Universul literar Hui XLIV Nr. 13

_ ш . i** ,. Ä —

r Г Л M F П / A MA

202.— U N I V E R S U L L I T E R A R

Sll î lc l l l l ГОІІІ€Ніе«€ C O M E D I A N A

Ne pregăteam să închinăm unul dintre 1 numerele noastre Elvirei Po-pescu şi iată că ne oine dela Parii vestea unui nou triumf ul ei. Cu atât mai bine. Vöm pune la rubrica în care înregistrăm opinia streinătăţii, extrase recente din critica pariziană-

Nu sunt de loc rezeroate aceste dări de seamă. N'au fost nici cele care au consacrat memorabila seară a „V e-rişoarei dela Varşovia!'. A fost o ui­mire la Paris, o senzaţie pentru lu­mea teatrelor de acolo. Cei mai de seamă critici au fost uluiţi. S ' a vorbit despre Réjanne.

Şi aici la noi a fost o uimire. Cum a avut succes „Elvira" la Paris. Dar ea joacă în repertoriul bulevardier şi in­terprete bulevardiere trebue să aibă Parisul cu duzinele. Căci dacă la noi lumea se amuză la comedii, nu le ia lotuşi în serios. Se crede că patru chilograme de var înseamnă mai mult decât, statueta de gips fraged şi co­mic modelată.

Cronicile noastre din timp, dove­desc că na fost pentru 'noi o surprize succesul Elvirei Popescu. II prevă­zusem. Fajdul că juca cu săli pe jumă­tate goale, seară de seară. în faţa unor spectatori numai amuzanţi, cari nu-şi dădeau 'seama că au în faţa una din­tre cele mai mari comediane ale tim­pului, nu ne-a împiedecat nici odaia să gândim şi să scriem ferm, ceeace străinătatea avea să confirme mai târziu.

Dintre, câte artiste am văzut până acum, socot că Elvira Popescu este cea mai aproape de artă. E o crea­toare. Jocul {ei nu e o imitare a vieţii. E viaţa însă-şi în devenire. De-o atât de mure frumuseţe ca femee, în jocul ei. 'Elvira Popescu nu caută totuşi un frumos caligrafic. Bucuria de a o ve­dea jucând, e i bucuria de a vedea unul din aspectele creaţiei. Actorul

'cunoaşte reguli şi are un canon pen­tru frumos, .neînduplecat în medio-(ritatea lui, marea comediană dela Paris e deanpra acestor mijloace mă­runte. I se reproşează că joacă numai in comedia ..uşoară". Dar cine se mai interesează de comedie când joacă Elvira Popescu ? Au aceste comedii momente ri cute? Sigur. Dar în jocul superior al actriţei devin tot atât de caste aceste indrăsneli ca nişte statui goale.

Avem la Paris o artistă, care atrage statornic .şi viu atenţia maselor mari.

E L V I R A P O P E S C Scena r o m â n e a s c ă a fost î n t o t d e a u n a

boga tă in a d m i r a b i l e conşt i in ţe a r t i s t ice . C r e a t o r i c ă u t â n d u - s e cu ne l iu iş t i şi emo­ţii de la d e b u t p â n ă la cea mai t â rz i e glo­rie , s u p u n â n d u - s e neobosi t e x p e r i e n ţ e l o r

noui p ă r ă s i n d t ipu l d e d r a m a t u r g i e , în ca r e popos i se ră o c l ipă şi î n c e r c â n d cu r iscur i d e începă to r i ca le n e u m b l a t ă . P e n t r u d ive r s i t a t ea şi p i to rescu l t e a t r u ­lui nos t ru , des igur aceas t ă con t inuă r e ­c r e a r e a i n t e r p r e t u l u i es te o îna l t ă cai i t ä t e . Scena îşi r e z e r v a su rp r i ze , mi şca re şi inedi t . Ac toru l l up t a împo t r i va îmbă ­t r ân i r i i cu ucest s e m n d e t i ne rească pa­siune, cu aces t dor d e început . D a r pen­t ru a r m o n i a şi u n i t a t e a c rea ţ i e i ac to r i ­ceşti să r e c u n o a ş t e m es te în aces t p roce ­deu o p r i m e j d i e , f i i n d c ă ins tab i l i t a t ea îşi a r e r i scur i le sale . C â n d c ineva cau tă , se sor teş te în f rânger i lo r . C â n d c ineva se fră­mân ta , se obl iga i nega lu lu i . Ev iden t pă ­cate n u p r e a m a r i p e n t r u un c r e a t o r în p i a t r a s a u cuvânt . O l u c r a r e b u n ă a n u ­lează zece proas te . D a r ш t e a t r u (şi s 'ar p ă r e a cur ios , de v r eme ce acolo es te c rea­ţia v remeln ică ) ex i s t ă un e l e m e n t i revo­cabil , tocmai l i indcă- i t r ecă to r . Împo t r iva unei repiici , fals in tona te , n u s e ma i poa­te face abso lu t n imic . P ă c a t u l es te i r e ­p a r a b i l şi j u s t a i n t e r p r e t a r e de m â i n e nu o va face u i t a t ă p e cea de astăzi , f i indcă ac to ru l va avea să j e a c e î na in t ea a l te i săl i .

E lv i ra Popescu es te un t e m p e r a m e n t . Deaceea o comediană .

N a ră tăc i t o clipă d e p a r t e de mer id i a ­nul genu lu i ei au ten t ic , d in c l ipa în ca r e şi l-u l impezit . A înce rca t n u m a i în v re ­m e a d e b u t u l u i şi uceniciei . Pe u r m ă , în­ţe legând — mai prec is — simţind c ă t r e ca r e t ip scenic o î n d e a m n ă posibi l i tă ţ i le t e m p e r a m e n t u l u i ei, s ' a opr i t p e n t r u tot­d e a u n a în l umea comediei . Şi f i indcă deosemenea s imţia , că m a r e c rea ţ i e n u e x i s t ă decâ t acolo unde es te l impede d i ­fe ren ţ i e re , şi-a încercu i t în ch ia r s fera comedie i , genu l ei ma i pu ţ in în t ins d a r prec iza t . A v e n t u r i a r t i s t i ce p e n t r u acea­stă ac t r i ţ a nu sunt cu pu t in ţă . Es te d r e p t insă că la lei sun t exc lu se e x p e r i e n ţ e l e . D a r Llvira a r t i s t a pe ca r e o c u n o a ş t e m n u mai a r e nevoie de e le în locul u n d e se găseş te . La v r e m e a ei le -a încerca t . Ci t i ţ i aceas tă s cu r t ă poves te a une ia d i n

E o „Popească" nu numai prin fru­museţea ei românească, nu numai prin

ijocul ei specific, nu numai prin ireme­diabila ei nostalgie pentru tot ce e de aici, al nodru. Ci 'şi prin felul artei ei care e ceeace are mai uman arta însăşi. Elvira Popescu e bucuria de de a înflori a simţirii româneşti.

CAM1L P E T R E S C U

MIHAIL SEBAS

cele mai s t r ă luc i t e cu r i e r e de observa ţ i t r ep t e l e . Sunt pu ţ ine şi t ive .

D e b u t e a z ă de c u m sfârşeşte to ru l , obişnui t , t r ad i ţ iona l şi fără t an tă . Des igu r ro lu r i d e domniţă Î n v r e d n i c e ş t e cu f rumuse ţ ea ei b l â n d e copil i te din i n d u s t r i a teati t imiu -Bâ i san , t r e m u r ă g lasu l ei I p a r i t a t e sonoră p r in versur i le magic ien i cu Eeţi f rumoşi şi Hei s i nzeana şi s e r v i n d genu l aceset relni-j p l i m b ă pe scena Tea t ru lu i ! c a n d o a r e a câ to rva domnişoa re di f ranţuzeş t i . Î n t â i a t r e a p t ă este Venei ab i l a n o a s t r ă ins t i tu ţ ie de s t a t nu p o a t e să dea mai mul t uni t â n ă r .

C o m p a n i a Excels ior . Delà Davil ma i î nchega t ă şi mai d ive r să trupul nească. Elv i ra Popescu abordează! g e n u r i : comedia de bu l eva rd ul miresi i ) şi d r a m a d e pas iune sextl gltic de J e a n Richepin) . Despre înf ii II iii să vorb im acum, fiindcă nuJ mai o t r e a p t ă î n t r ' o ca r i e ra , ci iij r iera . Al doi lea, o su rp r i ză . Elviril d i a n ă '( Nu. Rolul e r a o s t ranie şil luş i tă î m b i n a r e d e pa s iune şi de{ d e v o t a m e n t şi c ruz ime, farmec i nie .

î n ţ e l ege ţ i de ce pe scena roma n ic iodată n u a t r ă i t 1 o l ana cu adfl decâ t o d a t ă cu Elv i ra Popescu? 1 ineia, p e oare M a r i o a r a Ventura li ra, a r li făcut o e ro ina de deslrân» su rdă , E lv i ra a c r ea t pas iun i verkl un dest in i n j u r u l ei celiulţi 1 g rav i t au fantoşe, caraghioslâcul! t ă lmăc ia pa t ima roşie în tăcerile în z âmbe t e .

Totuşi. . . Să r e g r e t ă m ? Su o dorii t oa r sa acolo?... Totuş i E lv i ra a d r a m a şi a r ă m a s Ia comedie uşoaia tnoasă, a m u z a n t ă şi v remeln ică . Un tovă ră ş i e cu Iancovescu şi Mihals j u c a t sp i r i t ua l numa i în decor delo şi în dispozi ţ ie de d ragos t e franţui» P r o b a b i l că în sp i r i t u l ei d e femei moaşă şi in în ţ e l ege rea ei pestnrj goste, î n t r e Tofane şi anon ima ml a bucu r i i l o r şi t r aged i i l o r de o 1 e r a u m a r i î n r u d i r i d e temperam^ es te cu a t â t ma i probabi l adevăr# s u p u n e r i i n o a s t r e cu cât şi Erancea

r ecunoscu t a d e v ă r a t a t r ă s ă t u r ă a l tu lu i Elvirei , tot d in p a s i u n e a Tofaf ca r e ea a j u c a t - o p r i m a oa ră l a i D o m n u l Louis Verneu i l , a avut I g e n ţ a d e a-şi r e c u n o a ş t e e ro ina par,, s u b î n l ă ţ i ş a r e a de t r aged ie ruseai. Tofane i Sbilţ .

Şi d e acolo începe gloria. Tril exc lu s iv p e r s o n a l ă a talentului • rea l i za tă . î n c e r c ă r i şi d ibu i r i în altf c r ea ţ i e e r a u inu t i le şi dăiinătoare.B şi gen iu l Elvirei Popescu e ra ştiut*

Am văzut -o în câ t eva piese , împil eu apa r i ţ i a ei de admi rab i l ă dec1

U N I V E R S U L L I T E R A R . —203

cenini, peste anecdota ridicolă a unei irse, peste cursivitatea lesnicioasă a dia-oguliii. peste banalul ca l amburu r i lo r . El­ira nu depăşeşte comedia, pe ca r e o Oacă. 0 creiază. Gratia ei intensifică tea-mi Verneuil.

Care să-i fie secretul a r te i şi ce o deo-ebeşte pe ca dc talentul a t â to r a c t r i ţ e 6 ..gen genial'' ? Elvira Popcscu arc o f rumuse ţe d e sec­ii Este o acţiune în a rmonia înfă ţ işăr i i

este un element d rama t i c şi viu în cest trup. Decorează o s i tuaţ ie , mobi -ează un spaţiu, valorifică o i n t r a r e . Es te » supleţe, care însoţeşte cuvân tu l . îl t r a -ice iu gest şi îl păs t rează în m i ş c a r e a lipului mult după ce a fost rosti t .

Nu vi se p a r e că acest t r u p de spir i ­t ua l ă s ime t r i e r ă m â n e în scenă ca o r e ­z o n a n ţ ă r ea l i za t ă şi pe rcep t ib i l ă a r â su ­lu i vos t ru? Sunt m u l t e ac t r i ţ e f rumoase . C â t e d in e le au în ţe les însă că f rumuse ­ţea t r e b u e p u r t a t ă ca o rochie şi ca un gest şi câ te posedă aceas t ă a r t ă ? E lv i r a îşi poar.ţă f r umuse ţ ea cu o neg l i j en ţ ă d e s u p e r b ă coche tă r ie , cu o n e p ă s a r e şi o s i g u r a n ţ ă de c u r t e z a n ă m o d e r n ă . Es te în aces t l uc ru cel ma i m a r e d a r a l a r t e i , p e c a r e ea s i n g u r ă o ş t ie . Ce l e l a l t e cal i tă ţ i sun t accesori i . C â n d c ineva a r e senza ţ i a c ine t ică a ech i l ib ru lu i său o rgan i c , când f iecare pas al cu iva e x p r i m ă o lege d e s ime t r i e şi desc r i e o l in ie desăvâ r ş i t ă , c u m să n u păs t r eze aceeaş i g ra ţ i e în glas şi în cuvân t . T a l e n t u l E lv i re i es te o fru­muse ţ e fizică şi un t e m p e r a m e n t . P r o b a ­bil cel ma i au t en t i c t e m p e r a m e n t d r a m a ­tic d in t e a t r u l r o m â n e s c d e astăzi . Ea s i ngu ră nu a r e nevoe d e e x p e r i e n ţ ă şi s i ngu ră s'a desăvâ r ş i t . P e n t r u că s 'a r e ­cunoscut pe s ine în locul cel ma i p rop r iu ei. Şi a r ă m a s .

Succese le vin unu l d u p ă a l tu l . Elogii le o recunosc d r e p t ce es te ; o foar te m a r e eomediană . P e n t r u a r t a a c t o r u l u i liu ex i s ­tă gen minor .

E lv i ra r ă m â n e în felul d e t e a t r u , p e cure şi 1-a a les . C i n e r eg re t ă , g reşeş te , f i i n d c ă nu- i î n ţ e l ege geniul .

s ib i l i la te , încât in te resu l ţ ine cât d-sa e în scenă. Şi d-sa es te tot t impu l în scenă,

P i e r r e V a r e n n e

u d carafe* „, Seara tragică

E i n t e r e s a n t d e u r m ă r i t şi In ecou r i l e revis te lor u ş o a r e s u ; c e s u l r e p u r t a t d e a d m i r a b i l a eomed iană : — O p ă p u ş e d e . licioasă, Ma c a u s i n e d e Varsov ie , face furori . — Aceas t ă po loneză p r e z i n t ă o p a r t i c u l a r i t a t e foar te cu r ioasă : e ro ­mâncă . Pu ţ in imjiortă, căci d-na E lv i ra Popescu es te cea mai eb lou i san tă a r t i s t ă pe ca r e a m văzu t -o d e m u l t ă v r e m e , p e scenele n o a s t r e de gen. T e a t r u l Michel a făcu t-o să vie a n u m e de l à Bucureş t i ca să fie Pa r i s i ană . Ea a reuş i t d e mi ­nune .

Seara p r e m i e r a a fost t ragică . Succe­sul a fost a t â t d e m a r e p e n t r u f rumoasa româncă în cât a c t r i ţ a „ seconde v e d e t t e " s a pus în g revă . La n o u ă şi un sfert nu sosise, re fuzând să joace . A t r e b u i t ca d i rec toru l şi doi c a m a r a z i să m e a r g ă cu t a x i m e t r u l la ea ca s'o roage . In t impul acesta b a s t o a n e l e s u n a u în podea . S'a începu t spec taco lu l d u p ă o r a 10.

(din FANTASIO)

J_,a „ S u z a n a "

Ea Vichy a s t ă v a r ă . La o m a s ă în t r ' u -nul d i n t r e ce le m a i e l e g a n t e r e s t a u r a n t e din lume, E lv i r a Popescu p r ez idează o masă ca r e a r e în j u r u l ei pe p r i n ţ u l S ix t e de Bourbon, Theyssen , r ege l e f ierului , conte le de Opostof, m in i s t ru l Span ie i la Pa r i s , Popa Bonafc, A n d r é e T h e r o y , Ver ­neu i l şi p r i e ten i i m a r e i c o m e d i a n e d e aci de -acasă : e x c e l e n t a L e n y Ca le r , Scar la t F roda, Timus. Mica b u c u r e ş t e a n ă p r i v e ­ş te u imi t ă în j u r u l ei :

— Ce splendoare . . . C e fer ic i tă t r e b u e să fii....

Zâmbind cu ochii uşor î n tuneca ţ i Elvi­ra Popescu îi ia m â n a .

— Ascu l t ă Leny , aşi p r e f e r a o m a s ă Ia Suzana acolo în Bucureş t i . T r e b u e să fie a c u m acolo u n praf şi o c ă l d u r ă de l i ­cioasă....

NOTE BIOGRAFICE Elv i ra Popescu s'a nă scu t în Bucureş t i .

Studi i le s e c u n d a r e le-a u r m a t la pens io ­nu l Loliot. La v â r s t a d e 14 an i i n t r ă la conserva tor , u r m â n d c lasa Ar is t i t ze i Ro-manescu .

Tot în a n u l I de conse rva to r d e b u t e a z ă în „ Înş i r a t e M ă r g ă r i t e " . C u aceas t ă oca­zie Jean Richepin , c a r e as i s tase la spec ­tacol, îi p rez ice o c a r i e r ă s t ră luc i t ă .

C o n d u c e apoi î m p r e u n ă cu d-nii S tor in şi Mano lescu t r u p a t e a t r u l u i Excels ior , unde o b ţ i n e m a r i succese .

D u p ă război î m p r e u n ă cu d. I ancoves -cu înf i in ţează T e a t r u l Mic. In 1924 j o a c ă la P a r i s cu un a n s a b l u r o m â n e s c „Pa t i ­ma roş ie" .

D e - a t u n c i Pa r i su l şi t e a t r u l f r ancez ne -au răpi t -o .

