1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Doctrinele economice de baza si reprezentantii lor.

Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele zespective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International.

Principiile de baza ale studierii DE:- obiectivitatea cunoasterii stiintifice- originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TEDoctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE

are ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec. Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii.

DE de baza:- Mercantelista (Jean Bodin, Antoine d’Monchrestien, Jean Baptiste Colbert,

Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)- Fiziocrata (Fr. Quesnay)- Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John

Stuart Mill )- Nationalismului economic (Fredrich List)- Socialista (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon)- Marginalismului (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)- Keynesismul (John Maynard Kaynes)- Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek)

2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma D’Aquino.

Platon Dintre cele mai importante lucrări ale sale amintim: „Politica”, „Republica”, “Statul si legile”. Pentru Platon, viaţa socială trebuie supusă regulilor justiţiei, acestea avind o valoare absolută. Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum. Totodata, el s-a preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa economica, de schimb si rolul banilor. Era impotriva imbogatirii si acumularii exagerate de avere. Platon este adeptul unui comunism aristocratic si idealist compus din 3 clase:

I filozofii – cl superioara; II razboinicii; III producatorii – agricultorii.Aristotel Gandirea economică a lui Aristotel a fost sintetizată in operele:

„Politica” „Politica ateniană”. Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a cunoasterii stiintifice, o disciplina de sine statatoare. Pentru el economia este "arta de a obtine bogatii sub forma" bunurilor materiale. Considera ca fiind normală impărţirea societăţii in două clase sociale: - oamenii liberi; - sclavii. Aristotel sesizează şi cele două forme ale valorii unui bun: - valoarea de intrebuinţare, dată de proprietăţile intrinseci ale bunului; -valoarea de schimb, dată de proprietatea bunului de a satisface o nevoie indirect, prin intermediul bunului cu care se schimbă. Chsematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de a obtine bogatia sub forma baneasca – ea intemeindu-se pe schimb.

Toma d’Aquino El si-a expus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in „Suma teologica”. d'Aquino considera ca averea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa оn societate, cu ierarhia acesteia. El intareste caracterul

divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala superioara, nobila. T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa asigure producatorului atit recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o vinde. Toma d’Aquino a fost preocupat şi de analiza rentei funciare. El consideră renta funciară ca fiind absolut necesară pentru ca posesorii de pămint să fie lipsiţi de grija traiului zilnic. T d’Aquino a avut o atitudine de tolerare faţă de comerţ şi profitul comercial.

3.Doctrina mercantilista :glorificarea aurului,comertului si protectionismuluiMercantilistii au incercat sa argumenteze ca preucuparile principale a tit a indivizilor cit si a statului trebuie sa fie sporirea avutiei.Ei au pus la la temelia lor ca masurea avutiei unei tari sint determinate de cantitatea de aur si de argint pe care o poseda,ca forta unui stat nu se manifesta decit prin abudenta de bani.Mercantilistii constient sau inconstient incercau ignorau celelalte forme ale avutiei,cum ar fi pamintul,constructiile.Comertul-era considerat sfera economica principala in care se obtine cresterea de cantitatii de bani,sporul de bogatie.4.Particularitatile nationale ale mercant spaniol,francez,englez.Ideile merc a lui D.CantemirSpaniol-pt a spori avutia regelui spaniol ,mercantilistii spanioli sfatuiesc pe rege sa dezvolte flota puternica care trebuia sa jefuiasca America de Sud si sa aduca aur si argint in tara.Merk spanioli nu8 sau gindit ca trebuie sa dezvolte stiinta,manufacturile.Au creat o politie secreta care trebuia sa nu permita sa scoata aurul din taraMerk francez- se gindeau sa produca marfuri,sa le vinda si sa le aduca aur in tara..Statul francez a inceput sa construiasca manufacturi in intreaga tara,incurajund crearea manufacturilor private.Francezii au adoptat o politica demografica perfecta,au liberalizat migrarea in franta.(francezii nu puteau esi din tara,forta de munca eftina)Ei au stabilit preturi mici la produs alimentare si salarii mici.Ei au fost primii care au dezvoltat spionajul-cautau sa aduca oameni talentatiMerk englez-aveau drept instrument de crestere a avutiei tarii prin dezvoltarea cometului exterior efectuat de flota comerciala britanica.(oarecare marfa putea fi adusa doar pe un vapor britanic,au creat o flota care o dadeau in arenda,ptr care plateau si se adunau bani in taraD.Cantemir- ideile de merk moldovenesc a fost expuse in cartea sa „Descrierea Moldovei” –el crede ca calea de sporire a bogatiei este comertul exterior,dar din pacate in R.Md comertul este considerat o activitate murdara5.Conceptiile de baza ale fiziocratilor.Ordinea natureala,legile econ,produsul net “Tabloul economic” al lui Fr. Quesnay Conceptiile de baza:

