analiza situaţiei actuale în universităţile partenere în privinţa ...
Transcript of analiza situaţiei actuale în universităţile partenere în privinţa ...
POSDRU/86/1.2/S/63951
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educația şi formarea profesională in sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior”
„Dezvoltarea şi implementarea unui program-pilot integrat pentru creşterea
accesului la învăţământul superior pentru persoane cu dizabilităţi”
ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN UNIVERSITĂŢILE
PARTENERE ÎN PRIVINŢA MODULUI ÎN CARE SUNT
SUSŢINUTE PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI ÎN
PROCESUL EDUCAŢIONAL
RAPORT FINAL
POSDRU/86/1.2/S/63951
CUPRINS
PREMISA CERCETĂRII ............................................................................................................................. 3
ELABORAREA CHESTIONARELOR ....................................................................................................... 4
APLICAREA CHESTIONARULUI ............................................................................................................ 5
ANALIZA DATELOR ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR ........................................................... 6
CHESTIONAR A pentru absolvenţii cu dizabilităţi ..................................................................................... 6
CHESTIONAR B pentru profesorii universitari ......................................................................................... 10
Rezultate obţinute la forma de învăţământ LICENŢĂ ZI ........................................................................ 11
Rezultate obţinute la forma de învăţământ Licenţă – Învăţământ la distanţă ...................................... 33
Rezultate obţinute la forma de învăţământ MASTER ............................................................................ 51
CHESTIONAR C pentru studenţii cu dizabilităţi ....................................................................................... 68
CHESTIONAR D pentru administratorii de cămine .................................................................................. 81
CONCLUZII ................................................................................................................................................... 89
RECOMANDĂRI ........................................................................................................................................... 92
ANEXE ....................................................................................................................................................... 93
CHESTIONAR A ............................................................................................................................................ 94
CHESTIONAR B ............................................................................................................................................ 97
CHESTIONAR C .......................................................................................................................................... 100
CHESTIONAR D .......................................................................................................................................... 104
POSDRU/86/1.2/S/63951
PREMISA CERCETĂRII
Prezentul raport face parte din proiectul „Dezvoltarea şi integrarea unui program pilot integrat
pentru creşterea accesului la învăţământul superior pentru persoane cu dizabilităţi”, proiect ce
este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane.
Cercetarea a fost efectuată în cadrul activităţii A1: Realizarea de analize ale situaţiei actuale în
universităţile partenere în privinţa modului în care sunt susţinute persoanele cu dizabilităţi în
procesul educaţional, în vederea definirii programelor şi materialelor de studiu ce pot fi accesate
de persoane cu dizabilităţi.
Ipotezele cercetării:
- Persoanele cu dizabilităţi nu au şanse egale în procesul educaţional;
- Dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional;
- Universităţile nu sunt dotate corespunzător pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi;
- Cadrele didactice ar accepta să participe la o formare pentru a-şi dezvolta abilităţile
de lucru necesare interacţiunii dintre ei şi studenţii cu dizabilităţi;
- Sistemul de învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor
cu dizabilităţi;
- În România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu
dizabilităţi în procesul de educare, dar şi în integrarea mai facilă a lor pe piaţa muncii.
Premisa teoretică a cercetării a constat în verificarea nivelului facilităţilor pe care le oferă mediul
universitar actual studenţilor cu dizabilităţi, precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a susţinerii
acestora în procesul educaţional.
POSDRU/86/1.2/S/63951
ELABORAREA CHESTIONARELOR
Pentru realizarea cercetării s-au elaborat patru chestionare:
- Chestionarul A pentru absolvenţii cu dizabilităţi care au finalizat ciclul de studii
superioare;
- Chestionarul B pentru cadrele didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ superior
care vor participa la cercetare;
- Chestionarul C pentru studenţii cu dizabilităţi care vor participa la cercetare în cadrul
proiectului;
- Chestionarul D pentru persoanele responsabile de administrarea unităţilor de cazare /
cămine studenţeşti din cadrul instituţiilor de învăţământ superior participante la cercetare.
Chestionarul A cuprinde, în forma finală 10 întrebări cu răspunsuri închise dihotomice, iar în
preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că răspunsurile la chestionar sunt
strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în Anexa 1).
Chestionarul B cuprinde, în forma finală 13 întrebări: 2 cu răspunsuri deschise, 11 cu răspunsuri
închise dihotomice, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că
răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în
Anexa 2).
Chestionarul C cuprinde, în forma finală 13 întrebări cu răspunsuri închise dihotomice, iar în
preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că răspunsurile la chestionar sunt
strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în Anexa 3).
Chestionarul D cuprinde, în forma finală 13 întrebări: 3 cu răspunsuri deschise, 10 cu răspunsuri
închise dihotomice, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că
răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în
Anexa 4).
POSDRU/86/1.2/S/63951
APLICAREA CHESTIONARULUI
Chestionarele au fost aplicate prin autoadministrare.
Durata medie de completare a unui chestionar a fost de 10-15 minute.
Culegerea datelor de teren s-a realizat în perioada martie – mai 2011.
Chestionarul A, a fost aplicat unui număr de 7 absolvenţi cu dizabilităţi, ce au terminat studiile
superioare la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia”
din Târgovişte, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din
Sibiu.
Chestionarul B, a fost aplicat unui număr de 663 de profesori universitari de la cele 3
universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea
“Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Chestionarul C, a fost aplicat unui număr de 108 studenţi cu dizabilităţi, ce studiază la una din
cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia” din Târgovişte,
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Chestionarul D a fost aplicat unui număr de 29 de administratori de cămine, ce administrează
căminele din campusurile universitare ale celor 3 universităţi partenere în cadrul proiectului:
Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Lotul investigat are doar o valoare indicativă, nu şi reprezentativă, căreia nu i se poate prezenta
marja de eroare, oferind doar o imagine a facilităţilor pe care le oferă mediul universitar
studenţilor cu dizabilităţi.
POSDRU/86/1.2/S/63951
ANALIZA DATELOR ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CHESTIONAR A pentru absolvenţii cu dizabilităţi
Chestionarul A, a fost aplicat unui număr de 7 absolvenţi cu dizabilităţi, ce au terminat studiile
superioare la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia”
din Târgovişte, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din
Sibiu.
Chestionarul a urmărit să reliefeze percepţia absolvenţilor cu dizabilităţi, referitoare la experienţa
avută pe durata studiilor universitare, problemele întâmpinate în cadrul procesului educaţional,
problemele întâmpinate la admitere, problemele întâmpinate la angajare odată cu finalizarea
studiilor, precum şi aspectele generale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi din
România.
Întrebarea nr. 1 „Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul
educaţional?”
Absolvenţii cu dizabilităţi chestionaţi, 4 (57%) din 7, consideră că persoanele cu dizabilităţi nu
au şanse egale în procesul educaţional. Rezultatele obţinute la această întrebare sunt afişate în
tabelul nr. 1.
Întrebarea 1
nr.
răspunsuri %
DA 4 57%
NU 3 43%
Total 7 100%
Tabelul nr. 1. Şanse egale în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 2 „Cu ce ofertă credeţi că ar trebui să se prezinte universitatea pentru a
atrage şi integra persoanele cu dizabilităţi?”.
La această întrebare a reieşit că problema majoră care conduce la limitarea accesului lor într-o
structură de învăţământ superior o reprezintă dizabilitatea de care aceştia suferă, 6 (86%) din 7
absolvenţi chestionaţi considerând că, pentru atragerea persoanelor cu dizabilităţi, universităţile
trebuie să ofere mai multe facilităţi acestora, să le pună la dispoziţie aparatură specifică şi suport
de curs special adaptat, în concordanţă cu nevoile pe care aceştia le au, în acelaşi timp
promovând politici care să apere drepturile acestora. Un singur absolvent consideră că aceste
lucruri nu sunt menite să contribuie la atragerea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi în cadrul
universităţilor.
Întrebarea nr. 3 „Credeţi că, în timpul facultăţii, dizabilitatea dumneavoastră a influenţat
într-o anumită manieră atitudinea colegilor dumneavoastră?”
La această întrebare 4 (57%) din 6 absolvenţi consideră că pe durata studiilor universitare au
existat diferenţe între ei şi ceilalţi colegi, dizabilitatea pe care o au contribuind la crearea acestor
diferenţe. De asemenea, 5 (71%) respondenţi au considerat că au reuşit să se integreze foarte
bine pe durata studiilor universitare şi nu au fost subiectul unor atitudini necorespunzătoare din
partea colegilor. Rezultatele obţinute la această întrebare sunt afişate în Figura nr. 1.
71%
29%
Da Nu
Figura nr. 1. Integrarea studenţilor cu dizabilităţi în cadrul universităţilor
3 (42%) respondenţi au afirmat că au fost ajutaţi foarte mult de către colegi în perioada facultăţii
şi menţin şi acum legătura cu foştii colegi.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 4 „Credeţi că, în timpul facultăţii, dizabilitatea dumneavoastră a influenţat
într-o anumită manieră atitudinea cadrelor didactice?”.
Toţi absolvenţii chestionaţi au afirmat că nu s-au simţit discriminaţi dar nici privilegiaţi de către
cadrele didactice. 5 (71%) dintre respondenţi au afirmat indiferenţa cadrelor didactice faţă de
dizabilitatea lor iar când erau evaluaţi nu existau diferenţe de tratament între ei şi restul colegilor.
4 (57%) dintre absolvenţii chestionaţi au mărturisit faptul că nu au fost înţeleşi de către cadrele
didactice atunci când au avut o problemă, acelaşi număr apreciind faptul că profesorii i-au ajutat
foarte mult pe durata studiilor universitare.
Întrebarea nr. 5 „Consideraţi că universitatea a răspuns nevoilor dumneavoastră de
formare?”
Aproape toţi respondenţii au precizat că în timpul derulării studiilor universitare, universităţile
nu au răspuns în totalitate nevoilor lor de formare, fiind nevoiţi să urmeze şi alte cursuri pentru a
veni în completarea celor oferite de către universităţi (au urmat cursuri de drept, operator PC,
secretariat-birotică, marketing, iniţiere în afaceri, etc.).
Întrebarea nr. 6 „Aţi reuşit să vă angajaţi cu uşurinţă după finalizarea studiilor?”
5 (71%) dintre absolvenţii chestionaţi au mărturisit că accesul pe piaţa muncii odată cu
finalizarea studiilor nu a fost unul facil pentru absolvenţii cu dizabilităţi, aceştia reuşind cu greu
să-şi găsească un loc de muncă. Frecvenţa rezultatelor obţinute la această întrebare sunt afişate în
Tabelul nr. 2.
Întrebarea 6
nr.
răspunsuri %
DA 2 29%
NU 5 71%
Total 7 100%
Tabelul nr. 2. Angajarea este facilă pentru studenţii cu dizabilităţi?
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 7 „Credeţi că un dialog între universitate – angajator - student ar facilita
accesul studenţilor pe piaţa muncii?”
Toţi absolvenţii chestionaţi sunt de părere că acest dialog conduce şi contribuie la accesul mai
uşor pe piaţa muncii a acestora.
Întrebarea nr. 8 „Angajatorii oferă posibilităţi de adaptare şi integrare a persoanelor cu
dizabilităţi mai bune decât cele pe care le oferă mediul universitar?”
Rezultatul prezintă o altă potenţială cauză pentru accesul greu pe piaţa muncii al absolvenţilor cu
dizabilităţi o reprezintă numărul scăzut al facilităţilor oferite de către angajator pentru persoanele
cu dizabilităţi, 6 (86%) din cei 7 respondenţi precizând că angajatorii nu oferă oportunităţi mai
bune persoanelor cu dizabilităţi. Absolvenţii au menţionat că depinde de la angajator la
angajator, unii preferând persoane fără nicio dizabilitate, iar alţii angajează persoane cu
dizabilităţi pentru a putea beneficia de subvenţiile acordate de către stat, ţinând angajaţii pană
când aceste subvenţii expiră. Rezultatele obţinute la această întrebare sunt afişate în Figura 2.
86%
14%
Nu Da
Figura nr. 2. Oportunităţi oferite de angajator absolvenţilor cu dizabilităţi
Întrebarea nr. 9 „Credeţi că legislaţia privind egalitatea de şanse ar trebui îmbunătăţită?”
6 (86%) din 7 respondenţi au declarat că legislaţia privind egalitatea de şanse ar trebui
îmbunătăţită în Romania.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 10 „Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine
integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare şi integrare pe piaţa muncii?”
Toţi absolvenţii chestionaţi au declarat că în Romania este nevoie de mai multe programe care să
sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare şi integrare pe piaţa muncii,
odată cu finalizarea studiilor.
CHESTIONAR B pentru profesorii universitari
Chestionarul B, a fost aplicat unui număr de 663 de profesori universitari de la cele 3 universităţi
partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Dunărea
de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
La Universitatea „Valahia” din Târgovişte au fost distribuite un număr total de 497 de
chestionare, din care au fost completate un număr de 358, ceea ce înseamnă o rată de răspuns de
72%. Chestionarele completate de către cadrele didactice, au următoarea distribuţie pe programe
de studiu:
- licenţă – ZI – 231 chestionare
- licenţă – ID – 37 chestionare
- master – 90 chestionare
La Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi au fost completate 189 de chestionare pentru
profesorii care lucrează la forma de învăţământ ZI, iar la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
au fost completate 116 chestionare de profesorii care lucrează la forma de învăţământ ZI.
Referitor la repartiţia în funcţie de vechimea în învăţământ a cadrelor didactice intervievate,
majoritatea celor care au răspuns la chestionar se încadrează în intervalul 11 - 20 ani vechime.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Rezultate obţinute la forma de învăţământ LICENŢĂ ZI
Întrebarea 1. Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi identificat la
studenţi, pe parcursul experienţei dumneavoastră didactice
a. dificultăţi de învăţare şi comunicare
În urma inventarierii răspunsurilor primite, s-a constatat că 54% (292 de profesori) dintre
respondenţi au întâlnit studenţi cu dificultăţi de învăţare şi comunicare, iar 46% (244 de
profesori) susţin că nu au întâlnit o astfel de problemă în rândul studenţilor pe care-i au.
Răspunsurile se regăsesc în Tabelul 3 şi Figura 3.