ELVIRA POPESCU Ea treacăt vom aminti publ icului de Иссем-Іс anterioare ale d-nei Elvira l'o-lescu, succese cari au consacra t -o defl-• 7 seinei franceze. Anto ine s p u n e a că • obsedat stăruitor gândul m a r e i Rê-ane, „Excelsior" era de p ă r e r e că d-na Pvira Popescu ar puica servi de model (elor IU,Ii Iunie comediane"' d in Pa r i s , le Temps" recunoaşte că a u t o r u l pie-I a decis de soarta ei p r i n no rocu l d e № descoperit pe ar t i s ta b u c u r e ş t e a n ă . • fine „Le Journal'" la pag ina î n c h i n a t ă inului literar, dramatic şi ar t is t ic , recu-Kiaşte că ii pa I- i [ia d-nei E lv i ra Popescu fost evenimentul cel mai de s e a m ă a l

aiului in ceeace priveşte jocu l ac tor i -or. Aceasta în 1924. Astăzi d o a m n a E lv i ra Ipescu continuă ser ia succese lor şi cu-Bje aceleaşi unanime elogii. * •fltimul succes al d-nei E lv i ra Popeş ­ti, în comedia lui Verneui l „ A m a n t u l kamuéi Vidal", a fost un nou pr i le j de flopii aduse de către cei mai r e p u t a ţ i pitici teatrali ai presei f ranceze. R e d ă m tui jos fragmente cari a r a t ă în ce ma­i i această excelentă şi comple tă co-bediană a reuşit să domine scena fran­ceză. E FIGARO [JRolul principal e real izat de d -na îlvira Popescu. D-sa î n t r u p e a z ă cu uşu-iuţu rolul care pare să fi fost e ro i t p e Kura d-sale. Are o vioiciune, o ex-bsivitate care nu se poa te să nu în -mgă orice împotrivire. [Şi pe urmă are accentul ei unic . Ac-fcntul şi întorsătura s t r an ie a f razelor , tată ceeace dă un neaş tep ta t h u m o r , Ind gândurile se silesc să fie înch i se in cuvinte pe care le în t rec . Pe u m e r i i înei Elvira Popescu a fost du6ă s p r e

ш л ШШ

Şl SIRÂINĂTATEA succes î n t r e a g a piesă . Ea îi dă viaţă, înuf le ţ ind-o cu p r o p r i u l ei t e m p e r a m e n t .

James de Coque t L 'AVENIR

Din nou E lv i ra Popescu t r i umfează la T h é â t r e de P a r i s i n t e r p r e t â n d o p iesă de d. Louis Verneu i l .

Au to ru l j oacă ro lu l s ec r e t a ru lu i , a r e un comic rece s t ăpân i t c a r e con t r a s ­t ează m i n u n a t cu i n t e r p r e t a r e a că ldu­roasă, r ap idă , v a p o r o a s ă şi f e rmecă toa r e a d-nei Elvira Popescu .

Nozière L 'OEUVRE

O comedie a g r e a b i l ă ca r e e condusă cu ve rvă î nd răc i t ă de o r b i t o a r e a f rumu­seţe a d-nei Popescu .

Publicul a a p l a u d a t că ldu ros această comedie c a r e î n t r e c e ţie a t â t e a a l t e l e şi a a p l a u d a t a s e m e n e a pe p r i n c i p a l a in­t e r p r e t ă mi racu loasă în gra ţ ie , f răgezi­me şi f a rmec a t r ăgă to r .

E d m o n d Sée EXCELSIOR

Piesa j u c a t ă d e d-na Elv i ra Popescu va d i s t r a pe toţi .

D. Verneu i l a scris rolul p r inc ipa l p e n t r u d-na E lv i ra Popescu şj a a v u t d r e p t a t e p e n t r u c ă succesu l ei a î nve ­d e r a t că a fost î n d r e p t ă ţ i t în insp i ra ţ ie . In t oa t ă p iesa t r ă e ş t e E lv i ra Popescu . Ea o însuf le ţeş te cu verva ei a m u z a n t ă şi n e a s t â m p ă r a t ă prin d r ă g ă l ă ş i a ei şi p r i n comica ei s ince r i t a t e .

C h a r l e s Méré

PARIS-SOIR

E greu să j udec i o p iesă când d-na Popescu es te aceia c a r e o j oacă . D-sa a r e a t â t a e n t r a i n , g ra ţ i e , n a t u r a l e ţ e , vi­vaci ta te , mişca re , viaţă, in te l igenţă , sen-

204. — U N I V E R S U L L I T E R A R

щш o e e C. I. ŞICLOVANU

A N O N I M A T N n (i-a p ă r u t c iuda t sa n e ' n t â l n i m a ş a de t i m p u r i u P e două căi ce se despa r t , când se 'n t re t a i e -o cl ipă — In p a r c u l s c u t u r a t de v â n t — s imptom d e g r i p ă — In ca r e orăşeni i au iubi t d in t a t ă ' n fiu ?

Te-a in p r in s în capă tu l u n o r a le i ce se ' n t â ln i au Şi ca o c iu tă -a i t r e s ă r i t sub colorata-f i mască . Pe -a tunc i în p a r c u r i pomii în f runz iau , Sau p o a t e î ncepeau să desf runz iască .

In s t r a d a ce dizolvă suf le te le-apoi Noi ne-am p i e r d u t şi d e s p ă r ţ i r e a n 'a fost t r i s tă -D i n ce a fost n imic n u se sch imbase î n t r e noi, Şi nici m ă c a r în a m i n t i r e o ba t i s tă .

Atâfi cas tani şi tei a 'nchis , cu suf le tu l a semeni , G r i l a j u l p a r c u i u i în t o r o p e a l a as ta g rea . Tot m ă mai p l imb în ca lmu l v r e m e i p r i n t r e semeni Şi or ice p ă l ă r i e m a u v e de-a tunc i îmi p a r e că-î a ta.

Ml H AI MOŞ AN DREI

H O L O C A U S T ln p ă d u r e a de pini , cu g r e e r i ce cân t ă pe r a m u r i , S t r ă l u c e p r i n v r e j u r i în m a r m o r ă a lbă şi nouă , — Cu fine co loane s ă p a t e în insu la Pă ros , A l t a r u l zeiţei , ce s c u t u r ă nor i i şi p louă .

E Maia, cu p le te le n e g r e şi ude de rouă , Ce-ascunsă p r i n tu fe de i smă, c'o t res t i e în mâin i , I sbeş te în b roaş t e l e p l ine de a u r , ce sună , In nop ţ i l e l impezi , când ceru- i topi t în fân tân i .

P ă m â n t u l e a r s şi popor a sosit din Acaia , Cu n a r d şi cu mie r e , cu s t r u g u r i şi v in de Cor in th , Şi c â n t ă r e ţ i d in Milet cu f laute fine de os, Şi t i n e r e fete cu p le te l e g a t e 'n a rg in t .

Pe lespezi cu lca tă o cap ră , cu c o a r n e de p i a t r ă Cu g â t u l în t ins p e roşi i t ipsii de a r a m ă . In a r i i de f laut îşi va r s ă spumosu l ei s ânge , Ves ta la coboa ră pe faţă, a lba- i n ă f r a m ă .

Din f l acă ra s fântă , a p r i n s ă d in f runze şi smi rnă , F u m u l se u r c ă uşor în a l b a s t r e sp i r a l e . N o r o d u ' n c o n j o a r ă a l t a r u l cu t res t i i în mâ in i ,

In c ân t ece s ac re şi s u n e t e t a r i de ţ imba le .

P r i n c răc i l e n e g r e de b r a d , ce se l e a g ă n ă ' n vân t , Se c e r n e p r i n r aze de soare , o p loa ie domoală , C e umf lă ţ ă r â n a » , şi p le te le n imfei ce-i goală P a r f u m a t ă şi r e c e aşa c u m cădea î n O l i m p .

ANDREI TUDOR

TRUPEŞTE Te c â n t ă r e s c în s te le g re l e şi te a ş tep t îna l t în ceas . D a r dacă, d e p ă r t a t de ele , t e fac aci sub s imţ popas ,

eu te cupr ind din zări ş t iu te şi-fi s imt prezenfn, cum un s teag adu lmecă porn i r i t ă c u t e ş i 'nchide 'n cu te vân tu l vag.

C. .1/. THEODORESCU

AMURG PRIN MUNŢI Ţi-am pr ins în p u m n un dege t c a r e sal tă Fr icos şi rece , s t r â n s ă l ip i toare , Şi ' n t i c g a m u r g u l , roşu ca o f loare , Pr in g ra t i i l e p i ep tu lu i se 'nvoal tă . . .

Lupi l iner i , două suf le te t r e sa l t ă Din mun ţ i c h e m â n d cu g l a su r i a r z ă t o a r e S t r ă p u n g de a u r sul i ţ i p r in r ă c o a r e — Se ui tă moa r t ea , p r i n p ă d u r e a "naltă !

S t rânş i a ş t ep t ând în noi ca ' n t r ' o f ir idă A nopţ i i ha i tă , n e ' n t r e r u p t pând i t ă , Vom sta de - a sup ra noas t r ă să se 'nchidă

Pe ochiul b o l t n - a l b a s t r u şi r o t u n d — In c a r e pal iz i l i căr im p e fund — A m u r g u l : o p leoapă veş te j i t ă .

Î N C E P Ă T O R I I

CIPRIAN DOICESCU

PLOAIE DE TOAMW p e n t r u V. T.

Plouă molcom din î n t i n d e r i rec i P e o r a ş u l m e u c e r n i t de c e a ţ ă -P ică tu r i de p loa ie se desp r ind De pe g e a m ca fire moi d e a ţă .

Şi p r iv ind d e c o r u l mono ton C a un pe isagiu occ iden ta l , V i să toa re te r e v ă d şi azî C u m t e - a m cunoscu t î n t r ' u n spi ta l .

Astfel p loa ia 'n suf le t o p r e s imt S t r e c u r a t ă ca u n a f luen t P r i n t r ' u n r â u spumos , nestăvi l i t . . . Şi-s c u p r i n s de vech iu l s e n t i m e n t

P r e s i m ţ i t oda tă de - amândo i C â n d n e fur işam pe s t răz i , p r in ceaţă I ţ i aduc i a m i n t e că e r a Rece şi t â r z i e d iminea ţă . .

U N I V E R S U L L I T E R A R . - Ю

P Ă L Ă R I A Tudor Muşatescu

Un spirit de observaţie cotidian de ascuţit, o poiută totdeauna flexibilă, humorul şi un stil familiar, iată ce constitue în bună parte savoarea unei bucăţi iscălite de d. Tuaor Muşatescu. Acestor calităţi li se adaogă o puternică doză de ingeniozitate, ceeace aduce ineditul. In bucata ce urmează viaţa obişnuită burgheză, îşi des value prin aceste calităţi, întreaga ei intimitate.

f Dorinul Spirică Necşulescu, este u n (ersonagiu compus din r ed ingo tă , s l u j -Й şi familie... Redingota veche, ea şi s lu jba , n u m a i

prezintă nici o i m p o r t a n ţ ă , nici c h i a r pentru molii... ; (Trebue ea o molie su fie n e a p ă r a t •trenă ca să mai poa tă s a v u r a g u s t u l (rhaic iti unei ştofe p ă t r u n s ă de s o s u r i , le praf şi de in temper i i ) . Slujba insă, este pa r t ea cea m a i im-

Krrtantă din toata fiinţa Domnulu i , Spi­tt Bta pentrucă este la a d m i n i s t r a ţ i a fi-lanciară, nici pen t rucă d a t o r i t ă ei, tanntil Spiricà sc înmieş te „ D o m n u W, ci fiindcă aduce cu e x a c t i t a t e l u ­p i , suma de opt mi i şap te s u t e n o u ă ii şi patruzeci de bard. în m â n a lui kârcită ca o reclamă de c h i r o m a n c i e . It despre familia D o m n u l u i Sp i r i că , a se compune în ord inea i e r a r h i c ă d in : Oacră. nevastă şi copiii.

jâetăii, Domnul Siprică, a a v u t o zi de mărachtne cinstită. Ea de obiceiu, a c ă u t a t z a d a r n i c p u ­t e său (Necşulescu N. Sp i r i don ) î n Ita „avansărilot- dc f u n c ţ i o n a r i " p u -icată în gazete. Dar, amărăciunile- lui, mu le c u n o a ş t e meni... Le înghite docil, ca u n b o l n a v re ştie că trebue să ia c h i n i n ă , şi îş i ide de treabă, mai d e p a r t e , c a ş i c u m K fi aşteptat nimic, c a ş i c u m n u i s ' a r [Întâmplat nimic. lotus, când a eşit de la s lu jbă , a s'tm-I nevoia unei reculeger i . A oco l i t . în-Idirs jM străzi, ca să l u n g e a s c ă d is -Dta până acasă. Ploaia cu ropotul ei m ă r u n t , pe u m ­flă ii făcea hi ii". Dea se m e n e a , l u m i ­le (lela vitrine clopotele de t r a m w a i Bpăkul galoşilor pe t r o t u a r e . . . Când a descins uşa locuinţiii s a l e — lă de zestre pe una din cele m a i n a -rahile străziale ca r t i e ru lu i Tei— Dom-1 Spirică a avut o t r e s ă r i r e . î n t ă r ­it. I„sofragerie". din jurul mesei, r o t u n ­ji» cam s'a ii aşezat, dela ş ap te , fa r -Wede niiiti'ii şi t a c â m u r i l e de a l u m i -I. familia. în completul ei. r id ică si­fon ochii... ţ Acuma se vine. domni i le ? I Spirică a recunoscut vocea soa-L totdeauna a avut i m p r e s i a că s o a c r a are n voce de măca r , si, c u m r a I ru ­lui in rbest-V este n e u t r u d. S n i r i e ă m>»i antipatic d in t re a n i m a l e ( a f a r ă •tenu, dela pensii), şi s o a c r a d u ­ale, se bucură - ovin n«ocint,ie — »was prudentă, i nd i fe ren tă din pa r ­iul. » altminteri, mici soacra n ' a s t ă ru i t . . . Immninit ocbebvii pe cuşca n e r v i i -alfw-tic. si-a cont Mina t să înnurn-ere iltntie ochiurile la c iorapi i d e l â n ă »re t! lucrează pen t ru nepoţe l ,

M a d a m Did ina N e c ş u l e s c u s 'a g r ă b i t să-şi r e i a l e c t u r a o ol ipă î n t r e r u p t ă de s o s i r e a so ţu lu i .

R o m a n u l pe ca r e l a î n c e p u t p o a r t ă u n t i t lu l a t r ă g ă t o r . ( „Cucer i to ru l de i-n in i i " , r o m a n d e p a s i u n e şi d u r e r e ) şi p â n ă la m a s ă , e h o t ă r î t ă să i s p r ă v e a s c ă p r i m u l cap i to l în c a r e d o u ă fete s u n t s eduse , î n s ă r c i n a t e şi pă răs i t e . . .

Câ t d e s p r e d. T i c ä o d r a s l a de n o u ă an i şo r i , ş i -a p l e c a t d i n n o u och i i m a r i de foame, pe e a e t u l de d i c t a n d o u n d e t r ebue să sub l in i eze — î n t r ' o t e m ă in­t e r m i n a b i l ă •— cu o l in ie s u b i e c t u l şi cu d o u ă , p r e d i c a t u l f iecărei p ropoz i -ţ iuni . . . .

I). S p i r i c ă . c u p ă l ă r i a pe cap, cu g u ­l e r u l paildonuliui r i d i ca t , u d de p loa ie , ca o u m b r e l ă , r o s t e ş t e d i n o b i ş n u i n ţ ă şi p a r c ă n u m a i petntru el, f o r m u l a de po­l i teţe c o t i d i a n ă :

- S ă r u t m a n a şi b u n ă s e a r a . . . Vocea lu i r ă s u n ă fa l să şi v inova tă . . .

O c h i u r i l e c i o r a p i l o r ele l â n ă , î n ţ e p e n e s c po. c â r l i g e .

— Te-ai ş t e r s b ine pe p i c i o a r e ?... Ori a i i n t r a t ca de obiceiu , c u n o r o i u l de-o p a l m ă pe t ăpă loage . . . ?

— M ' a m ş t e r s , m ' a m ş t e r s , c u m să nu m ă ş t e r g ?

— M ă m i r ce te-a găsi t . . . D. Spir ică n u m a i r ă s p u n d e nimic,

îşi s coa t e p a l t o n u l şi îl p u n e pe s p e t e a ­za unu i scaun, l â n g ă sobă... Apoi îşi

i a de pe c a p p ă l ă r i a de pe b o r u r i l e că­r e i a p i c u r ă pe jos s t r op i m a r i de p loa ie m u r d a r ă . .

S o a c r a — pe s u b o c h e l a r i — îi u r m ă ­r e ş t e t oa t e m i ş c ă r i l e .

— N'o p u n e l â n g ă sobă, c ă ia foc... Ce d r a c u , n ic i a t â t a c a p n 'a i . . .?

Lasă-1 m a m ă d r a g ă , s'o p u i e s i 'n sobă.. . U n d e a r fi n o r o c u l ă l a să-i a r d ă odată . . . P o a t e , n u m a i a ş a s'o h o t ă r î să-şi c u m p e r e a l t a D u m n e a t a n u ş t i i că el ţime m a i m u l t la p ă l ă r i a a s t a d e c â t la m i n e ? se a m e s t e c ă î n v o r b ă M a d a m D i d i n a Necşu lescu , c a r e — foar te i m p r e ­sie n a t ă — i s p r ă v i s e c a p i t o l u l d in „Cu­ce r i t o ru l de i n i m i " şi r ă m ă s e s e o b s e d a t ă dv ul t ima, lu i f r ază :

...... şti a r u n c â n d o p r i v i r e d i s p r e ţ u i ­t oa re feimeii c a r e p l â n g e a cu h o h o t e pe d i v a n u l cu p e r n e , el îşi po t r iv i pe o s p r â n c e a n ă f r u m o a s a lu i p ă l ă r i e d e p l u ş ve rde , a p r i n s e o ţ i g a r ă cu c a r t o n şi r ă -suc ' indu-şi m u s t a ţ a , ieş i . . . "

— Are d i e p t a t e e a ! i n t e r v e n i soac ra . N u e ş t i t n s t a r e de doi a n i de zile

să-ţi c u m p e r i o p ă l ă r i e cumsecade. . . P a r ' c ă eşti u n cal de d r i c cu as ta . . E u în locul ei n ic i n ' a ş m a i eş i c u t i n e pe s t r a d ă în h a l u l ăs ta . . . "

F ă r ă replicai d. S p i r i c ă se a ş e z ă l â n ­g ă sobă.. . Desfăcu încef inel j u r n a l u l de sea ră si încenit să p a r c u r s ă fără i n t e r e " co loane l e î n ţ e s a t e de l i t e r e m ă r u n t e şi u n i f o r m e .

R â n d u r i l e î n să î n c e p u r ă Să-i joace în-

n a i n t e a ochi lor , î n t r ' u n b a l e t c i u d a t de l ini i f rânte . . .

F ă r ă s ă v rea , ochii i se î n d r e p t a r ă c ă t r e p ă l ă r i a a g ă ţ a t ă în cu iu l de l â n g ă sobă.. .

I n t r ' a d e v ă r , n u m a i e r a de p u r t a t . Se ­m ă n a a or ice , a f a r ă de p ă l ă r i e .

Şi p r i v i n d - o cu m i l ă şi, r eg re t , p ran t r 'o f i rească asociaţ ie , ele idei îşi a d u s e a-m i n t e că de d i m i n e a ţ ă , e ş ind de l a b i rou se î n t â l n i s e pe s e a r ă cu Ionescu , ca­s i e ru l .

— Bine , n e n e Sp i r i că , c u m d r a c u îţi v ine s ă u m b l i cu p l eaşca a i a în c a p ?

