Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Lucrare individuală nr.1Tema: Diagnosticul situaţiei financiare a entităţii economice

S.A. “Floarea – Carpet” la disciplina

Gestiunea financiară a întreprinderii

CHIŞINĂU 2011

CUPRINS

1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii.

2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii

surselor de finanţare.

3. Analiza lichidităţii.

4. Analiza ratelor gestiunii financiare.

5. Evaluarea rentabilităţii.

6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti.

7. Diagnosticul riscului de insolvabilitate în baza metodei

scorurilor.

1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii.

Pentru a desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează patrimoniul,

care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. Analiza situaţiei

patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de întreprindere, indiferent de sursele de

finanţare a acestora.

Necesitatea analizei situţiei patrimoniale rezultă din importanţa informaţiei obţinute în urma

analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen .

În vederea aprecierii situţiei patrimoniale se studiză mărimea şi evoluţia resurselor economice,

reflectate în activul bilanţului contabil. La această etapă iniţială de analiză pot fi calculate atît

abaterile absolute, cîi şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor disponibile faţă de

perioada precedentă.

Vom efectua aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” în

comparaţie cu dinamica veniturilor din vînzări şi a rezultatului financiar (profitului) pînă la

impozitare. Se compară ritmurile de modificare a acestora în timp. Raportul optimal dintre cei trei

indicatori este considerat:

RPI >RVV > RA > 100%,

unde: RPI – ritmul de modificare a profitului pînă la impozitare, %

RVV - ritmul sporului veniturilor din vînzări, %

RA – rimtul de modificare a valorii activelor, %

În calitate de sursă informaţională pentru analiza situaţiei patrimoniale serveşte bilanţul contabil

(forma nr.1) şi raportul despre profit şi pierdere (forma nr.2).

Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009-2010

Tabelul 1

Nr.Indicatori

La finele anului, lei Ritmul creşterii, %crt. 2009 2010

A B 1 2 3=2:1*100

1. Valoarea totală a activelor 104530623 107263249 102,6142. Venituri din vînzări 75068514 79724491 106,202

3.Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare 3055906 3354844 109,782

Concluzie: Din datele tabelului 1 rezultă că în dinamicî se evidenţiază o tendinţă pozitivă de creştere

a patrimoniului. Concomitent cu creşterea activelor la întreprindere, observăm o creştere atît a

veniturilor din vînzări, cît şi a profitului pînă la impozitare. Aceasta atestă faptul că patrimoniul

disponibil la entitatea economică este utilizat eficient, deoarece ritmul de creştere a veniturilor

depăşeşte pe cel al activelor. Raportul optimal dintre cei trei indicatrori se respectă:

RPI >RVV > RA > 100%

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de metodă de

examinare a informaţiei din rapoarte financiare ca analiza pe verticală. Aceatsă metodă cuprinde

calcularea ponderii fiecărui element component în totalul activelor.

Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda de analiză pe

verticală.

Analiza structurii patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009-2010

Tabelul 2

Nr.

Crt. Grupa activelorAnul 2009 Anul 2010

Devierea cotei, %

lei Cota, % lei Cota, %A B 1 2=1:∑1*100 3 4=3:∑3*100 5= 4-2

1 Active nemateriale 82814 0,079 135437 0,126 +0,047

2

Active materiale pe termen lung

69518088 66,505 71187211 66,367 -0,138

3

Active financiare pe termen lung

34900 0,033 34900 0,033 -0,001

4

Alte active pe termen lung

71016 0,068 51213 0,048 -0,020

5Stocuri de mărfuri şi materiale

21678211 20,739 22977331 21,421 +0,683

6

Creanţe pe termen scurt

12114365 11,589 12473196 11,629 +0,039

7 Mijloace băneşti 982013 0,939 294968 0,275 -0,664

8 Alte active curente 49216 0,047 108993 0,102 +0,055

9 Total active 104530623 100 107263249 100 x

Concluzie: În baza calculelor efectuate putem menţiona faptul că în structura patrimoniului

entităţii economice prelevează activelele materiale pe termen lung, care ocupî o pondere de

aproximativ 66 p.p. Însă se observă reducerea absolută şi relativă a acestei grupe de active, această

fiind nesemnificativă. O pondere mai mică în totalul activelor îi revine stocurilor de mărfuri şi

materiale şi creanţelor pe termen scurt. Acestea, comparativ cu activele materiale pe termen lung,

denotă o majorare absolută şi relativă.

De asemenea se observă o reducere semnificativă a mijloacelor baneşti, în anul curent faţă de

precedent, ceea ce se apreciză negativ. Reducerea semnificativă a mijloacelor băneşti a cauzat

formarea unui flux net total negativ, adică întreprinderea plăteşte mai mult decît încasează.

Restul modificărilor survenite în structura patrimoniului nu au fost atît de însemnate.

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii poate fi folosită şi metoda ratelor. În

acest scop se calculează şi se interpretează un şir de rate, care caracterizează structura patrimoniului

după diverse criterii.

Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda ratelor. Pentru aceasta

vom avea nevoie de următorii indicatori:

Tabelul 3

Indicatori Anul 2009 Anul 2010Active pe termen lung,lei 69706818 71408761MF la valoarea de bilanţ, lei 61898890 68475788Active curente 34823805 35854488Valoarea MF intrate în cursul perioadei de gestiune, lei  1667198 8681160Valoarea de inventar a MF la sfîrşitul perioadei, lei 156802552 165482950Uzura MF calculată în cursul perioadei de gestiune, lei  1919437 2103500Alte active ce au adus venituri, lei, inclusiv:a) active financiareb) alte active pe TLc) alte active curente TOTAL

349007101649216155132

3490051213108993194106

Analiza ratelor de structură a patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009 – 2010

Tabelul 4

IndicatorulAlgoritmul de

calcul 2009 2010

1. Rata imobilizărilor

Active pe termen lung

0,667 0,666Total active

2. Rata patrimoniului cu

destinaţie de producţie

MF la valoarea de bilanţ + SMM

0,800 0,853Total active

3. Rata compoziţiei tehnice a activelor

MF la valoarea de bilanţ

1,777 1,910Active curente

4. Coeficientul de reînnoire a

mijloacelor fixe

Valoarea MF intrate în cursul

perioadei de gestiune

 0,01 0,052

Valoarea de inventar a MF la sfîrşitul perioadei

5. Rata medie de acumulare a

uzurii mijloacelor fixe

Uzura MF calculată în

cursul perioadei de gestiune

0,02  0,013

Valoarea de inventar a

mijloacelor fixe sfîrşitul perioadei

6. Rata activelor perfect lichide

Mijloace băneşti

0,009 0,003Total active

7. Rata activelor ce au adus

venituri

MF + SMM + Alte active ce au

adus venituri

0,801 0,854Total active

Concluzie: Calculul coeficienţilor structurii patrimoniului permite constatarea următoarelor

concluzii. Structura patrimoniului se caracterizează prin rata ridicată de imobilizare a activelor

(67%). Rata sporită a patrimoniului cu destinaţie de producţie atestă o situaţie pozitivă a structurii

activelor. Astfel, din totalul activelor controlate de întreprindere la sfirşitul anului 85% pot fi folosite

direct în activitatea operaţională. Creşterea acestei rate cu 5% se apreciază pozitiv , fiidcă contribuie

la sporirea volumului activităţii.