Întrebarea 1a
nr.
răspunsuri %
DA 292 54%
NU 244 46%
Total 536 100%
Tabelul nr. 3. Dificultăţi de învăţare şi comunicare
Figura 3. Dificultăţi de învăţare şi comunicare
POSDRU/86/1.2/S/63951
b. deficienţe de motricitate
Din totalul de 536 de persoane chestionate, un număr de 306 (57%) au răspuns afirmativ, adică
au identificat persoane cu deficienţe de motricitate în rândul studenţilor, iar 230 de cadre
didactice (42%) nu au întâlnit astfel de persoane. Răspunsurile sunt redate în Tabelul nr. 4 şi
Figura 4.
Întrebarea 1b
nr.
răspunsuri %
DA 306 57%
NU 230 43%
Total 536 100%
Tabelul nr. 4. Deficienţe de motricitate
Figura 4. Deficienţe de motricitate
POSDRU/86/1.2/S/63951
c. deficienţe de auz
La întrebarea adresată cadrelor didactice cu privire la identificarea persoanelor cu deficienţe de
auz, aceştia au răspuns în proporţie de 85% (424 persoane) negativ, numai un procent mic de
21% (112 persoane) au intrat în contact cu studenţii cu deficienţe de auz. Tabelul nr. 5 şi Figura
5 redau situaţia răspunsurilor.
Întrebarea 1c
nr.
răspunsuri %
DA 112 21%
NU 424 79%
Total 536 100%
Tabelul nr. 5. Deficienţe de auz
21%
79%
Deficiente de auz
DA NU
Figura 5. Deficienţe de auz
POSDRU/86/1.2/S/63951
d. deficienţe de vedere
75% (402 cadre didactice) dintre chestionaţi susţin că pe parcursul experienţei didactice nu au
identificat studenţi cu deficienţe de vedere, în timp ce doar 25% (134 de profesori) au întâlnit
persoane cu deficienţe grave de vedere în rândul studenţilor. În Tabelul nr. 6 şi Figura 6 sunt
prezentate răspunsurile la aceasta întrebare.
Întrebarea 1d
nr.
răspunsuri %
DA 134 25%
NU 402 75%
Total 536 100%
Tabelul nr. 6. Deficienţe de vedere
25%
75%
Deficiente de vedere
DA NU
Figura 6. Deficienţe de vedere
POSDRU/86/1.2/S/63951
e. Boli cronice degenerative handicapante
Tabelul nr. 7 şi Figura 7 prezintă situaţia răspunsurilor la această întrebare. Doar 117 cadre
didactice, adică 22% au identificat boli cronice degenerative handicapante pe parcursul
experienţei didactice, în timp ce mai mult de jumătate dintre respondenţi, 419 adică 78% au
răspuns negativ la această întrebare.
Întrebarea 1e
nr.
răspunsuri %
DA 117 22%
NU 419 78%
Total 536 100%
Tabelul nr. 7. Boli cronice degenerative
22%
78%
Boli cronice degenerative handicapante
DA NU
Figura 7. Boli cronice degenerative handicapante
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 2. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe care
le-aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi.
Profesorii chestionaţi au menţionat printre problemele de învăţare întâlnite, următoarele:
- dificultate scriere,
- dificultăţi posturale,
- dificultăţi gestuale
- orientare în spaţiu
- lipsă de concentrare, deficienţe de atenţie
- dificultăţi de reţinere
- absenteism sau probleme legate de încadrarea în program
- lipsa coerenţei
- dificultăţi de exprimare verbală, nervozitate şi atitudine în comunicare
- dificultăţi de auz
- dificultăţi de interpretare
- incapacitate de deplasare
- lipsă entuziasm
- acces dificil la sălile de curs
- scris la tablă
- deficienţe de comparare
- dislexie
- probleme cu luminozitatea sălii
- memorie logică slabă
- coordonare
- incapacitatea de a lucra individual
- relaţiile cu colegii şi profesorii
În urma răspunsurilor primite de la cadrele didactice chestionate, s-a constatat că problemele
studenţilor, forma de învăţământ, zi, sunt toate situaţiile enumerate mai sus. Cel mai des întâlnite
POSDRU/86/1.2/S/63951
sunt problemele legate de comunicare, atenţie, concentrare, scriere, reţinere, dar în majoritatea
cazurilor o problemă nu apare o singură ci sunt asociate două sau mai multe situaţii. Cel mai rar
identificate au fost problemele legate de relaţiile cu colegii şi profesorii, dislexie.
Întrebarea 3. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care
le-aţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi.
Profesorii chestionaţi au menţionat printre problemele de predare pe care l-au adaptat, au
menţionat următoarele:
- curs tipărit
- folosirea imaginilor în prelegeri
- explicaţii suplimentare
- distribuire suport electronic
- utilizare calculator
- repetarea explicaţiilor, informațiilor oferite.
- expunere simplă
- sarcini de lucru diferenţiate
- adaptare metode predare
- utilizare videoproiector
- integrare în echipe de lucru
- sprijin timp recuperare
- utilizarea sălilor de la parter
- interactivitate
- încurajare
- răbdare şi înţelegere, evaluare în scris
- alternare comunicare formală cu informală
POSDRU/86/1.2/S/63951
- flexibilitate în examinare
- schematizarea conţinutului cursurilor
- reluarea argumentărilor, formularea de concluzii parţiale
- interacţionarea comunicaţională şi suplimentarea orelor de consultaţii
- înregistrare cursuri, postarea lor pe site
- comunicare individuală
- folosirea de fişe de lucru individuale
- bibliografie
Din cercetare a reieşit că există probleme de predare din partea cadrelor didactice intervievate,
iar acestea au adaptat stilurile de predare pentru a facilita procesul de învăţare al persoanelor cu
dizabilităţi. Lista de mai sus prezintă modalităţile prin care profesorii au venit în sprijinul
studenţilor cu deficienţe. Mai des utilizate au fost oferirea de materiale suplimentare pentru
studiu atât pe suport tipărit cât şi electronic, utilizarea calculatorului, utilizarea
videoproiectorului pentru oferirea informaţiilor vizual, postarea cursurilor pe site, sarcini de
lucru diferenţiate. Cadrele didactice au recurs la utilizarea sălilor de curs de la parter pentru a
facilita accesul persoanelor cu deficienţe locomotorii. În cele mai multe cazuri, studenţii cu
dizabilităţi au primit explicaţii suplimentare, repetate şi s-au purtat discuţii individuale.
Întrebarea 4. În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să
participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre
dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi ?
La întrebarea 4, un număr de 460, adică 86% cadre didactice din sistemul universitar consideră
că ar accepta să participe la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii
dintre profesori şi studenţii cu dizabilităţi, iar 76 de cadre didactice, adică 14% nu sunt dispuşi să
îşi dezvolte abilităţile de lucru cu studenţii care prezintă o deficienţă (a se vedea Tabelul nr. 8 şi
Figura 8).
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 4
nr.
răspunsuri %
DA 460 86%
NU 76 14%
Total 536 100%
Tabelul nr. 8. Intenţia de a participa la cursuri de formare
86%
14%
În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dumneavoastră şi studenţii cu
dizabilităţi?
DA NU
Figura 8. Intenţia de a participa la cursuri de formare
Întrebarea 5. Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul
educaţional?
Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 63% (340 persoane) consideră că persoanele cu
dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional, în timp ce 37% (196 persoane) nu cred acest
lucru. Tabelul nr. 9 şi Figura 9 prezintă în detaliu situaţia răspunsurilor la această întrebare.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 5
nr.
răspunsuri %
DA 340 63%
NU 196 37%
Total 536 100%
Tabelul nr. 9. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi
Figura 9. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi
Întrebarea 6. Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru
persoanele cu dizabilităţi?
Din cercetarea efectuată a rezultat că un procent de 39% (211 persoane) susţin că toate
cele trei universităţi oferă facilităţi la admitere persoanelor cu dizabilităţi; acestea constând în
taxe de înscriere şi de şcolarizare reduse, locuri gratuite în cămin, instrumente pentru utilizarea
IT şi burse. În schimb 325 de profesori (61%) nu cred sau nu ştiu ca cele trei universităţi să ofere
POSDRU/86/1.2/S/63951
aceste facilităţi sau altele. Tabelul nr. 10 şi Figura 10 redau situaţia răspunsurilor la această
întrebare.
Întrebarea 6
nr.
răspunsuri %
DA 211 39%
NU 325 61%
Total 536 100%
Tabelul nr. 10. Facilităţi la admitere
39%
61%
Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru persoanele cu
dizabilităţi?
DA NU
Figura 10. Facilităţi la admitere
Întrebarea 7. Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de
şanse?
La întrebarea adresată cadrelor didactice cu privire la respectarea legislaţiei privind egalitatea de
şanse în cele trei universităţi, aproape toate persoanele (88% - 471 persoane) afirmă că se
POSDRU/86/1.2/S/63951
respectă legislaţia în aceste instituţii, iar 12% dintre respondenţi susţin contrariul. Rezultatele la
această întrebare se regăsesc în Tabelul nr. 11 şi Figura 11.
Întrebarea 7
nr.
răspunsuri %
DA 471 88%
NU 65 12%
Total 536 100%
Tabelul nr. 11. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse
Figura 11. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse
Întrebarea 8. Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul
educaţional?
În urma cercetării realizate, s-a ajuns la următoarea concluzie: 36% (195 persoane) consideră că
dizabilitatea unei persoane constituie o piedică în procesul educaţional; aceste piedici sunt date
de imposibilitatea studenţilor de a studia prin metodele clasice, au dificultăţi de comunicare şi
POSDRU/86/1.2/S/63951
probleme emoţionale, prezintă dificultăţi de scriere şi deplasare, se află în imposibilitatea de a
urma orice facultate (de exemplu o facultate de sport pentru o persoană cu dizabilitate
locomotorie), au capacitate greoaie de asimilare a cunoştinţelor şi nu pot avea acces la anumite
săli de curs, la etaj, unde există laboratoare dotate corespunzător anumitor cursuri ori seminarii.
Uneori spitalizarea periodică îi împiedică să parcurgă în mod continuu activităţile, să aibă o
participare activă în toate activităţile, socializarea lor este deficitară, duc lipsă de iniţiativă, iar
viteza de percepere şi reacţie este redusă. Un procent de 64% (341 persoane) cred că o
dizabilitate nu reprezintă o problemă în procesul educaţional. Tabelul nr. 12 şi Figura 12 arată
distribuţia răspunsurilor oferite.
Întrebarea 8
nr.
răspunsuri %
DA 195 36%
NU 341 64%
Total 536 100%
Tabelul nr. 12. Piedici în procesul educaţional
Figura 12. Piedici în procesul educaţional
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 9. Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru nevoile
persoanelor cu dizabilităţi?
a. Există un interpret mimico-gestual
Din totalul respondenţilor (536 de persoane), un procent de 100% afirmă că nu există un interpret
mimico-gestual. Prezentarea rezultatelor se află în Tabelul nr. 13.
Întrebarea 9a
nr.
răspunsuri %
DA 2 0%
NU 534 100%
Total 536 100%
Tabelul nr. 13. Existenţa unui interpret mimico-gestual
b. Există ghiduri audio / cărţi audio
Respondenţii susţin în proporţie de 4% că universităţile implicate în cercetare deţin ghiduri audio
/ cărţi audio, dar majoritatea, un procent de 95%, infirmă existenţa ghidurilor audio sau a cărţilor
audio. Tabelul nr. 14 redă situaţia răspunsurilor.
Întrebarea 9b
nr.
răspunsuri %
DA 22 4%
NU 514 96%
Total 536 100%
Tabelul nr. 14. Existenţa ghidurilor audio/cărţilor audio
POSDRU/86/1.2/S/63951
c. Este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave
de vedere
Din cercetare a rezultat că 34% dintre cadrele didactice afirmă că persoanele cu dizabilităţi au
acces în universitate cu animale însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere, în
timp ce 66% (355 de cadre didactice) susţin că nu este permis accesul animalelor însoţitoare
pentru persoanele cu deficienţe grave de vedere.
Întrebarea 9c
nr.
răspunsuri %
DA 181 34%
NU 355 66%
Total 536 100%
Tabelul nr. 15. Accesul animalelor însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere
d. Există rampe de acces /lifturi
61% dintre chestionaţi afirmă că există rampe de acces în universităţi pentru persoanele cu
deficienţe locomotorii, iar 39% (211 de cadre didactice) spun că nu există posibilitatea de acces
în universitate a studenţilor cu acest tip de dizabilitate. În Tabelul nr. 16 este prezentată
distribuţia răspunsurilor.
Întrebarea 9d
nr.
răspunsuri %
DA 325 61%
NU 211 39%
Total 536 100%
Tabelul nr. 16. Existenţa rampelor de acces /lifturi
POSDRU/86/1.2/S/63951
e. Există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi
În urma răspunsurilor primite, s-a constatat că 203 dintre respondenţi (38%) susţin că există
locuri de parcare prevăzute pentru persoanele cu dizabilităţi, iar 62% suţin că nu există astfel de
locuri, fapt datorat în general, distribuţiei geografice a facultăţilor şi insuficienţei spaţiului pentru
parcare. Răspunsurile se regăsesc în Tabelul nr. 17.
Întrebarea 9e
nr.
răspunsuri %
DA 203 38%
NU 333 62%
Total 536 100%
Tabelul nr. 17. Existenţa locurilor de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi
f. Există unităţi sanitare corespunzătoare
Cei mai mulţi dintre chestionaţi, 66%, adică 353 de cadre didactice infirmă existenţa unităţilor
sanitare corespunzătoare în universităţi, ceea ce conduce la luarea măsurilor pentru remedierea
situaţiei existente din partea universităţilor. Tabelul 18 redă şi afirmaţia susţinută de 44% dintre
cadre didactice cum că există unităţi sanitare corespunzătoare în universitate.
Întrebarea 9f
nr.
răspunsuri %
DA 183 44%
NU 353 66%
Total 536 100%
Tabelul nr. 18. Existenţa unităţilor sanitare corespunzătoare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 10. Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de
învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi?
a. Utilizarea alfabetului Braille
O proporţie de 99% (533 de cadre didactice) afirmă că nu se utilizează alfabetul Braille în
procesul de predare pentru facilitarea învăţării persoanelor ce au deficienţe grave de vedere; se
remarcă că profesorii au avut în cariera lor doar 3 studenţi care utilizau sau utilizează alfabetul
Braille. Tabelul 19 prezintă în detaliu distribuţia răspunsurilor.