D. S p i r i c ă se s i m ţ i s e a t i n s . — U m b l u dé ! O p ă l ă r i e n o u ă n 'o iei

fă ră c inc i - şase su t e d e lei . I o n e s c u s t ă r u i s e r â z â n d (el a v e a p ă l ă ­

rie t a re ) : — E i , l a s ă - a t u n o i , c'o s ă vo rbesc cu

„ b ă e ţ i i " să f acem o c h e t ă s i síi-ti c u m ­p ă r ă m noi u n a de s f â n t u l S p i r i d o n , c a d o u de z iua o n o m a s t i c ă .

T o c m a i se a p r o p i a cu o c ă c i u l i t ă de l u t r u , t r a s ă piei u r e c h i , T ă n ă s e s c u dela fisc.

—• Nu-ţ i p u n e n ă d e j d e a în ei. N e n e Sp i r i că . că ă ş t i a „te duce ' ' . Mari b ine dă-o p ' a s t a la î m b l ă n i t , că to t s e -np rop ie Crăc iunul . . . .

D. Spir ică ' l ă s ă j u r n a l u l să-i l u n e c e pe g e n u n c h i . A b i a a c u m îşi d a s e a m a c ă r ă u t ă ţ i l e b ă e ţ i l o r de la b i rou si n e m u l ţ u ­m i r i l e fami l ie i , e r a u î n d r e p t ă ţ i t e .

T r e b u i a să-ş i c u m p e r e o p ă l ă r i e . I l o t ă f î r e a fu l u a t ă r e p e d e şi decis iv ,

ca o r i ce hotăir î re m a r e : — M â i n e î n n a i n t e s ă m ă due l a bi­

rou , îmi c u m p ă r o pă lăr ie . . .

A d o u a zi, pe ila ş a p t e şi j u m ă t a t e de d i m i n e a ţ ă , d. S p i r i c ă cu s e r v i e t a s u b ­ţ i o a r ă (ca să a i b ă în ce p u n e p ă l ă r i a cea veche) , i n t r ă t i m i d î n t r ' u n m a g a z i n de pe s t r a d a Carol .

— D o m n u ? Cu ce v ă p u t e m serv i , v ă r o g ?...

— As v r e a o pă lă r ie . . . D a r şti i . . . a ş a , o p ă l ă r i e ca p e n t r u mine . . . eu s u n t func­ţ i o n a r şi ştii D-ta... noi func ţ iona r i i n u p r e a s t ă m b ine c u V i n t i l ă ( sp i r i tu l ă s t a . îl făcuse î n a d : n s ca s ă cap t i veze s i m p a ­t i a v â n z ă t o r u l u i ) .

— Da... Este. . . E a no i es te p e n t r u t o a t e pungi le . . . Ce c u l o a r e dor i ţ i , v ă rog ?

D .Sp i r i că s t ă t u o ol ină ne g â n d u r i , î ş i a m i n t i că în a j u n u i t â n d u - s e î n t â m ­p l ă t o r în . C u c e r i t o r u l de i n i m i " (cu ca r e D'id ;fna a d o r m i s e în m â n ă ) , retmatrease s u b l i n i a t cu u n g h i a , pasagnul u l t i m al c a p i t o l u l u i î n t â i :

.....el îsi p o ' r i v i pe o s p r â n c e a n ă fru­m o a s a lui p ă l ă r i e de p l u s ve rde , a p r i n s e o ţ i g a r ă cu c a r t o n şi r ă s u c i n d u - ş i m u s ­t a ţ a , ieşi.. .".

— Verde !.-. Verde- înch îs . . . Mal b&trft nească . . .

C u m o ra e r a i n a n i n t a t ă şi d. Sp i r i că

206.— U N I V E R S U L L I T E R A R

n u î n t â r z i a s e „ în v i a t a l u i " de là s lujbă, t â r g u l se făcu r epede , f ă r ă m u l t ă toc­m e a l ă .

P e n t r u ş a s e su te douăzeci şi c inci dt lei, d. Sp i r i că devemise p r o p r i e t a r u l une i pă lă r i i de p luş ve rde , c u pang l i că asor­t a t ă .

Fe r i c i t , s p r i n t e n , a r u n c â n d pr iv i r i ş co lă re ş t i în v i t r i n e , se g r ă b e a s p r e bi-r c u .

Câ t eva p r ă v ă l i i m a i î n a i n t e , zăr i , în t r e a c ă t , o p ă l ă r i e l a fel cu a lu i , a ş e ­za t ă în mi j locu l une i v i t r i n e . De c u r i o ­zi tate , se ap rop i e s'a vadă.. . E r a abso lu t la fel.

U n bi le ţe l de c a r t o n , p r i n s cu 'n a c de pang l i că , a n u n ţ a c i t e ţ şi s e n t e n ţ i o s :

475 le i P luş veritabi l 475 lei D o m n u l Sp i r i că c i t i de câ t eva o r i bi­

l e tu l şi t o a t ă b u n a d i spoz i ţ i e îi p ie r i . — N u ex i s t ă m a i m a r i t â l h a r i decâ t

n e g u s t o r i i . Ui te - te , d o m n u l e , l a fel cu a m e a şi cu d o u ă s u t e d e lei m a i i e f t ină !

L a Casa de D e p u n e r i , c e a s u l a r ă t a opt fix. A m ă r â t , d. S p i r i c ă iu ţ i p a s u l spre b i rou . Spre n o r o c u l lu i , şeful, n u ven i se .

Când îl v ă z u r ă cu p ă l ă r i e n o u ă , băieţii d in b i rou , s ă r i r ă g r ă m a d ă în j u r u l lui .

— S'o por i i s ă n ă t o a s ă n e n e S p i r i c ă !... — Hi v i n e l a „ o ţ i e " 1 ~ A l d ă m a ş u l ! I onescu (cas ierul ) i-o s m u l s e de pe

c a p , o r ă s u c i în m â n ă , îi p ipă i m a r g i ­n i l e , îi c e r c e t ă f u n d u l şi-1 î n t r e b ă , a şa de c u r i o z i t a t e :

— Cât «i d a t pe, ea, n e n e Sp i r i că ? Dar s ă spu i d r e p t .

D. Sp i r i că îşi făcu o soco t ea l ă r a p i d ă , . .Dacă spu i câ t a m d a t exact . îşi bato joc pe m i n e că m ' a p ă c ă l i t n e g u s t o r u l " , şi r ă s p u n s e p r i v i n d în a l t ă p a r t e :

— A m găs i t o ocazie.. . U n noroc. . . La o desfacere . . . P a t r u su t e şap tezec i şi cinci de lei... A l t m i n t e r e a , n 'o l u a m fă ră ş a p t e s u t e d e lei.. .

I a n e s c u s u r â s e acru . . . . — A ! N u face !... Uite , s ă m e r g i cu

m i n e l a u n u pe Gri viţii), şi d a c ă n 'o iei a b s o l u t l a fel cu 250 de le i , s ă n u - m i zici m i e Ioneecule . . . T»-a păcă l i t , n e n e Spir ică. . . a s c u l t ă - m ă p e mine . . .

D. Sp i r ică , s imţ i că se ' n v â r t e ş t e pă­m â n t u l cu el. î ş i ţ i n u î n s ă c u m p ă t u l „de a m b i ţ i e " .

— Ei ! M'a păcă l i t , m ' a p ă c ă l i t ! N u e n imic . . .Am dat , s'a i s p r ă v i t .

— Ai b a n i de a r u n c a t p e s e m n e ! —Am. n ' a m , a s t a e... N 'o s'o a r u n c a .

c u m a de g u s t u l t ă u . T o c m a i 'Intra şi şeful.. . V ă z â n d u - i pe

toţi s t r â n ş i în j u r u l d-lui Sp i r i că , se a-p rop i e şi el . Află c ă Necşu l e scu şi-a c u m p ă r a t p ă l ă r i e n o u ă , o p r iv i şi zise s u r p r i n s :

— A s t a - m i p lace ! I e r i a m c u m p ă r a t şi e u u n a l a fel, p e n t r u b ă i a t u l m e u . .care-1 a m l a f acu l t a t e " . Al î n t i n e r i t , Necşulescule . . .

D. Sp i r i că s imţ i o nădeljde. Ş t i a că Şeful, e o m cu d a r e de m â n ă şi n u cum­p ă r ă or ice . I n d r ă s n i sfios :

— Cât ai d a t pe ea, D o m n u l e şef ? —O su t ă optzeci d e lei. Şi n u m ' a m

tocmi t , c'o l u a m şi m a i ief t in . I onescu (cas ierul ) se a p r o p i e t r iumfă»

tor : — Vezi ? N u credea i . . . C â n d ţ i - am

s p u s eu c ă te-a i p ă c ă l i t ?... Tjnrjurrătura s'a op r i t ca u n g b e m o t o c

de câ l t i . î n g â t u l d-lui S n i r i c ă .N'a r ă s ­puns nimic, a su r â s ga lben şi a t r ecu t la b i r o u p o t i c n i n d u - s e c a u n o m fă ră c ree r i .

A l d ă m a ş u l p ă l ă r i e i , îl cos tase o s u t ă cincizeci de lei...

Ţ u i c a f i a r t ă b ă u t ă cu pof tă şi g l u m e l e

SUGRUMA LIGHIOANA M o a r e s f â r ş i tu l t o a m n e i în a s f i n ţ i t u r i

reci . De c â t e v a zile a î n g h e ţ a t p ă m â n t i i i şi cu g r e u m a i r ă z b e ş t e f ierul p l u g u l ' t i . i a r v â n t u l ţi se p u n e în p r o p t ă şi se h â n -joleş le c u t ine d u ş m ă n o s . Vi te le s ' a u vâ­r â t la coşa r ; p r e a p u ţ i n e , p e n t r u eco­n o m i a s t ă p â n u l u i n e v o i a ş , ca r i îşi m a i a m ă g e s c încă foamea pe ogoa re l e pus t i i . Câ in i ; duipe p r i s p ă ş i -au s c h i m b a t şi ei c u l c u ş u r i l e în ş i r a de pa ie . Su f l ă v â n t u l şi despoaie copacii de put inele frunze a r ă m u i t e ce le a u m a i r ă m a s , u m p l â n d î m p r e j u r i m e a de m a l m u l t ă l u m i n ă . Din sp re b a l t ă t r e c pe d e a s u p r a sa tu lu i , fâl-fîiri de a r i p i şi se aud croncăncl i as­cu ţ i t e , p r e v e s t i t o a r e că i a r n a e pe d r u m , a p r o a p e ş i-o s ă i n t r e făr ' de ves te î n seit

Vină , oe-i p a s ă lu i Ch i r i ţ ă D i m a ! A r e b u n ă a g o n i s e a l ă : p a t u l u i p l in . n u t r e ţ de a j u n s , porci g r a ş i , oi m u i t e falatokra, vi te le r â n d u i t e l a coşa r — e l in iş t i t . D o a r i apa cea s u r i e cam t â n j e ş t e — poa t e u n d e a s t â r p i t . Da, b u n e S f â n t u l , î 'o feri de n ă p a s t ă că-1 ţ i ne o g roază de băne t . S u r i c a . oda tă - i i a p ă ! Cu roa t a î m p i e d i c a t ă te scoate d i n necaz .

Iapa- i de l a u d ă ; da s t ăpânu l C h i r i ţ ă e p r o s t ă n a c u l s a t u l u i . II vezi

pe u l i ţ ă t â r â n d u - ş i op inc i le m a r i câ t c u l c u ş u l de i e p u r e , lă lâ i i , cu căc iu la pe ochi , posomor i t , cu m u s t ă ţ i l e r o ş c a t e şi r ă z v r ă t i t e ca d e vu lpo i . De al t fel , un o m c u m s u n t m u l ţ i , n u face n i m ă n u i r ă u . C ins t i t şi m u n c i t o r ca o v i tă , d a r al d r a c u l u i d e sgârc i t . As ta n ' a d a t în v i a ţ a lu i de p o m a n ă u n c iu r de m ă l a i S ă i t ă m â i şi n u p l ă t e ş t e p e n t r u a l t u l o eimzeacă m ă c a r . Om r u ş i n o s : n u se u i tă în ochii m u e n l o r şi î n t r e o a m e n i

P E T R E CĂTUN.*,

n u i înf ip t la vorbă . T a c e şi ascul rumegă 'n el, ori r âde prosteşte de g h i d u ş i e . C u ai lu i a c a s ă n u face. rnu i t ă . N u şi-a b ă t u t n i c i o d a t ă ne Când se necăjeşte pe ea în jură şi p l eacă încolo bo lboros ind .

I n c o ş a r u l s c u n d d a r des tu l de pă to r , v i te le cu cape te le în ieslă I d e a s ă b o t u l u m e d în n u t r e ţ , batt de pode le , m u g e s c şi n e c h e z mult Pe o f e r e s t r u i c ă câ t a i a s t u p a - o ci mele , se s t r e c o a r ă o d â r ă de lumi ca ld şi l in i ş t e . I n t r e g r inz i , pe cu ibu r i l e p ă r ă s i t e de rânduniici, ] j en i i ş i - au ţ e s u t pânzelle lor eu-bţ v r ab i e f u r i ş a t ă î n gra jd . în sării s b o r u r i s c u r t e , d ă r o a t ă d u p ă u de g r ă u n t e .

Şi d i n m i r o s u l c a l d de bălegar, g r in j i i şi pae le a ş t e r n u t e d i n răstii te lor se î n a l ţ ă p l u t i n d u n suf lu de de o d i h n ă .

In u ş a c o ş a r u l u i se a r a t ă oi p l o u a t ă . Se o p r e ş t e în p r a g şi n ă t â n g . Căc iu la p i ca t ă pe ochi st să-a î n g h i t ă şi m u s t ă ţ i l e roşcate.

Mi tu , focioru su, p r o p t i t de ies b r a ţ u l p e t r e c u t d u p ă g r u m a z u 1 Si vo rbea b l â n d ca u n u i t o v a r ă ş şi j e n e a în su f l e tu l lu i de ticăloşeni făcut-o şi pe c a r e n u îndrăsneşte s'o m ă r t u r i s e a s c ă .

C â n d s'a d u s lo p ă d u r e de a in c ă r u ţ a cu b u ş t e n i , ca s ă ajungă i g r a b ă a c a s ă , n ' a m a i ocoli t pe la M i c ş u n e ş t i l o r ci a da t deadreptn g â r l ă , a întţepenit, a i sb i t iapa, à ţ a t de a r u p t ş l e a u r i l e , şi-a stafii p â n ă a t r e c u t u n o m al tu i Dun

I li

băe ţ i lo r . s p u s e cu haz . îl l i n i ş t i s e ră . In­t ră a c a s ă b ine d i s p u s , ca în z iua p r i m e i a v a n s ă r i .

C u m îl văzu ; Did ina , îşi făcu c ruce . — Bine c'a d a t Dumrniezcii... E i ! Aşa

d a ! U n d e s ă sc r iu c ă te-a i h o t ă r î t să-ţ i c u m p e r i p ă l ă r i e ? Şi s ă şt i i c ă nu - ţ i v ine rău . . . P u n e - o î n s ă n ' t e l u ş m a i pe ceafă.. . Asa2!.. . B r a v o Spir ică. . . Nici n u ş t i i ce p l ăce re îm i faci când te v ă d a ş a ,.ghi-găl"...

D-lui Sp i r i că , îi v e n e a s'o s ă r u t e de bucur ie . . . D id ina l u ă p ă l ă r i a .o e x a m i n a m i n u ţ i o s , i-o m a i p u s e odiată pe cap , o l u ă ia.răs în m â n ă şi îşi d ă d u p ă r e r e a cu c o m n e t e n t ă :

— P ă c a t că ţ i -ai l u a t verde. . . Ce ţ i -a veni t , zău, să - ţ i c u m p e r i p ă l ă r i e verde . . . Nu p r e a m e r g e la oamemi de v â r s t a ta... Şi să şti i , Sp i r i că . n ic i c ' n e şt ie ce ca­l i t a t e n u e... A s c u l t ă - m ă pe m i n e ca re m ă pricep. . . . I n s f â r ş i t !... N u e n i m i c . . . B ine că t i -a i luat . . . A p r o p o s ! C â t a i d a t pe e a ?

V ă z â n d - o m u l ţ u m i t ă , d. Sp i r i că . se g â n d i s ă nu - i s t r ice c u m v a i m p r e s i a :

— O s u t ă op t zec i de lei d r a g ă ! Po­m a n ă !...

D i d i n a a s c u ţ i buze le . — Ei, pe d r a c u ! P o m a n ă . . . 4) s u t ă opt ­

zeci de l e i , n u face... Te-a p ă c ă l i t Dacă n u mi -a i s p u s m i e , ce să- ţ i fac ? Altfel ei, c â n d c u m p ă r ă femeea.. . Voi, a ş a s u n ­te ţ i voi făcu ţ i , mu v ă pr icepeţ i . . . Ui te , G e o r g e a s c a de pes te d r u m , m i - a s p u s că i-a c u m p ă r a t lui b ă r b a t u - s ă u , o p ă l ă r i e de t o a t ă f r u m u s e ţ e a , p r i m a ca l i t a t e , c u o s u t ă p a t r u z e c i de lei...

— A c u m a , p e n t r u u n pol-doi. . .

—S'gur . . . Nu e n imica . . . Ai m dus. . . Ve*i î n ? ă Spi r ică , că іпаш de p ă l ă r i a p e c a r e a cumpăra t -o G sca. S'a. i n t e r e s a t p e n t r u tine...

— Şi ? — Şi d a c ă te-o ' n t r e b a cât ai

ea, s ă n u c u m v a s ă s p u i un frai m u l t , că-ţ i a p r i n z i pae în oap.„ şi tu , o s u t ă de lei... că o ştii en. T o t d e a u n a a r e ceva de zis...

T o c m a i i n t r a pe u ş ă ş i soacn sese l a o p r i e t e n ă ,.să 'nceapi „ je rsé" .

— M a m ă ! să r i iDd ina . şi-a luat că pă lă r ie . . .

— Ei , tac i !... — Zău !.. I a u i t ă - t e iei, îţi pte

vineee.. . P a r ' c ă e a l tu l . . . Soac ra îşi scoase oche la r i i din

şi-i po t r i v i p e n a s , l u ă pălăria, pe t o a t e p ă r ţ i l e şi c l ă t i n ă nemu d i n cap .

— A s t a e p ă l ă r i e de c r a i . Eşti( t r â n c e d r a c u ?... C u m îţ i vine si ceşt i la v â r s t a ta... Mai mare zău... Câ t aî da t p e ea ?

E x a s p e r a t , zăpăc i t , d. Spirică s c ă p a r e a s u p r e m ă :

— G r a t i s , m a m ă s o a c r ă !... Gl Mi-a da t -o u n p r i e t e n de là шщ lu i c a r e a m u r i t . . . E r a nouă , . ! n ' a a p u c a t s 'o p u i e decâ t o staţritl

S u b oche la r i , och i i soacrei sel fioroşi. . .

