aplicaie la teoria inteligenelor multiple a lui H. Gardner); organizarea i desfurarea activitii pe grupe, n funcie de tempoul de nvare; diferenierea temelor pentru acas.Individualizarea presupune personalizarea educaiei Individualizarea poate fi realizat prin: personalizarea obiectivelor (adaptarea obiectivelor educaionale la posibilitile reale ale elevului); personalizarea activitilor de nvare, cu posibilitatea ca elevul s poat alege modalitatea preferat de lucru; adaptarea timpului necesar pentru nvare; adaptarea materialelor de instruire (fie de lucru, fie de ameliorare, fie de dezvoltare, suporturi audio- video etc.); nvare asistat pe calculator; individualizarea temei pentru acas.O modalitate eficient i acceptat de elevi este tema pentru acas cu sarcini de lucru difereniate, dup urmtoarea structur: tema pentru acas obligatorie , care cuprinde sarcini de lucru de nivel minim/ mediu; tema pentru elevii harnici; nu este obligatorie, dar poate fi efectuat de elevii care doresc s lucreze suplimentar; tema include sarcini de lucru de nivel mediu/ superior; tema pentru elevii istei tema nu este obligatorie i include n alternan- fie sarcini de lucru de nivel superior, fie difereniere pe baza teoriei inteligenelor multiple.Fiecare elev va alege acas, dup efectuarea temei obligatorii, ce i ct poate rezolva din celelalte teme propuse. Faptul c fiecare poate face acest tip de alegere nseamn, pentru elev: automotivare, autoevaluare , propria adaptare la ritmul de lucru, la elementele de bioritm individual. Ulterior, n evaluare, se pot face aprecieri, pot fi ludai, evideniai elevii care, n uniti mai mari de timp, dovedesc interes n realizarea temelor pentru acas. Tomlinson (2000) enumer patru modaliti prin care profesorii pot diferenia instruirea:

prin coninut: ajustarea a ceea ce au de nvat elevii sau a modului n care ei primesc informaia necesar; - Se face o pretestare pentru a identifica elevii care nu au nevoie de o instruire directa,daca elevii dovedesc intelegerea conceptelor sar peste pasul instruirii si trec direct la aplicare/metoda este cunoscuta sub denumire de compactarea curriculum-ului-proiectarea de activitati care acopera diferite zone ale taxonomiei lui Bloom : cunostinte- intelegere- aplicatie pentru elevii care nu sunt familiarizati cu continutul, elevii cu stapinire partiala pot fi rugati sa completeze sarcini de aplicare ,analiza si evaluare cei cu un nivel inalt sarcini de evaluare si sinteza

prin proces: recomandarea unor modaliti de abordare a coninutului; gradarea sarcinile de la usor la dificil pe fisele de lucru Fise de lucru pe 2-3 nivele de dificultate care permite elevului sa-si aleaga gradul de dificultate fixarea de sarcini deschise deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod mai solicitant(cereti mai mult elevilor mai buni sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti in functie de abilitati fise ajutatoare pentru elevi care au nevoie de ele si le cer invatare bazata pe surse de informare /invatare bazata pe resurse compactarea curriculum-ului- activitati alternative pentru cei care stiu deja continutul noii lectii constituirea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc programe individualizate invatarea pas cu pas utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare(softule ducational) lucru in grupuri mici(flexibile) un elev poate avea un nivel jos intr-un subiect si ridicat in altul in functie de interese si talentele personale verificare intre colegi,predarea intre colegi, grupurile de studiu(grupuri de experti) abordarea tuturor tipurile de invatare vizual,auditiv si practicStilul auditiv invata vorbind si ascultand este eficient in discutiile de grup invata din explicatiile profesorului / celui care prezinta materialul verbalizeaza actiunea intreprinsa pentru a-si depasi dificultatile de invatare isi manifesta verbal entuziasmul zgomotul este distractor, dar in acelasi timp reprezinta si mediul in care se simte bine suporta greu linistea in timpul invatariiStilul vizual prefera sa vada lucrurile sau desfasurarea proceselor pe care le invata invata pe baza de ilustratii, harti, imagini, diagrame este important sa vada textul scris are nevoie sa aiba control asupra ambiantei in care invata isi decoreaza singur mediul recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai frecvent utilizate pentru fixareStilul kinestezic are nevoie sa atinga si sa se implice fizic in activitatea de invatare invata din situatiile in care poate sa experimenteze a lua notite inseamna mai mult un act fizic si nu un suport vizual pentru invatare; de multe ori nu revizuiesc notitele isi manifesta entuziasmul sarind lipsa de activitate determina manifestari kinestezice, fiind de multe ori confundati cu copiii cu tulburari de comportament In functie de emisfera cerebrala cea mai activata in invatare exista doua stiluri cognitive: stilul global (dominanta dreapta) si stilul analitic sau secvential (dominanta stanga) Copiii care utilizeaza un stil global in invatare prefera sa aiba mai intai o viziune de ansamblu asupra materialului pentru a putea trata mai apoi fiecare componenta in maniera analitica. Ei vor prefera schemele care integreaza informatiile ca mod de pornire in studiul unui material sau vor citi un text in intregime si nu se vor opri, pentru fixarea unor idei, pana la terminarea textului. Copiii care utilizeaza stilul analitic de invatare prefera impartirea materialului in parti componente, prezentate pas cu pas si in ordine logica. Ei vor prefera fixarea unor idei pe masura citirii textului si refacerea la urma a intregii structuri.