1. Teoria produsului net – izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, produs net.

2. Teoria despre capital- (1 data) Quesnay a divizat capitalul in agricultura in :- avansurile initiale- avansurile anuale

3. Teoria „ordinii naturale” a fiziocraţilor se bazează pe 3 forme de proprietate- personala (dreptul omului de a predispune si insusi)

- mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale)

- funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net)Ordinea naturala- omul inceteaza a fi considerat drept o creatie divina ci o parte componenta a naturii,nerespectarea legilor se subintelege ca o degradare morala,mizerie materialaLegile economice- fiziocratii erau teisti,creedeau in existenta lui dumnezeu.Legile au fost stablite de vointa divina,oamenii sunt obligati sa le cunoasca sa-si organizeze viata conform cerinte lor,si trebuie sa le respecte chiar si regii Produsul net-fiziocratii spun ca sporirea avutiei este agricultura,ei spuneau ca un bob de griu semanat la toamna aduce o multime de boabe,acelasi lucru este si in cazul animelelor.produsul net nu este un rezultat ci un dar al naturii.Tabloul economic a lui Fr. QuesnayQuesnay vede o asemanare in circuitul singelui si activit econ, rolul inimii

revenindui agriculturii. Iar „singele” economiei este produsul net, care se misca sub forma de zig-zag. In tablou gasim expuse toate componentele sistemului ec. Fiziocratic : produsul net, capitalul (avansurile), clasele sociale(productiva, proprietarilor, sterila) Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii.6.Carac generala a doctrinei liberaliusmulu i econ clasic:glorificarea bogatiei, libertatii, industrieieste un curent care include 4 doctrine- fiziocra,liberalism econ clasic,neoliberal,neoclasicismulideii de baza-liberate econ,proprietate privata,ramura de sporire a avutiei-industriaLibertatii- Imbunatatirea situatiei matariale ale negustorilor,oamenilor de afaceri se schimba si viziunea fata de politica promovata de stat,ei nu ami au nevoie de sprijinul statului ,doreswte o independenta deplina,un neamestec absolut in afacerile ei.Bogatia-totalitatea bogatiei unei natiuni se compune din totalitatea bunurilor necesare vietii ,pe care natiune o poseda din totalitatea bunurilor necesare vietei,iar izvorul ei este munca.(a.smith)sporirea nr de pers care activ in industrie ,agricult,comert si reducerea celor care formeaza sfera neproduct(politisti,profesori7.Sistemul economic a lui A.Smith.Economisirea si diviziunea muncii.Teoriavaloare-munca.Hoomo-economicus si pincipiulk minei invizibilleAdam Smith creatorul științei economice.El este autorul operei Avuția națiunilor (1776).Avuția națiunilor –considerată drept Biblia liberalismului economic clasic,piatra de temelie a științei economice moderne.În opinia sa,bogăția este formată din totalitatea bunurilor marfă de care dispune o națiune la un moment dat.Izvorul bogăției este munca.Sfera productivă-totalitatea ramurilor producției materiale industria,agricultura,comerțul.Factorii ce contribuie la sporirea bogăției: 1)creșterea numărului muncitorilor ocupați în sfera productivă 2)creșterea productivității muncii în aceeași sferă prin diviziunii muncii. Diviziunea muncii asigură : 1) creșterea îndemînarii 2)economisirea timpului 3)inventarea unor noi mașini și unelte. Principiile Smithiene :

1) Homo economicus -indivizii care să străduie să maximizeze bunăstarea materială cu minim de efort.Posedă așa calități ca raționalism,egoismul,setea de libertate,setea de îmbogățire,spiritul de concurență. 2) Mîna invizibilă -mîna creatorului suprem ghidează întreprinzătorii în direcția menținerii ordinii naturale.Astfel piața se autoreglează,iar interesul egoist al individului se armonizează cu interesul interesul general al societății.