— P t i u ! Ba t e - t e Dumnezeu... i a r t ă - m ă !... T r e b u e s ă fii tu ca pă l ă r i i l e mor ţ i lo r . . . S ă n u te рЯ ea în cap că te d a u a f a r ă din r

ir

U N I V E R S U L LITERAR.— 207

!CU boii, de l a scos la l i m a n , ь е а г а a Irtârpit şi acum uite-o, e gata.. . T r i m u : ă pargă şi o troc nuduşele le . I — Ei, făcu bă t rânul cu g l a s u l î n ă b u ­şit, gaia să isbucnească în p l â n s . I — Sade aşa, nu m ă n â n c ă , i Şi tăcură amândoi. I Chiriţă mai stete locului c â t ă v a v re -sme, prostit, apoi plecă încolo î n c i u d a t . > - Ilm ! şapte mii de lei,... ş a p t e mi i Ш şi i se puse un nod în g â t iai pe şira spinării i se încinse f i e rb in ţea la . -[Şapte mii se duc draculu i , p a r c ă i a ş i (i furat. І А intrat în casă, iar a ieşit. S a în-Mrcptat către poartă, d a r s'a î n t o r s d in .drum. Nu mai are a s t â m p ă r . Şi s ' a r a t ă lin nou in pragul coşaru lu i § Mitu buciuma iapa r ' un şomoiog ; d a r nui (rasest e lenen. A doftori t-o f u m Ta învăţat bătrânii si nu-i năde jde , Z ă d ă r -Icia l'a înnecat de amărăc iune , i-a una prăjii cu ceară.

Buciumă iapa şi p lânge f l ă c ă a l ! •Guriţă nu iu în s e a m ă feciorul . Cla­tină din cap şi picară a ş a f ă r ă ros t . •oblă zănatec pr in o g r a d ă şi pe ce pune mana ч e silă; s ini te o s l ă b i c i u n e I toate mădularele. Zice c ă i-a r a p t Ьбѵа mâinile, că l'a încă leca t d r a c u pe. peri. — Ü grează de băne t m ă i o inu-t!.,. Şi-i pare rău că n 'a vându t -o lui »pa l'ase. Ca DOAR i-A bătut capul să Iacă târgul, să i-o dea lu i s 'o î n h a m e la docar. •i-aduce aminte de vorbele popi i : .,Mă •r i ţă , vinde-o taichii , p ă c a t s'o m u n ­eşti asta-i vită de fudul ie" . ЕЙ mai vede pe popă ieş ind clin h a ­lul lut Xănică,. cum îl op re ş t e cu că­ruţa in drum şi i dă Sure i z a h ă r şi popa Ir s'agaţă c'o vorbă.

- Cap sec ! Să i-o fi v â n d u t ] opi i , im... şapte mii... Dar d in a m a r u l care- i ngtvuia capul, deodată se d e s p r i n s e u n ani bun şi omul se î n s e n i n ă . — S1ÄJ •friţă, stăi, poate nu- i n i m i c ! Da, da, io scula. Vita-i t a re . O v r e a D u m n e z e u І cu mine...

I Şj'n sufletul creş t inului so ţ e su o s îa Ш nădejde care-1 a d u s e în fire.

[S'a lăsat un frig îndrăc i t . De cu s e a r ă început să fvlguiască i a r a c u m di in i -

eaţa satu străluceşte de z ă p a d ă şi lu -lin.l Se inalfă fumurile pe coşu r i . Co­lii astâmpăraţi do pe u l i ţă s t a u în ju -ul vetrei ia dogoarea j a r u l u i . Ic i -colea e zăreşte câte-un om cu t r e b u r i pe la Щ Când Voica s'a d u s s ă s c o a ' ă o pa tă de a ţă , a r ă m a s cu m â n a pe anţ neclintită. Din o g r a d a v e c i n u l u i iuti lăicăreli. Ascit!til şi ia s e a m a bine. fitu şi cu frate-su Gheorghe t â r ă s c a-ară din roşa.- un ca! m o r t . i a r '"h'-riţă n urma lor se bate cu p u m n i i In : a p . Ѣ- Săracii de ei — zise Voica şi de te rumul păilerrti s'alttnece In puiţ. . . . De acuma tiu mai o om Chi r i t ă . f a ­

luba asta l'a înrăit , i-a în f ip t u n j u n ­i i in cap, i a zmint i t . S'a p o s o m o r i t e lot şi când l 'apucä p a r a p o n u l l a c r ă -lează ca o muiere. N e v a s t a şi copii nu - i lai intru In voie. A r ă m a s n ă u c şi 'o spaimă fi; parcă tot a r ven i o a p ă tare să-1 înghită. I .urnea îl c ă i n e ş t e şi ice-1 căineşte d'aia i se p i e r d e v l aga . ,i mai colţuţi. cari îl l u a u a l t ă d a t ă «sic picior. îl i n ţ i a p ă şi a c u m cu ne ­tz c'o vorbi proastă : ,,Bánea Chintă, baroni ţ i-ai făcui rost e opinci. Grozav de t r a i n i c ă li p i a i ea e cal". Tace Chiriţă tnce. da i n n ă u n t r u iui

іше noduri şi f ierbinţeli . Şi omul asia robul lu i D u m n e z e u ,

K t , şi-ar fi t u r b u r a t de-a b ine le

g â n d u l şi a r fi a p u c a t - o r a s n a , d a c ă î n t r ' o b u n ă zi n u s 'a r fi î n t â l n i t pe u i i ţ a s a t u l u i , l a r ă s p â n t i e , cu d a s c ă l u l b ise­r ic i i , c u m o ş Mate i .

— Cu m o ş Mate i ? — Da, u n o m c u m i n t e , u n o m să-1 zu­

grăveşt i lângă icoane. C ă bea, ce a m eu cu m e t e a h n a , lu i ! Are o m u glagor.ie? Are . Atuncla . . .

A d e v ă r a t , c ' am bea ; d a r vezi fel1 de beţ ie , n ' a r e h a r ţ a g , ci t e - a p u c ă de su­m a n , te sgâ l ţ â i e m e r e u să-i da i a scu l ­t a r e şi j u d e c ă pol i t ică , j u d e c ă l u m e a .

Da z ă u ! Şi c i u d a t l u c r u — la be ţ ie t o t d e a u n a a r e v o r b a s ă n ă t o a s ă .

— Ei, m i r e a s ă , aii i s p r ă v i i cu n e c a z u l ? — Greu , n e a Mate i , g r e u — Ce g r e u m ă , ce g r e u ! Ţ i -a m u r i t

i apa . Ei ! Ce, ţ i -a c r ă p a t f ierea ? B ă - -şi-1 s g â l ţ â i d e u m ă r de e r a u s ă c a d ă a m â n d o i g r ă m a d ă — auz i tu, .u i tă te 'n a p ă l i m p e d e să- ţ i vezi m u t r a , bă, hă , hă. . . ce m u t r ă de dobi toc , z ă u ! Şi o d a t ă se res t i î n f u r i a t : — Ce m ă , ţ i -a m u r i t cop i lu l ? Ai î n g r o p a t pe m a t a ? Na , şi se d e s c i n s e d e c u r e a , n a Chi r i ţ ă , na , s p â n z u r a t e de c r a c a a ia . Dă-te de po­m a n ă d r a c u l u i . î i ?... Ce T u crezi că m i - a m b ă u t m i n ţ i l e ? Ş t iu ce s p u n eşti uin p ă c ă t o s .

— Nea Mate i — zise d o j e n i t o r Chi r i ţ ă . — Nici u n n e n t u Mate i , eşt i u n pă ­

că tos . Ţ i - a m u r i t i a p a . Ei , a i r ă m a s pe d r u m u r i ? Ai f ăcu t cârce i l a c r é e r ? O să be în jug i tu la p lug , n ' a i ou ce-ţi m a i t â r î zileTe ? S p u n e , n e g h i o b u l e !

— P a g u b ă m a r e . n e a Mate i , m ă ţ inea. . . — Du- te d r a c u l u i , ş i i a r îl sgâ l ţ â i şi

iar începu să sbiere : Mă, a i destulă s t a re , n ' a i r ă m a s p ros t . S u n t a l ţ i i m a i pedeps i ţ i ca t ine şi t o t n u ş i -au p u s u n g h i a în gâ t . C h r i s t a c h e , d a , C h r i s t a -che — şi r ă c n i de p a r c ă a r fi v r u t să-i v â r e v o r b a d leadrep tu l în cap . C h r i s t a ­c h e n u s e s to rceş t e c a o m u i e r e Er i n o a p t e i-a m â n e a i l u p u d o u ă oi. P ' a l e a le -avea , aăiracul, d o u ă oi .

Şi î n d u i o ş a t î n c e p u să l ă c r ă m e z e : D o u ă oi , s ă r a c u l C h r i s t a c h e !... Da tu eşt i t a r e m ă , e ş t i t a r e . Nici n ' a i tu m u ­t r ă d e a t â t a a v e r e . Şi ţ ie m ă îţi m i r o a s e oa.pu de s g â r c e n i e .Faci t u a c u m c ins te c'o l i t r ă de vin, d a . s p u n e m ă , faci t u c in s t e ? N u faci. H a i c ă d a u eu o oca.

— Lasă , n e a Mate i . — D r a c u s ă t e lase . Bă , în c a p u l t ău

zace o l i g h i o a n ă , m ă înţelegi . . . o i ' igihoa-nă.. . îî hâ. . . a ş a băiete, şi-o s ă c locească l i g h i o a n a a i a d a c ă n 'o s u g r u m i . S u g r u ­m ă l i g h i o a n a , ta ică , s u g r u m o şi a i s ă p r icep i apoi că p ă m â n t u l ă s t a n u - i fă­c u t să-1 m o ş t e n e ş t i t u n e r o d u l e . Mă, D u m n e z e u te î n c e a r c ă ! Şi s b i e r ă şi-1 s g â l ţ â i de ; s u m a n d e se l o v i r ă î n cape te . — Ascu l ţ i tu, te î n c e a r c ă D u m n e z e u . Şi tu d e g e a b a te duci l a b i se r ică , de g e a b a Iţi c â n t ă popa . S ta i b i n e Ch i r i t ă , s ta i b ine b ă e t e ! Ai ros t ,ai a v e r e — eşti p r i ­copsi t . S ă r a c i i C r i s t a cbe . d o u ă oi... l u p u , l u p u mă. . . Da d u t e d r a c u l u i că n u e c a p u t ă u de vo rba m e a . L igh ioana . . . l i ­g h i o a n a o să-fi r o a d ă c a p u . o să- ţ i roa ­d ă su f le tu l . O s ă te duci sec şi n e g h i o b în fa ta lu i D u m n e z e u . Si p l ecă încolo scâ rb i t , d l ă t i n â n d u - s e uşor . l ă s â n d pe C h i r i t ă prostit , în mi j locu l d r u m u l u i .

D u p ă c e t r e c u c o l t u l , d a s c ă l u l se m a i auz i bo lbo ros ind : d e i a p ă d e Cbr is fa che . d e l ierhioană. că D u m n e z e u tn-сеяггЧ. . că o m u - i păcă tos . . .

C h i r i t ă a r ă m a s u l u i t . Se u i t ă l o n g ­ions : d u n ă m o ş Ma te i . In cl ina a s t a a v u îndpmni i l ча se ducît idnnă el . s a u să c a d ă ios L ' eu a m e ţ i t vo rbe l e d a s c ă l u l u i . L'a. a m o t i t ca o b ă u t u r ă p u t e r n i c ă şi a c u m uu- s i d ă s e a m a d a c ă i n n ă u n t r u c a p u l u i sau î n n a i n t e a och i lo r i se în ­

v â r t e ş t e o r o a t ă . P r i n to t t r u p u l î n s ă s i m t e b ine c u m îi u m b l ă fu rn ic i l e .

C u r â n d a p o i p l ecă s p r e c a s ă a i u r i t , î n g â n d u r a t

• C â n d a i n t r a t C h i r i ţ ă î n casă , n e v a s t a

tocmai r ă s t u r n a m ă m ă l i g a pe m a s ă , i a r H o r i ca a d u s e s t r ă c h i n i l e şi t u r n ă î n ele b o r ş u l f ie rb in te . Toţ i ş i - a u a p u c a t locu­r i le P i s i c a a p u s şi e a o l ă b u ţ ă p e u n colţ a l mese i . A b u r u l c a l d le g â d i l ă n ă r i l e .

C h i r i ţ ă se a şeză l a m a s ă , d a r n u puse m â n a pe l i n g u r ă . A r ă m a s cu ochii în părete ; pa rcă a r vrea să desluşească o s l ovă s c r i s ă acolo şi v ă z u t ă n u m a i d e el,

— Da, unde ţi-e gându l omule ? — N e v a s t ă , s t r i g ă o d a t ă Ch i r i ţ ă , a s ­

cu l ţ i t u : a m u r i t i ap a , da . Ei , ş i d a c ă a m u r i t s ă fiu s ă n ă t o s , că n ' a m u r i t m ă t a . I hâ.. . t r e b u i e s u g r u m a t ă l i g h i o a n a ; e colea în cap . Lu i C h r i s t a c h e i-a m â n ­ca t oile. E u e u a m d e s t u l ă a v e r e . Şi 'n c a p u t ă u e o l i g h i o a n ă şi la M i t u şi la Gheo rghe , la toţi...

T o a t e l i n g u r i l e a u î n c r e m e n i t în mâini . Copii i se u i tau la ta-su speriaţ i .

— Ce to t î n d r u g i , n e b u n u l e , te-ai îm­b ă t a t şi n u şt i i ce vo rbeş t i !

Chi r i ţ ă t r ân t i p u m n u l de masă d e era s'o r ă s t o a r n e .

— Bea t , m u i e r e p r o a s t ă , b e a t ! Aşa- i o m u l bea t ? Da c a p u t ă u n u p r i cepe . D u m n e z e u încearcă . . . C â n d se d u c e o m u la biser ică. . . D a s c ă l u l , da .„

— A ha , te-ai g ă s i t cu b u t i a a i a f ă ră fund.

— Du-te.. . D o a m n e i a r t ă - m ă ! Ce ş t i i tu, d o a r s ă t r ă n c ă n e ş t i . C r a p ă , n a ! Mie n u m i t i h n e ş t e .

Apoi m a i d o m o l i t , c a o m u l s le i t de p u t e r i :

— P e m i n e m ă r o a d e î n n ă u n t r u , m ă a r d e o s â r m ă de j e r a t e c . Da, s ă ş t i ţ i voi, s i m t e u a s t a b ine . Ui te aşa , se u r c ă la cap... hh.. . ce ş t i ţ i voi .

E u t r e b u e s ă -mi r ă c o r e s c suf le tu l , t r e ­bu ie . Şi ieşi a f a r ă în o g r a d ă .

— Măi tăt ică, îi s t r igă Mitu care veni d u p ă el.

— P l e a c ă d e aci , p l e a c ă . — Lasă-1 m a i c ă , să-i t r e a c ă p a n d a l i i l e . O m u l m a i î n t â i u m b l ă h a i - h u i p r i n

o g r a d ă . Apoi se l ă s ă jos pe-o b u t u r u g ă , î ş i scoase c ă c i u l a şi-şi ş t e r s e f run tea în f ie rbânta tă . Ii e capu l greu, încâl­cit. II m u n c e ş t e u n g â n d ca re se to t ţese şi se d e s t r a m ă . V r e a să-i p r i n d ă rostul. Dască lu l a p u s s t ă p â n i r e p e 6 U -fletud lu i şi d in oe i-a d e s c â n t a t , o vo rbă , u n a s i n g u r ă îi î n c u r c ă m e r e u m i n t e a şi pe a s t a v r e a s'o l i m p e z e a s c ă . Şi g â n d u l i a r se ţese ş i i a r se d e s t r a m ă !

A r ă m a s o v r e m e n ă u c , apo i d e o d a t ă îşi desc re ţ i f run tea , se î n s e n i n ă şi se s c u l ă h o t ă r î t .

Se d u s e d e a d r e p t u l în coşar. Infăşcă d o u ă oi şi l u â n d o n u e l u ş ă le m â n ă de l à spa te pe p o a r t ă afară.. .

Dască lu l Mate i l 'a v ă z u t i n t r â n d cu ele în o g r a d ă l a C h r i s t a c h e .

2 0 8 . - U N 1 V E D 6 U L L I T E R A R

4 0

2 )

F a t a duse la buze, mâna b ă r b a t u l u i , Fără să-1 fi p r iv i t măcar . P a n n la r ându l său o s ă r u t ă pe p l eoape .

Slugi le a d u s e r ă cai i s u b ce rdac . Du păi c i r i r e l e şi pe ţ i to r i i î n c ă l e c a r ă , h a n g i u l . P e n e t o p i r ubeden i i l e şi a r g a ţ i i r ă s p u n se ră la ch io tu l ce lor car i p l e c a u f lutu­r â n d b a s m a l e şi p ă l ă r i i — P a n n m a i pr ivi o d a t ă m i r e a s a n e m i ş c a t ă , apo i se ap lecă î n a i n t e pe c o a m a c a l u l u i .şi porn i fără s ă m a i î n toavne c a p u l .

Cea ta eăln.re a b i a se m a i ză rea , când cei d i n ce rdac , î n c e t â n d s a l u t u l lor, au b ă g a t de s e a m ă că T o m a i d a se fu r i şase de m u l t , pe n e s i m ţ i t e . în casă .

DOAMNE, MILUEŞTE...

IV

P â n ă astăzi n u n t a a r ă m a s p e n t r u ţă­rani i de p r e t u t i n d e n i o s e r b a r e să lba tecă n e î n t r e c u t ă şi m i n u n a t ă , cum n u m a i m o a r tea mai e. In Scoţia. în Bre tan ia . în Sar­dinia , în Balcani , ţ ă ran i i p ă s t r e a z ă ase ­m ă n ă r i în s t r i g ă t e şi d a n s u r i cu oameni i fără cămaşă , ai t r i bu r i l o r . P o a t e că d e aici v ine şi f rumuse ţ ea c iuda t ă a aces to r s ă rbă to r i la r a r i p e l â n g ă s t r ă luc i rea tor­telor a p r i n s e în n o a p t e şi la d a n s u r i l e fu r tunoase cu sb ie re t e . s 'udnugă 1 n roasnă-

ta f rumse ţe a sânge lu i şi s t r ă luc i r ea nouă a cu ţ i t e lo r r ă s tu rnă toa re .

Aşa c u m as tăz i în Valachia , Moldova şi î m p r e j u r i m i l e româneş t i , p o r u n c a ob­ş tească n u î n g ă d u e n u n t a fă ră l ău t a r i , sun t încă n e u i t a t e v r e m i l e când n u n t a fără gâ lgâ i r ea sânge lu i n u se pu t ea .

Asas ina tu l e r a pe -a tunc i un n u m ă r dc s e r b a r e şi p r o c u r o r i i n u se ames tecau , ca acum, în t r e b u r i l e oameni lo r .