Comparînd coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii

denotă faptul că întreprinderea în perioada precedentă a folosit o parte din resursele proprii de

finanţare destinate reînoirii mijloacelor fixe pentru alte scopuri, deoarece coeficientul de reînnoire a

mijloacelor fixe > rata medie de acumulare a uzurii. În anul de gestiune situaţia este opusă: calculele

ne arată că întreprinderea a utilizat pe deplin toate sursele de finanţare menite menţinerii potenţialului

tehnic. Efortul întreprins de conducerea întreprinderii referitor la reînnoirea mijloacelor fixe a fost

suficient pentru compensarea procesului de învechire, uzură şi scoatere din funcţiune a mijloacelor

fixe. În consecinţă se observă o creştere a compoziţiei tehnice a activelor întreprinderii.

La nivel scăzut şi cu tendinţă negativă de diminuare, se situează rata activelor perfect lichide.

Această situaţie poate cauza dificultăţi privind achitarea datoriilor curente.

Activitatea conducerii întreprinderii este caracterizată pozitiv deoarece aproximativ 85% din

activele disponibile aduc întreprinderii venituri.

O importanţă deosebită prezintă şi analiza patrimoniului net al întreprinderii. Patrimoniul net se

defineşte ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi scurt). În

conformitate cu această, modalitate, valoarea patrimoniului net se calculează în felul următor:

Patrimoniul net = Total active – (Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt)

Tabelul analitic se întocmeşte în baza datelor bilanţului contabil şi se interpretează rezultatele

obţinute. Calculul şi analiza patrimoniului net sunt prezentate în tabelul ce urmează:

Calculul patrimoniului net al S.A. „Floarea-Carpet” pe perioada 2009-2010

Tabelul 5

Indicatori Anul 2009 Anul 2010

Abaterea absolută

(+,-)

Influenţa asupra

patrimoniului net

A 1 2 3=2-1 41. Total active, lei 104424707 107177136 +2752429 +27524292. Datorii pe termen lung, lei 3258360 5507172 +2248812 -22488123. Datorii pe termen scurt, lei 11170440 7867247 -3303193 +3303193

4. Patrimoniul net, lei(rd.1 – rd.d2 – rd.3)

89995907 93802717 +3806810 X

Concluzie: Din calculele efectuate ruzultă că la sfîrşitul perioadei de gestiune entitatea dispune

de un patrimoniu net de 93 802 mii lei. Totodata se observă o tendinţă de creştere a acestiu indicator

datorită majorării considerabile a activelor şi a reducerii datoriilor pe termen scurt , în anul curent faţă

de anul precedent. Datoriile pe termen lung s-au majorat cu 2 248 mii lei. Sub influenţa acestui factor

patrimoniul net a scazut în aceeşi măsură. Apariţia valorii pozitive a patrimoniului net confirmă o

stare stabilă la întreprindere, adică dispune de active formate pe surse proprii, iar activitatea nu este

finanţată doar din sursele împrumutate.

2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii

surselor de finanţare

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiară a

întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. Aprecierea surselor de finanţare ale

întreprinderii porneşte de la aprecierea generală a structurii lor.

Componenţa şi structura surselor de finanţare a activelor a SA „Floarea-Carpet”

Tabelul 6

  2009 2010 Modificarea (+,-) Categorii de surse de finanţare Sumа, lei Ponderea % Sumа, lei Ponderea, % absolută

leirelativă%

 

A 1 2=1:∑1*100 3 4=3:∑3*100 5= 3-1 6=(3/1*100)-100

Capital statutar şi suplimentar

24344836 23,290 24344836 22,696 0 -

Rezerve 63098199 60,363 65326736 60,903 +2228537 +3,532Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

2506006 2,397 4064476 3,789 +1558470 +62,189

Capital secundar 152782 0,146 152782 0,142 0 -Total capital propriu 90101823 86,197 93888830 87,531 +3787007 +4,203Datorii financiare pe termen lung

- - 1760398 1,641 +1760398 -

Datorii pe termen lung calculate

3258360 3,117 3746774 3,493 +488414 +14,990

Total datorii pe termen lung

3258360 3,117 5507172 5,134 +2248812 +69,017

Datorii financiare pe termen scurt

3520611 3,368 79949 0,075 -3440662 -97,729

Datorii comerciale termen scurt

4504448 4,309 5063227 4,720 +558779 +12,405

Datorii pe termen scurt calculate

3145381 3,009 2724071 2,540 -421310 -13,395

Total datorii pe termen scurt

11170440 10,686 7867247 7,335 -3303193 -29,571

Total pasiv 104530623 100 107263249 100 X X

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne prezinta structura surselor de finanţare a

entităţii economice. Informatiile conţinute în tabelul dat demonstrează că întreprinderea dispune de o

mărime pozitivă a capitalului propriu, de asemenea conducerea reuşeşte să crească valoarea acestuia

cu 1%, pe seama majorării rezervelor şi a profitului nerepartizat. În urma desfăşurprii unei activităţi

economice favorabile putem observa că ponderea cea mai mare o ocupă capitalul propriu 86%-87%.

Tendinţa pozitivă de majorare a surselor proprii de finanţare va reduce riscul insolvabilităţii generale.

Totodată, în se observă o majorare a datoriilor pe termen lung cu 69% şi o reducere a celor pe

termen scurt de 30%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi a lichidităţii, această

dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece confirmă că ea n-a dispus de mijloace

băneşti suficiente pentru efecturea plăţilor curente şi a apelat la bancă pentru obţinerea unui credit pe

termen lung.

Pentru reflectarea structurii pasivelor se mai calculează şi se interpretează un şir de indicatori,

care sunt prezentaţi în tabelul ce urmează:

Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor S.A. „Floarea-Carpet”

pentru anii 2009 – 2010

Tabelul 7

Nr. crt.

Denumirea ratei (coeficientului) Anul 2009 Anul 2010

1

Coeficientul de autonomie (capital propriu / total pasiv) 0,862 0,875

2

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (total datorii / total pasiv, sau 1-coef de autonomie ) 0,138 0,125

3Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (total datorii/ capital propriu) 0,160 0,142

4 Rata solvabilităţii generale (total pasiv / total datorii) 7,245 8,020

5Rata generală de acoperire a capitalului propriu (total pasiv / capital propriu) 1,160 1,142

Concluzie: Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii

de sursele împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că ăn structura pasivelor prevalează sursele

proprii de finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%.

După părerea specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem

cert menţiona că întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare.

Analizînd coeficientul de corelaţie dintre sursele împrumutate şi cele proprii se poate de afirmat

faptul că suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu este de aproximativ 15 bani.

Punctul critic fiind de 1 leu.

Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere

constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o

creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent.