Întrebarea 10a
nr.
răspunsuri %
DA 3 1%
NU 533 99%
Total 536 100%
Tabelul nr. 19. Utilizarea alfabetului Braille
b. Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic (utilizabile pentru
softurile de citit)
În urma centralizării răspunsurilor primite de la cadrele didactice din sistemul universitar, forma
de învăţământ, zi, s-a constatat că mai mult de jumătate dintre ei, 55% oferă în procesul predării
materiale disponibile în format electronic; iar pentru 45% materialele utilizate nu sunt
disponibile în format electronic. Tabelul nr. 20 prezintă situaţia descrisă, iar reprezentarea
grafică se regăseşte în Figura 13.
Întrebarea 10b
nr.
răspunsuri %
DA 296 55%
NU 240 45%
Total 536 100%
Tabel 20. Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic
POSDRU/86/1.2/S/63951
Figura 13. Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic
c. Calculatorul este utilizat în activitatea de predare
Un procent foarte ridicat, 90% (481 persoane) dintre cadrele didactice chestionate afirmă că
utilizează calculatorul în activitatea de predare, doar 10% (55 persoane) nu recurg la această
metodă de a preda (a se vedea Tabelul nr. 21 şi Figura 14).
Întrebarea 10c
nr.
răspunsuri %
DA 481 90%
NU 55 10%
Total 536 100%
Tabelul nr. 21. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare
POSDRU/86/1.2/S/63951
90%
10%
Calculatorul este utilizat în activitatea de predare
DA NU
Figura 14. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare
d. Materialele predate sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare
Tabelul nr. 22 şi Figura 15 arată faptul că materialele predate în format audio/video/cu subtitrare
sunt disponibile în proporţie de 27% din cazuri, în timp ce pentru 73% dintre respondenţi
materialele predate nu sunt disponibile sub această formă.
Întrebarea 10d
nr.
răspunsuri %
DA 147 27%
NU 389 73%
Total 536 100%
Tabelul nr. 22. Disponibilitatea materialelor predate în format audio/video/cu subtitrare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Figura 15. Disponibilitatea materialelor predate în format audio/video/cu subtitrare
Întrebarea 11. Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor
de educare a persoanelor cu dizabilităţi?
Doar 9% dintre cadrele didactice chestionate cred că sistemul de învăţământ românesc este
adaptat nevoilor de educare a persoanelor cu dizabilităţi, dar majoritatea, 91% consideră
contrariul. În Tabelul nr. 23 şi Figura 16 sunt prezentate răspunsurile oferite de către cadrele
didactice.
Întrebarea 11
nr.
răspunsuri %
DA 50 9%
NU 486 91%
Total 536 100%
Tabelul nr. 23. Adaptabilitatea sistemului de învăţământ românesc la nevoile de educare ale persoanelor
cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
9%
91%
Considerati ca sistemul de invatamant romanesc este
adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu
handicap?
da
nu
Figura 16. Adaptabilitatea sistemului de învăţământ românesc la nevoile de educare ale persoanelor cu
dizabilităţi
Întrebarea 12. Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător,
aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi?
Majoritatea cadrelor didactice chestionate, 93%, au afirmat că universitatea în care predau, nu
este dotată corespunzător, astfel încât să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi.
(a se vedea Tabelul nr. 24 şi Figura 17). Dintre tipurile de dizabilităţi cărora nu li se adresează au
fost menţionate cel mai des următoarele: vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal şi psihic.
Întrebarea 12
nr.
Răspunsuri %
DA 39 7%
NU 497 93%
Total 536 100%
Tabelul nr. 24. Dotarea corespunzătoare a universităţii pentru a răspunde tuturor categoriilor de
dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Figura 17. Dotarea corespunzătoare a universităţii pentru a răspunde tuturor categoriilor de
dizabilităţi
Întrebarea 13. Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine
integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare?
La această întrebare un procent covârşitor de cadre didactice, 98%, sunt de părere că în
România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în
procesul de educare. Numai 2% dintre respondenţi au răspuns negativ (a se vedea Tabelul nr. 25
şi Figura 18).
Întrebarea 13
nr.
răspunsuri %
DA 523 98%
NU 13 2%
Total 536 100%
Tabelul nr. 25. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
98%
2%
Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în
procesul de educare?
da
nu
Figura 18. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi
Rezultate obţinute la forma de învăţământ Licenţă – Învăţământ la distanţă
Întrebarea nr. 1. „Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi identificat
la studenţi, pe parcursul experienţei dumneavoastră didactice”
a. dificultăţi de învăţare şi comunicare
La această întrebare 9 (24%) dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar au identificat
în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, dificultăţi de învăţare şi comunicare,
în timp ce 28 (76%) nu s-au confruntat cu această problemă. Frecvenţa răspunsurilor este
prezentată în Tabelul nr. 26 şi Figura 18.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 1a
nr.
răspunsuri %
DA 9 24%
NU 28 76%
Total 37 100%
Tabelul nr. 26. Dificultăţi de învăţare şi comunicare
24,32%
75,68%
Dificultăţi de învăţare şi comunicare
da
nu
Figura 18. Dificultăţi de învăţare şi comunicare
b. Deficienţe de motricitate
Din totalul cadrelor didactice chestionate, un procent de 38% au identificat studenţi cu deficienţe
motorii, în timp ce 62% dintre respondenţi nu au întâlnit acest tip de dizabilitate. Răspunsurile
sunt redate în Tabelul 27 şi Figura 19.
Întrebarea 1b
nr.
răspunsuri %
DA 14 38%
NU 23 62%
Total 37 100%
Tabelul nr. 27. Deficienţe de motricitate
POSDRU/86/1.2/S/63951
37,84%
62,16%
Deficiente de motricitate
da
nu
Figura 19. Deficienţe de motricitate
c. Deficienţe de auz
Doar 11% dintre cadrele didactice au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul
experienţei lor didactice, deficienţa de auz, restul de 89% neîntâlnind acest tip de dizabilitate.
Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul nr. 28 şi ilustrată în Figura nr. 20.
Întrebarea 1c
nr.
răspunsuri %
DA 4 11%
NU 33 89%
Total 29 100%
Tabelul nr. 28. Deficienţe de auz
POSDRU/86/1.2/S/63951
10,81%
89,19%
Deficiente de auz
da
nu
Figura 20. Deficienţe de auz
d. Deficienţe de vedere
86% dintre cei chestionaţi susţin că pe parcursul experienţei didactice nu au identificat
studenţi cu probleme de vedere, în timp ce doar 14% au întâlnit persoane cu asemenea deficienţe
de vedere în rândul studenţilor. În Tabelul nr. 29 şi Figura 21 se găseşte distribuţia răspunsurilor.
Întrebarea 1d
nr.
răspunsuri %
DA 5 14%
NU 32 86%
Total 37 100%
Tabelul nr. 29. Deficienţe de vedere
POSDRU/86/1.2/S/63951
13,51%
86,49%
Deficiente de vedere
da
nu
Figura 21. Deficienţe de vedere
e. Boli cronice degenerative handicapante
Un procent de 14% dintre cadrele didactice chestionate au identificat în rândul
studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, boli cronice degenerative handicapante,
diferenţa de 32 (86%) neconfruntându-se cu această problemă. Răspunsurile sunt prezentate în
Tabelul nr. 30 şi Figura 22.
Întrebarea 1e
nr.
răspunsuri %
DA 5 14%
NU 32 86%
Total 37 100%
Tabelul nr. 30. Boli cronice degenerative handicapante
POSDRU/86/1.2/S/63951
13,51%
86,49%
Boli cronice degenerative handicapante
da
nu
Figura 22. Boli cronice degenerative handicapante
Nicio persoană din cele chestionate nu a menţionat alte tipuri de dizabilităţi pe care să le fi
întâlnit la studenţi pe parcursul experienţei didactice.
Întrebarea nr. 2. „Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe care le-
aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi”.
Cadrele didactice care au răspuns la această întrebare au enumerat următoarele probleme:
- dificultăţi de comunicare
- lipsa concentrării
- dificultăţi de exprimare
- dificultăţi de scriere şi citire
- dificultăţi de reţinere
- dificultăţi de interpretare
- dificultăţi de atenţie şi înţelegere
- tulburări gestuale
- absenteism şi probleme de deplasare
De menţionat că doar 35% dintre cei chestionaţi au răspuns la această întrebare deschisă.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 3. „Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care le-
aţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi.”.
Cadrele didactice care au răspuns (40%), au enumerat următoarele soluţii pentru a înlesni accesul
persoanelor cu dizabilităţi la procesul de învăţământ:
- oferirea suporturilor de curs atât tipărite cât şi în format electronic
- utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului în activitatea de predare
- recapitulări dese, explicaţii suplimentare
- interactivitate, repetarea noţiunilor
- oferirea de consultaţii
- sprijin, adaptare la evaluare, sarcini diferenţiate
- ritm de predare lent, aplicaţii simplificate
- susţinerea cursurilor în sălile de la parter.
Întrebarea nr. 4. În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să
participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre
dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi?
La această întrebare, un procent foarte mare de cadre didactice, 95%, şi-au manifestat interesul
pentru a participa la cursuri de formare cu scopul de a dezvolta abilităţile de lucru necesare
interacţiunii cu studenţii cu dizabilităţi. Doar 5% dintre cadrele didactice chestionate nu doresc
să participe la astfel de cursuri de formare. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul nr.
31 şi grafic în Figura 23.
Întrebarea 4
nr.
răspunsuri %
DA 37 95%
NU 2 5%
Total 37 100%
Tabelul nr. 31. Intenţia de a participa la cursuri de formare
POSDRU/86/1.2/S/63951
94,59%
5,41%
În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi
accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta
abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dvs. şi
studenţii cu dizabilităţi?
da
nu
Figura nr. 23 Intenţia de a participa la cursuri de formare
Întrebarea 5. Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul
educaţional?
Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 57% consideră că persoanele cu dizabilităţi au
şanse egale în procesul educaţional, în timp ce 43% cred că aceste persoane nu au şanse egale în
procesul educaţional. Tabelul nr. 32 şi Figura 24 prezintă în detaliu situaţia răspunsurilor la
această întrebare.
Întrebarea 5
nr.
răspunsuri %
DA 21 57%
NU 16 43%
Total 37 100%
Tabelul nr. 32. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
56,76%
43,24%
Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse
egale în procesul educaţional?
da
nu
Figura nr. 24 Şansele persoanelor cu dizabilităţi
Întrebarea nr. 6. Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru
persoanele cu dizabilităţi?
În tabelul nr. 33 este prezentată frecvenţa răspunsurilor privind facilităţile oferite la admitere
persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, 78% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, în timp ce 22%
au răspuns negativ.
Au fost enumerate următoarele facilităţi: scutiri de la taxa de înscriere, reduceri la taxa de
şcolarizare, burse oferite pe motive medicale.
Întrebarea 6
nr.
răspunsuri %
DA 29 78%
NU 8 22%
Total 37 100%
Tabelul nr. 33 Aprecieri privind facilităţile oferite la admitere
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 7. Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea
de şanse?
La această întrebare majoritatea celor chestionaţi (86%) consideră că universitatea din
care fac parte respectă legislaţia privind egalitatea de şanse. Doar 14% au răspuns negativ.
Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul nr. 34 şi figura 25.
Întrebarea 7
nr.
răspunsuri %
DA 32 86%
NU 5 14%
Total 37 100%
Tabelul nr. 34. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse
86,49%
13,51%
Respectă universitatea în care predaţi legislaţia
privind egalitatea de şanse?
da
nu
Figura 25. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse
Întrebarea nr. 8. Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în
procesul educaţional?
La această întrebare, 54% dintre cadrele didactice consideră că dizabilitatea unei persoane nu
reprezintă o piedică în procesul educaţional. Un procent de 46% dintre respondenţi susţin
contrariul, menţionând problemele cu care se confruntă studenţii cu dizabilităţi:
POSDRU/86/1.2/S/63951
- dificultăţi de comunicare
- probleme emoţionale
- imposibilitatea studenţilor cu deficienţe locomotor de a urca la etaj, în sălile de curs
- imposibilitatea persoanelor cu deficienţe grave de vedere de a studia în format Braille
- imposibilitatea de a studia în format clasic.
În Tabelul nr. 35 şi Figura 26 sunt prezentate răspunsurile la întrebarea nr. 8.
Întrebarea 8
nr.
răspunsuri %
DA 17 46%
NU 20 54%
Total 37 100%
Tabelul nr. 35. Dizabilitatea – o piedică în procesul educaţional?
45,95%
54,05%
Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o
piedică în procesul educaţional?
da
nu
Figura 26. Dizabilitatea – o piedică în procesul educaţional?
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 9. Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru
nevoile persoanelor cu dizabilităţi?
Din analiza aprecierilor cadrelor didactice chestionate referitor la dotarea universităţii
corespunzător cu nevoile persoanelor cu dizabilităţi au reieşit următoarele:
- nu există un interpret mimico-gestual (a se vedea Tabelul nr. 36)
- nu există ghiduri audio/cărţi audio (a se vedea Tabelul nr. 37)
- 86% consideră că nu este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu
deficienţe grave de vedere (a se vedea Tabelul nr. 38)
- 65% susţin că există rampe de acces (a se vedea Tabelul nr. 39)
- 49% afirmă că există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi (a se vedea
Tabelul nr. 40)
- 81% susţin că nu există unităţi sanitare corespunzătoare (a se vedea Tabelul nr. 41)
Întrebarea 9a
nr.
răspunsuri %
DA 0 0%
NU 37 100%
Total 37 100%
Tabelul nr. 36. Existenţa unui interpret mimico-gestual
Întrebarea 9b
nr.
răspunsuri %
DA 0 0%
NU 37 100%
Total 37 100%
Tabelul nr. 37 Existenţa ghidurilor audio/cărţilor audio
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 9c
nr.
răspunsuri %
DA 5 14%
NU 32 86%
Total 37 100%
Tabelul nr. 38. Accesul animalelor însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere
Întrebarea 9d
nr.
răspunsuri %
DA 24 65%
NU 13 35%
Total 37 100%
Tabelul nr. 39. Existenţa rampelor de acces
Întrebarea 9e
nr.
răspunsuri %
DA 18 49%
NU 19 51%
Total 37 100%
Tabelul nr. 40. Existenţa locurilor de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 9f
nr.
răspunsuri %
DA 7 19%
NU 30 81%
Total 37 100%
Tabelul nr. 41. Existenţa unităţilor sanitare corespunzatoare
Întrebarea nr. 10. Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de
învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi?