N u n t a Iui P a n n se în t insese din odăi le g recu lu i , p r i n şur i şi în b ă t ă t u r ă , u n d e c iobani i f ăcuse ră focuri îna l t e . Lav i ţe le de lemn cleulungul mese lor t r o s n e a u oda­tă cu u r a r e a la p a h a r şi nun ta ş i i s e răs ­t u r n a u p e spa t e în hoho t e l e s lugi lor . P e nes imţ i te d i s p ă r e a u d in cea t ă flăcăi şi femei. In via ab i a în f runz i tă d in dosu l şuri i s e î n t â l n e a u pe rech i r u ş i n a t e , apoi por t i ţ a scâ r ţ i a d i n nou şi f emeea u r m a b ă r b a t u l la douăzec i de paşi .

La n u n t a u n o r a , şi a l ţ i i n u n t e a u pr in ia rbă , păziţ i d e n o a p t e a grasă , sub c e r u l bu lgă resc .

In toiul aces te i de smă ţă r i , s ' auz i ră s t r i ­găte de là poa r t ă .

- P a n n e ! P a n n e ! Iţi a r d e casa şi şu­ra !

Vestea, t rezi ca un şuvoiu rece be ţ ia . I 'anu se c u t r e m u r ă . Desmet ie i t începu să a l e r g e cu câ ţ iva d u p ă el, u l i ţe le n e g r e că t r e casa lu i p l eca t ă sp re cer în f lăcăr i . Câni i sa tu lu i m ă r t u r i s e a u o b u c u r i e lă­

t r a t ă t a r e p e n t r u focul l egăna t ca o bas­ma roşie, d e vânt . C â n d P a n n a junse , ca­ia n u m a i e ra , nici şu ra , şi f l ăcăr i le se re t rasea i i , El r ămase , ' a r ă cuv in t e , în faţa locului pus t iu , neş t i ind ce t r e b u e să facă sau ce t r e b u e să în ţe leagă .

Focu l sfârşi t aici , se s t r ă m u t a s e mai d e p a r t e p e câmp. Oi le a l e r g a u cu l âna a-p r in să b e h ă i n d o c h e m a r e d e a ju to r a-p r o a p e omenească , şi se s t ingeau cu fla­că ra lor deoda tă .

Niciko se a p r o p i e : — Ascul tă , Baci dragă. . . — Nu sânt , nu ma i sânt baci . Cu lege ţ i

oile a r se p e c â m p şi duce ţ i - l e nun taş i lo r . Sânt d e aci î n a i n t e d in n o u umi lu l

f 'antoleon P e t r o v c a n u , c ă l d ă r a r u l . Nu mai u r c p e m u n t e cu voi şi cu oile. Nu v r e a u să-mi mai a u d porec la Ia s t â n ă . Am să lucrez că ldă r i ca meş ter i i ţ igani fără casă.

Ca să b o t e / e p runcu l născut , P a n n v â n d u t r e i că ldă r i , m u n c i t e g reu , n o a p t e a toată d in t r ' o s ă p t ă m â n ă .

D u p ă câ teva lun i d e zile, t r e b u i s ă mai m u n c e a s c ă cu s u d o a r e a l t e nopţ i , să vân­d ă încă t re i că ldă r i p e n t r u î n m o r m â n t a ­rea fetei .

— D u m n e z e u s'a î n c r u n t a t pe noi, P a n n e

— D u m n e z e u ne-a c e r u t înapoi copi lul , Ne va da al ţ i i , Tomaida .

C ă p ă t a r ă î n t r ' a d e v ă r , a l ţ i i : doi băe ţ i mai pl ini şi unu l , a l t r e i l ea , ma i s lab . Cei m a i voinici se î n v â r t e a u s u b ochii calzi ai c ă l d ă r a r u l u i , ia r cel de -a l t r e i l ea do rmea p e b r a ţ e l e m a m e i , cu f r u n t e a pe p iep tu l ei, de u n d e ascu l t a cân tecu l frumos al inimii . P â n ă la p a t r u ani , el mai d o r m e a p e p i ep tu l Tomaide i , ce i se pă rea o r e r i i ă du lce în c a r e b a t e un cea­sornic . P r im i se la botez n u m e l e Anton ie , d u p ă al s f ân tu lu i ch inu i t d e ispite, şi as­cuns în câ te-o c ă l d a r e d in c u r t e , r epe ta cân tece le d e l eagăn r ă m a s e în amin t i r e .

D e i s te ţ şi vioiu, An ton a j u n s e s e să-şi spe r i e fraţii , c ă r o r a l e făcea şotii şi le cân ta să-i împace . Ştia să î n g â n e fă ră cusur p e p i e o t u l b u l g a r c a r e sfinţia casa la zi- intâi a lunii şi de care , de al tfel , se

t emea . In fundul cu r ţ i i c ă l d ă r a r u l u i P a n n , e r a

o l ivadă cu p r u n i şi mer i . P ă ş t e a u c a p r e ­le i a r b a g r a să în c a r e e r a u î n m o r m â n ­taţ i şi câ ţ iva bunic i nema iamin t i ţ i . U n copil p l ăpând , cu u n s ingu r ochiu, d in na ş t e r e , m â n c a în neş t i r e f ructele vier­m ă n o a s e găs i te p e jos , mes tecând t o a t ă z iua fără foame, şi păz ind l ivada . Se n u ­mea Ivan şi i se zicea Vanei. Uneor i co­pilul se gă tea cu ş t e rga re fu ra te d in casă

şi î nch ipu i adu - se popă, s lu jea la œ m â n t ă r i d e melc i şi omizi ce singur dea , şi a tunc i m o r m ă i a l a lui atragi uluci pe n e a s t â m p ă r a t u l Anton .

— C u m te c h i a m ă ? — Eu sunt s fânt id Ion... — Atunci să -mi dai două mere... Vanei r idica o p r o p t e a a gardului

scotea o s c â n d u r ă . An ton pătrundă l ivadă . Îşi u m p l e a s â n u l cu mere făi ia în seamă pe micu l popă, care pi şi t imid, nu î n d r ă z n e a să se aprooj să s p u n ă ceva. An ton îl p r ivea I r e t r ă g â n d u - s e la s p ă r t u r a din gard c a r e d u p ă ce o t r ecea , îşi schimba^ sul şi ( a n t a :

„Dacă mi se face foame Vin la t ine să -mi d a i p o a m e Al d racu lu i , sf inte I oane . . . "

b n

« ti

dar

l'a "

N e b u n u l da cu m e r e de-a a svă r s te ga rd . A n t o n îi s t r iga :

— Poto leş te - te , sf inte, că şi e u R

sfântul Anton.. . Dacă a tunc i când avea cinci ani

Antonie făcea haz de sfinţii calend cum a m văzut mai sus, gândul

s c h i m b ă în s cu r t ă v r e m e , p â n ă la ani , când îşi î ncepe v ia ţa biseri T i m p u r i e r e n u n ţ a r e la nob i l a îndclB c i r e a jocur i lo r , p e n t r u a a j u t a pe <t|, lui b iser ic i i sa tu lu i , ţ i nându - i isons c â n t ă r i şi s t i ngând l u m â n ă r i l e dcluj nos tas . r_

T r c e i e i aceas ta s'a făcut pe noskp. a p r o a p e şi micu l A n t o n i e m ' naza l cân tă r i l e , doved ind bună ш| muzicală ca toji copiii fenomen. Ni

p u t e a s p u n e că în tâ ia Iul in t rare ii s e r i că l 'a b u c u r a t şi Гч supus t ri vă.

P e v r e m e a aceia, şi mai a les în biJJ cile să rpee a l e sa te l ir bulgăreşt i , M nu a r ă t a u de loc a t r ăgă to r i , în zusíriB la lor naivă . A v e a u b ă r b i l e aşa deB m a t e încâ t l u a u ch ip d e pătimaşi mt

i O r i a s t a nici nu s 'ar fi îngiB şt iut fiind că sfinţii ca şi şcolarii w mează . ţ

In J e c b ş i e , a r l i a n g h d i ; nu erau imj piliţi şi văps i ţ i de c ine şt ie ce niaeşe doa r de v re ' un cioban sau (arau diijB

m v;

imr m

Ci

de u n d e v e n e a şi a s e m ă n a r e a lor cu taşi i locu lu i .

î n t r ' o D u r i i n i c ă , An ton ie сшюмті ser ica sfinţii şi p e dască lu l SofronieR m u l l u c r u î n s e m n a t ce t r e b u e suiuK că b ă i a t u l o d a t ă p ă t r u n s înăuntr t ţK s imţi d e s b r ă c a t d e v r ă j i l e închjjl s a l e . Biser ica e r a o p ivn i ţ ă umedă, Щ necoasă şi p l ină de fum. P r i n întru cui aces ta se d e s l u ş e a u luminileiL puitoare ale l u m â n ă r i l o r d e sen ц

iteluţe de pojar. Tomaida î n g e n u n c h i e , iărutăiid lespedea şi micul A n t o n i e ; fu foarte mirat de această umi l in ţă , ce se dădea şi pe-atunci ca p e d e a p s ă copii lor leneşi din clasa I-a p r i m a r a .

Ori Tomaida nici nu u m b l a s e p r i n »coli şi n'avea dece să împ l inească o a şa de grea poruncă. Mai t â r z i u cu câ ţ iva an i el îşi dădu seama că î n g e n u n c h i e r e a Tomaidei în biserică e p o r u n c i t ă d e D u m ­nezeu , care este mai m a r e ch i a r decâ t toţi dascălii de biserici şi cei d in şcoală.

Un sfânt, oricât de b ine scr is p e zid, nu poate fi frumos, p e n t r u c a sfinţi i—ştie oricare — se hrănesc n u m a i cu i e r b u r i şi

'cu rădăcini, mâncare ce nu ţ i n e nici de saţ nici de frumuseţe. Cu a t â t mai p u ţ i n

jnn sfânt care se a s e a m ă n ă cu Pancoff, acela netuns şi cu jeg de -un dege t să-i

fţie cald iarna şi să-l a p e r e d e î m p u n s ă ­tura mustii, vara ! Un a s e m e n e a sfânt chiar de-ar face vre 'o m i n u n e , încă n ' a r naş te i n sufletul lui An ton ie v re 'o d r a ­goste sau vre'un respect. F r i c ă însă î i e r a [de sfinţii încruntau şi în p r i m a c l ipă se plânse destul de t a r e T o m a i d e i : f — Mamă, dece l 'au pus şi p e Pancoff aici ? ! Tomaida căută eă-1 l in iş tească , d a r cu Torbă de mustrare :

F — Acela nu e Pancoff, za rzavag iu l , ci [alântul Ion Gură de Aur , şi t r e b u e să i te închini cum fac şi eu. Să n u ma i vor-

ibeşti aşa de t a r e că d a c ă t e - aude , s e mânie !

[ Antonie scrută cu g r i j ă p e Ion G u r ă Ide Aur şi după ce se î n c r e d i n ţ a că sfân­tul zugrăvit nu poate fi p r ime jd ios , în-drebă : [. — Şi dacă se mânie, ce face ? C ă doa-[ră de pe zid nu poate coborî fără eca ră şi nici de sărit nu poate săr i ?

Tomaida îşi s tăpâni cu g r e u r â su l . — Fii cuminte, că s fântul t e -a ju t ă . El

Bur ide copiilor cuminţi . — Cum o să m'a ju te şi cum o să su-

râdâ. când nici nu mişcă ? ; Impresiile acestea păgâneş t i se ş t e r s e r ă in scurta vreme. Ocrot i t d e Tomaida , An­tun era ferit de munci le g re l e la c a r e

fraţii lui erau supuşi. T o a t ă z iua n u fă­cea altceva, decât să se c e r t e cu Vanei ţi să hoinărească în tovărăş i t d e a l ţ i băe ţ i prin cimitirul unde pă ş t eau cap re l e , şi

ipe dealul bisericii.

VI

Ca să curme clinul p r i m e j d i o s c ă t r e care aluneca băiatul , c ă l d ă r a r u l îl luă Jntr'o zi de mână şi m e r s e cu el la dască ­lul bisericii. II găsiră în g r ă d i n ă , la o masă rotundă înfiptă în p ă m â n t , c i t ind o scarte cu litere roşii şi neg re , î n c o n j u r a t ide albinele cele ga lbene a l e s tup i lo r d in jar. [ In mărul ce-1 u m b r e a , se des făcuse ră flori. Mugurii scoteau mici ba t i s t e a l b e .

Muştele de miere a m e ţ e a u în flori şi că­deau, câte două, pe filele căr ţ i i . Dască -[lal liniştit le îndepăr ta cu m â n a , d e t ea ­mă să nu le ucidă, nici să le s c r in t ea scă »re'un picior muiat în polen sau şofran. ; Din când îu când Sofronie îşi r id ica privirile spre creşt inul ce-şi p l ă t e a u n taaslu, desţelenind, la douăzec i d e paş i itratul de trandafiri a le c ă r o r flori ne i ­gte încă, erau înlocuite cu b a l o a n e verzi şi roşii, de sticlă.

[ - Bună vremea, da scă l e Sofronie , spu­le Pann căldărarul, d e s tu l d e t a r e ca să

\

se a u d ă pes te l ă t r a t u l câ in i lor ce-1 în­t â m p i n a s e r ă .

— B u n ă să-ţi fie m i m a . D a r ce vân t te a d u c e ?

— V r e a u s ă c ă p ă t u e s c p e A n t o n i e al meu. F ra ţ i i lui m a i mar i , A n d r e i şi Vlad au a p u c a t m e ş t e ş u g u r i d e au r , p r imul , e că ldă ra r , si ce lă la l t ucen iceş t e l a Nuşi , i b a g i u l . D a r cu p r â s l e a va fi m a i g reu . Maică-sa, Toma ida , v r e a să-şi domoleas ­că m â h n i r e a ei d e a n u fi fost d a t ă la î n v ă ţ ă t u r ă , făcând p e A n t o n i e c ă r t u r a r . Am veni t , dască le Sofronie , să 6upun nunţ i i d u m i t a l e d o r i n ţ a Tomaide i , la c a r e eu n u m ă a l ă t u r decâ t după. ch ibzu in ţ ă unu i c ă r t u r a r ca d u m n e a t a .

An ton l ă sase ochii în jos . Sofronie î i l uă m â n a şi-i m â n g â i e ob ra j i i , apo i îl în­t r e b ă cu b l â n d e ţ e :

— Câţ i an i ai, A n t o n i e ? — Şap t e an i la t o a m n ă , r ă s p u n s e bă­

i a tu l de sghe ţ a t . — Fos ta - i t u v r e ' o d a t ă l a b i se r ică ? — Fost . — Şi ce ţi-a p l ă c u t m a i m u l t acolo ? — Nimic , decâ t c lopote le ca r i s u n a u

sus şi pe car i n u l e -am văzu t . — Ei, a tunc i să r ă m â i la mine . A s t ă s e a r ă a m să te i au în c lopotn i ţă

c â n d se va s lu j i vece rn i a . Bă ia tu l a r id ica t s p r e t a t ă l său p r i v i r e a

d a r i-a secat g lasu l când l'a î n t â m p i n a t f igura p o r u n c i t o a r e a aces tu ia .

— D a s c ă l e Sofronie, să-ţ i a j u t e D u m ­nezeu să-mi înve ţ i bă i a tu l , c a r e se va ruga o d a t ă p e n t r u p ă c a t e l e noas t r e , că m u l t e sun t şi f ă ră v ină .

C u aces te cuv in t e p lecă . A n t o n r ă m ă ­sese c l ă t inându-se , sub p loa ia de flori a m ă r u l u i , î n t r e a l b i n e l e ca r i c ă d e a u p e fi lele căr ţ i i , î n t o a r s e m e r e u d e vân t .

I n t r e d o u ă c ă l d ă r u ş e cu a p ă p e ca r i le u m p l e a când şi când la şipot, cop i lu l

desch idea b u c o a v n a şi s love le psa lmie tu-lui . Sofronie îl î nvă ţ a să c i tească . P e n t r u a-i u ş u r a ţ i n e r e a de min te , d a s c ă l u l îi c â n t a u n ton p e n t r u f iecare cuvân t , aşa încâ t f iecare f rază e r a un cân tec şi An­ton a r ă t a m a r e a p l e c a r e s p r e muz ică .

î n t r ' o s ă p t ă m â n ă n u m a i , î n v ă ţ a s e câ te ­va r u g ă c i u n i şi ş t ia să ţ ie i sonul la cân­t ă r i .

— P lâng i , A n t o n i e ? — V r e a u s ă m ă laşi o zi acasă , p r e a

sf inte. — Asta nu se poa t e , fiule, d a r s i leş te - te

d e î n v a ţ ă „ D o a m n e , Milueş te ' ' , căci D u ­min ică ce v ine , vei s ta l â n g ă m i n e î n s t rană. . . .

Tot ce se î n v a ţ ă cu r â v n ă şi cu l ac r i ­m ă e p e n t r u t o t d e a u n a . C â n t â n d , copi­lu l se s ch imbă n e înch ipu i t . S e a r a înso­ţea p e Sofronie, în b iser ică , şi lui i s e î n c r e d i n ţ a che ia cea m a r e , d u p ă ce toa t e l u m â n ă r i l e e r a u s t inse .

C â n d sosi S â m b ă t a , b ă i a t u l s e u r c ă în c lopo tn i ţ ă cu dască lu l şi b ă t u toaca m a i t a r e de cum făcuse p â n ă a tunc i . C lopo­te le s u n a r ă ma i lin, oa să a n u n ţ e m a m i i

s a l e d o r u l lui n e p r i h ă n i t . T r ă g â n d r i tmic funii le, A n t o n i e scu tu ­

ra o s e a r ă l in i ş t i t ă pes te sa tu l în c a r e oameni i îşi î nche i au t r e b u r i l e . C â n d s'a coborâ t în b iser ică , sfinţi i d e p e z idur i , deş i tot cu b ă r b i l e a f u m a t e şi c r e s c u t e s ă l b a t e c din u rech i , a r ă t a u o s t r ă l u c i r e nouă , p e n t r u el . A t u n c i văzu A n t o n i e că sfinţii, ca şi oamei i , pot a v e a o f rumu-

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 209

seţ-з l ăun t r i că , s t r ă i n ă d e în fă ţ i şa rea lor . N u m a i înger i i a u ch ip f rumos , p e n t r u că ei n u se canonesc şi D u m n e z e u n u i-a o n o r a t cu nic i u n fel d e su fe r in ţe . La co-b o r î r e a lu i A n t o n i e în b iser ică , sfinţii î l

p r i m i r ă cu s u r â s u r i b i n e v o i t o a r e şi copi­lu l se a f la p r i n t r e dânş i i ca Usus î n t r e c ă r t u r a r i i j idov i ai t e m p l u l u i d i n Ná­záre t .