Calculînd rata pîrghiei financiare (rata generală de acoperire a capitalului propriu),

concluzionăm următoarele, că primele 100% din activele întreprinderii se finanţează pe seama

surselor proprii, iar celelate 15% - prin atragerea mijloacelor împrumutate. Faptul că aceată rata este

în descreştere denotă o situaţie favorabilă pentru întreprindere.

La următoarea etapă a analizei se apreciază stabilitatea surselor de finanţare şi gradul de

îndatorare pe termen lung. Pentru aceasta vom avea nevoie de următorii indicatori:

Tabelul 8

Indicatori Anul 2009 Anul 2010Total datorii,lei 14428800 13374419Capital permanent, lei(capiat propriu+datorii pe TL) 93360183 99396002

În acest scop se calculează şi se interpretează următoarele rate:

Rata stabilităţii financiare = Capital propriu +datorii pe termen lung Total pasiv

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent = Datorii pe termen lung Capital permanent

Rata de autofinanţare a capitalului permanent = Capital propriu . Capital permanent

Coeficientul de levier = Datorii pe termen lung Capital propriu

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social = Datorii pe termen lung Capital social

Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social = Capital social . Datorii pe termen lung

Analiza stabilităţii surselor de finanţare şi a gradului de îndatorare pe termen lung

Tabelul 9Nr. crt. Denumirea ratei Anul

    2009 20101 Rata stabilităţii financiare 0,893 0,9272 Rata de îndatorare pe termen lung

faţă de capitalul permanent 0,035 0,0553 Rata de autofinanţare a capitalului

permanent 0,965 0,9454 Coeficientul de levier financiar 0,036 0,0595 Rata de îndatorare pe termen lung

faţă de capitalul social 0,134 0,2266 Rata de acoperire a datoriilor pe

termen lung cu capitalul social7,471 4,421

Concluzie: Din informaţiile prezentate in tabelul de mai sus rezultă că sursele de finanţare a entităţii

se caracterozează printr-un grad destul de înalt al stabilităţii: capitalul permanent alcătuieşte o parte

preponderentă din totalul pasivelor (mai mare de 90%). Acest grad fiind în creştere de la an la an.

Creşterea ratei de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent reprezintă o tendinţă

negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, însă este necesar

de menţionat că S.A. „Floarea-Carpet” nu depaşeşte nivelul de siguranţă, care este de 26-40%. În caz

că întreprinderea va depăşi această limita, va fi necesară stoparea atragerii suplimentare a mijloacelor

împrumutate pe termen lung.

Ceea ce ţine de rata de autofinanţare a capitalului permanent, observăm că aceasta este mult

peste nivelul de siguranţă de 60%. Tot aşa putem spune şi despre coeficientul de levier financiar,

acesta nu se apropie de nivelul critic unitar, ci ia valori aproape de 0,03-0,05. Astfel se constată

gradul înalt de independenţă a întreprinderii de atragerea a surselor împrumutatepe termen lung.

Pentru a evalua riscul de faliment al entităţii economice, vom analiza rata de îndatorare pe

termen lung faţă de capitalul social şi rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social.

Aceştea caracterizează capacitatea firmei de a contracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi pe

termen lung.

Analiza echilibrului financiar, care presupune asigurarea echilibrului între anumite categorii

ale elementelor patrimoniale şi sursele de finanţare ale acestora. În acest scop se calculează şi se

interpretează mărimea fondului de rulment net.

Fondul de rulment net (FRN) poate fi calculat prin două metode :

Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupre datoriilor pe termen

scurt, adică:

FRN =Activele curente – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, ăndreptat spre finanţarea

activelor curente, adică:

FRN=(Capital propriu + Datorii pe termen lung) - Active pe termen lung

Rata de manevrare a capitalului propriu = FRN / Capital propriu

Calculul fondului de rulment

Vom efectua calculul marimii reale a fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” ăn

tabelul de mai jos:

Calculul fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada anilor 2009 - 2010

Active pe termen lung

Active curente

Fondde rulment

net

Datorii pe termen lung

Capital propriu

Datorii pe termen scurt

Tabelul 10

Nr. crt.

IndicatoriLa finele anului, lei Abaterea,

(+,-)Influenţa factorului2009 2010

A 1 2 3=2-1 41 Active curente 34823805 35854488 +1030683 +10306832 Datorii pe termen scurt 11170440 7867247 -3303193 +33031933 Capital propriu 90101823 93888830 +3787007 +37870074 Datorii pe termen lung 3258360 5507172 +2248812 +22488125 Active pe termen lung 69706818 71408761 +1701943 -17019436 Fond de rulment net (rd.1-rd.2)

sau (rd.3 + rd.4 - rd.5) 23653365 27987241 +4333876 +4333876

7. Rata de manevrare a capitalului propriu, (rd.6 : rd.3) 0,263 0,298 +0,036 X

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă ca atît la sfîrşitul anului de gestiune,

cît şi la începutul anului de gestiune întreprinderea dispune de un fond de rulment net pozitiv. De

asemenea se constată o tendinţa de majorare a indicatorului, aceasta denotă faptul ca entitatea

economică desfăşoară o activitate eficientă. Influenţă pozitivă asupra fondului de rulment net au

avut-o majorarea activelor curente şi diminuarea datoriilor pe termen scurt. Totodată, majorarea

capitalului permanent a contribuit la creşterea absoluta a indicatorului rezultativ cu 37 870 mii lei şi

respectiv cu 22 488 mii lei. În acelaşi timp majorarea activelor pe termen lung a influenţat negativ

asupra fondului de rulment net, acesta reducîndu-se cu 1 701 mii lei.

3. Analiza lichidităţii

Analiza lichidităţii bilanţului contabil ocupă un loc central ăn aprecierea situaţiei financiare a

firmei. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una dintre cele

mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente.

Astfel vom examina nivelul şi evoluţia coeficientilor lichidităţii sub aspect static prin

aplicarea analizei exprese.

Calculul coeficienţilor lichidităţii S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada 2009-2010

Tabelul 11

Coeficienţii lichidităţii Modul de calculLа

31.12.2009Lа

31.12.2010Mărimea optimală

Coeficientul lichidităţii totale Active curente

Datorii pe termen scurt 3,117 4,557 1,0 -2,0

Coeficientul lichidităţii intermediare

MB+Investitii pe termen scurt+Creante pe termen scurt

Datorii pe termen scurt 1,172 1,623 0,7

Coeficientul lichidităţii absolute

Mijloace banesti Datorii pe termen scurt 0,088 0,037 0,2

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la S.A. „Floarea-Carpet” în

decursul anului de gestiune s-a evit o tendinţă de creşterea a coeficienului lichidităţii totale. În

particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea dispune

de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest

fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil

ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt.

Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor pe termen scurt în condiţiile creşterii

datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut, însă nu a ieşit din nivelul minim

recomandabil.

La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se situează coeficientul lichidităţii absolute.

Acest coeficient este cel mai stric şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii. Astfel, analizînd acest

coeficient, putem menţiona ca întreprindere nu are destule mijloace baneşti pentru a achita datoriile

pe termen scurt. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim nici la

începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii

sumei mijloacelor baneşti disponibile.