prin produse: crearea de oportuniti de exersare, aplicare i extindere a ceea ce au nvat ntr-o varietate de moduri; un raport,o discutie,un grafic ,rebus ,eseu, puzzle, recenzie,desen,jurnal reflexiv,portofoliu utilizarea autoevaluarii (tehnica 3-2-1:3 procese,2 idei,0 abilitate) Solicitarea elevilor sa-si impuna obiective laude pentru cele mai mici progrese si stabilirea pasului urmator prin mediul nvrii: crearea unei clase n care s existe zone de studiu n linite i zone de interaciune Aplicarea TIM (teoria inteligentelor multiple)in clasaTipul de inteligentaLa ce se pricepe mai bineCe ii place sa facaPrin ce activitati poate fi stimulatMetode de predare invatare evaluare

Verbal lingviticaA citi,a scrie,a povesti,a memora,convinge ,a gandi in cuvinteSa discute,sa dezbata,sa argumenteze,sa asocieze cuvinte,sa rezolve integrame ,sa creeze versuri,metaforeRealizare de compuneri,poezii,eseuri,reportaje recenzii,interviuri,ancheta rezumate,articole,fise de studiu ,ghicitori ,povestioare , dramatizariPovestire,descriere,Explicatie,expunere cu oponent prelegerea conferinta ,conversatia euristica,dezbatereaProblematizareaPredarea reciprocaJigsaw,portofoliul,jurnalul reflexiv

LogicomatematicA rezolva,argumentaA gindi abstractA analiza criticSa experimentezesa rezolve problsa foloseasca nr si formulesa creeze reguluirationamenteRezolvare de problemeConexiuni logice intre concepte Extragerea esentialuluiOrganizarea materialului de studiuArgumentatii bazate pe rationamenteComparatii pentru a stabilii asemanari si deosebiri

Metode algoritmiceInstruire programataExperiment,Demonstratie,exercitiul,studiul de cazHarti conceptuale

VizualaspatialaSe orienteaza bine in spatiu,ObservaDetaliileRetine figuri,ImaginiVizualizeaza usorSa desenezeSa colorezeSa construiascaSa modelezeSa demontezeSa montezeSa rez. puzzleTranspunerea in desenPictura a textului cititCrearea de harti, machete,scheme,figuri tridimensionaleObservatie,demonstratie,modelare,simularea,aplicatii thnice,portofolii cu imagini,picturi ,desene,fotografii,reprezentari grafice,diagrame cauze efecte,vizionare de diapozitive,filme didactice

Corporalakinestezica A dansa, a-si coordona Miscarilea-si exprima idei,sentimente plasticSa se misteSa atingaSa manevrezeSa foloseasca limbajul corpului,mimica si gesticaManipularea obiectelorObservatie,experimentdemonstratie,modelareActivitati practice,simulare,studiu de caz,pantomima,dramatizare,jocuri de rol,activitati fizice

MuzicalaritmicaA canta,a memora diverse melodii si ritmuriA produce diferite suneteA crea muzicaSa cante,sa compuna muzica,sa asculte muzicaActivitati care folosesc ritmuri,sunete,melodiiTranspunerea unui text pe note muzicaleDramatizareFolosirea inregistrarilor audio

Sociala interperso-nalaA colaboraA negociacomunica cu ceilaltia-i intelegea rezolva conflicteSa colaborezeSa aiba prieteniSa ajute pe altii Sa cunoasca noi oameniColaborare in rezolvarea sarcinilorSprijin reciprocPredare invatare reciproca,brainstorming,schimba perechea,discutie colectiva,povestirea explicatia descrierea,expunerea cu oponent,joc de rol Studiu de caz

Intraperso-nalaA se Autocu-noasteAuto-evaluaa-si exprimapropriilesentimenteAutoreflectieStabilirea de obiective personaleSa lucreze singurActivitati individualeTratare diferentiataMunca independentaJurnal reflexiv,eseuriportofolii

naturalistaA intelege NaturaPreocupat de problemeecologiceSa stea in aer LiberSa culeaga date Sa observe realitateaSa colectioneze plante,Activitati in clasa sau pe teren de studiere a plantelor si animalelor (vii sau mulaje)Activitati practice,aplicatii tehnice,simulare ,studiul de caz,excursii ,expeditii,vizite de studiu,proiectul de cercetare