A doua zi, Dumin ică , Sofronie î l t rezi î n a i n t e d e r ă s ă r i t u l soa re lu i şi d u p ă ce îl î m b r ă c ă în c ă m a ş a c u r a t ă t r i m i s ă î n a j u n d e Toma ida , î l l uă la b i se r ică , f ă r ă să-i fi d a t ceva d e m â n c a r e . A n t o n i e îşi a l e sese locul în s t r ană , î n n ă l ţ a t p e u n ch i l im ro tund , împle t i t d in p a p u r ă , de s e m ă n a cu o t u r t ă . C â n d soa re l e a înce ­pu t să topească , co loa rea g e a m u r i l o r d i n t u r l e , a u î n c e p u t a sosi v răb i i l e , apo i ba ­be le sa tu lu i , apo i l ă h u z e l e , apo i ce r şe ­tori i , în ce le d in u r m ă t iner i i . O u m b r ă n e a g r ă se s t r e c u r ă în s t ânga , p r i n t r e fe­mei, la loc feri t d e v e d e r e a b ă i a t u l u i , c a r e cân t a în s t r a n ă a l ă t u r i d e Sofronie.

T o m a i d a îşi văzu copi lu l , şi-1 auz i cum l i m p e d e me lod ia „ D o a m n e Milueş te" , d u p ă rugăc iun i l e d in a l t a r .

A r fi v r u t să p l ângă , d a c ă în ace l a ş t i m p n 'a r fi fost s t ă p â n i t ă d e b u c u r i a fi­r ească a m a m e l o r , c â n d îşi văd copiii l u â n d d r u m u l l iniş t i t a l vieţ i i b i ser iceş t i în c a r e sun t feri ţ i d e p r i m e j d i a oas te i şi de s p u r c a t e l e b o b a le lumi i .

Se c i tea e v a n g h e l i a pe s t e c a p e t e l e p le ­ca t e a l e c red inc ioş i lor î n g e n u n c h i a ţ i . Nu­mai p r eo tu l , da scă lu l şî A n t o n i e r ă m ă s e ­se r ă în p ic ioa re .

î n a i n t e ^ t u t u r o r s t ă t e a smer i t un eno­r iaş b ă t r â n , c a r e s imţ ind în s p a t e r ă cea ­lă, s e î n t o a r s e să d e o s e b e a s c ă pe c ineva ma i l â n g ă uşe şi fă ră şovă i re , în l in iş tea l i tu rg ică , ros t i gros şi s u p ă r a t :

—• Măi P r i c u p , î n c h i d e uşa... A n t o n i e îl p r iv i cu mân ie . D i n fundu l biser ici i , Vlad şi A n d r e i se

u i tau la aces t f ra te mai mic, p leca t p e a l t ă ca le decât a mese r i i l o r p ros t ime i şi în ei se r id ică o a d m i r a ţ i e u m i l ă p e n t r u copi lu l A n t o n :

— I n v r e m e ce eu a j u t t a t e i la că ldă r i , el des luşeş te buch i i l e d in c ă r ţ i l e sf inte.

A n t o n îşi î nvă lu i f raţ i i cu o p r i v i r e ca ldă şi ei s imţ i r ă m â n d r i a î n d r e p t ă ţ i t ă a a ce lo r a ce se văd r ecunoscu ţ i în mu l ­ţ ime , d e f ra te le a j u n s m a r e d e m n i t a r .

T a t ă l său t r e c u smer i t şi cu m â i n i l e înc ruc i şa t e pe p iep t , p e d i n a i n t e a s t r a n e i în c a r e cân t a A n t o n şi d u p ă ce se în­ch ină , îşi a p r o p i e b u z e l e d e i coana d in fa ţa cop i lu lu i

• D u p ă t r e i ani , A n t o n ş t ia t oa t ă s lu jba

b i se r icească . Nu mai ţ inea isonul, ci ocu­pase s t r a n a d impo t r ivă , d â n d da scă lu lu i său r ă s p u n s u r i l e cuven i t e . Ţ a r a s b â r n â i a d e svonur i . In f iecare Dumin ică , micul c â n t ă r e ţ d ă d e a t a t ă l u i şi f ra ţ i lor a d u n a ţ i la masa pe c a r e T o m a i d a îşi î n ş u r u b a s e gherghefu l , veşt i a f la te de l à dască l şi d e l à p reo t .

— Un î m p ă r a t d in A p u s a b ă t u t V i a n a şi s e - au d e că v r e a să a j u n g ă p â n ă Ia Moscva. A r m a t a lui A l e x a n d r u , î m p ă r a ­tu l musca l i lo r a fost p o r n i t ă să a p e r e p e cea zdrob i tă , a î m p ă r a t u l u i Austr ie i . . .

Fami l i a lui ascu l ta veş t i le aces t ea n e -p r i c e p â n d p r e a mul t , d a r m i n u n â n d u - s e d e câ t e ş t ie An ton .

( c o n t i n u ă î n n - r u l v i i to r )

Ш— U N I V E R S U L І Л Т К Н Л Н

ION PILLAT

întoarcere poezii

D e s igur că nu e p r e a g reu p e n t r u un scr i i tor să a ibă o c a r t e s labă. A d e -se-or i însă o c a r t e s labă poa t e fi tot a t â t de i n t e r e s a n t ă ca şi u n a s t a n d a r d . Ea a r a t ă c u r b a de evolu ţ ie a une i sen­sibi l i tăţ i , s ince roz i t a tea ei, şi m a r c h e a ­ză, poa te , şi o f inal i ta te . Volumul d-lui Ion Pi l lâ t , „ I n t r o d u c e r e ' ' se def ineş te ca a t a r e . Autoru l , în t r 'o p re fa ţa , ne s p u n e că „fără voe, se g â n d e ş t e la di­bu i r i l e de là î ncepu t , la r ă t ăc i r i l e p r i n lunci , „c red in ţe şi sens ib i l i tă ţ i s t r ă i n e fi­r i i sa le a d e v ă r a t e şi p ă m â n t u l u i nos t ru" . Ş i a d a o g ă : ,.Le c i teş te „ zâmb ind cu bu­n ă t a t e . Se gândeş te , poa te , cu a r ă r ă c i u -n e . că m i r e a z m a l o r a p ie r i t cu an i i , şi p r e a p u ţ i n e îi m a i plac*. D i n t r ' a t â t e a visăr i p ă g â n e de od in ioa ră , d i n t r ' a t â t e a e t e r n i t ă ţ i — va i ! de-o cl ipă, au r ă m a s în casa amin t i r e i doa r câ teva amăgiri . . . ' '

.\Tu a v e m nici un mot iv să con t raz i ­cem s imţu l critic, a l a u t o r u l u i în r a ­po r t cu t recutul! d-tsale l i t e rar . Sun­tem, în aceas t ă p r iv in ţă , de acord. D. Pi l lâ t însă a r e a e r u l eă-şi năpăs tu -eşte , astfel t r e c u t u l d in t r ' o c o n v e r t i r e r e c e n t ă la . . î ng răd i re cu rus t i ce u luc i a păr t ice le i de moşie şi de suflet s t r ămo­şesc. Aici încă ches t iunea se a g r a v e a z ă . D. P i l lâ t î m b r a c ă o a r m u r ă şi începe o c ruc iadă în n u m e l e une i în t reg i doc-t r i n i făcută de alţii, ' de alţ i i i lus t ra tă , şi d e d-sa a d o p t a t ă pos tum. A v e m aface, astfel , cu. i a răş i , spec t ru l u n e i r ăpo­sa te etici n a ţ i o n a l e în a r t ă . A t i tud inea a c e a s t a a se rv i t d o u ă zeci d e an i în şir să în locu iască p r o b l e m a t a l e n t u l u i cu ace i a a t end in ţ e i af işate colora t pe gar ­du r i l e m a i d a n e l o r l i t e r a r e a l e une i gău­noase Beoţi i i n t e l ec tua le . Rid iculu l a-cestei s i tuaţ i i a fost t o t d e a u n a ace la de a fi r ă m a s în a f a r ă de or ice con­t ro l posibi l , şi de-a se fi fabr ica t la noi d u p ă mode le sucoesive a l e , ma i mul t sau mai puţ in , a p u s u l u i . A lexandr i , de pi ldă , p u n e în g u r a lui S tefan Cel Mare r n d u r i ca u r m ă t o a r e l e :

„ A c u m când a r m ă s a r i i O s m a n u l u i măr i t „Aruncă largi nechezur i din m â n d r u l

[ r ă să r i t "

des tu l de a s e m u i t o a r e cu a l t e l e d in Vi i ­tor Hugo :

„Ou e n t e n d des c h e v a u x l ieunir à [d'orient

„ l e s hordes du Leven t sont a u x po r t e s [de Vieune ,

• Ş i . tot a ş a când, apoi , s c r i e „Peneş C u r c a n u l ' ' d u p ă „En p a r t a n t du golfe d ' O t r a n t e nous é t ions t r en te s , mais en a r r i v a n t a Cad ix , non é t ions dix ' ' . Exemple l e se pot mul t ip l i ca la infinit, ş i l uc ru l e firesc. Poesia , p e n t r u a pu­tea via, nu se poa t e izola de nici unu l d in m a r i i ei faur i . In a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s e a m ă n ă cu însăş i v i a ţ a ca re , de la in­finit m a r e şi p â n ă la cel mic, îng lobea­ză, cu ro s tu r i p r o p o r ţ i o n a t r , t o tu l îu, tot. D. Pi l lâ t , de pi ldă , nu p o a t e nici d-sa să facă al>stracţie de p o e t u l e sen­ţial a l amin t i r e i , de Ba ta i l l e d in „Les Souven i r s ' ' c ând îşi scr ie „ C a s a Amin t i ­r e i " şi nici când sc r ie „ C u t e z ă t o r u l " :

„ sub plopi i 'n şir „Ce se deşir , „In goana lor s p r e za re , „Pe -un cal a lb , ..Sub cer roza lb , „Porni i din cu t eza re" .

nu face a lbs t r ac ţ i e , p â n ă şi la forma ex ­t e r ioa ră , de „ E l d o r a d o " a lui E d g a r Poe .

„Gai ly bed igh t , „A ga lan t Knigbt „In sunsh ine and in s l iadow, „Had j o u r n e y e d long, „Suiging a song „In sea reb of E l d o r a d o " .

D . P i l lá t însă a r e i luzie c ă as tăz i es te la m o d ă e t ic i smul aces ta na ţ iona l , d u p ă cum în t r ' o v r e m e c r e d e a că la m o d ă e r a d e c a d e n t i s m u l simbolist , minu les -c ian i smul s a u a l te , m a i m u l t sau mai puţ in p e r i m a t e , „ i sme" l i t e r a r e . Şi d u p ă cum scria , m â n u i n d r emin i scen ţe de a-t i tud in i d in „ A v a t a r u l " Iui A l e x a n d r u Macedonsky , sau din a aceluia , „ U m b r ă d e dincolo de St ix" , p e cont p ropr iu „d rum de noap te" , tot aşa cum se so-coa t e cu h a r t r ad i ţ iona l i s t . E un e x e r ­ciţiu, pr inc ip ia l , inofensiv şi, a t â t a v r e m e cât nu se s u p r a p u n e unei ne înd rep t â -ţ i te c ă u t ă r i de g ă u n o a s ă fa imă, nu face de cât să se rezolve în căr ţ i de t recă­toa re esen ţă . Nu es te de cât ma tema t i c c a / u i d-lui Pillát . Autoru l volumului „ î n t o a r c e r e " izbuteş te , în t r ibu la ţ i i l e p e oare Ie face de -a lungu l doc t r ine lor li-t e r a i u r e i noas t r e , şi p e c a r e Ie face n u ­mai teore t ic , ca, d i n t r ' u n noian d e . .ghe­ţari'', d e „ce tă ţ i b re tone" , de „Ofiruri '"

de „Zei" de „orge" , de „catedrale d e n u m e r o a s e a l t e "blestemaţii slii să găsească şi une le no te cărora poa tă zice na ţ i ona l e :

. .Cupr inde-mă , Domni ţă , cu braţul [şi Cj

„Şi să pornim.. . nuntaş i i au popoeill [în e

„Yieaţa te aş teap tă cu su r l e şi chin' 1

„Şi v reau în ea şi \ i s u l şi ochii Л scai j

D r e p t este însă că „ Jaque t t e ' ' n u l fel m a i r o m â n e s c dacă- i zici janll şi nici . .cojocul" nu se franţuzeşte I c o r togra f i a t „codjocque" . Es te îns* d iscuţ ie c a r e depăşeş te n ive lu l puf d-lui Pillát . Ar t a î n semnează mânii cu h a r a c u v â n t u l u i în vederea int« tna l iză re i unui s imţămân t . Verbul (ц (iune, subs t an t ivu l e s u b s t a n ţ ă viel v e r b u l şi ad jec t ivu l sun t mijloace f ixare d e f e r e n ţ i a t ă a d is tan ţe i , d e l d e n s a r e sau de r a r e f i e r e necesa ră aefl (ei, de c i r cumsc r i e r e , p â n ă la prit d ia i , a massei . La d. Pil lat ргішаѵаг' d o a r p r i l e j de a fi vers i f ica tă cu „vm şi cu „p ie rde" , „ p ă d u r e a e p l ină dejt gur i " , „pe pa j i ş t e d o m n e ş t e lunib „cocori i se 'n torc , şi p r in za r e răfl lung s t r igă tu l lor" . Din când în când.*1

s t r ă b a t e câte-o notă a cărei ooncia'-u

dă o a r e c a r e s a v o a r e : B l

ii Ш Im

„De vine a u r o r a din nou, sau de-i aima Se p i e rde şi aceas ta însă în atâtau

ian de cu ren t ă şi eftină marfă litere1

în cât dev ine o vagă şi penibilájj che tă r i e . C inc i - sp re -zeee an i de e i * ţii în meş t e şugu l vers i f icăre i au A pr in a dovedi că d. P i l lâ t n u e u n i Va fi, însă, poate , un tradiţionalist.^

N. D A V I D E «

_u I I lf

n o t e es In n u m ă r u l vi i tor , d -nu l Camil PeK

cu. va scr ie de sp re . .Rime S p r i n t s

de d-nnl M. Sevastos . â: • Sin teza n r . 10—11 c u p r i n d e un / '

ed i to r i a l , ,Din p r a g u l unu i a n n o A d-lui G. Nich i ta p r e c u m şi пшпещ versur i şâ p roză s e m n a t e d e I. Vinea,K t av ian Goga A d r i a n Maniu . I. PUlat11

D e m e t r i u s , Emil ( iu l i an . Mircen Eli j "

im iei

„Era în cl ipa 'n ca r e nu ştii sub

L. Sebas t i an , H. A c t e r i a n şi alţii. I

P r i m i m la r edac ţ i e „ C u l t u r a Omi'" a n u l I N o . 2 d in l una Mar t i e . la

U N I V E R S U L L I T E R A R . - 211

, I Descoperirea lui Rivière preţuieşte cât u « experienţa proprie şi emo) ionează cât I jviaja. Să scrim din capul loculu i aces t

buperlativ. (arc ni-l face a p r o p i a t şi în-ţ beles : dintre scriitorii aces tu i veac; cel

Şnai ріціп livresc ; d in t re conş t i in ţe le a-. teslei zodii sufleteşti cea mai cons t ru i t ă . '' [11 nbonle'i nostingherit şi p r i e t en , s igur , • И de oriuiide ai porni, mergi c ă t r e cen-I Irul cohérent, organizat şi o r i en ta t a l u-i p i singur spirit. Cet i toru lu i nu îi t r e -& bue.se pniete strategice in d r u m u l câşt i -I prii lui Ori din care p a r t e s 'ar înfăţ işa , j Erisül lui Rivière — de là o p t s p r e z e c e

j e (tu treizeci şi şease d e ani — p ă s t r e a z ă ] Şdensă logică de gând şi exp re s i e . Ceea -] fc nu evelude o viată vie şi t â n ă r ă , c a r e 1 • Înscrie în cele mai precise (seiismogra-Л ie, trecerea frământată, p r e z e n ţ a şi t ă r i a i ILvrălirilor ei . tragedia neobos i tă a le -j Bdărilor de sine şi a r e n u n j ă r i l o r i r evo-

i pbile

i KDimpotrivă. Delà p ragul celei d i n t â i a-l f äolesccnje şi până la moa r t ea o m u l u i în

deplina bărbăţie a celor t re izec i şi opt , de uni ai sai, au fost sch imbate în aceeaş i

e existentă câteva vieţi cu pas iuni noui şi * uite preocupări. Cum să rezumi t r e p t e l e r jcestei lente u.^:ări de mare i n t im i t a t e şi I bină ? Insenina.id e tapele pas iun i lo r l i te-I rare. uzezi de un procedeu s t r â m b şi ex-! b o r . Ar trebui chiar* poves tea aces te i ! «icţi. nespusa ei înş i ru i re de fapte di-

Hne şi evenimente, încea tă ei l impez i r e din experienţe şi greşeli. La c e să des -

I' părţi şcolăreşte în ex is ten ţa lui R iv iè re , fi inii irni|i treptat şi exc lus iv — cu ţ Lafiirgtie, Janimcs. Barrés, C l a u d e l (căci

K pure că aceştia şi în aceas tă o rd ine , o- iu fost mentorii adolescenţii lui) când a-Í •văruriie personale şi s igure a le t r a iu -0 lui ii sunt păstrate in11 ' a l tă p a r t e d e cât * In preferinţe literare ''.

\ Refuz .si văd în Rivière, uu cr i t ic nu -1 mai reaefionând la semnul c rea ţ i i lo r d e

ifară. oauieiitând o muncă s t ră ină ş i în-(elegâml o. Lste în scrisul omulu i aces -luia altceva decât munca s e d e n t a r ă a u-•tti interpretator, anexă c l a r ă şi ones t ă la carp citite. Sunt acolo ins ignele unei (im.'i!iai,i|i. linipezimlu-se iu s inea ei şi |nfii|işăli(bi-se decisa dar nu severă . Ii benmăiu trăsăturile.