Analiza lichidităţii bilanţului contabil presupune clasarea activelor şi pasivelor întreprinderii

în funcţie de cîteva criterii. Astfel, bilanţul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă

următoarele relaţii:

A1 > P1; A2 > P2; A3 > P3; A4 < P4;

Clasarea activelor în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă ale S.A. „Floarea-

Carpet” pentru perioada 2009-2010 este expusă în tabelul 12.

Clasarea activelor S.A. „Floarea-Carpet” în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după

scadenţă

Tabelul 12

Nr. crt. Indicatori

La finele anului, lei2009 2010

1. Total active inclusiv: 104530623 1072632491.1. A1 – mijloace băneşti 982013 294968

1.2. A2 – investiţii şi creanţe pe termen scurt

12114365 12473196

1.3. A3 – stocuri de mărfuri şi materiale, alte active curente

21727427 23086324

1.4. A4 – active pe termen lung 69706818 714087612 Total pasive inclusiv: 104530623 1072632492.1. P1 – datorii urgente (pe termen

scurt cu termen expirat) 4864650  839938

2.2. P2 – datorii curente (pe termen scurt cu termen neexepirat)

 6305790 7027309

2.3. P3 – datorii pe termen lung 3258360 5507172

2.4. P4- capital propriu 90101823 93888830

Rezultatele respectării/nerespectării condiţiilor de lichiditate a bilanţului contabil sunt expuse în

tabelul următor:

Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după scadenţă realizatde S.A. „Floarea-Carpet” pe pracursul anilor 2009-2010

Tabelul 13

Condiţii optimale de asigurare a lichidităţii bilanţului contabil

Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după

scadenţă realizat la întreprindere pe pracursul anilor:

2009 2010A1 > P1; A1< P1; A1< P1;A2 > P2; A2 >P2; A2 >P2;

A2 > P2 A3 > P3; A3 >P3;

A4 < P4; A4 < P4; A4 < P4;

Concluzie: Studierea informaţiei prezentate în tabelul de mai sus permite de a conchide

următoarele. Atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului, suma activelor perfect lichide este mult mai

redusă în comparaţie cu datoriile urgente, ce atestă nerespectarea condiţiei A1 > P1. Aceasta ar

însemna că entitatea economică nu este disponibilă să achite datoriile sale urgente din mijloacele

băneşti disponibile la moment.

În privinţa activelor realizabile în concordanţă cu datoriile curente şi a activelor lent realizabile

cu datoriile pe termen lung se constată corespundea cu condiţiile A2 > P2 şi A2 > P2 atît la începutul,

cît şi la sfîrşitul anului de gestiune. Îndeplinirea criteriilor de mai sus au condiţionat formarea

fondului de rulment net pozitiv, adică corespunderea condiţiei A4 < P4. Această inegalitate are un

caracter rezultant şi economic foarte profund.

4. Analiza ratelor gestiunii financiare

Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de trasformare a activelor întreprinderii în

lichidităţi. Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă: în unele

sectoare ale economie, activele se rotesc mai repede, în altele – mai încet.

În teoria şi practica economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare

de rotaţie a activelor prin:

Numărului de rotaţie;

Ratei înzestrării veniturilor din vînzări cu active;

Duratei de rotaţie.

Pentru aprecierea ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor se utilizează datele raportului

financiar (f.1 şi f.2) ale S.A. „Floarea-Carpet” şi se construieşte tabelul analitic în baza cărora se

interpretează rezultatele obţinute.

Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor ale S.A. „Floarea-Carpet”

Tabelul 14

Nr. crt.

IndicatoriiAnul 2009

Anul2010

Abaterea absolută (+,-)

A 1 2 3=2-11. Valoarea medie anuală a activelor, lei 100837863,5 105896936 +5059071,52. Venituri din vînzări, lei 75068514 79724491 +46559773. Numărul de rotaţii ale activelor

(rd.2 : rd.1) 0,745 0,753 +0,0084. Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu

active, lei (rd.1 : rd.2) 1,343 1,328 -0,0155. Durata de rotaţie a activelor, zile (360 : rd.3) 483 478 -5

Concluzie: Datele tabelului arată că la S.A. „Floarea-Carpet”, în anul de gestiune, a crescut

numărul de rotaţii ale activelor cu 0,008 ori faţă de cel precedent, corespunzător s-a redus rata

înzenstrării veniturilor cu active cu 0,015, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vînzări în

valoare de 1leu întreprinderea a avut nevoie cu 0,015 lei de active mai puţin decît în anul precedent.

De asemenea,durata de rotaţie a activelor s-a redus cu 5 zile datorită creşterii numărului de rotaţii,

aceasta înseamna ca activele aduc mai mult venit într-un timp mai scurt.

Astfel putem spune că situaţia la întreprindere este favorabilă, iar activele sunt utilizate eficient.

Analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale, ca şi a ratelor

generalizatoare, poate fi efectuată în dinamică.

Vom aprecia evoluţia ratelor de rotaţie a parţilor componente ale activelor totale în comparaţie

cu realizările anului precedent. Calculele vor fi efectuate în tabelul de mai jos:

Analiza ratelor de rotaţie a componentelor patrimoniale active ale S.A. „Floarea-Carpet”

Tabelul 15

Nr. crt.

IndicatoriiAnul 2009

Anul 2010

Abaterea absolută (+,-)

A 1 2 3=2-11. Venituri din vînzări, lei 75068514 79724491 +46559771.1. Inclusiv cu plata amînată, lei 8016841 8145114 +1282732 Costul vînzărilor 59848230 63120697 +32724673 Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei 61983200 65187339

+3204139,54 Valoarea medie a activelor curente, lei 33838568 35339146,5 +1500578,55 Valoarea medie a stocurilor, lei 21492512 22327771 +8352596 Valoarea medie a creanţelorpe termen scurt

aferente facturilor comerciale, lei 8691120 9458506 +7673867. Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe

(rd.1: rd.3) 1,211 1,223 +0,0128. Numărul de rotaţii ale activelor curente,

(rd.1 : rd.4) 2,218 2,256 +0,0389 Durata de rotaţie a activelor curente , zile

(360 : rd.8) 162 160 -210 Durata medie a rotaţiei SMM, zile

(360* rd.5 / rd.2) 129 127 -211 Durata medie de încasare a creanţelor pe

termen scurt aferente facturilor comerciale., zile(360*rd.6 / rd.1.1.) 390 418 +28

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă că, la S.A. „Floarea-Carpet”, în

anul de getiune faţă de cel precedent, a avut loc creşterea numărului de rotaţie atît ale mijloacelor

fixe, cît şi ale activelor curente. De asemena, este de menţionat faptul că numărul de rotaţii ale

activelor curente este de aproximativ 2 ori mai mare decît numărul de rotatii ale mijloacelor fixe.

Deci, în peroada analizată S.A. „Floarea- Carpet” a utilizat eficient atît mijloacele fixe, cît şi activele

curente.

Dacă să analizăm evoluţia duratei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt, calculele ne arată că

perioada de încasarea acestora a crescut cu 28 zile, acest fenomen se apreciază negtiv, deoarece

ilustrează o politică imprudentă a întreprinderii privind colectarea datoriilor cumpărătorilor. Acestă

situaţie a fost cauzată de creşterea cu un ritm mai mare a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor

comerciale în comapraţie cu ritmul de creştere a volumului vînzărilor în credit.

Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale ne arată în cîte zile are loc rotaţia acestora

în cursul unei perioade. Observăm că acest indicator s-a redus cu 2 zile, adică a avut loc accelerarea

rotaţiei materialelor în anul de gestiune faţă de cel precedent. Acest fenomen se apreciază pozitiv,

deoarece întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii şi efectuează controlul stării

stocurilor.

5. Evaluarea rentabilităţii

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a

căştiga profit. Acesta se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de

întreprindere şi efortul depus pentru obţinerea acestora.

În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă parţile

componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii,

se utilizează profitul, dividende etc., iar în calitate de efort – costul vînzărilor, activelor totale,

capitalul propriu, permanent al întreprinderii.

Rentabilitatea vînzărilor

Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în

urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează marimea

profitului obţinut la un leu venituri din vînzări.

Vom exprima evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vînzări la S.A. „Floarea-Carpet”,

în comparaţie cu realizările anului precedent, în tabelul de mai jos:

Aprecierea dinamicii veniturilor din vînzări

Tabelul 16

IndicatoriAnul2009

Anul 2010

Abaterea absolută

(+,-)

A 1 2 3=2-11.Venituri din vînzări,lei (VV) 75068514 79724491 +46559772.Profitul brut,lei (PB) 15220284 16603794 +13835103.Profitul din activitatea operaţională,lei (PAO) 2643077 3474202 +8311254.Profitul pînă la impozitare,lei (PPGPI) 3055906 3354844 +298938

5.Profitul net,lei (PN) 2506006 3030569 +524563

6.Rentabilitatea veniturilor din vînzări (%), calculată în baza:      6.1.Profitului brut (rd.2 : rd.1 x 100) 20,275 20,826 +0,551

6.2.Profitului din activitatea operaţională (rd.3 : rd.1 x 100) 3,521 4,358 +0,837

6.3.Profitului pînă la impozitare (rd.4: rd.1 x 100) 4,071 4,208 +0,1376.4.Profitului net (rd.5 : rd.1 x 100) 3,338 3,801 +0,463

Concluzie: Din calculel efectuate în tabelul de mai sus putem constata o majorare a tuturor

indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului precedent.

Dacă vom analiza mai detaliat aceşti indicatori ai rentabilităţii vînzărilor putem spune ca

situţia care s-a cret în cadrul întreprinderii este favorabilă, pe măsură ce toţi indicatorii sunt în

creştere.

Primul indicator al rentabilităţii veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, ne

arată că PB generat de întreprindere la 1 leu VV a crescut cu 0,6 bani comparativ cu anul precedent,

care poate fi îndreptat atît la acoperirea chletuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din

activitatea operaţională.

Rentabilitatea VV calculată în baza PAO-ului, de asemenea s-a majorat. Aceasta ne arată că

întreprinderea a gestionat eficient vînzările, astfel profitul obţinut din activitatea operaţională la 1 leu

VV a crescut cu 0,8 bani. Modificarea dată este cauzată de efectul pozitiv al majorării considerabile

veniturilor activităţii operaţionale şi reducerii pe ansamblu a cheltuielilor legate de activitatea de bază

a întreprinderii.

Rentabilitatea VV calculată în baza PPGPI-ului caracterizează corelaţia dintre mărimea

profitului pînă la impozitare şi veniturile din vînzări. Deci, profitul contabil cîştigat de întreprindere

la 1 leu VV a crescut cu aproximativ 0,1 bani. Această modificare nesemnificativă este rezultatul

obţinerii pierderii din activitatea financiară în anul de gestiune.

Ultimul indicator al rentabilităţii vînzărilor calculat în baza PN ne arată o creştere de 0,5 bani

a PN generat de întreprindere la un leu VV.

Rentabilitatea economică (a activelor)

De eficienţa utilizării activelor depinde capacitatea întreprinderii de a supraveţui sub aspect

financiar, de a atrage mijloace băneşti de cumpărători şi a achita, în termenele stabilite, datoriile

acesteia. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea

activelor sau econimică. După conţinutul economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la

fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a

acestora.

Vom examina evoluţia nivelului rentabilităţii activelor la S.A. „Floarea-Carpet” în comparaţie

cu realizările anului precedent. În baza datelor bilanţului contabil şi a raportului privind rezultatele

financiare von construi tabelul analitic:

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Tabelul 17

IndicatoriAnul 2009

Anul 2010

Abaterea absolută

(+,-)

A 1 2 3=2-11.Profitul pînă la impozitare, lei 3055906 3354844 +2989382.Valoarea activelor la începutul anului, lei 97145104 104530623 +73855193.Valoarea activelor la sfîrşitul anului, lei 104530623 107263249 +2732626

4.Valoarea medie a activelor, lei (rd.2 + rd.3) : 2 100840563,5 105896936 +5056372,5

5.Rentabilitatea activelor, % (rd.1 : rd.4 x 100) 3,030 3,168 +0,138

Concluzie: Din datele tabelului 17 rezultă că rentabilitatea activelor la S.A. „Floarea-Carpet” are o

tendinţă de creştere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a

atins nivelul de 3,03 % în anul de gestiune, acesta s-a majorat pînă la aproximativ 3,2 %. Aceasta

înseamnă că în anul de gestiune la fiecare leu active, în medie s-a obţinut cu 0,14 bani profit pînă la

impozitare mai mult decît în anul precedent. Această situaţie se apreciază pozitiv, deoarece atestă

faptul că activele sunt utilizate eficient în cadrul întreprinderii.

Analiza rentabilităţii capitalului propriu(financiară)

În desfăşurarea procesului activităţii economice, întreprindere consumă resurse financiare şi

este necesar a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într-un mod sificient de eficient pentru a

obţine rezultatul financiar, care va asigura finanţarea investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor

întreprinderii. În acest scop, este nevoie de a efectua analiza rentabilităţii capitalului propriu, care

reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului.

Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi

capitalul propriu şi se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare (sau profitul net)

şi valoarea medie a capitalului propriu.

Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului propriu al S.A. ,,Floarea-Carpet’’. În baza

datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom interpreta următorul

tabel analitic:

Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu

Tabelul 18

IndicatoriAnul2009

Anul2010

Abaterea absolută

(+,-)A 1 2 3=2-1

1.Profit pînă la impozitare,lei 3055906 3354844 +298938

2.Profitul net, lei 2506006 3030569 +5245633.Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei 87549598 90101823 +25522254.Valoarea capitalului propriu la sfîrşitul anului, lei 90101823 93888830 +37870075.Valoarea medie a capitalului propriu, lei [(rd.3+rd.4):2] 88825710,5 91995326,5 +3169616

6.Rentabilitatea capitalului propriu,calculat în baza profitului pînă la impozitare, % (rd.1:rd.5x100) 3,440 3,647 +0,207

7.Rentabilitatea capitalului propriu,calculat în baza profitului net, % (rd.2:rd.5x100) 2,821 3,294 +0,473

Concluzie: Calculele efectuate mai sus ne arată că atît rentabilitatea calculată în baza profitului net ,

cît şi cea calculată în baza profitului pînă la impozitate a crescut în anul de gestiune faţă de cel

precedent cu aproximativ 0,47% şi respectiv 0,21%. Aceasta însemnă că în anul de gestiune s-a

cîştigat cu 0,47 bani, respectiv 0,21 bani mai mult profit net şi profit pînă la impozitare din fiecare leu

de mijloace proprii, decît în anul precedent.