8. J.B. Say despre intreprinz si legea debuseelor.Meritile si ratacirile liberal clasici

Jean Baptiste Say a introdus în teoria economică conceptul de întreprinzător.El considera că întreprinzătorul este pivotul întregului mecanism economic,deosebindu-se de ceilalți agenți economici prin faptul că anume el este organizatorul procesului de producție,el procură factorii de producție și-i combină în scopul obținerii produselor pe care apoi le vinde pe piață și capătă un profit.Say a elaborat și teoria factorilor de producție-potrivit căreia pămîntul (natura) este temelia venitului obținut sub formă de rentă,munca fiind baza salariului,iar capitalul-a profitului.El consideră că profitul este o formă de salariu,pe care întreprinzătorul îl obține pentru munca sa de organizare și gestionare a afacerilor. Legea lui Say (legea debușeelor)- say a analizat problema desf marfurilor, în condițiile economiei de piață,crizele generale de supraproducție sunt imposibile,pot avea loc doar anumite dezechilibre parțiale și temporare.Argumentul fiind că cînd un individ produce o marfă,el o face cu scopul de a obține în locul acesteia o altă marfă.-oferta își creează propria sa cerere(tot ce se produce se realizează).Oferta totală este întotdeauna egală cu cererea totală,sunt posibile doar unele nepotriviri parțiale și întîmplătoare,cauzate de recolte proaste,de apariția unor produse noi.În circuitul economic,potrivit legii debușeelor,banii sunt neutri,ei nu joacă nici un rol activ în mecanismele economice. merite - homo-economicus,un individ egoist care actioneaza in scopuri proprii2.are la baza principiile individualismului,nonunterventionismului si ordinii natur3.au dezvoltat teoria valoare-muncaneajunsuri- teoria bazata pe munca –ia ingnora contributia altor factori ca natura,cererea si oferta,utilitatea2.unele teorii ale lor sunt gresite ca despre imposibilitatera crizelor econ3.din cauza libertatii economice a aparut o diferentiere de avere foarte mare,societatea fiind intro stare de tulburari economice si sociale

9. Ideile economice ale liberalilor pesimişti D. Ricardo şi T. Malthus.Teoria costurilor comparative.Teoria populatiei.David Ricardo Conceptiile lui constituie largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui Adam Smith. Principalele componente ale gindirii lui sunt :1. teoria valoare munca 2. teoria rentei funciare; 3. teoria repartitiei; 4. Toria costurilor  comparative 5. teoria cantitativa a banilor.  Thomas Maltus Folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serv care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Propaga razboaie, cataclisme, foame, boli infectioase

Legea populației-mijloacele de subzistență cresc în proporție aritmetică (1,2,3),iar populația crește în progresie geometrică (1,2,4,8). Teoria costurilor comparative-o țară trebuie să se specializeze în acele domenii în care deține avantaje relative comparative cu țările din zona sa de comerț exterior.Avantajul reciproc al celor 2 țări se va manifesta prin economia de timp,muncă,cheltuială pentru producerea cantității de mărfuri obținute comparativ cu perioada dinainte de specializare. 10.Continutul si importanta doctrinei protectioniste economic a lui List.Politica protection vamal si efortul patriotic

Protectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria unei natiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal adoptate de stat.Fredrich List ”Sistemul national de economie politica” in care elementul central este natiunea. Astfel are loc schimbarea accentului de cercetare de la individ la natiune, de la ec. politica la politica economica.