[Esenţial : timp de douăzeci d e an i , cât * I scris, a trecut cu reale zgudu i r i l ăun -1 pice peste pragul despă r ţ i t o r d i n t r e o

Irstă şi alta, s'a construi t din f iecare Iriza ta c viaţa nouă, ca d in t r ' o a l t ă pu -

I beriete şi totuşi în totdeauna, în i n t i m e l e j rosturi ale inteligenţii lui, şi-a p ă s t r a t a-

teeasi odihnitoare ordine, aceeaş i c la r i -taie geometrică şi neclinti tă. A că lă tor i t

I cu (laudei şi Evanghelia p r in ţ ă r i l e ob-Kur: ale unui misticism adolescent , d a r

" niciodată deşi tiu îşi s ta to rn ic i se l ini i le simple ale unui catolicism l i m p e d e şi o-rientat — nu şi-u pierdut c l a r i t a t ea gân-

, duliii şi rapunea eredi ti ţ i i lui. S'a lăsa t mai târziu eau în acelaş. t imp chiar , în

voia d e m o n u l u i g idean , da r n ic i o cl ipă n 'a fost înşe la t d e metaf iz ica n e l ă m u r i r i ­lor şi n u s'a p i e r d u t — d i l e t a n t — în co­mod,, filozofie a compromisu r i lo r . C r e s ­cut ţie cele d in u r m ă t r e p t e a l e s imbol is­mului , n u l-au câş t iga t s t r ă l u c i r i l e de fal­să şi e x t e r i o a r ă bogă ţ i e a l e aces tu i spu­mos joc de art if ici i şi s'a de spă r ţ i t ßcur t d e Laforgue . A fost m u n c i t de îndoe l i şi c u t r e m u r ă r i , d a r s t e a r p a c o c h e t ă r i e a scep t i c i smulu i g o u r m o n t i a n i-a r e p u g n a t . A cunoscu t d in şcoală g lor ia e n o r m ă a b ă t r â n u l u i A n a t o l e F r a n c e , d a r e l a t ăcu t cu decenfâ în faţa aces te i mis t i f icăr i . L 'a iubi t cu emoţ i e şi î n c r e d e r e p e F r a n c i s j a m m e s , da r s i m ţ i n d u - s e cu v r e m e a c res ­când î n s p r e sensu l a d e v ă r a t a l c r e a ţ i e i şi a l c la r i tă ţ i i , 1-a p ă s t r a t d e p ă r t a t în a-min t i r e n u m a i , p e acest p r e a s i m p l u scr i ­itor d e m a t e r i a l poet ic , nu d e poezie . Şi în t r ' a s t fe l a d e s p ă r ţ i t l impede , cu con­v ingerea une i conş t i in ţ e b ă r b ă t e ş t i , p e o h a r t ă p rec i să la u n m e r i d i a n h o t ă r î t şi s igur l u m e a lui, d e cea l a l t ă lume . A în ­cercui t -o , convins că î n t r e u n a şi î n t r e a l t a nu pot ex i s t a compromisu r i iden t i ­ficat cu ea, a c rezu t d â r z şi a iubi t .

R e c u n o a ş t e ţ i în aces te d e l i m i t ă r i sp i r i ­tul lu i J a c q u e s R i v i è r e ? I n fo rma ţ i a e s t e comple tă . Mai mul t nu se ştie d e s p r e e l . D a r cu a c e a s t ă conş t i in ţă se valor if ică î n t r eg şi r ă m â n e . D e t e s t c las i f icăr i le şi ocolesc t e rmen i i de t e h n i c ă cr i t ică . Nu îi spun lui R iv i è r e nici clasic, nici neoclas ic , nici î u t r ' a l t l e l . Ii î n ţ e l eg însă p a s i u n e a pen t ru esen ţ i a l şi subs t an ţ ă . Căc i — ob­se rva ţ i — în toa t e d i s t inc ţ iun i l e lui e s t e 0 def in i re . T a l g e r e l e b a l a n ţ e i lu i ce r con­c e n t r a r e şi dens i t a t e . U r ă ş t e fut i l i tă ţ i le u şoa re şi nu suferă baga te l i ză r i l e . Ex i ­gen t p â n ă la n e î n d u r a r e î n c e a r c ă în pia­t r ă a u r şi în c u v â n t gând . Tot ce es te poză, o r a t o r i e , inu t i l , t r e c e i g n o r a t în faţa aces tor doi ochi d e poet şi filozof. In j u d e c a t a lui s imţi s e n t i m e n t u l e t e r n i ­tăţ i i şi s i g u r a n ţ a o r â n d u e l i l o r m e n i t e de ­p ă r t ă r i i şi t i m p u l u i . Nu î l e m o ţ i o n e a z ă p i torescul , nu îl câşt igă ag reab i lu l , n u 1 se i m p u n e d i l e t an t i smul . J a c q u e s Ri­viere a r e o min te cons t ru i t ă şi u n c a p de o n l i n e c ă l u g ă r e a s c ă şi pas iona tă . Es te o in te l igen ţă , c a r e desc inde ca o a r i s t r o -craţiie, d iu ce le m a i ve r i t ab i l e min ţ i f ran­ţuzeşt i şi mobi lează — r a r — la d e p ă r ­t a r e de an i , u n o m d i n t r ' o gene ra ţ i e . A-ceas tă g lor ie de a fi fost a les s ingur d in ­t r e inşii aces tu i î n c e p u t d e veac , ni-1 a-p rop ie imedia t şi n e d ă sensu l ex i s t en ţ i i lui. Ce es te a d m i r a b i l în aceas t ă in te l i ­gen ţă es te s e n t i m e n t u l ei d e v ia ţă , p e ca re îl p ă s t r e a z ă şi îl che l tueş t e f renet ic , fără sa se c l in tească d in locur i l e s i g u r e a le conşt i in ţe i şi c ă u t ă r i i d e a d e v ă r .

Este îu R iv i è r e — ca î n t r ' u n suflet de filozof m e d i e v a l — o s t r a n i e î n t â l n i r e d e a u s t e r i t a t e şi sensua l i sm, d e s u p u n e r e şi răzvi ă t i re , de c ă l u g ă r i e şi d e d ragos t e . Este o pas iune , c a r e se f r ă m â n t ă p e s ine şi o b ă r b ă ţ i e c a r e se a p ă r ă . D a r ma i a les şi î n to tdeauna , î m p ă c â n d aces te t r ă s ă t u r i

d ive r se şi po t r ivn ice , es te o în fă ţ i ş a re de logică v i r i l ă şi d u r ă .

O m u l aces ta r ea l i zează p r i n t r e noi mi ­nunea de a îi cohé ren t şi d ivers , r a ţ io ­na l şi pă t imaş , o r d o n a t şi v iu . Deob ice iu

o in t e l igeu tă ser ios cons t ru i t ă e r e spec ­t a ţ i , r e c u n o s c u t ă şi a d m i r a t ă de l à o de ­p ă r t a r e pol i t icoasă şi rece. N u m a i u n t e m p e r a m e n t i zbu teş te s ă fie iubi t . I n t e ­l igenţa se izolează î n t r ' o l u m e i m p e r m e a ­bi lă , î n c h i p u i t ă n u m a i şi inacces ib i lă . J acques R iv iè re însă es te p r e z e n t şi î n t r e noi. Mintea lu i ş t ie să p ă s t r e z e la e g a l a t e m p e r a t u r ă a sobr ie tă ţ i i mob i l i t a t ea

p r o a s p ă t ă a vieţ i i . Es te p ă m â n t e a s c ă şi umană . Es te s i n c e r ă şi deschisă . Es t e a e ­r is i tă şi h ig ienică .

F i i n d u - n e a t â t d e ap rop i a t ă , i nu t i l s 'ar fi închis în căr ţ i . Recunosc în des t inu l t r a ­

gic a l mor ţ i i lui R iv iè re u n sens . S'a sfâr­şit la v â r s t a ch ibzu i te i sa le m a t u r i t ă ţ i , a-tunci când e x p e r i e n ţ e l e şi h â r t i i l e vie ţ i i lui d e p â n ă a tunc i , a ş t e p t a u să fie lu­c r a t e l impez indu-se în l i t e ră de t ipar .

A m u r i t fă ră să se rea l izeze , l ă s â n d în u r m a lui şi în mi j locu l n o s t r u s e m n u l pas iona te i Iui t r ece r i , d a r f ă ră să-şi asi­g u r e a m i n t i r e a în mâ in i l e şi c a p e t e l e ce ­lor, ce vor ven i d u p ă noi . Şi e b ine aşa .

Riv iè re es te j e r t f a t i ne re ţ i i aces tu i se ­col, es te gen iu l t ăcu t a l aces te i gene ra ţ i i . Ar t r e b u i să fie mi tu l nos t ru El cel d in-tâ iu a făcut să se î n ţ e l e a g ă în a fa ră , că t impul de as tăz i s e c h e a m ă m o a r t e a di­l e t an t i smu lu i şi a l ag reab i l u lu i . A d u ş m ă ­nit scr isul facil, a m a t o r , sp i r i t ua l şi în-doelnic . A s t r iga t c red inc ios î m p o t r i v a scept ic i smulu i s t e rp . I-a u r â t idoli i lui impotenţ i şi i-a i gno ra t frivola sp lendoa­re d e b a l des f râna t .

El cel d in t â iu a ves t i t că acest t i m p se începe sub zodia e x i g e n t ă ş i b ă r b ă t e a s c ă a munci i c inst i te , că falsa g lor ie a succe­selor ief t ine cade şi că se îna l ţ ă l i m p e d e mi tu l c o n c e n t r a t a l conşt i in ţe i . In legea minţ i i lui, j ocu l improv iza t a l d i s t rac ţ i i lo r scr i i tor iceş t i s'a sfârş i t . P r i n el şi p r i n noi a t r e c u t e x p e r i e n ţ a epope ică a răz ­boiului . Şi d a c ă R iv i è r e a a ş t ep t a t t r e c e ­rea aces te i i m e n s e nenoroc i r i , p e n t r u ca să moa ră în p a t u l lui, în b r a ţ e l e soţiei şi amin t i r ea p r i e t e n u l u i , es te p e n t r u ca să fi avu t t i m p u l să s t r ige p e n t r u noi aces t a d e v ă r scur t : s'a sfârş i t ! S'a sfârşi t o l u m e şi î ncepe a l ta . Nu cunosc g lor ie mai pre ţ ioasă şi m a i îna l tă . A p a r ţ i n e u n u i s ingur ceas , d a r acest ceas e s t e u n î n c e ­put . Ves t i to ru l a s t r iga t . D in c a r e p a r t e vor po rn i r ă p u n s u r i l e ! C u m se vor în­tâ ln i şi se vor r e c u n o a ş t e minţ i le , so r t i t e să d e s ă v â r ş e a s c ă ine lu l sp i r i t ua l al vea­cului ? U n d e se va s t a to rn i c i r e g a t u l d e a u r p u r al t i m p u l u i ?

Un om c a r e a t r e c u t p r i n v ia ţă şd a s e m ă n a t în u r m ă aces te î n t r e b ă r i , n 'a t r e ­bu i t să scr ie căr ţ i . Semnu l vieţ i i l u i es te .

MIHAIL SEBASTIAN,

I і п і і г д і и ц і а і е J A C Q U E S R I V I E R E

212.— U N I V E R S U L L I T E R A R

ţ» • Cl S I • C €1 A R T A R O M Â N Ă

T A K E SOROCEANU

C i n e n ' a a r ă t a t i n t e r e s d i n t r e ee i ca re u r m ă r e a u în de a p r o a p e mişca rea a r t i s ­t ică r e p r e z e n t a t i v ă de l a n o i p e n t r u ex ­pozi ţ i i le aces te i perfect î n c h e g a t e socie­tăţ i ? Şi c ine n ' a r e g e r t a t b r u s c a e i în­c e t a r e d i n ac t iv i t a t e d in cauza u n o r an­t ipat i i p e r s o n a l e şi a u n o r ne în ţ e l ege r i m ă r u n t e d e c o n d u c e r e ?

La Iaşi, în v r e m u r i l e d e g roază şi d e mize r i e a l e războ iu lu i , în t u r b u r a r e a su­f le te lor îndo l i a t e , m â n g â e r e a veşn ică a oamen i lo r , a r t a s 'a s t r â n s î n t r ' u n mă-n u n q h i u d e r aze d e b u c u r i e . C â ţ i v a d in cei m a i b u n i a r t i ş t i au găsit m i n u n a t ă idee să-ş i a l e agă m u n c a în t r ' o expozi ţ ie , a d u c â n d astfel ca d e pe u n a l t t â r â m o u n d ă d e b ine făcă toa re î n s e n i n a r e neca­zur i lor , g r i j e i şi î nco rdă r i i r u i n ă t o a r e d e tot m i n u t u l a une i l u m i a l u n g a t e , înv inse , î n g r ă m ă d i t e în o r a ş u l t r is t a l b ă t r â n e i Moldove. In n e g u r ă , în frig, în foame şi 'n u r â t a r ă z b ă t u t o p a l ă d e lu­m i n ă — d ă r u i r e a a r t e i . Aşa a lua t f i inţă A r t a r o m â n ă . Á fost o s u r p r i z ă p e n t r u toţ i — şi u n u l d in profesor i i un ive r s i t a r i c a r e d e t e s t ă as tăz i „ m o d e r n i s m u l " ş i -ar p u t e a a d u c e a m i n t e de l ac r imi l e r ecu ­noscă toa re d in z iua i n a u g u r ă r i i — e r a în c o n t r a de s t i nu lu i c a r e n e răscol i se şi n e h ă r ţ u i s e aşezăr i l e , o a f i r m a r e a ex i s ­tenţ i i sp i r i tu lu i , o s f idare a u n u i vân t po t r ivn ic . N u agon izam, nu m u r e a m — în p r i m a expoz i ţ i e a A r t e i R o m â n e , c a şi 'n r e p r e z e n t a ţ i i l e T e a t r u l u i Na ţ iona l , ca şi 'n scr isul celor de la „Român ia ' ' n e s e r b a m suf le tul . Sun t p r e ţ i oa se amin t i ­r i le aces tea , as tăz i , c â n d m u l ţ i din acei r ă m a ş i dincolo, u n d e d e s c h i d e a u e x p o -poziţ i i d e a r t ă s u b c o n d u c e r e a comanda -tu r i i g e r m a n e — c o b o r â n d o e x i s t e n ţ ă d e m u l t şi a l t fe l c o m p r o m i s ă — s u n t l ă u d a ţ i în t r ' o p r e a ş t iu t ă î m p r e j u r a r e că a r r e p r e z e n t a suf le tu l p ă m â n t u l u i nos­t ru .

O s implă l e g ă t u r ă — fă ră ins i s tă r i , n u e locul .

La noi n u e x i s t ă o l u m e î n d e a j u n s d e fo rm a tă c a r e să t r ă i a scă în j u r u l m a n i ­fes tă r i lor d e a r t ă p las t ică . Cr i t i ca , ab ia a c u m în u r m ă , n u m ă r ă c â t e v a e l e m e n t e p r egă t i t e , ce pot fi d e un r e a l folos — un icu l — a p r o p i e r e a î n t r e p u b l i c şi c r ea to r , d a r cu de s tu l g reş i t e d e p r i n ­de r i .

Şi n u p o a t e fi v o r b a la noi d e acei p r i e t e n i a i a r t i ş t i lo r — negus to r i i d e t a ­b lou r i cum sunt în a p u s p r e t u t i n d e n i c a r e să se î n c u m e t e , în c iuda une i m e n ­ta l i tă ţ i a d o r m i t e , a p r e z e n t a s p r e vân­z a r e n u m a i l u c r ă r i d e v a l o a r e d a r n e -î n d e a j u u s d e în ţe lese , or i să l anseze p e p r o m i ţ ă t o r i i necunoscu ţ i .

I a r d e s p r e ro lu l s t a tu lu i s ingur în mă­su ră s ă a j u t e u n e i s i t u a ţ i a g r e l e — şi p e s t e doi , t re i an i : d i s p e r a t e — să n u ins is tăm. Nu l i t a t ea , p a t r o n a t ă d e sus , se r es fa ţă în o r i c e p r i l e j de i m p o r t a n t a m a n i f e s t a r e p las t ică , ca să n e a l e g e m cu pa rod i i în t i m p ce conş t i in ţe le d u c l up ­

tă g rea p e n t r u împ l in i r ea une i c red in ţe , unu i idea l .

C â n d as tăz i se t r ă e ş t e o r icum, pr in or ice mi j loace , î m p r e j u r ă r i l e fiind v i t r i -ge, a r t i s t u l r ă m a s s ingur face şi el c u m poa te . In l a ş i t a t ea g e n e r a l ă d e ce i-am ce re tocma i lui c u r a j ? P r i n u r m a r e ,

p â i n e a n o a s t r ă cea d e t o a t ă zi le le şi — punc t . Expozi ţ i i l e de la noi îşi p i e rd ast­fel din i m p o r t a n ţ ă , r ă m â n â n d o în t r ece ­r e d e l ic i ta ţ ie la su f r ag iu l pub l icu lu i , o s t r â n s u r ă f ă ră s imţ d e au toc r i t i că fă ră o s t r i c tă p u d i c i t a t e c e r n i t ă de af işarea în lume .

A t e l i e r e s t r ă m u t a t e şi ofer i te ce rce tă ­rii t u t u r o r ochi lor . R a r a m în tâ ln i t o expoz i ţ i e u n d e să cunoaş t em n u m a i ce poa t e da ma i b u n î n t r ' u n r ă s t i m p un

ar t i s t , n u m a i e x p r e s i a ca l i tă ţ i lor , n u m a i def in i t ivul unu i efor t — p u n c t a r e a p r o g r e s u l u i In n ă v a l a d ă u n ă t o a r e a a-t â to r d i l e t an ţ i a r t i s tu l va lo ros s u p ra -p roduce . Vom a t inge în t r e a c ă t o p ro ­b l e m ă c a r e a r t r e b u i d i s cu t a t ă m a i pe la rg . E v r e m e a să se g â n d e a s c ă ser ios la pos ib i l i t ă ţ i le d e t r a i a le a r t i ş t i lo r , c ă u t â n d u - s e a l t e mi j loace c a r e să le asi­g u r e c o n c e n t r a r e a în c rea ţ ie , e sen ţa u-nei ac t iv i tă ţ i .

A c u m câ ţ iva an i , r e î n f i i n a ţ r e a Salo­nu lu i Oficial, u n d e a v e m norocu l să conducă u n î n a i n t a t d i s c e r n ă m â n t a co­r e s p u n s une i ce r in ţe î n d e l u n g a t e . Anua l , a v e m astfel s i n g u r u l spec tacol colectiv d e a r t ă cu o r e p r e z e n t a r e cât ma i se lec­ţ iona tă .

E tocmai ceiace n e t r e b u e cât mai des, când s t a tu l n ' a r e muzee , c â n d co­lec t ive le negus to r i lo r d e a r t ă r ă m â n o-d ioase desfacer i , ia r ce le la l t e colect ive î n t â m p l ă t o a r e or i o rgan iza t e , fără su­p ă r a r e , to t cam aşa ceva.

D e aceia să s a l u t ă m cum se 1 că a l ă t u r i d e Sa lonu l oficial s t a l ceas t a p r i m ă v a r ă a v â n t a t a grupai ta Română , r e o r g a n i z a t ă cu forjei a l ă t u r i d e g a r a n ţ i i l e unu i t recut . I

A porn i t i a răş i cu u n spir i t ca l sp r e în ţ e l ege r i adânc i , s p r e câştigi t reg i s p r e r ea l i ză r i de a m p l ă cu p i Expres i i , f ă ră acea ş a r j a r e eftiij l ipsă d e t r a d i ţ i e — a le sufletului! nesc d inco lo d e p l edoa r i i l e de I a l e na ţ iona l i smulu i . A vibraţ ie i 1 in t ime , pe ca r e e t impu l s'o cerem! za t ă d in u m a n i t a t e a î n t r e a g ă ca 1 t r ă i t o a r e con t r i bu ţ i e a n o a s t r ă şi f icare la p r e t e n ţ i i l e de c iv i l iza ţ ie i popor . Se va con t r ibu i la valorii t i n e r e i gene ra ţ i i p u n â n d u - i - s e nj cât ma i a p r o p i a t e u n e l e de al te l l va a d ă o g a la î n c r u s t a r e a în atenij b u c u l u i dezo r i en t a t a u n o r val pe r sona l i t ă ţ i .