Deci, observăm că întreprinderea utilizează eficient sursele sale proprii, iar situaţia la

întreprindere este favorabilă.

Analiza rentabilităţii capitalului permanent (rentabilităţii investiţiilor)

Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului propriu, este o

caracteristică a politicii financiare a întreprinderii şi reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza

capitalul propriu şi a surselor atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net, adică mărimea

profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent.

Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului permanent al S.A. ,,Floarea-Carpet” în ultimii 2

ani. În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom

interpreta următorul tabel analitic:

Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent

Tabelul 19

IndicatoriAnul 2009

Anul 2010

Abaterea absolută

(+,-)A 1 2 3=2-1

1.Profitul net, lei 2506006 3030569 +524563

2.Valoarea capitalului permanent la începutul anului, lei 89145399 93360183 +4214784

3.Valoarea capitalului permanent la finele anului, lei 93360183 99396002 +60358194.Valoarea medie a capitalului permanent, lei [(rd.2+rd.3):2] 91252791 96378092,5 +5125301,56.Rentabilitatea capitalului permanent, % (rd.1:rd.4x100) 2,746 3,144 +0,398

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne demonstreză faptul că întreprinderea

utilizează eficient mijloacele de finanţare pe termen lung. Acest lucru se observă dacă vom studia

analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent. Astfel rezultă că rentabilitatea surselor de

finanţare pe termen lung a crescut cu aproximativ 0,40% în anul de gestiune raportat la cel precedent.

Deci, în anul de gestiune, la fiecare leu de capital permanet, S.A. „Floarea-Carpet”, cîştigă cu 0,40

bani profit net mai mult decît în anul precedent.

Situaţia mijloacelor financiare pe termen lung la S.A. „Floarea-Carpet” se apreciază pozitiv.

6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti

Desfăşurarea activitşţii economice a întreprinderii generează permanent mişcarea mijloacelor

băneşti sau flux de mijloace baneşti. Acesta reprezintă încasările şi plăţile mijloacelor băneşti

efectuate în cursul perioadei de gestiune respective.Diferenţa dintre suma afluxurilor şi retragerilor

constituie fluxul net de mijloace baneşti.

La etapa iniţială se efectuează analiza pe orizontală a fluxurilor băneşti. Acestă metodă

presupune compararea indicatorilor relativi şi absoluţi de modificare a activelor întreprinderii şi a

veniturilor din vînzări cu modificarea fluxului bănesc net; se calculează ritmurile de creştere a

acestora. Ritmurile de creştere a fluxului net bănesc (RFNB) se compară cu ritmurile de creştere a

activelor (RACT) şi a ritmulului de creştere a veniturilor din vînzări (RVV). În condiţiile desfăşurării unei

activităţi normale, a creşterii stabilităţii financiare şi solvabilităţii întreprinderii este necesar ca ritmul

de creştere a volumului vînzărilor să depăşească ritmul de creştere a activelor, iar ritmul de creştere a

fluxului bănesc net să depăşească ritmul de creştere a veniturilor din vînzări:

100 <RACT <RVV <RFBN

Analiza mărimii şi evoluţiei fluxului bănesc net al S.A. „Floarea-Carpet” în corelaţie cu evoluţia

veniturilor din vînzări şi a valorii medii anuale a activelor în perioada 2009 - 2010

Tabelul 20

Nr. crt. Indicatori

La finele anului, leiRitmul

creşterii, %2009 2010

1. Flux bănesc net 948188 (597076) X2. Valoarea medie anuală a activelor 100840563,5 105896936 105,0143. Venituri din vînzări 75068514 79724491 106,202

Concluzie: Analiza mărimii şi evoluţiei fluxului bănesc net al S.A. „Floarea-Carpet” în corelaţie cu

evoluţia veniturilor din vînzări şi a valorii medii anuale a activelor ne arată că inegalitatea care

presupune desfăşurarea unei activităţi normale şi cu tendinţe de creştere a stabilităţii financiare nu se

respectă (100 <RACT <RVV <RFBN). Ritmul de creştere a fluxului bănesc net nu poate fi calculat

deoarece în anul de gestiune întreprinderea a înregistrat un flux net negativ.

Dacă vom analiza ritmul de creştere a veniturilor din vînzări şi cel al activelor, acestea

corespund inegalităţii (100 <RACT <RVV).

Obţinerea unui flux net negativ în anul de gestiune denotă o situaţie nefavorabilă cu privire la

lichiditatea firmei. Întreprinderea nu dispune de lichidităţi suficiente, ceea ce va crea probleme la

onorarea datoriilor pe termen scurt. Cauzele care au condiţionat situaţia dată vor fi analizate la

următoarea etapă.

La etapa următoare a analizei se studiază modificările survenite în mărimile absolute şi

relative ale fluxurilor mijloacelor băneşti în comparaţie cu perioadele precedente.

Aprecierea informaţiilor obţinute se efectuează pornind de la următoarele considerente:

Desfăşurarea reuşită a ctivităţii operaţionale trebuie să genereze fluxul net pozitiv;

Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic al întreprinderii condiţionează fluxul net

negativ din activitatea de investiţii;

Fluxurile pozitive din activitatea activitatea operaţională şi cea financiară trebuie să compenseze

fluxul negativ din activitatea de investiţii.

Nerespectarea primei şi ultimei condiţii provoacă scăderea soldului mijloacelor băneşti şi

insolvabilitatea întreprinderii. Neglijarea celui de-al doilea aspect determină reducerea potenţialului

întreprinderii în perspectivă.

Vom efectua aprecierea generala a fluxurilor mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi la S.A.

„Floarea-Carpet” în baza datelor din Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru ultimii doi

ani. Datele necesare pentru analiză sunt expuse în următorul tabel analitic:

Evoluţia fluxurilor băneşti nete pe tipuri de activităţi în 2009 - 2010Tabelul 21

Nr crt. Tipurile de activitate

A n i i Abaterea (+/-), lei2009 2010

1 Flux bănesc net din activitatea operatională, lei  (617279) 1187965 +1805244 

2 Flux bănesc net din activitatea de investiţii, lei 129417  (112449) -241866 

3 Flux bănesc net din activitatea financiară, lei  1436050 (1672592) -3108642 

  FLUX NET TOTAL, lei  948188 (597076) -1545264 

Concluzie: Calculele efectuate cu privire la evoluţia fluxurilor băneşti nete pe tipuri de activităţi ne

arată care sunt cauzele formării fluxului negativ în anul de gestiune. În general, situaţia fluxurilor

băneşti la S.A. “Floarea-Carpet” este foarte flotantă.