Sarcini de invatare din perspectiva TIMTipul de inteligentaSarcina de invatare

1.verbal-lingvistica-compune o poveste,eseu,recenzie,referat,reportaj-explica altora cum sa alcatuiasca o poveste-creaza jocuri de cuvinte (rebusuri)-defineste termenii-restructureaza definitia-formuleaza intrebari despre

2.logico-matematica-analizeaza datele ordoneaza ,clasifica logic datele-argumenteaza solutiile-formuleaza ipoteze-stabileste asemanari deosebiri-compara dupa criteriul-clasifica dupa un criteriu-extrage idei principale-anticipeaza ce se va intampla daca-pune diagnostic-aplica formula-stabileste ordinea evenimentelor

3.vizuala spatiala-reprezinta grafic datele din tabel-Construieste schema,macheta ,harta,poster,flayer,reclama-Foloseste markere pentru a evidentia pasajele importante din lectie-ilustreaza prin desen un proces,fenome-recunoaste fenomenu,procesul pe imaginile prezentate

4 muzicala ritmica-compuneti un cantec cu notiunile noi invatate-compuneti un cantec plecand de la tema studiata

5.naturalista- identific plante i animale n mediu, n fotografii, n desene;- colecteaz i prezint informaii din ziar despre evenimente biologice i ecologice;- identific condiiile optime de mediu pentru o plant sau pentru un animal;- f o colecie de roci i minerale-; f propuneri de ecologizare a unei zone;-stabilete un traseu turistic pe hart.-identific plante i animale care i plac cel mai mult dintr-un tip de mediu- f o list cu rile n care triete un anumit animal

6.corporalakinestezica-mimati fenomenele citite-folositi gestica si mimica pentru a expune diferite stari-mimeaz o plant, un animal, corrida, formarea unui lac pe masiv de sare, o erupie vulcanic; indic la hart; nva un dans specific unei ri; joac un joc de rol dramatic; folosete globul geografic; f un mulaj pentru o form de relief; folosete busola n teren; orienteaz-te pe hart aplicnd roza vnturilor; f msurtori pe hart cu compasul, cu rigla; carteaz o regiune; marcheaz un traseu turistic n teren.

7.interpersonala-lucrati in perechi pentru rezolvarea sarcinii de lucru-colaborati-comunica si celorlalti solutia-distribuiti sarcinile si responsabilitatile pentru a gasi solutii optime-analizeaz spaiul n care se desfoar conflictul israelo-arab;- realizeaz un interviu, o anchet; -stabilete caracteristicile poporului romn; -adreseaz ntrebri unui coleg; -ajut un coleg s se orienteze pe hart sau n teren;- realizeaz un interviu cu un musulman pentru a-i nelege valorile, cultura;-negocieaz conflictul dintre investitori i cei care protejeaz mediul; -realizai un proiect n grup.

8.intrapersonala-scrie ntr-un eseu propriile gnduri i reacii n legtur cu ; -spune ce ai face dac ai fi n locul .?- scrie un eseu cu tema ...; -scrie opiniile sale despre ; -identific trsturile proprii i care sunt specifice i unui alt popor; -ce ar fi diferit dac ai fi trit ntr-o alt cultur? -ce i place n mediul geografic n care trieti? Ce ii displace? -ce ai face pentru a te adapta s trieti n Sahara? -Stabilete un plan de aciune pentru ; -stabilete o list de prioriti; -completeaz ntr-un jurnalul opiniile despre cltoria ta n -autoevalueaza-ti lucrare

9. existenial-anticipeaz ce se va ntmpla cu omenirea prin nclzirea global a climei;-stabilete msuri pe care ar trebui s le ia oamenii pentru protecia mediului;-scrie cum a fost influenat poporul romn de locuirea sa n spaiul carpatic; -scrie cum a fost nfluenat poporul romn de poporul turc; -scrie ce crezi c se va ntmpla cu romnii din sudul rii datorit deertificrii; -explicai cum s-a format universul; -explicai faptul c universul este infinit n timp i n spaiu; -explicai ce s-ar ntmpla dac s-ar inversa polii.