Din analiza răspunsurilor la această întrebare reies următoarele:
- nici un cadru didactic nu utilizează alfabetul Braille (a se vedea Tabelul nr. 42)
- 62% dintre cadrele didactice afirmă că materialele utilizate sunt disponibile în format
electronic (a se vedea Tabelul nr. 43)
- calculatorul este utilizat în activitatea de predare de către 84% dintre cei chestionaţi (a se
vedea Tabelul nr. 44 şi Figura 27)
- Materialele predate nu sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare pentru 84%
dintre cei chestionaţi (a se vedea Tabelul nr. 45)
Întrebarea 10a
nr.
răspunsuri %
DA 0 0%
NU 37 100%
Total 37 100%
Tabelul nr. 42. Utilizarea alfabetului Braille
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 10b
nr.
răspunsuri %
DA 23 62%
NU 14 38%
Total 37 100%
Tabelul nr. 43 Utilizarea materialelor în format electronic
Întrebarea 10c
nr.
răspunsuri %
DA 31 84%
NU 6 16%
Total 37 100%
Tabelul nr. 44 Utilizarea calculatorului în activitatea de predare
83,78%
16,22%
Calculatorul este utilizat în activitatea de predare
da
nu
Figura 27. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 9f
nr.
răspunsuri %
DA 6 16%
NU 31 84%
Total 37 100%
Tabelul nr. 45 Disponibilitatea materialelor în format audio/video/cu subtitrare
Întrebarea nr. 11. Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat
nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi?
La această întrebare, aproape toate cadrele didactice chestionate, 95%, consideră că sistemul de
învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi.
Răspunsurile sunt centralizate în Tabelul nr. 46 şi ilustrate în Figura 28.
Întrebarea 11
nr.
răspunsuri %
DA 2 5%
NU 35 95%
Total 37 100%
Tabelul nr. 46. Sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu
dizabilităţi?
5,41%
94,59%
Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este
adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu
dizabilităţi?
da
nu
Figura 28
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 12. Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa
încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi?
Majoritatea cadrelor didactice chestionate, 97%, au afirmat că universitatea în care predau nu
este dotată corespunzător, astfel încât să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi
(a se vedea Tabelul nr. 47 şi Figura 29). Dintre tipurile de dizabilitati cărora nu li se adresează au
fost menţionate cel mai des următoarele: vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal şi psihic.
Întrebarea 12
nr.
răspunsuri %
DA 1 3%
NU 36 97%
Total 37 100%
Tabelul nr. 47. Universitatea răspunde necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi?
2,70%
97,30%
Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată
corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor
tuturor categoriilor de dizabilităţi?
da
nu
Figura 29
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 13. Consideraţi că în România este nevoie de programe care să
sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare?
La această întrebare un procent covârşitor de cadre didactice, 97%, sunt de părere că în România
este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de
educare. Numai 3% dintre respondenţi au răspuns negativ (a se vedea Tabelul nr. 48 si Figura
30).
Întrebarea 13
nr.
răspunsuri %
DA 36 97%
NU 1 3%
Total 37 100%
Tabelul nr. 48. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi
97,30%
2,70%
Consideraţi că în România este nevoie de programe
care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în
procesul de educare?
da
nu
Figura 30. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Rezultate obţinute la forma de învăţământ MASTER
Chestionarul B a fost aplicat pe un număr de 90 de cadre didactice de la Universitatea Valahia
din Târgovişte care predau la forma de învăţământ Master.
Întrebarea 1. Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi
identificat la studenţi, pe parcursul experienţei dvs. didactice
a dificultăţi de învăţare şi comunicare
La această întrebare 38% dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar au
identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, dificultăţi de învăţare şi
comunicare, în timp ce 62% nu s-au confruntat cu această problemă. Frecvenţa răspunsurilor este
prezentată în Tabelul nr. 49 şi Figura 31.
Întrebarea 1a
nr.
răspunsuri %
DA 34 38%
NU 56 62%
Total 90 100%
Tabelul 49 Dificultăţi de învăţare şi comunicare
37,78%
62,22%
Dificultati de invatare si comunicare
da
nu
Figura 31. Dificultăţi de învăţare şi comunicare
POSDRU/86/1.2/S/63951
b. deficienţe de motricitate
Din totalul cadrelor didactice chestionate, un procent de 33% au identificat studenţi cu deficienţe
de motricitate, în timp ce 67% dintre respondenţi nu au întâlnit acest tip de dizabilitate.
Răspunsurile sunt redate în Tabelul nr. 50 şi Figura 32.
Întrebarea 1b
nr.
răspunsuri %
DA 30 33%
NU 60 67%
Total 90 100%
Tabelul 50. Deficienţe de motricitate
33,33%
66,67%
Deficiente de motricitate
da
nu
Figura 32. Deficienţe de motricitate
c. deficienţe de auz
Numai 8% dintre cadrele didactice au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei
lor didactice, studenţi cu deficienţe de auz, restul de 92% neîntâlnind acest tip de dizabilitate.
Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul nr. 51 şi ilustrată în Figura 33.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 1c
nr.
răspunsuri %
DA 7 8%
NU 83 92%
Total 90 100%
Tabelul 51. Deficienţe de auz
7,78%
92,22%
Deficiente de auz
da
nu
Figura 33. Deficienţe de auz
d. deficienţe de vedere
Din totalul cadrelor didactice chestionate, un procent de aproape 16% au identificat studenţi cu
deficienţe de vedere, în timp ce 84% dintre respondenţi nu au întâlnit acest tip de dizabilitate.
Răspunsurile sunt redate în Tabelul nr. 51 şi Figura 34.
Întrebarea 1d
nr.
răspunsuri %
DA 14 16%
NU 76 84%
Total 90 100%
Tabelul nr. 51. Deficienţe de vedere
POSDRU/86/1.2/S/63951
15,56%
84,44%
Deficiente de vedere
da
nu
Figura 34. Deficienţe de vedere
e. boli cronice degenerative handicapante
Un procent de 24% dintre cadrele didactice chestionate au identificat în rândul studenţilor, pe
parcursul experienţei lor didactice, boli cronice degenerative handicapante, diferenţa de 76%
neconfruntându-se cu această problemă. Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul nr. 52 şi Figura
35.
Întrebarea 1e
nr.
răspunsuri %
DA 22 24%
NU 68 76%
Total 90 100%
Tabelul nr. 52. Boli cronice degenerative handicapante
POSDRU/86/1.2/S/63951
24,44%
75,56%
Boli cronice degenerative handicapante
da
nu
Figura 35. Boli cronice degenerative handicapante
Nicio persoană din cele chestionate nu a menţionat alte tipuri de dizabilităţi pe care să le fi
întâlnit la studenţi pe parcursul experienţei didactice.
Întrebarea nr. 2. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe
care le-aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi
Cadrele didactice care au răspuns la această întrebare au enumerat următoarele probleme:
- dificultăţi de comunicare
- dificultăţi de concentrare şi memorare
- dificultăţi de exprimare
- dificultăţi de scriere şi citire
- dificultăţi de percepţie
- dificultăţi de analiză şi sinteză
- dificultăţi de atenţie şi înţelegere
- tulburări gestuale
- absenteism şi probleme de deplasare
- lipsa încrederii, emotivitate exacerbată
De menţionat că doar 50% dintre cei chestionaţi au răspuns la această întrebare deschisă.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 3. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care
le-aţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi.
La această întrebare cadrele didactice au enumerat următoarele soluţii pentru a înlesni accesul
persoanelor cu dizabilităţi la procesul de învăţământ:
- oferirea suporturilor de curs atât tipărite cât şi în format electronic
- utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului în activitatea de predare
- recapitulări dese, structurarea cursului, sintetizarea informaţiilor
- dialog permanent, teme de casă, repetarea noţiunilor
- oferirea de consultaţii
- sprijin, adaptare la evaluare, sarcini diferenţiate
- ritm de predare lent, aplicaţii simplificate
- susţinerea cursurilor în sălile de la parter.
Întrebarea nr. 4. În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să
participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre
dvs. şi studenţii cu dizabilităţi?
La această întrebare, un procent foarte mare de cadre didactice, 83%, şi-au manifestat interesul
pentru a participa la cursuri de formare cu scopul de a dezvolta abilităţile de lucru necesare
interacţiunii cu studenţii cu dizabilităţi. Doar 17% dintre cadrele didactice chestionate nu doresc
să participe la astfel de cursuri de formare. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul nr.
53 şi grafic în Figura 36.
Întrebarea 4
nr.
răspunsuri %
DA 75 83%
NU 15 17%
Total 90 100%
Tabelul nr. 53. Intenţia de a participa la cursuri de formare
POSDRU/86/1.2/S/63951
83,33%
16,67%
În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi
accepta să participaţi la o formare pentru a
dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii
dintre dvs. şi studenţii cu dizabilităţi?
da
nu
Figura 36 Intenţia de a participa la cursuri de formare
Întrebarea nr. 5. Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul
educaţional?
Din totalul cadrelor didactice chestionate, 57% apreciază că persoanele cu dizabilităţi au şanse
egale în procesul educaţional. Totuşi, un procent destul de mare, 43%, au răspuns negativ la
această întrebare (a se vedea Tabelul nr. 54 şi Figura 37).
Întrebarea 5
nr.
răspunsuri %
DA 51 57%
NU 39 43%
Total 90 100%
Tabelul nr. 54. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
56,67%
43,33%
Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse
egale în procesul educaţional?
da
nu
Figura 37 Şansele persoanelor cu dizabilităţi
Întrebarea nr. 6. Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru
persoanele cu dizabilităţi?
În tabelul nr. 55 este prezentată frecvenţa răspunsurilor privind facilităţile oferite la admitere
persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, 57% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, în timp ce 43%
au răspuns negativ.
Au fost enumerate următoarele facilităţi: scutiri de la taxa de înscriere, reduceri la taxa de
şcolarizare, burse oferite pe motive medicale.
Întrebarea 6
nr.
răspunsuri %
DA 51 57%
NU 39 43%
Total 90 100%
Tabelul nr. 55 Aprecieri privind facilităţile oferite la admitere
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 7. Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea
de şanse?
La această întrebare majoritatea celor chestionaţi (98%) consideră că universitatea din care fac
parte respectă legislaţia privind egalitatea de şanse. Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul nr.
56 şi Figura 38.
Întrebarea 7
nr.
răspunsuri %
DA 88 98%
NU 2 2%
Total 90 100%
Tabelul nr. 56. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse
97,78%
2,22%
Respectă universitatea în care predaţi legislaţia
privind egalitatea de şanse?
da
nu
Figura 38. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse
Întrebarea nr. 8. Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în
procesul educaţional?
La această întrebare, 60% dintre cadrele didactice consideră că dizabilitatea unei persoane nu
reprezintă o piedică în procesul educaţional. Un procent de 40% dintre respondenţi susţin
contrariul, menţionând problemele cu care se confruntă studenţii cu dizabilităţi:
- imposibilitatea persoanelor cu dificultăţi locomotorii de a urma anumite facultăţi (de
exemplu cele tehnice sau facultatea de sport)
- imposibilitatea persoanelor cu deficienţe grave de vedere de a studia în format Braille
POSDRU/86/1.2/S/63951
- acces dificil la procesul de instruire
- dificultatea menţinerii unui ritm ridicat pentru cunoaştere şi asimilare.
În Tabelul nr. 57 şi Figura 39 sunt prezentate răspunsurile la întrebarea nr. 8.
Întrebarea 8
nr.
răspunsuri %
DA 36 40%
NU 54 60%
Total 90 100%
Tabelul nr. 57. Dizabilitatea – o piedică în procesul educaţional?
40,00%
60,00%
Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o
piedică în procesul educaţional?
da
nu
Figura 39. Dizabilitatea – o piedică în procesul educaţional?
Întrebarea nr. 9. Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru
nevoile persoanelor cu dizabilităţi?
Din analiza aprecierilor cadrelor didactice chestionate referitor la dotarea universităţii
corespunzător cu nevoile persoanelor cu dizabilităţi au reieşit următoarele:
- nu există un interpret mimico-gestual (a se vedea Tabelul nr. 58)
- 91% apreciază că nu există ghiduri audio/cărţi audio (a se vedea Tabelul nr. 59)
- 76% consideră că nu este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu
deficienţe de vedere (a se vedea Tabelul nr. 60)
POSDRU/86/1.2/S/63951
- 78% susţin că există rampe de acces (a se vedea Tabelul nr. 61)
- 53% afirmă că există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi (a se vedea
Tabelul nr. 62)
- 64% susţin că nu există unităţi sanitare corespunzătoare (a se vedea Tabelul nr. 63)
Întrebarea 9a
nr.
răspunsuri %
DA 0 0%
NU 90 100%
Total 90 100%
Tabelul nr. 58. Existenţa unui interpret mimico-gestual
Întrebarea 9b
nr.
răspunsuri %
DA 8 9%
NU 82 91%
Total 90 100%
Tabelul nr. 59. Existenţa ghidurilor audio/cărţilor audio
Întrebarea 9c
nr.
răspunsuri %
DA 22 24%
NU 68 76%
Total 90 100%
Tabelul nr. 60. Accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu deficienţe grave de vedere
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 9d
nr.
răspunsuri %
DA 70 78%
NU 20 22%
Total 90 100%
Tabelul nr. 61. Existenţa rampelor de acces
Întrebarea 9e
nr.
răspunsuri %
DA 48 53%
NU 42 47%
Total 90 100%
Tabelul nr. 62. Existenţa locurilor de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi
Întrebarea 9F
nr.
răspunsuri %
DA 32 36%
NU 58 64%
Total 90 100%
Tabelul nr. 63. Existenţa unităţilor sanitare corespunzătoare
Întrebarea nr. 10. Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de
învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi?