Scopurile cercetarilor:1. corelarea ec. si politicii statului german2. lansarea dezvoltarii pe cale capitalista a ec. 3. progresul ec. rapid si atingerea nivelului celor mai dezvoltate tari ale

timpuluiContinutul principal al Doct Nationalis Econ este teria fortelor productive ale

natiunii si a protectionismului. Prin forte productive el intelege statul si institutiile sale. Forta principala productiva este industria.Puterea unei natiuni nu este avutia pe care o are la un moment dat, dar este forta productiva corespunzatoare capabila sa creeze avutie in proportii cit mai mari.

protectionismului vamal. Protectionismul lui List are caracter temporar si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Este considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. Industriale in perioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera. 11. Evolutia ideilor socialiste.Caracteristica generala a DE socialiste.Socialismul utopic si mic burghez. Esenta : condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectivaSocialismul chema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau astatului. Principalii reprezentanti ai socialismului utopic sunt H de Saint-Simon considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. ; Ch. Fourier milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile justitiei sociale. El critica proprietatea privata mare,care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale. Principalii reprezentanti ai socialismului mic burghez sunt Piere Joseph Proudon Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. Considerind ce proprietatea estede origine naturala si deci trebuie sa ramina comuna-Proprietatea este libertate – devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mijloacele ce-i apartin. 12. Ideile principale ale DE a lui Karl Marx. Leinisismul.Teoria plus valorii Karl Marx considera ca fenomenele ec trebuiesc supuse unei analize globale a societatii a evolutiei ei. Marx analizeaza fenom ec in dinamica in miscare. Foloseste o noua metoda de cercetatre care o numeste dialectica materialista care cuprinde pe linga abstractiile stiintifice. .Potrivit teorii lenisiste statul trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice ci si cele ec. Salariul,preturile, dobinda si alte marimi ec vor fi fixate de catre stat.

13. Caracteristica generală a doctrinei neoclasice şi principalele şcoli marginaliste. Teorie valoare-utilitate

In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat doctrina neoclasica. Fondatorii sunt Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl Menger.Ei au descoperit paralel principiul diminuarii utilitatii marginale. Factorii care au conditionat aparitia DN:1. trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si

monopoluri.2. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea

marfurilor devenind mai importanta decit producerea lor.3. se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce priveste

accesul lor la materie prima si energie4. se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta

insasi existenta societatii burghezeScoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-BawerkScoala de la Lausanne: Leon WalrasScoala de la Cambridge: A.Marshall

Teorie valoare utilitate in prim plan se afla desfacerea marfurilor ci nu producerea lor.valoarea nu are o substanta obiectiva ea depinde de aprecierile subiective ale individului,ale consumatorului14.Aportul scolii psihologice austriece(Menger si Bawerk)al scolii matematice elvetiene(Walras)la dez stiintei economice.Teoria utilit marginal si teoria echilib generalK.menger este intemeietoru scolii austriece,profesor la univers din viena,a scris lucrarea sa”fundamenetel econ politice”si a elaborat teoria valorii intemeiata pe utilitate-adica valoare unui bun nu este nici cantitatea nici substanta,este o aprciere subiectiva reesind din nevoile individului.Bowerk - cel mai cunoscut econ,profesor de finante,la aceeasi univer,el acorda o atentie deosebita capitalului si dobinzilor.el imparte bunurile in bunuri prezente(salariu)bunuri viitoare(capitalul)Scoala matem elvetiana. L. Walras -fondatorul scolii de la lousance – temele centrale sunt expuse in lucrarea sa “elementele economiei politica pura sint:teuria valoare-utilitate,modelul concurentei perfecte si pure,utilizarea matematicii in econom,teoria echilib general.Teoria echilibrului general se stabilește pe 3 piețe principale, și anume piața produselor,piața ofertei de muncă și piața capitalului.Echilibrul economic general se stabilește atunci cînd oferta este egală cu cererea pentru fiecare produs și pe fiecare piață.Intervenția statului în acest proces este inutilă. 15.Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrin clasice si neoclasica.Marshal autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii Trăsături comune 1.Recunoașterea ordinii naturale 2.Principiul hedonist ,conform căruia individul liber,urmărind interesul personal,caută,prin comportamentul său,să obțină maximum de satisfacție cu minimum de efort depus. 3.Proprietatea privată și libera concurență 4.Libertatea de acțiune a lui Homo economicus. 5.Recunoașterea principiului mînei invizibile (autoreglarea vieții economice prin mecanismul flexibil al prețurilor)

