DIAGRAMA CAUZĂ-EFECT (ISHIKAWA)

Diagrama cauză-efect - în "os de peşte" (fishbone) sau Ishikawa - a fost dezvoltată de Kaouru Ishikawa (1986) cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze ale unei probleme date

Se recomandă utilizarea acesteia doar atunci când există o singură problemă, iar cauzele posibile pot fi ierarhizate

Efectul (o anumită problemă sau o caracteristică / condiţie de calitate) reprezintă "capul peştelui", iar cauzele şi sub-cauzele potenţiale conturează "structura osoasă a peştelui"

Astfel, diagrama ilustrează într-o manieră clară relaţiile dintre un anumit efect identificat şi cauzele potenţiale ale acestuia

Figura 3.11. – Exemplu de diagramă cauză-efect (Ishikawa)

CALITATE SLABĂ A FRIPTURII LA GRĂTAR

CARNECONDIMENTE

Sare

Arome

TipCantitate

Marinare

TimpIngrediente

VolumFrăgezime

Tip

Congelare

Consistenţă

Vârstă

Tranşare

Grăsime

Conţinut

În grabă

Dispoziţie

Relaxare

Atenţie

Vizionare meci TV

Temperatura

Vânt

Ploaie

Cărbune

GRĂTARULVREMEABUCĂTARUL

Discuţie cu vecinul

Îndemânare

PoziţieCantitate

Tip

AprindereGril

UngereCurăţenie

Poziţie

Tipuri de diagrame cauză-efect (Dale):

1. Diagrama cauză-efect 5M – structura osoasă de bază include: Maşini Mână de lucru Metode Materiale Mentenanţă

Unii utilizatori omit mentenanţa, rezultând o diagramă 4M, în timp ce alţii adaugă o a şasea dimensiune, Mama Natură, rezultând o diagramă 6M

Pentru domeniile extra-productive sunt considerate mai potrivite diagramele 4P: Politici Proceduri Personal Poziţie (amplasare)

2. Diagrama cauză-efect de proces: se utilizează atunci când problema de rezolvat nu poate fi localizată în

cadrul unui singur departament / secţie / divizie se recomandă întâi întocmirea unei diagrame de proces în vederea

identificării cauzelor potenţiale ale problemelor identificate în fiecare etapă a procesului

dacă procesul este prea mare pentru a putea fi considerat în ansamblu, atunci se identifică sub-procese sau etape ale procesului care vor fi analizate separat; în cadrul fiecărei etape / sub-proces se poate utiliza câte o diagramă 4M / 5M / 6M / 4P; se identifică astfel cauzele cheie, care vor fi supuse unei analize ulterioare

3. Diagrama cauză-efect pentru analiză dispersională – este utilizată de obicei după elaborarea unei diagrame de tip 4M / 5M / 6M / 4P; cauzele majore identificate sunt tratate ulterior ca ramuri separate, recurgându-se la o analiză în detaliu a acestora

Etape de întocmire a diagramelor cauză-efect (Dale):

Definiţi cu claritate simptomul cheie sau efectul unei probleme

Scrieţi-l în dreapta paginii şi trasaţi o linie de la dreapta la stânga

Asiguraţi-vă că fiecare membru al echipei de lucru înţelege problema şi formulaţi problema în termeni clari

Decideţi care sunt principalele categorii de cauze; acestea vor constitui ramurile principale ale diagramei

Organizaţi o sesiune de Brainstorming1 şi identificaţi cât mai multe cauze posibile pentru efectul analizat, adăugându-le ramurilor sau sub-ramurilor adecvate

Etape de întocmire a diagramelor cauză-efect (cont.):

Organizaţi o altă sesiune de Brainstorming în care să discutaţi în detaliu cauzele şi să determinaţi care dintre acestea au gradul cel mai mare de probabilitate pentru producerea efectului respectiv

1 Brainstorming este o metodă bazată pe exprimare liberă în cadrul unui grup (Alex Osborn), utilizată atunci când soluţiile problemelor nu pot fi deduse logic şi / sau atunci când sunt necesare idei noi (stimularea creativităţii); etape: (1) formularea clară a problemei; (2) formarea grupului şi desemnarea leaderului / facilitatorului(3) desemnarea unui "scrib" care să înregistreze ideile, fără a interveni în activitatea grupului (4) fixarea regulilor şedinţei de Brainstorming / codului de comportament: fiecare membru al grupului, prin rotaţie, îşi expune o singură idee atunci când îi vine

rândul; ideile sunt cât mai concise posibil; atunci când un membru nu are nici o idee va spune "pas"; se acceptă şi se înregistrează toate ideile, punându-se doar întrebări pentru clarificare; nu se acceptă critici, discuţii, întreruperi, comentarii sau evaluări; se încurajează atmosfera informală şi exagerările pentru a stimula buna dispoziţie şi emulaţia creativă

(5) înregistrarea ideilor pe măsură ce acestea sunt formulate, astfel încât să fie vizibile tot timpul pentru toţi membrii grupului (de exemplu, tablă, flipchart etc.)(6) trecerea în revistă a problemelor procedurale care au apărut în timpul şedinţei pentru a preveni sau minimiza numărul acestora (de exemplu, tentative de a

critica ideile altora, tendinţa de a formula soluţii în loc de cauze, tentative de a juca rolul de "expert" etc.)(7) alocarea unui interval de timp pentru "incubaţie", înainte ca ideile să fie evaluate(8) determinarea celor mai bune soluţii prin: vot; vot de tip Pareto; ierarhizare (de exemplu, fiecare membru ierarhizează soluţiile, în ordinea preferinţelor, pe o

scală de 10 puncte etc.); etc.

Ierarhizaţi cauzele în ordinea probabilităţii de generare a efectului analizat sau a importanţei; aceasta se poate face prin vor, aplicând, de exemplu, regula "80/20" (Pareto) – 80% din voturi ar trebui să aleagă 20% din cauze

Colectaţi orice date suplimentare aveţi al dispoziţie pentru confirma viabilitatea cauzelor determinate

Elaboraţi planuri de îmbunătăţire