Din analiza răspunsurilor la această întrebare reies următoarele:
- nici un cadru didactic nu utilizează alfabetul Braille (a se vedea Tabelul nr. 64)
- 52% dintre cadrele didactice afirmă că materialele utilizate sunt disponibile în format
electronic (a se vedea Tabelul nr. 65 şi Figura 40)
POSDRU/86/1.2/S/63951
- calculatorul este utilizat în activitatea de predare de către 88% dintre cei chestionaţi (a se
vedea Tabelul nr. 66 şi Figura 41)
- Materialele predate nu sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare pentru 78%
dintre cei chestionaţi (a se vedea Tabelul nr. 67)
Întrebarea 10a
nr.
răspunsuri %
DA 0 0%
NU 90 100%
Total 90 100%
Tabelul nr. 64. Utilizarea alfabetului Braille
Întrebarea 10b
nr.
răspunsuri %
DA 47 52%
NU 43 48%
Total 90 100%
Tabelul nr. 65 Utilizarea materialelor în format electronic
52,22%47,78%
Materialele utilizate sunt disponibile în format
electronic (utilizabile pentru softurile de citit)
da
nu
Figura 40. Utilizarea materialelor în format electronic
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 10c
nr.
răspunsuri %
DA 79 88%
NU 11 12%
Total 90 100%
Tabelul nr. 66. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare
87,78%
12,22%
Calculatorul este utilizat în activitatea de predare
da
nu
Figura nr. 41. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare
Întrebarea 10d
nr.
răspunsuri %
DA 20 22%
NU 70 78%
Total 90 100%
Tabelul nr. 67. Disponibilitatea materialelor în format audio/video/cu subtitrare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 11. Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat
nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi?
La această întrebare, aproape toate cadrele didactice chestionate, 96%, consideră că sistemul de
învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi.
Răspunsurile sunt centralizate în Tabelul nr. 68 şi ilustrate în Figura 42.
Întrebarea 11
nr.
răspunsuri %
DA 4 4%
NU 86 96%
Total 90 100%
Tabelul nr. 68. Sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu
dizabilităţi?
4,44%
95,56%
Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc
este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu
dizabilităţi?
da
nu
Figura nr. 42
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 12. Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată
corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi?
Majoritatea cadrelor didactice chestionate, 99%, au afirmat că universitatea în care predau nu
este dotată corespunzător, astfel încât să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi
(a se vedea Tabelul nr. 69 şi Figura 43). Dintre tipurile de dizabilităţi cărora nu li se adresează au
fost menţionate cel mai des următoarele: vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal şi psihic.
Întrebarea 12
nr.
răspunsuri %
DA 1 1%
NU 89 99%
Total 90 100%
Tabelul nr. 69. Universitatea răspunde necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi?
1,11%
98,89%
Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată
corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor
tuturor categoriilor de dizabilităţi?
da
nu
Figura nr. 43
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea nr. 13. Consideraţi că în România este nevoie de programe care să
sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare?
La această întrebare un procent covârşitor de cadre didactice, 98%, sunt de părere că în România
este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de
educare. Numai 2% dintre respondenţi au răspuns negativ (a se vedea Tabelul nr. 70 şi Figura
44).
Întrebarea 13
nr.
răspunsuri %
DA 88 98%
NU 2 2%
Total 90 100%
Tabelul nr. 70. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi
97,78%
2,22%
Consideraţi că în România este nevoie de programe
care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi
în procesul de educare?
da
nu
Figura nr. 44. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
CHESTIONAR C pentru studenţii cu dizabilităţi
Chestionarul C, a fost aplicat unui număr de 108 studenţi cu dizabilităţi, ce studiază la una din
cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia” din Târgovişte,
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Chestionarul a urmărit să reliefeze percepţia studenţilor cu dizabilităţi referitoare la procesul
educaţional, problemele întâmpinate în momentul admiterii în universităţi, probleme întâmpinate
prin prisma facilităţilor de care ar trebui să dispună studenţii cu dizabilităţi în conformitate cu
nevoile lor precum şi aspecte generale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi din
România.
Majoritatea studenţilor cu dizabilităţi care au răspuns la acest chestionar, au dizabilitate fizică,
dar există şi studenţi cu boli somatice, boli rare precum şi 2 cazuri de HIV/SIDA. Iar în ceea ce
priveşte gradul de handicap, predomină gradele mediu şi accentuat, dar există şi câţiva studenţi
cu grad de handicap grav.
Întrebarea 1 „Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul
educaţional?” dintre cele 108 de persoane chestionate, toate având dizabilităţi, 78 (72%)
consideră că studenţii cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional. Restul de 30 (28%)
consideră că persoanele cu dizabilităţi nu au aceleaşi şanse în procesul educaţional ca celelalte
persoane care nu prezintă dizabilităţi. Rezultatele pot fi văzute în Tabelul nr. 71 şi Figura 45.
Întrebarea 1
nr.
răspunsuri %
DA 78 72%
NU 30 28%
Total 108 100%
Tabelul nr. 71. Şanse egale în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
72%
28%
Sanse egale
DA NU
Figura 45. Top preferinţe mijloace de comunicare
Întrebarea 2 „Aţi întâmpinat dificultăţi la admiterea în universitate?”
76 (70%) de respondenţi apreciază că personalul administrativ şi cadrele didactice nu au avut un
comportament discriminatoriu faţă de aceştia, 101 (94%) dintre aceştia apreciind că înscrierea în
cadrul universităţii a fost una facilă. Numai 5% dintre cei 108 de studenţi chestionaţi
menţionează faptul că la înscriere, li s-a spus că locul lor nu este în cadrul universităţii, restul
apreciind că nu au avut probleme de acest gen.
În ceea ce priveşte tratamentul preferenţial la admiterea în universitate, 106 (98%) dintre cei 108
de studenţi chestionaţi menţionează faptul că nu au fost privilegiaţi la admiterea în cadrul
universităţii.
Legat de obţinerea unei clemenţe şi a unui tratament preferenţial din partea comisiei de
examinare, 70 (65%) dintre respondenţi au apreciat că nu au avut parte de aşa ceva, iar 80 (74%)
dintre cei chestionaţi au apreciat că au reuşit să se facă remarcaţi doar prin cunoştinţele avute.
În ceea ce priveşte facilităţile pe care universităţile ar trebui să le ofere persoanelor cu dizabilităţi
de la întrebarea 3 „Consideraţi că universitatea vă oferă toate condiţiile necesare participării
dvs. la cursuri?”, marea majoritate a respondenţilor consideră că acestea lipsesc cu desăvârşire
din cadrul universităţilor. Astfel, 69 (64%) dintre cei chestionaţi precizează că nu există rampe
de acces în clădiri şi în sălile de curs (a se vedea Tabelul nr. 72), iar 84 (78%) dintre studenţii
chestionaţi au precizat că nu există nici locuri de parcare speciale pentru persoanele cu
dizabilităţi (a se vedea Tabelul nr. 73).
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 3a
nr.
răspunsuri %
DA 39 36%
NU 69 64%
Total 108 100%
Tabelul nr. 72. Existenţa rampelor de acces pentru studenţii cu dizabilităţi
Întrebarea 3b
nr.
răspunsuri %
DA 24 22%
NU 84 78%
Total 108 100%
Tabelul nr. 73. Locuri de parcare pentru studenţii cu dizabilităţi
S-a mai remarcat că în universităţi lipsesc grupuri sanitare speciale, dar şi materiale - suport de
curs - special adaptate pentru fiecare categorie de dizabilităţi, nu sunt promovate politici care să
apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi, şi nu există o implicarea activă în integrarea
studenţilor cu dizabilităţi sau oportunităţi de învăţare pentru aceştia. De asemenea, o altă
problemă majoră identificată de către respondenţi în mediul universitar o reprezintă accesul
dificil la baza materială a universităţii: bibliotecă, laboratoare, resurse ale campusului.
Universităţile sunt deficitare şi în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a unui personal medical
pregătit pentru a oferi ajutor şi consiliere studenţilor cu dizabilităţi în cazul în care aceştia ar avea
nevoie, 93 (86%) dintre respondenţi mărturisind că acest lucru lipseşte cu desăvârşire din
universităţi (a se vedea Tabelul nr. 74)
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 3e
nr.
răspunsuri %
DA 15 14%
NU 93 86%
Total 108 100%
Tabelul nr. 74 Personal medical specializat pentru studenţii cu dizabilităţi
Întrebarea 4 „Prin ce mijloace ar trebui să comunice universitatea cu persoanele cu
dizabilităţi pentru a fi informate permanent despre facilităţile şi oportunităţile pe care le
oferă?”
Studenţii cu dizabilităţi chestionaţi apreciază că, principalul mijloc de comunicare al universităţii
cu ei, prin care pot primi informaţii despre facilităţile şi oportunităţile pe care le oferă, ar trebui
să fie atât prin intermediul site-ului universităţii cât şi prin intermediul e-mailului, ei considerând
aceste mijloace de comunicare ca fiind cele mai eficiente. Alte mijloace de comunicare
considerate de către studenţi ca fiind utile (98 de răspunsuri) sunt reprezentate de către forumuri
special create pentru persoane cu dizabilităţi, dar şi de platformă e-learning. Comunicarea prin
intermediul secretariatului este pe ultimul loc în topul preferinţelor studenţilor cu dizabilităţi,
doar 74 dintre respondenţi considerându-l un mijloc de informare util (Figura 46).
Figura nr. 46. Top preferinţe mijloace de comunicare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 5 „Ce facilităţi ar trebui să ofere universitatea pentru a atrage şi integra
persoanele cu dizabilităţi?”
Aproape toţi cei chestionaţi sunt de părere că universităţile ar trebui să ofere mai multe facilităţi
persoanelor cu dizabilităţi pentru a-i atrage şi integra în mediul universitar.
Astfel, 95 (88%) dintre cei chestionaţi consideră că universităţile ar trebui să ofere mai multe
oportunităţi de învăţare persoanelor cu dizabilităţi şi să dezvolte materiale didactice specifice
studenţilor cu dizabilităţi, necesare în procesul de învăţare. Rezultatele se pot vedea în Tabelul
nr. 75.
Întrebarea 5a
nr.
răspunsuri %
DA 95 88%
NU 13 12%
Total 108 100%
Tabelul nr. 75. Oferirea de oportunităţi pentru studenţii cu dizabilităţi
94 (87%) dintre respondenţi cred că universităţile ar trebui să desfăşoare programe speciale
pentru studenţii cu dizabilităţi şi să-i sprijine pe aceştia în procesul de găsire a unui loc de muncă
odată cu finalizarea studiilor, aşa cum apare în Tabelul nr. 76.
Întrebarea 5e
nr.
răspunsuri %
DA 94 87%
NU 14 13%
Total 108 100%
Tabelul nr. 76. Desfăşurarea de programe speciale pentru studenţii cu dizabilităţi
Un număr de 89 (82%) de studenţi chestionaţi consideră că universităţile ar trebui să creeze o
reţea formată din studenţi cu dizabilităţi din toată ţara, dar să se şi implice activ în realizarea de
evenimente dedicate persoanelor cu dizabilităţi (a se vedea Tabelul nr. 77).
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 5i
nr.
răspunsuri %
DA 89 82%
NU 19 18%
Total 108 100%
Tabelul nr. 77. Crearea unei reţele naţionale formate din studenţi cu dizabilităţi
Cei mai mulţi dintre studenţii chestionaţi, respectiv 97 (90%), consideră că universităţile ar
trebui:
- să promoveze politici care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi,
- să se implice activ în integrarea studenţilor cu dizabilităţi,
- să pună la dispoziţia acestora instrumente de lucru specifice nevoilor acestora, precum şi
- să menţină legătura cu studenţii odată cu finalizarea studiilor.
Întrebarea 6 „Consideraţi că accesul la bibliotecă, la laboratorul de informatică, la alte
laboratoare şi resurse ale campusului se realizează cu uşurinţă pentru persoanele cu
dizabilitati?”
Din totalul respondenţilor, 53 (49%) dintre aceştia consideră că accesul la bibliotecă, la
laboratorul de informatică, dar şi alte laboratoare nu se realizează cu uşurinţă în cadrul
universităţii, acest lucru creând dificultăţi în procesul de învăţare al acestora (a se vedea Tabelul
nr. 78). Ca modalităţi se sugerează:
- acces facil la informaţii;
- existenţa rampelor;
- clădirea facultăţii să fie mai sigură pentru cei cu dizabilităţi;
- programele să fie transmise prin e-mail.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 6
nr.
răspunsuri %
DA 55 51%
NU 53 49%
Total 108 100%
Tabelul nr. 78. Acces facil la bibliotecă, laboratoare pentru studenţii cu dizabilităţi
Întrebarea 7 „Care a fost reacţia colegilor, cu privire la dizabilitatea dumneavoastră, la
începutul facultăţii?”
Studenţii chestionaţi nu au considerat dizabilitatea lor a fi un impediment în relaţiile sociale cu
ceilalţi colegi ai lor. Numai 6 (6%) respondenţi au specificat că au fost marginalizaţi au fost
marginalizaţi de către colegii lor în cadrul universităţii. Marea majoritate a celor chestionaţi au
mărturisit că au fost acceptaţi foarte uşor de către colegii lor în rândurile lor, 100 (93%) dintre
respondenţi au fost ajutaţi de către colegii lor (a se vedea Tabelul nr. 79 şi Figura 47), în timp ce
71 (66%) dintre respondenţi afirmă că nu s-au confruntat cu manifestări împotriva lor (rezultatele
apar în Tabelul nr. 80).
Întrebarea 7c
nr.
răspunsuri %
DA 100 93%
NU 8 7%
Total 108 100%
Tabelul nr. 79. Colegii i-au ajutat pe studenţii cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Figura 47. Ajutor din partea colegilor
Întrebarea 7d
nr.
răspunsuri %
DA 71 66%
NU 37 34%
Total 108 100%
Tabelul nr. 80. Nu au existat manifestări evidente
Întrebarea 8 „Care este reacţia cadrelor didactice referitor la dizabilitatea
dumneavoastră?”
