Laborator 2. Diagnosticarea etansarii camerei de ardere a

motoarelor cu ardere interna pentru automobile

Fundamenatare teoretica:

Corecta functioanare a motorului cu ardere interna implica realizarea unei etanseitati cat mai bune a camerei de ardere de-a lungul perioadei in care supapele sunt inchise.

Nivelul de asigurare a etanseitatii camerei de ardere depinde de starea tehnica a urmatoarelor piese componente ale motorului:grupul piston-segmenti-cilindru, cuplul supapa-scaun de supapa, chiulasa si garnitura de chiulasa.Masurarea nivelului de etansare a camerei de ardere poate constitui deci o cale indirecta de apreciere a starii tehnice a acestor piese, fara a fi necesara demonatarea motorului.

Aparatura folosita:

Verificarea etanseitatii camerei de ardere se poate efectua prin mai multe metode, dintre care mai larg utilizate in diagnosticare automobilelor sunt urmatoarele:

-determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare, motorul fiind antrenat de catre electromotorul de pornire.

-determinarea scaparilor de aer comprimat introdus in camera de ardere atunci cand echipajul mobil se afla in pozitia corespunzatoare PMI si supapele sunt inchise.

-determinarea scaparilor de aer la aplicarea unei depresiuni in camera de ardere pentru aceeasi pozitie a echipajului mobil.

-masurarea presiunii sau debitului ale gazelor scapate in carter in timpul functionarii motorului.

-aprecierea calitativa a etanseitatii camerei de ardere masurand curentul absorbit de demaror la pornirea motorului.

Modul de lucru

Determinarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare, motorul fiind antrenat de catre electromotorul de pornire

In vederea obtinerii unor rezultate corecte este necesar ca inaintea efectuarii masuratorii propriu-zise sa se intreprinda o serie de operatii de pregatire ale motorului si ale unora dintre instalatiile sale auxiliare.Se va verifica astfel gradul de incarcare al bateriei de acumulatore, precum si starea tehnica a electromotorului si a conductelor si contactelor electrice ale sistemului de pornire avand in vedere ca in timpul masuratorii trebuie realizata o turatie a arborelui cotit de circa 175 rot/min.

In domeniul normal de functionare a motoarelor de exemplu 1500 rot/min, efectul pierderilor de gaze devine neinsemnat.Deoarece, in timpul determinarii motorul se afla in regim de antrenare la turatii ce nu depasesc, de regula 200 rot/min, presiunile masurate sunt puternic influentate de turatie si deci realizarea valorii recomandate pentru acest parametru constitue o conditie importatnta pentru obtinerea unor rezultate corecte.

Masurarea compresiei relativa masurand curentul absorbit de demaror la pornirea motorului. :

In graficul din dreapta este reprezentata variatia curentului absorbit de demaror in functie de grade ale arborelui cotit (⁰RAC) .Variatia crescatoare apare pe cursa de compresie astfel diferenta intre doua valori succesive reprezinta curentul absorbit de5 catre demaror pentru un cilindru.Programul indica curentul absorbit pentru fiecare cilindru in parte dupa cum se observa in graficul din stanga.In interpretarea graficului din stanga se observa faptul ca valoarea curentului absorbit pentru toti cilindri are o valoare apropiata.

La a doua incercare s-a simulat un defect la cilindrul numarul doi lucru evidentiat de ambele grafice.Graficul din dreapta numai are o variatie aproximativ periodica la doua rotatii ale arborelui cotit.

Masurarea presiunii realizate la sfarsitul procesului de comprimare, motorul fiind antrenat de catre electromotorul de pornire (compresmetru)

Pentru aceasta metoda bujiile au fost demontate astfel in locasul lor s-a introdus racordul compresmetrului si s-a actiontr demarorul presiunile maxime pentru fiecare cilindru sunt in tabelul de mai jos.

tapa [⁰C] tulei[⁰C] pc[bar] pc[%]Motor rece

25 25 Cil 1 13.0

Cil 213.5

Cil 312.8

Cil 413.0

Presiunea la cilindrul 3 este sensibil mai mica astfel s-a introdus in camera de ardere lubrifiant.Presiunea a crescul la 13.8 bar ceea ce indica o uzura a grupului segmenti-camasa.