Elevii capabili de performanteConceptiile despre ce anume inseamna copiii supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristiciledefinitorii ale acestui grup de copii se disting: Aptitudini cognitive superioar, curiozitate intelectual, Sensibilitate i creativitate,Intensitatea motivaiei , Capacitate afectiv evoluat Sub aspectul inteligentei: Capacitate de formare a notiunilor; Dezvoltare deosebita a limbajului; ntelegere rapida, capacitate vie si intensa de nvatare; Aptitudini egale pentru rationament deductiv si inductiv , pentru generalizare; Capacitate de memorare; Atentie de durata; Curiozitate; Aptitudine pentru evaluare; Imaginatie activa; Gndire creatoare; Sub aspectul celorlalti factori ai personalitatii: Dezvoltarea iesita din comun a intereselor si a capacitatii lor; Atitudine pozitiva fata de scoala; Placerea exceptionala a lecturii; Capacitatea de a construi o autoimagine complexa; Stabilitate si mobilizare emotionala;Preferinta pentru societatea copiilor mai vrstnici ( S. Lazarescu, 1979)ncercnd sa creioneze o imagine ct mai clara asupra copiilor cu abilitati nalte, Liliana Stanescu ( 1993) prezinta cteva caracteristici considerate ca fiind definitorii: Tendinta de a nvata "de ce" si "cum" si nu "prin ce" Un vocabular neobisnuit pentru vrsta sau clasa n care se afla; Preocupari timpurii pentru problemele adulte ca: religie, politica, sex, vrsta,rasa, etc. Plictiseala la sarcinile de rutina Ritm rapid de nvatare nsusirea timpurie a conceptelor abstracte Dorinta sustinuta de a afla, a cunoaste Motivatie puternica n realizarea sarcinilor de rezolvare a problemelor Un larg sir de interesen lucrarea " Aveti un copil inteligent! Testati-l! " ( 1992), V. Serebriakoff prezinta o lista de caracteristici ale copiilor supradotati care poate constitui un instrument de identificare a aptitudinilor copiilor: Poseda puteri superioare de rationament, de folosire a ideilor abstracte, de generalizare plecnd de la fapte specifice, de ntelegere a semnificatiilor si a conexiunilor; Au conexiune intelectuala; nvata cu usurinta si fara dificultate; Au o gama larga de interese; Dipun de o atentie marita care le permite sa se concentreze si sa persevereze an rezolvarea problemelor si intereselor urmarite; Dispun de un vocabular superior din punt de vedere cantitativ si calitativ comparativ cu alti copii de aceeasi vrsta; Aptitudinea de a lucra independent; Citesc de timpuriu; Manifesta un spirit puternic de observatie; Manifesta initiativa si originalitate n munca intelectuala; Vioiciune si rapiditate n raspunsul formulat la noile probleme; Sunt capabili sa memoreze cu rapiditate; Prezinta un interes ridicat fata de natura mediului si a universului; Poseda o imaginatie neobisnuita; Realizeaza cu usurinta instructiunile complexe; Citesc rapid; Au multe pasiuni; Au interese literare care sa acopere o gama larga de subiecte; Folosesc n mod frecvent si efectiv biblioteca; Sunt superiori la matematica, ndeosebi n rezolvarea problemelor.

Exista doua categorii majore de programe de interventie: a) de accelerare-presupune parcurgerea aceluiasi material (ca si ceilalti elevi) insa intr-un ritm mai alert. b) de imbogatire - propune utilizarea de continuturi mai bogate si variate prin strategii care completeaza activitatea curenta la clasaInterventii de accelerare admitere precoce la gradinita si in clasa I trecerea accelerata a claselor trecerea accelerata in cadrul materiilor cursuri universitare in liceu cursuri prin corespondenta admitere timpurie la universitateInterventii de imbogatire-studiu si proiecte independente centre de invatare programe de week-end programe de vara mentori si mentorat simulare si jocuri investigatii pe grupe mici competitie academicaTimpul utilizat pentru accelerare sau imbogatire se poate creea printr-un proces numit compactarea curriculara. In prima faza se identifica competentele elevului intr-un anumit domeniu. Ulterior procesul educational se va focaliza asupra continuturilor inca nedobandite. Timpul rezultat se va folosi pentru accelerare sau imbogatire (Reis, 1992). Cercetarile asupra eficientei interventiilor au aratat ca elevii supradotati care urmeaza interventii de accelerare obtin o performanta superioara celor care sunt inclusi in programe de imbogatire (Kulik & Kulik, 1984). De asemenea nu se observa dificultati mai mari in ceea ce priveste atitudinea fata de scoala sau conceptia despre sine. Aceste date stau la baza afirmarii superioritatii acestei metode fata de cea de imbogatire. Dupa C.Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii sunt: 1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate asa incat sa includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai profunde. 2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea deprinderilor de gandire creativa si productiva. 3. Continuturile curriculare ar trebui sa faca pe elevi capabili sa exploreze constant cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atititudine de valorizare a studiului. 4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa foloseasca resurse specializate si adapatate. 5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si invatarea si dezvoltarea auto-dirijata. 6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de cunoastere de sine side intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura. 7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe creativitate si excelenta in performanta si produse

.

9