Marea majoritate a respondenţilor apreciază relaţia cu cadrele didactice ca fiind una bună în
cadrul universităţii. Astfel, 103 (95%) dintre respondenţi consideră că nu au fost discriminaţi de
către cadrele didactice din cauza dizabilităţii avute. Rezultatele se pot vedea în Tabelul nr. 81.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 8a
nr.
răspunsuri %
DA 103 95%
NU 5 5%
Total 108 100%
Tabelul nr. 81. Nediscriminarea studenţilor cu dizabilităţi de către cadrele didactice
În ceea ce priveşte atitudinea indiferentă a cadrelor didactice, faţă de studenţii cu dizabilităţi 67
(62%) dintre respondenţi consideră că profesorii nu au avut o atitudine indiferentă faţă de ei,
comparativ cu 41 (38%) care au avut o atitudine indiferentă (a se vedea frecvenţa răspunsurilor
în Tabelul nr. 82 şi Figura 48).
Întrebarea 8c
nr.
răspunsuri %
DA 67 62%
NU 41 38%
Total 108 100%
Tabelul nr. 82. Atitudinea de indiferenţă din partea profesorilor faţă de studenţii cu dizabilităţi
62%
38%
Indiferenta din partea profesorilor
DA NU
Figura 48. Indiferenta din partea profesorilor
POSDRU/86/1.2/S/63951
În acelaşi timp, 97 (90%) dintre studenţii cu dizabilităţi susţin că nu au avut un tratament
preferenţial din partea profesorilor. Rezultatele se pot vedea în Tabelul nr. 83.
Întrebarea 8e
nr.
răspunsuri %
DA 11 10%
NU 97 90%
Total 108 100%
Tabelul nr. 83. Privilegierea studenţilor cu dizabilităţi
Întrebarea 9 „Consideraţi că este necesară existenţa unui cabinet specializat de consiliere
psihopedagogică disponibil pentru studenţii cu dizabilităţi?”
94 (87%) dintre respondenţi consideră că un astfel de cabinet este cu adevărat necesar în cadrul
universităţii (a se vedea rezultatele din Tabelul nr. 84).
Întrebarea 9
nr.
răspunsuri %
DA 94 87%
NU 14 13%
Total 108 100%
Tabelul nr. 84. Necesitatea unui cabinet de consiliere psihopedagogică
Întrebarea 10 „Consideraţi că universitatea răspunde nevoilor dumneavoastră de
formare?”, aproape toţi respondenţii au mărturisit că în timpul derulării studiilor universitare,
universitatea nu a răspuns în totalitate nevoilor de formare pe care aceştia le-au avut, 71 (66%)
de studenţi consideră că nevoile lor de formare sunt îndeplinite doar parţial de către universităţi.
Rezultatele se pot vedea în Tabelul nr. 85 şi Figura 49.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 10
nr.
răspunsuri %
parţial 71 66%
în totalitate 37 34%
Total 108 100%
Tabelul nr. 85. Universitatea şi nevoile de formare
66%34%
Corespunde universitatea nevoilor de formare?
partial total
Figura 49. Universitatea si nevoile de formare
Întrebarea 11 „Cunoaşteţi persoane cu dizabilităţi care ar dori să participe la cursurile
oferite de universitate, dar nu au făcut-o din anumite motive?”
În rândul respondenţilor 28 (26%) au mărturisit că au cunoscut persoane cu dizabilităţi care au
dorit să participe la cursurile oferite de universităţi însă nu au făcut-o (a se vedea Tabelul nr. 86).
Motivele acestora au fost lipsa unor informaţii suficient de detaliate oferite de către universităţi
asupra facilităţilor oferite persoanelor cu dizabilităţi, accesului dificil la înscrierea în cadrul
universităţii, lipsa informaţiilor despre bursele oferite studenţilor cu dizabilităţi, etc.
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 11
nr.
răspunsuri %
DA 28 26%
NU 80 34%
Total 108 100%
Tabelul nr. 86. Există şi alte persoane cu dizabilităţi care vor să devină studenţi
Întrebarea 12 „Doriţi să vă continuaţi studiile prin participarea la un curs postuniversitar
complet de studiu online adaptat pentru persoanele cu dizabilităţi?”
Răspunsul la această întrebare a determinat ca un număr destul de mare 76 (70%) dintre
respondenţi să-şi exprime interesul în a urma un astfel de curs (a se vedea Tabelul nr. 87 şi
Figura 50).
Întrebarea 12
nr.
răspunsuri %
DA 76 70%
NU 32 30%
Total 108 100%
Tabelul nr. 87. Dorinţa de a urma un curs postuniversitar online
POSDRU/86/1.2/S/63951
70%
30%
Dorinta de a urma un curs postuniversitar online
da nu
Figura 50. Dorinţa de a urma un curs postuniversitar online
În ceea ce priveşte ultima întrebare, „Consideraţi că în România este nevoie de programe
care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare?”
Aproape toţi studenţii chestionaţi sunt de părere că în România este necesară implementarea unor
programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul educaţional, un prim
pas fiind acela al îmbunătăţirii legislaţiei privind egalitatea de şanse şi măsuri practice aplicate
ale instituţiilor abilitate şi factorilor implicaţi.
POSDRU/86/1.2/S/63951
CHESTIONAR D pentru administratorii de cămine
Chestionarul D a fost aplicat unui număr de 29 de administratori de cămine, ce administrează
căminele din campusurile universitare ale celor 3 universităţi partenere în cadrul proiectului:
Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Chestionarul a urmărit să reliefeze percepţia administratorilor de cămin referitoare la condiţiile
de locuit ale studenţilor cu dizabilităţi, facilităţile pe care universităţile le oferă studenţilor în
interiorul căminelor, dar şi aspecte generale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi din
România.
În ceea ce priveşte prima întrebare „Ce tipuri de dizabilităţi aţi observat la studenţi, pe
parcursul experienţei dumneavoastră de administrare?”, administratorii de cămine au
menţionat următoarele tipuri de dizabilităţi întâlnite: dizabilităţi motorii (10 răspunsuri),
deficienţe de auz (8 răspunsuri), deficienţe de vedere (6 răspunsuri), dificultăţi de învăţare (11
răspunsuri), boli cronice degenerative handicapante (2 răspunsuri). Rezultatele se pot vedea în
Figura 51.
Dizabilitate motorie Deficiente de auz
Deficiente de vedere Dificultati de invatare
boli cronice degenerative
Figura 51. Tipuri de dizabilităţi întâlnite de administratorii de cămine
POSDRU/86/1.2/S/63951
Întrebarea 2 „Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au condiţii adecvate de locuit,
corespunzătoare nevoilor lor, în căminul pe care îl administraţi?”
Marea majoritate a administratorilor de cămine (17 răspunsuri – 59%) au menţionat că studenţii
cu dizabilităţi au condiţii adecvate de locuit în conformitate cu nevoile fiecăruia, iar restul
administratorilor au precizat că acele cămine pe care le au în administrare nu îndeplinesc nevoile
specifice studenţilor cu dizabilităţi, ţinând cont de dizabilitatea de care suferă (a se vedea Tabelul
nr. 88).
Întrebarea 2
nr.
răspunsuri %
DA 17 59%
NU 12 41%
Total 29 100%
Tabelul nr. 88. Existenţa condiţiilor de locuit corespunzătoare
La întrebarea „În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la
o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre
dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi?”, marea majoritate a administratorilor de cămine
chestionaţi, 23 (79%), au apreciat că participarea la cursurile de formare, utilizate pentru a
dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre administratori şi studenţii cu dizabilităţi,
ar fi deosebit de benefice şi utile, ducând la o mai bună înţelegere din partea acestora asupra
situaţiei studenţilor şi nevoilor specifice pe care aceştia le au. Procentajul răspunsurilor pot fi
văzute în Tabelul nr. 89 şi în Figura 52.
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 23 79%
NU 6 21%
Total 29 100%
Tabelul nr. 89. Participare la formare
POSDRU/86/1.2/S/63951
Figura 52. Participarea administratorilor de cămine la formare
La întrebarea „Există prevederi agreate de universitate privind alocarea unui loc în cămin
pentru persoanele cu dizabilităţi?”, în cazul repartiţiilor studenţilor cu dizabilităţi în căminele
studenţeşti, un număr de 24 (83%) de administratori chestionaţi au menţionat faptul că repartiţiile
în căminele studenţeşti se realizează în baza unor prevederi agreate de către conducerea
universităţii. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în tabelul de mai jos:
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 24 83%
NU 5 17%
Total 29 100%
Tabelul nr. 90. Prevederi pentru repartizarea în cămin a persoanelor cu dizabilităţi
Referitor la întrebarea „Consideraţi că există facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în
căminul pe care îl administraţi?” privind facilităţile de care căminele din campusurile
universitare ar trebui să dispună în concordanţă cu nevoile specifice ale studenţilor cu
dizabilităţi, raportat la tipul şi gradul dizabilităţii pe care aceştia îl prezintă, marea majoritate a
administratorilor de cămine (20 de răspunsuri) au declarat că acele cămine pe care le au în
POSDRU/86/1.2/S/63951
administrare nu beneficiază de spaţii amenajate pentru studenţii cu dizabilităţi. În Tabelul nr. 91
se poate vedea frecvenţa acestor răspunsuri.
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 9 31%
NU 20 69%
Total 29 100%
Tabelul nr. 91. Facilităţi în cămin pentru persoanele cu dizabilităţi
O problemă identificată de către respondenţi o reprezintă inexistenţa grupurilor sanitare adecvate
nevoilor persoanelor cu dizabilităţi (20 de răspunsuri). În cadrul lipsei facilităţilor pentru
studenţii cu dizabilităţi, conform respondenţilor, reiese de asemenea lipsa unei aparaturi de
avertizare în cazul producerii unor incendii precum şi diferenţe majore între dotările pentru
studenţii cu dizabilităţi şi ceilalţi studenţi (23 de răspunsuri). 14 (48%) din 29 de administratori
de cămine au menţionat existenţa unei rampe de acces în cămin precum şi a unui personal
medical apt să intervină în cazul apariţiei unei probleme de sănătate la unul dintre studenţii cu
dizabilităţi (15 răspunsuri – 52%). În căminele pe care le au în administrare, toţi administratorii
de cămine chestionaţi au declarat faptul că nu există un interpret mimico-gestual care să vină în
ajutorul studenţilor cu dizabilităţi în cazul în care aceştia ar avea nevoie. Legat de permiterea
accesului animalelor însoţitoare pentru nevăzători în căminele din campusurile universitare, 25
(86%) dintre administratori au declarat ca accesul nu este permis pentru acestea. Se poate aici
observa o politică deficitară adoptată de către conducerea universităţilor în ceea ce priveşte
acordarea acestei facilităţi studenţilor cu deficienţe vizuale care necesită compania unui animal
însoţitor. Frecvenţa răspunsurilor se poate vedea în Tabelul nr. 92 şi Figura 53.
Alte facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în cămin? Da % Nu %
Există rampă de acces 14 48% 15 52%
Există grupuri sanitare adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi 9 31% 20 69%
Există interpret mimico/gestual - - 29 100%
Există aparatură de avertizare în caz de incidente 6 21% 23 79%
POSDRU/86/1.2/S/63951
Accesul este permis animalelor însoţitoare pentru nevăzători 4 14% 25 86%
Există personal medical apt să intervină în cazul apariţiei unei probleme de
sănătate la una dintre persoanele cu dizabilităţi
15 52% 14 48%
Tabelul nr. 92. Facilităţi în cămin pentru persoanele cu dizabilităţi
48%52% Rampa de acces
Personal medical
Figura 53. Facilităţi existente în cămine pentru studenţii cu dizabilităţi
Referitor la întrebarea „Credeţi că spaţiul din cămin oferit persoanelor cu dizabilităţi este
dotat corespunzător?”, se pot observa carenţe majore între dotările pentru studenţii cu
dizabilităţi şi ceilalţi studenţi. Astfel, 11 (38%) dintre respondenţi au declarat că accesul în
cămine pentru studenţii cu dizabilităţi nu este unul facil, aceştia fiind nevoiţi să facă eforturi
suplimentare pentru accesul în camere. Rezultatele la această întrebare se pot vedea în Tabelul
nr. 93.
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 18 62%
NU 11 38%
Total 29 100%
Tabelul nr. 93. Accesul în cămin este facil pentru studenţii cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
În ceea ce priveşte existenţa mobilierului adecvat pentru persoanele cu dizabilităţi se observă
aceleaşi lipsuri, 17 (59%) dintre respondenţi declarând că nu există un asemenea mobilier în
camerele căminelor, aşa cum apare în Tabelul nr. 94.
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 12 41%
NU 17 59%
Total 29 100%
Tabelul nr. 94. Existenţa mobilierului adecvat
Legat de mărimea spaţiului din camerele căminelor care să poată permite deplasarea facilă a unui
student cu dizabilităţi locomotorii aflat într-un scaun rulant, 16 (55%) dintre administratori care
au răspuns la această întrebare au declarat că spaţiul este suficient de mare pentru deplasarea
într-un scaun rulant (a se vedea răspunsurile din Tabelul nr. 95).
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 16 55%
NU 13 45%
Total 29 100%
Tabelul nr. 95. Spaţiu mare în camere
În ceea ce priveşte următoarea întrebare „Credeţi că studenţii care locuiesc în cămin au o
atitudine necorespunzătoare faţă de studenţii cu dizabilităţi din acest imobil?”, 25 (86%) de
respondenţi au menţionat că aceştia nu au şi nu au avut o atitudine necorespunzătoare, lucru care
contribuie la integrarea facilă a studenţilor cu dizabilităţi în mediul academic şi în rândul
colegilor lor. Restul au precizat că studenţii din cămine au avut atitudini necorespunzătoare faţă
de colegii lor care prezintă dizabilităţi, neprecizând însă natura acestor atitudini şi
POSDRU/86/1.2/S/63951
comportamente necorespunzătoare. Frecvenţa rezultatelor se poate vedea în Tabelul nr. 96 şi
Figura 54.
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 4 14%
NU 25 86%
Total 29 100%
Tabelul nr. 96. Există atitudine necorespunzătoare faţă de studenţii cu dizabilităţi din cămin?