În anul precedent s-a obţinut un flux bănest pozitiv datorită fluxului bănesc net pozitiv din

activitatea financiară, care a compensat pe deplin fluxul net negativ al activităţii operaţionale. Însă în

anul de gestiune fluxul net pozitiv al activităţii operaţionale nu a compensat pe deplin efectul negativ

din activitatea de investiţii şi cea financiară, astfel obţinîndu-se un flux net total negativ.

Fluxurile nete negative, în anul de gestiune, din activitatea de investiţii şi cea financiară

presupun faptul că întreprinderea a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru procurarea

mijloacelor fixe şi pentru plata creditelor bancare încasate ceea ce demonstrează formarea fluxului

net pozitiv format în anul precedent de gestiune.

Incapacitatea întreprinderii de a forma fluxul net pozitiv din activitatea sa economico-

financiară impune dezvăluirea cauzelor respective prin efectuarea analizei structurale.

Analiza structurală ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare informaţii detaliate cu privire la

provenienţa încasărilor şi utilizarea mijloacelor băneşti încasate. În cadrul analizei se examinează

corelaţia dintre diferite canale de încasare şi direcţii (scopuri) de plată a mijloacelor băneşti. Analiza

structurală permite aprecierea contribuţiei fiecărui element component al plăţilor si încasărilor la

formarea fluxului net al mijloacelor băneşti.

Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de mijloace băneşti la S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009 - 2010

Tabelul 22

Fluxurile de mijloace băneşti

Anul 2009 Anul 2010

suma, lei cota,% suma, lei cota, %Încasări băneşti

1.Încasări din vinzari 79637590 62,881 84686641 60,0782.Alte încasări operationale 12222088 9,651 4757695 3,3753. Încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung

129417 0,102 - -

4. Încasări sub forma de credite 34658388 27,366 51517549 36,547

Total încasări băneşti 126647483 100 140961885 100Plăţi băneşti

1.Plăţi băneşti furnizorilor 65950339 52,467 59808445 42,2502. Plăţi băneşti salariatilor 19031874 15,141 24623487 17,395

3. Plata dobinzilor 365391 0,291 685408 0,4844. Plata impozitului pe venit 187349 0,148 31106 0,0225.Alte plăţi operationale 6942004 5,523 3107925 2,1956.Plăţi băneşti p-u procurarea activelor pe termen lung

- - 112449 0,079

6. Plăţi băneşti privind creditele 33222338 26,430 53190141 37,575

Total plăţi băneşti 125699295 100 141558961 100

Flux net total 948188 X (597076) X

Concluzie: Calculele efectuate cu privire la analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de

mijloace băneşti ne arată care sunt cauzele formării fluxului negativ în anul de gestiune.

În anul precedent s-a obţinut un flux bănest pozitiv datorită fluxului bănesc net pozitiv din

activitatea financiară, care a compensat pe deplin fluxul net negativ al activităţii operaţionale. Însă în

anul de gestiune s-a format flux net pozitiv al activităţii operaţionale, care nu a compensat pe deplin

efectul negativ din activitatea de investiţii şi cea financiară, astfel obţinîndu-se un flux net total

negativ.

Fluxurile nete negative, în anul de gestiune, din activitatea de investiţii şi cea financiară

presupun faptul că întreprinderea a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru procurarea

mijloacelor fixe şi pentru plata creditelor bancare încasate, ceea ce demonstrează formarea fluxului

net pozitiv format în anul precedent de gestiune.

Dacă vom studia ponderea elementelor în total, putem menţiona că ponderea cea mai mare în

total încasări o ocupă încasările din venituri, care sunt în descreştere în comparaţie cu anul precedent.

O pondere mai mică, însă care nu trebuie neglijată, îi revine încasărilor sub formă de credite şi

împrumuturi, această pondere fiind în creştere în comparaţie cu anul precedent. O pondere mai mare

a plăţilor privind credite în total plăţi decît încasările din acelaşi sector a provocat formarea fluxului

net negativ din activitatea financiară. De asemenea, creditele încasate în anul precedent, cît şi în anul

de gestiune au provocat formarea fluxului negativ din activitatea operaţională, deoarece se observă că

ponderea plăţilor aferente dobînzilor a crescut aproape de 2 ori faţă de anul precedent.

Faptul că întreprinderea nu a avut încasări din ieşirea activelor pe temen lung, dar mijloace

fixe a procurat, a condus la formarea fluxului net negativ din activitatea de investiţii, în anul de

gestiune.

7. Diagnosticul riscului de insolvabilitate

în baza metodei scorurilor

Studiul riscului de faliment al fiecărui agent economic constituie o componentă a analizei

financiare de natură managerială care se realizează cu ajutorul unor metode specifice. Aceste metode

permit o diagnosticare preventivă a dificultăţilor economico-financiare şi pe această bază se poate

interveni prin aplicarea unor măsuri cu efecte operative şi strategice pentru redresarea şi consolidarea

stării financiare, creşterea performanţelor şi în consecinţă anularea riscului de faliment al agentului

economic.

Prezentam modul de analiză a riscului de faliment prin modelul Altman.

Modelul Altman se bazează pe funcţia:

Z = 3,3R1 + 1,0R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5

în care variabilele R1, R2, R3, R4, R5 sunt indicatori economico-financiari cu un conţinut informaţional

consistent capabili să sintetizeze prin agregare starea financiară a unui agent economic, iar

constantele cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă ponderea sau

importanţa unei rate sau variabile în logica economică a evaluării riscului de faliment.

Conţinutul informaţional al fiecăruia dintre cei 5 indicatori permite să se aprecieze că

nivelurile lor sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare.

Interpretarea valorilor funcţiei Z în baza modelului Altman:

Valoarea funcţiei Situaţia riscului de falimentZ < 1,8 Situaţie critică, spre faliment

1,8 Z < 3,3 Riscul de faliment este într-o marjă normalăZ > 3,3 Riscul de faliment este aproape inexistent

În situaţia în care se obţine un rezultat mai mare decît 3 – considerat în studiul statistic al lui

E.Altman drept un prag – atunci întreprinderea este calificată drept nonfalimentară, ea fiind apreciată

ca avînd o situaţie financiară sănătoasă. Dimpotrivă, dacă rezultatul este inferior lui 1,8 întreprinderea

se consideră expusă falimentului, întrucît ea prezintă o situaţie financiară instabilă.