6.Intervenția minimă a statului în viața economică. 7.Profitul-forța motrice a dezvoltării economice. Deosebiri : 1.Obiectul de studiu-oamenii cu gusturile și preferințele sale. 2.Sociatatea împărțită în consumatori și producători. 3.Teoria valoare-utilitate și analiza categoriilor marginale utilitate marginală,utilitate totală,produs marginal,cost marginal. 4.Dezideologizarea teoriei economice prin introducerea termenului de economics.Aportul lui Marshall

Meritul său principal constă totuși în concilierea neoclasicilor cu clasicii.El susține că economia politică este o știință, care studiază, în același timp,atît bogăția națiunilor,cît și comportamentul uman.Studiază formarea prețurilor în condițiile concurenței perfecte.Susține înlocuirea termenului de economie politică cu economics.Elaborează teoria prețului fără valoare,potrivit căreia prețul se stabilește în funcție de 3 factori a)cheltuieli de producție,b)utilitatea marginală, c)cererea și oferta.Descoperă fenomenul de perioadă lungă și scurtă de timp.Pe termen scurt prețul este influențat mai mult de utilitate,iar pe termen lung de costurile de producție.Introduce noțiunea de elasticitate a cererii.Elaboreză o nouă teorie a salariului.Salariul depășește nivelul minimului mijloacelor de existență,ridicîndu-se la înălțimea unui anumit comfort.Pe termen scurt salariile sunt determinate de productivitatea marginală,iar pe termen lung de costul de producție al forței de muncă.16. Şcoala istorică germană. Esenţa şi etapele dezvoltăriiTrece prin 2 etape de dezvlotare -Veche școală istorică Whilhelm Roscher -Noua școală germană Gustav Idei principale: *Respinge universalitatea și etrnitatea legilor economice.Ei afirmă că legile economice poartă un caracter istoric și deci trecător depinzînd de istoria țării,nivelul de dezvoltare,tradiții,legislație. *Obiectul de studiu al economiei politice este studierea istoriei și trăsăturile specifice ale economiei naționale. *Înlocuiesc noțiunea de Homo economicus cu Homo Socialis,care are următoarele mobiluri cîștigul material,sentimentul onoarei,plăcerea de a munci,sentimentul datoriei.*Schimbările în societate se vor face pe calea reformelor,nici într-un caz revoluționar.17. Esenta si etapele dezvoltarii institution econom ,evol instit American Veblen Instituţionalismul apare în SUA.reprezent institutionalismului sunt :veblen, commons, galbraith.Institutiile sunt:statul,biserica,monopolurile, familia,partidele politice casre exercita o influienta asupra vietii econ,ele reprezint forta motrice a societatii.Apare ca o reacţie împotriva monopolizării excesive a economiei. Se dezvoltă în 3 etape: 1.Instituţionalism negativist sau protestatar Reprezentanţi: Veblen, 2.Instituţionalism positivistReprezentanţi : J.M. Clarck, A.A. Berle3.Neoinstituţionalism-Reprezentanţi : J.K. GalbraithVeblen-ii ataca pe cei bogati invinuiindui de escrocherii si jaf.Lucrarea sa “teoria clasei inactive”. 18.Keynesismul-doctrina econom de piata dirijata.Legile econ.Marimele globale.Teoria somajuluiJ.M. Keynes a elaborat propria sa doctrină in anii 30 ai sec 20, descrisă în opera sa principală “Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobînzii şi a