Figura 54. Există atitudini necorespunzătoare faţă de studenţii cu dizabilităţi
În ceea ce priveşte întrebarea „Aţi asistat la acte de discriminare îndreptate împotriva
studenţilor cu dizabilităţi ce locuiesc în căminul pe care îl administraţi?”, toţi respondenţii
au mărturisit faptul că, în cadrul căminelor administrate de dânşii nu au asistat la acte de
discriminare îndreptate împotriva studenţilor cu dizabilităţi.
La întrebarea „Credeţi că este nevoie de ajutorul unei persoane specializate pentru a
răspunde nevoilor studenţilor cu dizabilităţi sau puteţi gestiona singur aceste situaţii?”,
doar 14 (48%) administratori au menţionat că ar fi necesar ajutorul unei persoane specializate
POSDRU/86/1.2/S/63951
pentru a răspunde nevoilor studenţilor cu dizabilităţi, dar şi pentru a gestiona diferitele situaţii
întâlnite în cămine, restul considerând că pot gestiona singuri aceste situaţii şi pot oferi tot
sprijinul de care au nevoie studenţii cu dizabilităţi cazaţi în căminele lor, aşa cum apare în
Tabelul 97.
Întrebare
nr.
răspunsuri %
DA 14 48%
NU 15 52%
Total 29 100%
Tabelul nr. 97. Necesitatea unei persoane specializate în cămin
La ultima întrebare „Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine
integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul educaţional de nivel superior?”, toţi cei 29
de respondenţi consideră necesară implementarea unor programe care să sprijine integrarea
studenţilor cu dizabilităţi în procesul educaţional de nivel superior.
POSDRU/86/1.2/S/63951
CONCLUZII
Scopul cercetării este prezentarea modului în care universităţile au sprijinit şi facilitat până în
prezent educaţia persoanelor cu dizabilitati, precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a susţinerii
acestora în procesul educaţional.
Chestionarul A, a fost aplicat unui număr de 7 absolvenţi cu dizabilităţi, ce au terminat studiile
superioare la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia”
din Târgovişte, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din
Sibiu.
Chestionarul B, a fost aplicat unui număr de 663 de profesori universitari de la cele 3 universităţi
partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Dunărea
de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Chestionarul C, a fost aplicat unui număr de 108 studenţi cu dizabilităţi, ce studiază la una din
cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea “Valahia” din Târgovişte,
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Chestionarul D a fost aplicat unui număr de 29 de administratori de cămine, ce administrează
căminele din campusurile universitare ale celor 3 universităţi partenere în cadrul proiectului:
Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Analizând răspunsurile la chestionarele B, cele şase ipoteze enunţate, primele două nu se
confirmă. Mai mult de jumătate dintre respondenţi consideră că persoanele cu dizabilităţi au
şanse egale în procesul educaţional.
Referitor la cea de a doua ipoteză, cadrele didactice, în proporţie de 64%, 54%, 60% (pentru
fiecare forma de învăţământ), consideră că dizabilitatea unei persoane nu reprezintă o piedică în
procesul educaţional. Totuşi, mulţi dintre respondenţi susţin contrariul, menţionând problemele
cu care se confruntă studenţii cu dizabilităţi: dificultăţi de comunicare, probleme emoţionale,
imposibilitatea studenţilor cu dizabilităţi locomotori de a urca la etaj în sălile de curs şi
laboratoare, imposibilitatea persoanelor cu deficienţe grave de vedere de a studia în format
POSDRU/86/1.2/S/63951
Braille, imposibilitatea persoanelor cu dizabilităţi locomotori de a urma anumite facultăţi (de
exemplu cele tehnice sau facultatea de sport), acces dificil la procesul de instruire, dificultatea
menţinerii unui ritm ridicat pentru cunoaştere şi asimilare.
Celelalte patru ipoteze au fost confirmate. Astfel, majoritatea cadrelor didactice
chestionate apreciază că Universităţile nu sunt dotate corespunzător pentru nevoile persoanelor
cu dizabilităţi. În urma răspunsurilor primite, s-a constatat că o parte a cadrelor didactice susţin
că există rampe de acces şi locuri de parcare prevăzute pentru persoanele cu dizabilităţi, iar o alta
parte infirmă acest lucru, fapt datorat distribuţiei geografice a facultăţilor şi insuficienţei
spaţiului pentru parcare, în general.
Un procent foarte mare de cadre didactice, 86% - ZI, 95% - ID, 83% - Master, şi-au
manifestat interesul pentru a participa la cursuri de formare cu scopul de a dezvolta abilităţile de
lucru necesare interacţiunii cu studenţii cu dizabilităţi.
De asemenea, aproape toate cadrele didactice chestionate, 91% - ZI, 95% - ID, 96%-
Master, consideră că sistemul de învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale
persoanelor cu dizabilităţi.
Şi ipoteza că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor
cu dizabilităţi în procesul de educare s-a confirmat prin faptul ca un procent foarte mare de cadre
didactice afirma acest lucru (98% - ZI, 97% - ID, 98% - Master).
Analizând şi răspunsurile la chestionarele tip A (oferite de absolvenţii cu dizabilităţi care
şi-au finalizat studiile la universitate) şi C (oferite de studenţii cu dizabilităţi), precum şi
chestionarul tip D aplicat administratorilor de cămine studenţeşti, s-au constatat următoarele:
- 57% dintre absolvenţii cu dizabilităţi chestionaţi consideră că persoanele cu dizabilităţi
nu au şanse egale în procesul educaţional. Cadrele didactice care au răspuns la aceasta întrebare
afirmă tocmai contrariul, faptul că aceste persoane au şanse egale în procesul de învăţământ
(63% - ZI, 57% - ID, 57% - Master). Comparativ cu cei care deja au absolvit facultatea, 72%
dintre studenţii cu dizabilităţi consideră că au şanse egale în procesul educaţional.
- toţi respondenţii (studenţii şi absolvenţii cu dizabilităţi, administratorii de cămine şi
cadrele didactice) sunt de acord ca în România este necesară implementarea unor programe care
POSDRU/86/1.2/S/63951
să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi, atât în procesul educaţional cât şi în momentul
integrării acestora pe piaţa muncii, un prim pas fiind acela al îmbunătăţirii legislaţiei privind
egalitatea de şanse şi măsuri practice aplicate ale instituţiilor abilitate şi factorilor implicaţi;
- aproape toţi respondenţii (atât studenţii cât şi cadrele didactice) remarcă lipsa din
universităţi a unui personal medical pregătit pentru a oferi ajutor şi consiliere studenţilor cu
dizabilităţi, în acelaşi timp considerându-se necesară existenţa unui cabinet specializat de
consiliere psihopedagogică pentru studenţii cu dizabilităţi;
- referitor la facilităţile pe care universităţile ar trebui să le ofere persoanelor cu
dizabilităţi, marea majoritate a studenţilor cu dizabilităţi consideră că acestea lipsesc cu
desăvârşire din cadrul universităţilor.
- legat de participarea respondenţilor la cursuri de formare cu scopul de a dezvolta
abilităţile de lucru necesare interacţiunii cu studenţii cu dizabilităţi, marea majoritate a
administratorilor de cămine au menţionat importanţa acestor cursuri, fiind în consens cu cadrele
didactice, considerându-le un factor care duce la o mai bună înţelegere a situaţiei studenţilor cu
dizabilităţi şi nevoilor specifice pe care aceştia le au.
POSDRU/86/1.2/S/63951
RECOMANDĂRI
Recomandări pentru a înlesni accesul persoanelor cu dizabilităţi la procesul de învăţământ:
Recomandări pentru cadrele didactice
- asiguraţi-vă că materialele suplimentare pentru studiu le puteţi avea în diferite formate:
tipărite în format clasic, tipărite cu informaţia mărită, în format electronic, etc.;
- permiteţi înregistrarea lecţiilor pentru studenţii cu dizabilităţi care nu pot lua notiţe;
- discutaţi în particular cerinţele studenţilor cu dizabilităţi, ei ştiu cel mai bine care sunt
adaptările de care au nevoie;
- utilizaţi calculatorul şi videoproiectorului în activitatea de predare;
- recapitulaţi des, structuraţi cursurile, sintetizaţi informaţiile;
- oferiţi consultaţii;
- încurajaţi studentul şi punctaţi faptul că se va descurca mai bine dacă depune mai mult efort
şi solicită ajutorul atunci când are nevoie;
- încurajaţi studenţii să participe la discuţii, dialogaţi în permanenţă, repetaţi noţiunile noi;
- sprijiniţii, fiţi adaptabili la evaluări, daţi sarcini diferenţiate;
- acordaţi mai mult timp studenţilor cu dizabilităţi pentru completarea activităţilor, la
examene, etc.;
- utilizaţi sălile de curs de la parterul facultăţilor pentru a facilita accesul persoanelor cu
deficienţe locomotorii.
Referitor la dotările pe care universitatea ar trebui sa le ofere persoanelor cu dizabilităţi
- cabinet specializat de consiliere psihopedagogica pentru studenţii cu dizabilităţi;
- personal medical pregătit pentru a oferi ajutor si consiliere studenţilor cu dizabilităţi;
- grupuri sanitare speciale, adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi;
- permiterea accesului animalelor însoţitoare pentru persoanele cu deficienţe grave de
vedere.
POSDRU/86/1.2/S/63951
ANEXE
POSDRU/86/1.2/S/63951
ANEXA 1
CHESTIONAR A
Opinia dvs. este foarte importantă deoarece ne ajută să observăm care este în prezent nivelul facilităţilor pe care le oferă mediul universitar studenţilor cu dizabilităţi. Pentru o mai bună integrare a acestora în mediul universitar, vă rugăm să vă exprimaţi cu sinceritate opiniile, pentru a facilita în viitor accesul cât mai multor tineri cu dizabilităţi în universităţile din România.
Chestionarul A va fi aplicat absolvenţilor cu dizabilităţi care au finalizat ciclul de studii superioare. Răspunsurile din acest chestionar vor ajuta consorţiul proiectului să realizeze materiale de instruire şi metodologii de instruire/testare necesare cadrelor didactice în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi.
Pentru acurateţea cercetării recomandăm respondenţilor să fie activi și să propună măsuri care să
contribuie la diminuarea şi eliminarea practicilor discriminatorii.
Răspunsurile la chestionar sunt strict confidențiale și vor fi utilizate doar în scopul îmbunătăţirii
accesului la educaţie în cadrul învăţământului superior de licenţă şi master.
Chestionarul nu este și nu va fi utilizat ca modalitate de apreciere profesională. Vă multumim!
Instrucțiuni de completare a chestionarului
Pentru a răspunde la întrebări vă rugăm să marcaţi cu X, răspunsul dorit (Da sau Nu). Dacă este cazul puteţi alege şi marca cu X mai multe variante dintre cele descrise sub fiecare întrebare, atâta timp cât alegeţi o singură opţiune (Da sau Nu) per variantă de răspuns.
ÎNTREBARE
1.Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul
educaţional?
Da Nu
2.Cu ce ofertă credeţi că ar trebui să se prezinte universitatea pentru a atrage şi integra persoanele cu dizabilităţi?
Da Nu
Să ofere mai multe facilităţi persoanelor cu dizabilităţi
Să promoveze politici care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi
Să ofere aparatură specifică persoanelor cu dizabilităţi (tastatură braille, periferice de intrare specifice pentru nevăzători, aparate pentru citirea textelor tipărite, imprimante braille, tehnologii asistive hardware pentru persoane cu mobilitate redusă, etc.)
POSDRU/86/1.2/S/63951
Să utilizeze materiale didactice necesare procesului de învăţare special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi
Să desfăşoare programe speciale pentru persoanele cu dizabilităţi
Să se implice activ în integrarea studenţilor cu dizabilităţi
Altele (care?)
3.Credeţi că, în timpul facultăţii, dizabilitatea dvs. a influenţat într-o anumită manieră atitudinea colegilor dvs. ?
Da Nu
Nu au existat difereţe între noi. Dizabilitatea mea nu a contat
M-au ajutat foarte mult colegii mei
Menţin şi acum legătura cu foştii colegi
Am fost marginalizat
Nu am reuşit să mă integrez
Am fost subiectul unor atitudini necorespunzatoare
Alta (care?)
4.Credeţi că, în timpul facultăţii, dizabilitatea dvs. a influenţat într-o anumită manieră atitudinea cadrelor didactice?
Da Nu
Am fost discriminat pentru dizabilitatea mea
Nu am fost înţeles atunci când am avut o problemă
Au avut o atitudine de indiferenţă
Nu a contat handicapul meu
M-au ajutat foarte mult
Am fost privilegiat
Alta (care?)
5.Consideraţi că universitatea a răspuns nevoilor dvs. de formare? Da Nu
A răspuns în totalitate
A răspuns parţial
A trebui să urmez şi alte cursuri
POSDRU/86/1.2/S/63951
Specificaţi felul cursurilor urmate de dvs.
6.Aţi reuşit să vă angajaţi cu uşurinţă după finalizarea studiilor? Da Nu
În ce domeniu? Este cel în care v-aţi finalizat studiile?
7.Credeţi că un dialog între universitate-angajator-student ar facilita accesul studenţilor pe piaţa muncii?
Da Nu
8.Angajatorii oferă posibilităţi de adaptare şi integrare a persoanelor cu dizabilităţi mai bune decât cele pe care le oferă mediul universitar?
Da Nu
Vă rugăm exemplificaţi
9.Credeţi că legislaţia privind egalitatea de şanse ar trebui îmbunătăţită? Da Nu
Vă rugăm exemplificaţi
10.Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare şi integrare pe piaţa muncii?
Da Nu
Vă rugăm specificaţi tipul de handicap:
Fizic Vizual Auditiv Surdocecitate Somatic Mintal Psihic HIV/SIDA Asociat Boli
rare
Vă rugăm marcaţi cu X gradul de handicap în care vă încadraţi
Uşor Mediu Accentuat Grav
POSDRU/86/1.2/S/63951
ANEXA 2
CHESTIONAR B
Opinia dvs. este foarte importantă deoarece ne ajută să observăm care este în prezent nivelul facilităţilor pe care le oferă mediul universitar studenţilor cu dizabilităţi. Pentru o mai bună integrare a acestora în mediul universitar, vă rugăm să vă exprimaţi cu sinceritate opiniile, pentru a facilita în viitor accesul cât mai multor tineri cu dizabilităţi în universităţile din România.