Deşi metoda funcţiei "Z" este apreciată ca având aplicabilitate curentă cu bune rezultate în

fundamentarea deciziilor de conducere, aceasta este marcată de o serie de dezavantaje care au un

conţinut predominant subiectiv, cum ar fi:

indicatorii utilizaţi la calculul mărimii "Z" se referă la exerciţii financiare anterioare;

nivelurile ratelor economico-financiare pot fi deformate în cazul unor contabilităţi

"creative" şi în consecinţă şi concluzia finală este neconformă cu realitatea;

aplicarea unor tehnologii de înregistrare contabilă diferite în timp şi spaţiu, pot

deforma atît mărimea indicatorilor economico-financiari cât şi nivelul mărimii "Z",

inclusiv conţinutul concluziilor. În aceste condiţii este diminuată sau chiar anulată

utilitatea lor în cazul comparaţiilor efectuate în dinamică sau între diverşi agenţi

economici;

Pentru aprecierea riscului de faliment s-a elaborat următorul tabel analitic:

Ratele financiare necesare pentru aprecierea riscului de faliment al S.A. „Floarea-Carpet”după modelul lui E.Altman

Tabelul 23

Nr.crt. Indicatorii

Anul 2009

Anul 2010

Coeficientul de

ponderare1 Activ total, lei 104424707 107177136 X2 Valoarea medie anuală a activelor, lei 100840563,5 105896936 X

3 Venituri din vînzări, lei 75068514 79724491 X

4 Profit reinvestit, lei - - X

5 Capital propriu, lei 90101823 93888830 X6 Total datorii, lei 14428800 13374419 X7 Profit pînă la impozitare, 3055906 3354844 X8 Active curente, lei 34823805 35854488 x

9R1 – rata rentabilităţii economice, (rd.7/rd.2) 0,030 x 3,3

=0,0990,032 x 3,3

= 0,106 3,3

10R2 – viteza de rotaţie a activelor, nr. de rotaţii(rd.3/rd.2) 0,744 0,753 1

11R3 – coef. autonomiei financiare [rd.5/(rd.5+rd.6)]

0,862 x 0,6 = 0,517

0,875 x 0,6 = 0,525 0,6

12 R4 – rata profitului reinvestit, - - 1,4

13R5 – rata activelor curente, (rd.8/rd.1)

0,333 x 1,2 = 0,400

0,335 x 1,2 = 0,402 1,2

14 Z = 3,3R1 + 1,0R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5 1,760 1,786X

Concluzie: Conform calculele efectuate în baza modelului lui E.Altman am obţinut un coeficient Z

aproximativ 1,8, atît în anul de gestiune cît şi în anul precedent. Acest prag al coeficientul Z

presupune ca la întreprindere riscul de faliment este într-o marjă normală. Creşterea cu cîteva sutimi

al acestui coeficient denotă faptul că întreprinderea se află într-o situaţie stabilă.

Modelul lui E. Altman nu este unicul model care poate analiza riscul de faliment la

întreprinderii, de asemena acest model poate fi în contraziceri cu altele, de aceea se recomandă de a

aprecia riscul de faliment conform altor modalităţi.

O altă modalitate de apreciere a riscului de insolvabilitate este modelul D.Diuran, care are la

bază, de asemenea, metoda scorului. În cazul dat, modelul include 3 rate financiare, care, în opinia lui

D.Diuran, caracterizează solvabilitatea unei entităţi economice în condiţiile economiei concurenţiale,

fiecăreia din ele revenindu-i un coeficient de ponderare. Aceste rate sunt:

1. Rentabilitatea economică;

2. Lichiditatea generală;

3. Coeficientul autonomiei financiare

În funcţie de acest model, întreprinderile se clasifică în 5 clase după următorul tabel:

Repartizarea întreprinderilor pe clase după gradul de solvabilitate în baza modelului D.Diuran

Tabelul 24

Ratele financiare ale

modelului

Clase (grupe) de întreprinderi

I II III IV V

Rentabilitatea economică, %

Mai mare de 30%

20-29,9% 10-19,9% 1-9,9% mai puţin de 1%

50 puncte 35-49,9 puncte

20-34,9 puncte

5-19,9 puncte

0 puncte

Coeficientul lichidităţii totale

Mai mult de 2,0

1,7-1,99 1,4-1,69 1,1-1,39 Mai mic de 1,0

30 puncte 20-29,9 10-19,9 1-9,9 puncte 0 puncte

puncte puncteCoeficientul autonomiei financiare

Mai mare de 0,7

0,45-0,69 0,3-0,44 0,2-0,29 Mai mic de 0,2

20 puncte 10-19,9 puncte

5,-9,9 puncte 1-4,9 puncte 0 puncte

Total puncte 100 65-99 35-64 6-34 0

Valorile ratelor financiare ale S.A. „Floarea-Carpet” pentru determinarea riscului de insolvabilitate conform modelului D.Diuran

Tabelul 25

Ratele financiare

A n i i

2009 2010Rentabilitatea economică, % (PPGPI/Valoarea medie anuală a activelor*100)

11 12

Coeficientul total de achitare (lichiditatea totala)

30 30

Coeficientul de autonomie 20 20Numărul de puncte acumulate 61 62Clasa, conform gradului riscului de insolvabilitate în baza modelului D.Diuran Cl.III CL.III

Concluzie: Conform modelului lui D.Diuran întreprinderea S.A. „Floarea-Carpet” este situată în

clasa a III după riscul de insolvabilitate din toate cele 5 clase. Analizînd situaţie, putem menţiona

faptul că cel mai mic punctaj la acumulat rentabilitatea economică, 12 puncte din total 50. Deci,

rentabilitatea activelor se află la un nivel mediu. Cît despre coeficientul lichidităţii totale şi cel al

autonomiei financiare, aceştia au acumulat maximum de puncte, atît în anul de gestiune cît şi în cel

precedent.

Clasa a III a presupune că întreprindrea are o marjă de risc de insolvabilitate normală sau

medie.

Aprecierea globală a riscului de faliment al S.A. „Floarea-Carpet” este expusă în tabelul ce

urmează:

Sinteza principalilor indicatori ai riscului de insolvabilitate al S.A. „Floarea-Carpet” în anii 2009-2010

Tabelul 26

SpecificareA n i i

2009 2010Modele scoring Riscul de faliment Riscul de falimentModelul Altman este într-o marjă

normalăeste într-o marjă normală

Modelul D.Diuran Cl.III Cl.III

Solvabilitatea şi lichiditatea

Lichiditatea totală 3,117 4,557Lichiditatea intermediară 1,172 1,623

Lichiditatea absolută 0,088 0,037Coeficientul de solvabilitate

generală 7,245 8,020Coeficientul autonomiei

financiare 0,862 0,875Flux bănesc net,lei 948188 -597076

Concluzie: Conform calculele efectuate în baza modelului lui E.Altman am obţinut un

coeficient Z care presupune că la întreprindere riscul de faliment este într-o marjă normală. Conform

modelului lui D.Diuran întreprinderea S.A. „Floarea-Carpet” este situată în clasa a III - o marjă de

risc de insolvabilitate normală.

În particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea

dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest

fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil

ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt. Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor

pe termen scurt în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut,

însă nu a ieşit din nivelul minim recomandabil. La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se

situează coeficientul lichidităţii absolute, deoarece în anul de gestiune s-a obţinut un flux net negativ

în comparaţie cu anul precedent. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim

nici la începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma

reducerii sumei mijloacelor baneşti disponibile.

Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii de sursele

împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că în structura pasivelor prevalează sursele proprii de

finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%. După părerea

specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem cert menţiona că

întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare.

Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere

constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o

creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent.

Rezumatul diagnosticului financiar al întrprinderii S.A. „Floarea-Carpet”

Tabelul 27