banilor”(1936).Doctrina lui vine pt a rezolva problema şomajului şi a crizelor economice profunde. Principalele izvoare de inspiraţie au servit operele mercanteliştilor, cu ideea sa de intervenţie activă a statului în activitatea ec şi La baza activităţii ec stau 3 legi psihologice:1.Legea psihologică fundamentală – odată cu mărirea venitului, ponderea economiilor are tendinţa să crească iar ponderea consumului să scadă2.Legea înclinaţiei spre investiţii – oamenii decid să investească în momentul în care estimează rata profitului în viitor că va fi mai mare decît rata dobînzii bancare actuale.3.Legea înclinaţiei spre lichidităţi – oamenii sunt predispuşi să-şi păstreze economiilesub formă lichidă. Mobilurile acestui comportament sunt: mobilul precauţiei, afacerilor, speculaţiei.Teoria cererii efective(cererii globale) – descrie mărimile globale: cererea efectivă(D) , venitul national(Y), consumul (C) , investiţiile(I), economiile (S). Cererea efectivă repsrezintă factorul principal de care depinde atît nivelul producţiei cît şi cel al utilizării braţelor de muncă. Cererea efectivă depinde de factorii: cererea de consum şi cererea de investiţiinivelul cererii efective nivelul producţiei nivelul folosirii forţei de muncă. 19.Politica econ preconizata de Keyne despre interventia statului in viata eco.Politicile propuse de John Maynard Keynes:1.stimularea investiţiilor prin micşorarea ratei dobînzii2.sporirea cantităţii de bani, în circulaţie, prin emiterea de monedă3.creşterea investiţiilor publice atît în sfera productive cît şi în sfera neproductivă, chiar cu preţul împrumuturilor făcute de către stat4.sporirea consumului de stat şi redistribuirea veniturilor Introducerea impozitului progresiv pe venit, menit să micşoreze veniturile celor bogaţi şi să stimuleze consumurile.6.Reducerea ratei dobînzii, adică ieftinirea creditului( se realizează prin sporirea cantităţii de monedă aflată în circulaţie)7.Atît timp cît nivelul şomajului este mare, ţara trebuie să-şi închidă frontierele pentru a nu pătrunde pe piaţa internă mărfurile străineInerv statul in vioata econ-keynes spune ca dezechilibrile economice nu dispar de la sine,din cauza liberalismului economic a aparut o diferentiere exagerata de venituri,in asemenea situatii statul este obligat sa intervina partial,moderat,de naturea fiscala si creditara20.Geneza neokeynesismului .Teoria cresterii economice si teoria ciclurilo economiceTrecerea de la keynesism la neokeynesism s-a petrecut în primii ani după cel de-al 2lea război mondial şi a fost condiţionată de noile relaţii economice. În prim plan se impun dinamica ec şi inflaţia( şomajul şi crizele sunt deja chestiuni actuale).Se modifică şi mediul de afaceri. Este o economie mixtă(pe lîngă sectorul privat, apare şi un puternic sector public). Statul devine principalul întreprinzător, care exercită o influenţă mare asupra întregii economii.Neokeynesismul reprezintă un anasamblu de teorii şi politici economice inspirate din opera lui John Maynard Keynes, Tipuri de neokynesism: englez, american şi francez. Reprezentanţi ai neokeynesismului: Roy Harrod, Paul Samuelson, Joan Robinson,James Tobin,Evsez Domar,Robert Solow,Nicholas Kaldor. Teoria cresterii ec –Roy Harrod,el si adeptii sai au elaborat un sir de politici de stabilizare, si stimulare a crest ec.Au propus elaborarea unor bugete pe termen de 10 ani,astfel incit excendentele de proprietate sa acopere anii de criza. Teoria ciclurilor ec-Alvin Hansen Distinge 4 forme de cicluri,la temelia ciclurilor se afla neregularitatea cu care se fac investitii in capital fix.21.Neokeynesismul francez si sinteza neoclasica .Samuelson