Chestionarul B va fi aplicat cadrelor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ superior care vor participa la cercetare. Răspunsurile din acest chestionar vor ajuta consorţiul proiectului să realizeze materiale de instruire şi metodologii de instruire/testare necesare cadrelor didactice în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi.
Pentru acurateţea cercetării recomandăm respondenţilor să fie activi și să propună măsuri care să
contribuie la diminuarea şi eliminarea practicilor discriminatorii.
Răspunsurile la chestionar sunt strict confidențiale și vor fi utilizate doar în scopul îmbunătăţirii
accesului la educaţie în cadrul învăţământului superior de licenţă şi master.
Chestionarul nu este și nu va fi utilizat ca modalitate de apreciere profesională. Vă multumim!
Instrucțiuni de completare a chestionarului
Pentru a răspunde la întrebări vă rugăm să marcaţi cu X, răspunsul dorit (Da sau Nu). Dacă este cazul puteţi alege şi marca cu X mai multe variante dintre cele descrise sub fiecare întrebare, atâta timp cât alegeţi o singură opţiune (Da sau Nu) per variantă de răspuns. În cazul enumerărilor notaţi variantele de răspuns în ordinea importanţei lor pentru dvs. astfel: acordaţi 1 celei mai importante probleme, 2 următoarei pe lista dvs., ş.a.m.d până la punctul 5 pentru cea mai puţin importantă problemă.
ÎNTREBARE
1.Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi identificat la studenţi, pe parcursul experienţei dvs. didactice
Da Nu
dificultăţi de învăţare şi comunicare
handicap de motricitate
handicap de auz
handicap de vedere,
POSDRU/86/1.2/S/63951
boli cronice degenerative handicapante
altele ( enumeraţi)
2.Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe care le-aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi
1. 2. 3. 4. 5.
3.Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care le-aţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi
1. 2. 3. 4. 5.
4.În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolata abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dvs. şi studenţii cu dizabilităţi
Da Nu
5.Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional?
Da Nu
6.Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru persoanele cu dizabilităţi?
Da Nu
Vă rugăm enumeraţi
7.Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de şanse?
Da Nu
8.Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional?
Da Nu
Vă rugăm enumeraţi
9.Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi?
Da Nu
Există un interpret mimico/gestual
Există Audio guide/Audio Books
Este permis accesul animalelor însoțitoare pentru nevăzători
Există rampe de access/lifturi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi
Există unităţi sanitare corespunzătoare
Alte observaţii
10.Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi?
Da Nu
Utilizarea alfabetului braille
Materilele utilizate sunt disponibile în format electronic (utilizabile pentru softurile de citit)
Calculatorul este utilizat în activitatea de predare
Materialele predate sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare
Altul (care?)
11.Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi?
Da Nu
12.Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi?
Da Nu
Cărui tip de dizabilitate nu i se adresează?
Fizic Vizual Auditiv Surdocecitate Somatic Mintal Psihic HIV/SIDA Asociat Boli
rare
13.Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare?
Da Nu
POSDRU/86/1.2/S/63951
ANEXA 3
CHESTIONAR C
Opinia dvs. este foarte importantă deoarece ne ajută să observăm care este în prezent nivelul facilităţilor pe care le oferă mediul universitar studenţilor cu dizabilităţi. Pentru o mai bună integrare a acestora în mediul universitar, vă rugăm să vă exprimaţi cu sinceritate opiniile, pentru a facilita în viitor accesul cât mai multor tineri cu dizabilităţi în universităţile din România.
Chestionarul C va fi aplicat studenţilor cu dizabilităţi care vor participa la cercetare în cadrul proiectului. Răspunsurile din acest chestionar vor ajuta consorţiul proiectului să realizeze materiale de instruire şi metodologii de instruire/testare necesare cadrelor didactice în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi. Pentru acurateţea cercetării recomandăm respondenţilor să fie activi şi să propună măsuri care să contribuie la diminuarea şi eliminarea practicilor discriminatorii.
Răspunsurile la chestionar sunt strict confidențiale şi vor fi utilizate doar în scopul îmbunătăţirii
accesului la educaţie în cadrul învăţământului superior de licenţă şi master. Chestionarul nu este şi nu va fi utilizat ca modalitate de apreciere profesională. Vă multumim!
Instrucțiuni de completare a chestionarului
Pentru a răspunde la întrebări vă rugăm să marcaţi cu X, răspunsul dorit (Da sau Nu). Dacă este cazul puteţi alege şi marca cu X mai multe variante dintre cele descrise sub fiecare întrebare, atâta timp cât alegeţi o singură opţiune (Da sau Nu) per variantă de răspuns.
ÎNTREBARE Da Nu
1.Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional?
2.Aţi întâmpinat dificultăţi la admiterea în universitate? Da Nu
Cadrele didactice/personalul administrativ au avut un comportament
discrimnatoriu la adresa mea
Mi s-a permis cu greu să mă înscriu
Mi s-a spus că locul meu nu este aici
Nu am avut acces la informaţii legate de admitere
Am fost privilegiat
POSDRU/86/1.2/S/63951
Am beneficiat de loc la buget acordat persoanelor cu dizabilităţi
Am găsit înţelegere din partea comisiei de examinare
Am reuşit să mă fac remarcat doar prin cunoştinţele mele
Altul (care?)
3.Consideraţi că universitatea vă oferă toate condiţiile necesare participării dvs. la cursuri?
Da Nu
Există rampă de acces în clădire şi în sălile de curs
Există locuri de parcare speciale pentru persoanele cu dizabilităţi
Există grupur sanitare pentru persoanele cu dizabilităţi
Există materiale speciale pentru fiecare categorie de dizabilităţi
Există întotdeauna personal medical pregătit pentru a oferi ajutor şi consiliere
Altul (care?)
4.Prin ce mijloace ar trebui să comunice universitatea cu persoanele cu dizabilităţi pentru a fi informate permanent despre facilităţile şi oportunităţile pe care le oferă?
Da Nu
Pe site-ul universităţii
Pe forum creat special pentru persoane cu dizabilităţi
Platformă e-learning
Prin e-mail
Prin intermediul secretariatului
Altele (care?)
5.Ce facilităţi ar trebui să ofere universitatea pentru a atrage şi integra persoanele cu dizabilităţi?
Da Nu
Să ofere mai multe oportunităţi de învătare persoanelor cu dizabilităţi
Să promoveze politici care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi
Să pună la dispoziţia acestora instrumente de lucru specifice nevoilor acestora
Să dezvolte/deţină materiale didactice necesare procesului de învăţare pentru persoanele cu dizabilităţi
POSDRU/86/1.2/S/63951
Să desfăşoare programe speciale pentru persoanele cu dizabilităţi
Să se implice activ în integrarea studenţilor cu dizabilităţi
Să sprijine studenţii în procesul de găsire a unui loc de muncă
Să menţină legătura cu studenţii şi după finalizarea studiilor
Să creeze o reţea formată din studenţi cu dizabilităţi din toată ţara
Să realizeze evenimente dedicate studenţilor cu dizabilităţi
Altul (care?)
6.Consideraţi că accesul la bibliotecă, la laboratorul de informatică, la alte laboratoare şi resurse ale campusului se realizeaza cu uşurinţă pentru persoanele cu dizabilitati?
Da Nu
Ce ar trebui îmbunătăţit?
7.Care a fost reacţia colegilor, cu privire la dizabilitatea dvs., la începutul facultăţii?
Da Nu
Nu au existat difereţe între noi. Dizabilitatea mea nu a contat
M-au acceptat foarte uşor în rândul lor
M-au ajutat foarte mult colegii mei
Nu au avut manifestări evidente
Am fost marginalizat
Nu reuşesc nici acum să mă integrez
Am fost subiectul unor atitudini necorespunzătoare
Nu vreau să-mi fac prieteni
Alta (care?)
8.Care este reacţia cadrelor didactice referitor la dizabilitatea dvs.? Da Nu
Sunt discriminat pentru dizabilitatea mea
Nu sunt înţeles atunci când am o problemă
Au o atitudine de indiferenţă
Nu contează dizabilitatea mea
POSDRU/86/1.2/S/63951
Vă rugăm specificaţi tipul de handicap:
Fizic Vizual Auditiv Surdocecitate Somatic Mintal Psihic HIV/SIDA Asociat Boli
rare
Vă rugăm marcaţi cu X gradul de handicap în care vă încadraţi
Uşor Mediu Accentuat Grav
Mă ajută foarte mult
Sunt privilegiat
Alta (care?)
9.Consideraţi că este necesară existenţa unui cabinet specializat de consiliere psihopedagogică disponibil pentru studenţii cu dizabilităţi?
Da Nu
10.Consideraţi că universitatea răspunde nevoilor dvs. de formare?
Da Nu
Răspunde în totalitate
Răspunde parţial
Vă rugăm să precizaţi ce ar trebui îmbunătăţit:
11.Cunoaşteţi persoane cu dizabilităţi care ar dori să participe la cursurile oferite de universitate, dar nu au făcut-o din anumite motive?
Da Nu
Care credeţi că sunt motivele pentru care nu s-au înscris în cadrul unei universităţi?
12.Doriţi să vă continuaţi studiile prin participarea la un curs postuniversitar complet de studiu online adaptat pentru persoanele cu dizabilităţi?
Da Nu
13.Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare?
Da Nu
POSDRU/86/1.2/S/63951
ANEXA 4
CHESTIONAR D
Opinia dvs. este foarte importantă deoarece ne ajută să observam care este în prezent nivelul facilităţilor pe care le oferă mediul universitar studenţilor cu dizabilităţi. Pentru o mai bună integrare a acestora în mediul universitar, vă rugăm să vă exprimaţi cu sinceritate opiniile, pentru a facilita în viitor accesul cât mai multor tineri cu dizabilităţi în universităţile din România. Chestionarul D va fi aplicat persoanelor responsabile de administrarea unităţilor de cazare / cămine studenţeşti din cadrul instituţiilor de învăţământ superior participante la cercetare. Răspunsurile din acest chestionar vor ajuta consorţiul proiectului să realizeze materiale de instruire şi metodologii de instruire/testare necesare cadrelor didactice în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi. Pentru acurateţea cercetării recomandăm respondenţilor să fie activi şi să propună măsuri care să contribuie la diminuarea şi eliminarea practicilor discriminatorii.
Răspunsurile la chestionar sunt strict confidențiale şi vor fi utilizate doar în scopul îmbunătăţirii
accesului la educaţie în cadrul învăţământului superior de licenţă şi master. Chestionarul nu este şi nu va fi utilizat ca modalitate de apreciere profesională. Vă multumim!
Instrucţiuni de completare a chestionarului
Pentru a răspunde la întrebări vă rugăm să marcaţi cu X, răspunsul dorit (Da sau Nu). Dacă este cazul puteţi alege şi marca cu X mai multe variante dintre cele descrise sub fiecare întrebare, atâta timp cât alegeţi o singură opţiune (Da sau Nu) per variantă de răspuns. În cazul enumerărilor notaţi variantele de răspuns în ordinea importanţei lor pentru dvs. astfel: acordaţi 1 celei mai importante probleme, 2 următoarei pe lista dvs., ş.a.m.d până la punctul 5 pentru cea mai puţin importantă problemă.
ÎNTREBARE
1.Selectaţi vă rog din lista alaturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi observat la studenţi, pe
parcursul experienţei dvs. de administrare:
dificultăţi de învăţare şi comunicare Da Nu
handicap de motricitate Da Nu
POSDRU/86/1.2/S/63951
handicap de auz Da Nu
handicap de vedere Da Nu
boli cronice degenerative handicapante
Da Nu
altele (descrieţi)
2.Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au condiţii adecvate de locuit, corespunzătoare nevoilor lor, în caminul pe care îl administraţi?
Da Nu
3.Enumeraţi în coloana din dreapta cele mai frecvente cinci probleme de
administrare pe care le-aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi
1.
2.
3.
4.
5.
4.Enumeraţi în coloana din dreapta cele mai frecvente cinci probleme de
relaţionare pe care le-aţi întalnit la studenţii cu dizabilităţi
1.
2.
3.
4.
5.
5.Enumeraţi în coloana din dreapta cele mai frecvente cinci probleme de
integrare în campus pe care le-aţi întâlnit la studenţii cu dizabilităţi
1.
2.
3.
4.
5.
6.În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolata abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dvs. şi studenţii cu dizabilităţi?
Da Nu
7.Există prevederi agreate de universitate privind alocarea unui loc în cămin pentru persoanele cu dizabilităţi?
Da Nu
Vă rugăm descrieţi:
POSDRU/86/1.2/S/63951
8.Consideraţi că există facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în caminul pe care îl administraţi?
Da Nu
Există rampă de acces
Există spaţii amenajate pentru persoanele cu dizabilităţi
Există grupuri sanitare adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi
Există spaţii de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi
Există interpret mimico/gestual
Există aparatură de avertizare în caz de incidente
Accesul este permis animalelor însoţitoare pentru nevăzători
Există personal medical apt să intervină în cazul apariţiei unei probleme de sănătate la una dintre persoanele cu dizabilităţi
Altul (care?)
9.Credeţi că spaţiul din cămin oferit persoanelor cu dizabilităţi este dotat corespunzător?
Da Nu
Accesul în cămin este facil
Spaţiul din cameră este destul de mare încât să ofere o deplasare facilă cu un cărucior cu rotile
Există mobilier adecvat persoanelor cu dizabilităţi
Altul (care?)
10.Credeţi că studenţii care locuiesc în cămin au o atitudine necorespunzătoare faţă de studentii cu dizabilităţi din acest imobil?
Da Nu
Vă rugăm descrieţi
11.Aţi asistat la acte de discriminare îndreptate împotriva studenţilor cu dizabilităţi ce locuiesc în căminul pe care îl administraţi? Aţi intervenit? Cum?
Da Nu
Vă rugăm descrieţi
12.Credeţi că este nevoie de ajutorul unei persoane specializate pentru a răspunde nevoilor studenţilor cu dizabilităţi sau puteţi gestiona singur aceste situaţii?
Da Nu
13.Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul educational de nivel superior?
Da Nu