După cel deal 2lea răyboi mondial, ştiinţa economică s-a pomenit dominate de 2 doctrine: neoclassicism şi keynesism. Reprezentanţi :Alvin Hansen, John Hicks, Paul Samuelson, Lawrence Klein, Robert Solow, Franco Modigliani, WassilY Leontief. În lucrarea sa “Economics”(prima ediţie-1948), Paul Samuelson expune 1.La temelia sintezei neoclasice plasează noţiunea de economie mixtă. 2.Politica economică promovată de stat trebuie să aibă caracter mixt. 3.Piaţa stabileşte în mod automat, nivelul preţurilor, al cererii şi al ofertei, precum şi rata dobînzii şi a profiturilor. 4.În acelaşi timp statul intervine în viaţa economică pentru a face faţă crizelor, şomajului sau inflaţiei, prin intermediul cheltuielilor publice, a investiţiilor de stat, a impozitelor, a taxelor etc5.“Noi am intrat Într-o eră nouă, în care toate adevărurile de ieri au devenit erorile de astăzi”, astefl aduce anumite critici selective adepţilor ambelor doctrine6.Utilizînd noţiunea de “bunuri publice”, economistul American demosntrează un şir de activităţi economice, cum ar fi octrotirea sănătăţii, învăţămîntul, ind de prelucrare a deşeurilor etc, nu sunt supuse acţiunii legii cererii şi ofertei. Statul trebuie să intervină în reglementarea acestora.7.menţinerea unui nivel scăzut al şomajului, stabilitatea preţurilor.22.Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalis econ clasic.Scolile doctrinei neoliberaleReprezentanţi: Friedrich August von Hazek, Ludwig on Mises, Jacques Fueff, Wilhem Ropke1.acorda o atentiue deosebita analizei pietei si a pretului,reducerea imnpozitelor, cheltuielilor publice.2.interventia limitata a statului in economie2. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului3. concurenta fara monopoluri4. libertatea formarii preturilor 23.Scoala de la Freiburg.Teoria tipurilor ideale de economie.Modelul economic de piata socialeintemeietul acestei scoli este-walter eucken,care era sa fie ales si cancelar al germaniei,datorita lui se se afla la originea cunoscutuluimiracol economic germanTeoria tipurilor ideale de econ-sunt 2 tipuri de modele ideale: a)ec.libera de piata-relatiile dintre agentii ec se stabilesc prin interm pietii; b)ec.centralizata(statele feudale,econ.socialista)Economia socială de piaţă -model elaborat de Ludwig Erhard, se numeşte aşa deoarece statul e obligat să reabiliteze un echilibru între veniturile provenite din capital şi veniturile provenite din muncă şi să asigure o existenţă decentă atît celor capabili de uncă, cît şi bătrînilor,bolnavilor, invalizilor şi copiilor24.Scoala monetarista de la Cicago.M.friedman.Banii conteazaMilton Friedman, fondatorul şcolii monetariste are ca principale idei:1.Numai economia de piaţă liberă şi raţională este capabilă să asigure oamenilor şi libertatea şi bunăstarea precum şi securitatea.2Friedman susţine”singurul mijloc pentru combaterea inflaţiei constă în cheltuirea şi

fabricarea a mai putina monedă..altă soluţie nu există”3.Statul trebuie să regleze mărimea masei monetare astfel încît să ţină sub control rata inflaţiei.4.Este autorul teoriei cantitative a banilor(monetarism) , potrivit căreia mărimea cantităţii de monedă în circulaţie, produce o creştere proportional a nivelului general al preţurilor şi o scădere a valorii monedei. M*Q=P*Q, unde M-masa monetară, Q-volumul total al tranzacţiilor de bunuri/servicii, P-nivelul general al preţurilor.5.Propune utilizarea noţiunii de cerere de monedă care depinde nu de venitul current , real, ci de aşa numitul venit permanent, pe care individual aşteaptă să îl obţină pe viitor şi care îl serveşte drept temelie pentru aşi determina nivelul de consum.4. “banii contează” , “libertatea economică este o cerinţă esenţială pt libertatea politică”5.Statul trebuie să lupte contra inflaţiei şi nu contra şomajului.

25.Ultraliberalismul noii scoli de la Viena.HayekI se mai zice cea de a 2-a scoala austriaca-(1-intemeiata de Menger),reprezentantii: hayec, scumpeter.Hayek-se preocupa de problemele comp individ in cond econ de piata ,sisatemul preturilor.El respinge orcie forma de interventie care limiteaza libertatea,spunind ca principala functie a statului trebuie sa fie elaborarea cadrului juridic pt a desfasura o concurent intre agentii econ26.Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii econom romanesti.Aurelian si ManolescuIn centru gindirii econ romanesti se afla ideea indepndentei,ideea natiunii,cu un amestec semnificativ al statului in problemele econ.O alta problema era problema uniriiintru intre din niuste parti componenteAurelian- economist,analiza fenom econ,al industrializarii,viitorului econ cind in tara existau partizanii Manolescu-considera burghezia industriala drept forta cea mai importanta a prog econ.el sustine ca econ politica trebuie sa studieze fortele nationale productive”munca si capitalul”27.Institutionalismul Teoria econ dualiste Galbrath .teoria econ dominante Peroux