Cei c a r e plictisilţi d e succedarea! p ă a expozi ţ i i lor , î n m u i ţ i t e în I an, cău tă to r i i u n u i r ă s p u n s dorii ve r i t ab i l f r u m o s ; cei c a r e cred I m â n t u i aces ta a l nos t ru , f a v o r b l nu ma i e a l t u l în bogă ţ ' i de • pr ivel iş t i m e r i t ă să^şi a ibă cântăil rioşi ; ce i c a r e s 'au d e z b ă r a t în fi a r t a u n u i Kimon Logbi , vor ате| aceas tă p r i m ă v a r ă l a m u r a eforii celor ma i t a l en t a ţ i a r t i ş t i româlţ r u i r e a lor d e suflet, închinare ci bucu r i i a f rumosu lu i .

Pub l i cu lu i îi r ă m â n e să ee aproj aceas t ă m u n c ă cu î nc r ede re , cu • n ie şi cu a t e n t ă c e r c e t a r e .

In n u m ă r u l vi i tor , ne vom octţ f iecare e x p o z a n t în p a r t e .

U N I V E R S U L L I T E R A B . - Ш

A R T A R O M A N A

HENRI CATARGI ; IN MARGINEA SATULUI MARIN D. BUNESCU : CASA CU TURN

2 1 4 - U N I V E R S U L L I T E R A R

S P I C U I R I L a „ C ă m i n u l A r t e l o r d e c o r a t i v e " ex ­

p u n domni i Vas i le Popescu , J iqu ide şi Teodoru .

D. Vasi le Popescu

Peisagi i le e x p u s e sun t l ips i te de cen t ru de g r eu t a t e .

f I

mul t la con t r ibu ţ i e mi j loace le d e în ţ e l e ­ge r e a le ind iv idu lu i , decâ t p i c tu ra sau s cu lp tu ra .

D e s e m n a i — sun t şi p ă r e r i au to r i za t e— d e r i v ă d in scr is , aşa că n e p r i c e p e r e a lui s 'ar p u t e a da to r i ana l fabe t i smulu i .

Să nc m u l ţ u m i m însă a f i rmând că în

ŞT. D U M I T R E S C U : N U D

aceas t ă d i rec ţ i e de a r tă , ex is tă o coi tă l ipsă de educaţ ie . . .

Pub l i cu l concepe to tu l p r i n o p | u t i l i t a r i s ta . D e s e m n u l , îl a t r i bue n£ t a ţ i l o r de r ev i s t ă sau scopuri lor cf t ice.

H u m o r i z a t îl p e r m i t e caricatural c a r e o cunoaş te ca ceva neserios . I

U n începu t b u n p e n t r u educaţie,! vem în d. Jicjuide.

D-sa î m p a c ă a r t a p u s ă cu ochiul! l>eu.

Do ta t cu p re ţ ioase mi j loace d e j zare , a r m e l e unu i spir i t incisiv, cri l uc ră r i , in ca re d in în t repăt runder i i ganică a sa t i re i de fond c u cea de l | r e z u l t ă c a r a c t e r i z a r e a în formulă al că, fie a ind iv idu lu i , fie a une i epoi a u n o r î m p r e j u r ă r i sociale .

D a c ă d. J iqu ide va t r ă i mai adâl v ia ţa noas t r ă , va p u t e a deven i în | ceeace es te C a r a g i a l e în literatură,!

D. H. Teodoru : E x p u n e g r a v u r i în lemn. In felul c u m gravează , d. Tea

r euşeş t e să s tab i lească o uni ta te di inen( inul şi' r e ţ inu t î n t r ' u n cadru l a rh i t ec ton ic .

C r e d e m că t impul îi va încălzi sui îi va dcsve l i mi s t e re l e emoţiuniloi t is t ice ş i -a tunci va r e g r e t a că a o i dit l e m n u l cu un clişeu zincografii'

Sup ra fa ţ a lucie , c a r e sub presă, ci t ue un fond neg ru , nu t r e b u e doi p e n t r u r ea l i z a r ea unu i d e s e m n staţii l inii o r icâ t de o n d u l a t e ar fi, ci ut l ă m u r i r i d inamice , baza t e p e efecl u m b r ă şi l u m i n ă .

P â n ă a tunc i , r e cunoaş t em d-lui I I ru ca l i t a t ea b u n ă a de semnu lu i mâţ la ind icăr i d e pe r spec t ive ş i la efeti ord in d ' dac t i c demons t r a t iv . ,

ION SA? ii

Vina e că a r t i s tu l n u cau t ă un motiv în n a t u r ă ; că ia n a t u r a ca mot iv .

Color is t ica , u n s u r o a s ă ca aspect , n u este uu r ezu l t a t p r o p r i u al re t ine i , ci e a l t e r a t ă — a m p u t e a s p u n e a j u t a t ă — d e a n u m i ţ i p ic tor i ca r i greşesc c r ezând că în felul aces ta se pot c rea şcoli.

U n e l e nepo t r i v i r i d e t o n u r i în valoa­r ea lor p o n d e r a t i v ă n e d a u impres i a că în m o m e n t u l când a r t i s t u l ap l ică pas ta , n a t u r a îi l ipseş te d in faţă.

C u r i o a s a i n t e r p r e t a r e a n a t u r i l o r m o a r t e ca i dee şi ca formă, T a r p u t e a consacra d r e p t un „ n a t u r i s t mor t 1 ' .

N e b a z ă m în a f i rmaţ i i p e „ n a t u r a m o a r t ă ' ' No. 1, unde bos tanu l e o pungă d e gb ia ţă , morcovi i (sau păpuşoi i ) altfel ca boud i ţ a roşie, da r n u aşa cum sun t în r ea l i t a t e , iar bond i ţ a p a r e ca se rv i t unu i c r imina l ce-a scos m a ţ e l e v ic t imei şi s'a ecăloat apoi în b u r t a ei.

\ ăzu te d in a e r o p l a n la un loc cu s t ră ­chini i n t e r o g a t i v e şi a l te ob iec te casnice, fără sa a r u n c e u m b r ă u n e l e p e a l te le , fac dovada complec tă .

Aces te vor servi d- lui Vasi le Popescu în d r u m u l său.

D . J i q a i d e :

Concep ţ i a p u b l i c ă d e s p r e d e s e n u r i es te mărg in i t ă , p e n t r u c ă d e s e m n u l p u n e mai

H. T E O D O R U : GRAVURA IN LEMN

U N I V E R S U L E I T E R AR.— 215

c r o n i c a d r a m a t i c e i

TLA TRUL N ; THjNAL

а(а sălbatecă" de IBSEN.

•La 20 Martie s'uu împlinit 10« de ani lela naşterea lui Ibsen.

Despre teatrul lui Ibsen, de sp re ge-ikiala lui operă, despre ideile Iui. c a r e au frământat o lume, s'a scr is cu au tor i ­

té şi eu ştiinţă.

[ Teatrul lu: Ibsen s'a r e p r e z e n t a t şi la J o i , ideile lui au înrâur i t şi aici.

• Şi directorul Tea t ru lu i Naţ ional , d. Comeliu Moldovunu nu n u m a i că ş i-a Brut datoria rie a comemora pe ur iaşu l iramatui'g în seara când îl c o m e m o r a u bale teatrele din lume, d a r a ruga t pe im adânc cunoscător al t e a t r u l u i ibse-ioiaii ба ţină o conferinţă. [ D. Ion Marin Sadoveanu in foar te pu­pa timp. într'o formă l i t e r a r ă dis t insă , a hfăţisat personalitatea impozan tă a răs-rolitorului de ştanduri, a î n d r u m ă t o r u l u i moral şi a oui ii 1 ii î de t ea t ru , c a r e a fost Ibscn.

I S'a jucat apoi ..Raţa .sălbatecă' 1 . [ A lace un rezumat al piesei , nii se pa r e 0 impietate. Nu cred că poa te să fie in­telectual, sau ins ca te să se o c u p e cit literatura, — oricât de t â n ă r — care să k fi citit „Raţa sălbatecă". 1 Iar a încerca s'o carac ter izez i acum, a r № o lipsă de docenţă, căci p iesa aceas t a nu [numai că formează titlul de glor ie al unu i Hor genial, dar o comoara din c a r e au mdiat ideologii, şi teorii ; ideal ism şi a-tiiit : criterii morale şi î n d r u m ă r i sociale .

Felul cum nu in terpre ta t actori i noştr i piesa nu tn'u mulţumit. Mi s'a spus, că laproape toţi actorii, cari au a v u t ro lu r i îMarţi seara, în „Raţa să lba tecă ' ' , l e -au

sus ţ inu t şi a l t ă d a t ă , când s'a ma i r e p r e ­zenta t p iesa . De aceea p robab i l , in ter­p r e t ă r i l e s'au res imţ i t a c u m de t r u d a a-mint i r i lor .

TEA TRUL MIC

,.Milicâ Popescu*' de Cami l P e t r e s c u

Rându ia l a t ipăr i r i i „Unive r su lu i l i t e ra r ' ' nu-mi î ngădue să însemnez decâ t p u ţ i n e l a n d u r i d e s p r e f rumoasa p iesă a lui Ca­mil Pe t rescu şi d e s p r e succesul , pe ca r e I a dobândi t .

Pe de o p a r t e ca l i tă ţ i le piesei , pe d e a l tă

p a r t e j ocu l ac tor i lor , — la ca r e a con t r i ­bui t î n t r ' o m a r e m ă s u r ă p r i c e p e r e a d-lui fon Ianeovescu ca regizor .

Mitică Popescu nu- i u n t ip a n u m e , el r ep rez in t ă cea ma i gene roasă , m a i f i reas­că şi mai s ince ră s in teză a de fec te lo r şi ca l i tă ţ i lor , a su fe r in ţe lo r şi norocu lu i , a d u r e r i l o r şi a v â n t u r i l o r oamen i lo r dela

noi, în tâ ln i ţ i în t oa t e pă r ţ i l e , la toa te o re ­le, în toa te s i tua ţ i i l e .

Na iv i t a t e şi ş i r e t en ie ; g lumă rău tăc ioa ­să şi d e v o t a m e n t ; indi ferenţă , î ngădu in ţ ă , „ce-o fi să fie" şi apo i o b r u s c ă h o t ă r î r e ,

- t oa t e aces tea s e succed , se îmbină , şi se des fă şoa ră în suf le tu l şi d in suf le tu l

t ipului s impat ic al r omânu lu i , c a r e a r vrea să fie „poseur ' ' , d a r e om d e t r e a b ă .

D. Mişu Eo t ino a scos în e v i d e n ţ ă cu a r t ă , c a r a c t e r e l e lu i Mit ică Popescu .

D-na T a n t i Cu tava -Ba rozz i . ca t o tdeau ­na b ine , în t r ' un rol de d i r e c t o a r e d e bancă .

Гп n u m ă r u l vi i tor , voi r e v e n i m a i p e l a rg căci succesul piesei a fost î n t r ' a d e -văr, i m p u n ă t o r .

Ii. C.

n o t e D. I. Valér ián , l u â n d un i n t e rv i ew d-lui

C a m i l P e t r e s c u sc r ie încă în n u m ă r u l d e s ă p t ă m â n a t r e c u t ă al „Vieţi i L i t e r a r e " d e s p r e piesa „Mitică P o p e s c u " u r m ă t o a ­re le r â n d u r i nu l ips i te de semni f ica ţ i e :

„ î n t r e b a r e a din u r m ă . a cobor î t nori p reves t i t o r i pes te f run ţ i le noas t r e . Va scăpa oa r e „Mitică Popescu ' ' de po lemi­cele î n d r e p t a t e a s u p r a lu i C a m i l P e t r e s -(II ? In a fa ră d e incon te s t ab i lu l t a l en t d c d r a m a t u r g , d-sa a avu t şi d a r u l d e a-şi a smuţ i a p r o a p e toa tă p resa : „Mai b ine un d u ş m a n d e c l a r a t decâ t un p r i e t e n dubios ' ' .

Am deschis dela început , cu fe rmi ta te , cazul „Mitică P o p e s c u " p e când nici nu se p o m e n e a de r e p r e z e n t a r e . Am ascul ­ta t p iesa cet i tă , am reci t i t -o n o a p t e a t â r ­ziu, a m pub l i ca t şi un f r agmen t în „Viaţa l i t e r a r ă " . Ne m e n ţ i n e m aceeaşi p ă r e r e : es te cea ma i b u n ă comedie a noas t ră d in u l t ima v reme . O s p u n e m aceas ta răspi ­cat şi fără nici un echivoc, ne în l i uen ţ a ţ i în aceas tă conv inge re , de p r i e t en ia , de altfel des tu l de prc( ioasă , a au to ru lu i .

Dacă va fi b ine j u c a t ă p iesa t r e b u e să obţ ie succes şi n u mic va fi menitul ,1 -lui Mişu Eotino, c a r e cu un „Tea t ru Mic ' a îmbră ţ i ş a t cu un a t â t d e m a r e en tuz iasm pe s impa t i cu l ..Mitică Popes ­c u ' .

Mar ţ i 27 Mar t i e va a v e a loc la T e a t r u l Nos t ru , p r e m i e r a comedie i „Sec re t a ru l G e n e r a l " , în t r e i ac te , loca l iza tă d e d. Pau l Gus ty . In ro lu l t i tu la r , d-nul Ion I ivescu.

Joi 12 Apr i l i e . T e a t r u l Reg ina Mar i a r ep rez in t ă „A d o u a conşt i in ţă ' ' , p iesă în 4 ac te de L indau . •

La T e a t r u l Reg ina Mar i a a u începu t repe t i ţ i i l e comedie i : — „ C h a s s e u r u l " de Ia M a x i m — cu d-1 V. Max imi l i an şi Ian­eovescu în ro lu r i l e p r inc ipa l e .

216.— UNIVBKSUL LITERAR

G a z e l u r i

delà o premieră

S e a r a zilei d e 21 M a r t i e 1928 a fost o bă tă l i e g r o z a v ă „Mitică Popescu" , î na r ­mat cu mi t iceasca- i n a i v i t a t e şi spon tana - i generoz i t a t e l up t a cu un m o n s t r u b icefa l : pub l icu l şi cr i t ica .

A v e a m senza ţ ia că un î n t r e g văzduh se zbuc iuma în sa la T e a t r u l u i Mic, ca nicio­d a t ă a t â t de t icsi tă. î n t r ' u n momen t am crezut că ne af lăm pe p u l b e r e .

î nce tu l cu înce tu l hoho te l e ş i ap l auze l e încep să se u r m e z e la dese i n t e rva l e . „Mitică Popescu ' ' cucereş te , înv inge p r i ­mul cap al m o n s t r u l u i bicefal : pub l icu l . Organ ic , poznaşu l Mitică i n t r ă în acest moment în conş t i in ţa pub l i cu lu i .

I n t r e t imp u r m ă r e s c ce lă la l t cap al mons t ru lu i , vădi t su resc i t a t din cauza sur prizei şi d e s ă v â r ş i t u l u i succes al f iecărui act. •

U n cronicar , cu o a n u m i t ă formă de relief (nu şi în f ăp tu ra sa) conch ide ve-h e m n e t :

— In ac tu l a l doi lea es te u n frac. Mi-t ică-şi câşt igă cons ide ra ţ i a p r i n t r ' u n frac. Actul al doi lea es te p lag ia t d u p ă „F racu l ' ' Iui D r é g e l y ! •

Un al t gaze t a r cu n u m e p u ţ i n eufonic de là o gaze tă d e s e a r ă d e c l a r a î n a i n t e d e î n c e p u t u l spec taco lu lu i : încân ta t .

— Ind i f e ren t d a c ă o a v e a sau n u suc­ces piesa, eu tot î n ju r . Cami l P e t r e s c u a scris d e s p r e m i n e în C e t a t e a L i t e r a r ă că nu sun t in te l igent . Şi s u r â d e a •

Un spec t a to r c a r e s'a r ecunoscu t în pie­să, e x c l a m ă cu a d m i r a ţ i e :

— P r i m a p r e m i e r ă la Mic cu casa în­chisă î n a i n t e cu două zile. •

î n t r ' u n colţ u n g r u p de gaze t a r i au pus baze le une i conspi ra ţ i i , de p a r c ă ar fi fost corul d in Rigolet to . •

F r o n t u r i l e s 'au î m p ă r ţ i t şi s 'au prec iza t . Piesa p lu teş t e d e - a s u p r a decoru lu i . Boga­tul pub l i c a les d in l u m e a t e a t r e l o r ve r i ­fică o r e a l i z a r e . Succesul se t r a n s f o r m ă în e n t u z i a s m o d a t ă cu mu l t i p l e l e c h e m ă r i Ia r a m p ă a in t e rp re ţ i l o r . A p a r i ţ i a la r am­pă (deşi târzie) a a u t o r u l u i cons t i tue pr i ­le jul u n o r nou i şi f rene t ice ap l auze .

Şi ace laş cr i t ic cu n u m e d e a n i m a l în­cornora t , e x c l a m ă în obscu r i t a t e :

— Cea ma i p r o a s t ă p iesă ce a m văzut ! Dar ce-i cu d e l i r u l ă s ta ?

I n t r ' a d e v ă r ce e r a cu acest de l i r a l unei săli entuziaste ?

Altă fotografie a dansatoarei Mata I lar i I subiectul foiletonului din acest număr.

P A R A Z I Ţ I I D I N H O L L Y W O O f Dacă or ice p e r s o a n ă f avo r i za t ă de

s o a r t ă d u c e d u p ă e a u n ro iu de p a r a ­zi ţ i , l a fel H o l l y w o o d e s t e d i n a c e s t p u n c t de v e d e r e cea m a i r e m a r c a b i l ă p e p i n i e r ă de l ip i to r i o m e n e ş t i d i n c â t e a u ex i s t a t v r e o d a t ă . M e t t e u r i i în s cenă şi s te le le o fe ră t u t u r o r cava l e r i l o r de in ­d u s t r i e şi a l t o r a m a t o r i d e c o m b i n a ţ i i s u s p e c t e o ţ i n t ă a d e s e a fac i lă şi v u l n e ­r a b i l ă .

S t e a u a de c i n e m a a t r e b u i t s ă se o r ­g a n i z e z e şi să c o n s t r u i a s c ă b a r i c a d e de a p ă r a r e c o n t r a pa r az i ţ i l o r . I n s ă n u tot­d e a u n a cu succes, p e n t r u c ă paraz i ţ i i s u n t î n d r ă z n e ţ i . U n u l n u v a ez i t a s ă s a r ă pe s c a r a a u t o m o b i l u l u i u n e i s te le m e r g â n d în p l i n ă v i teză , a l t u l v a înce r ­c a să p ă t r u n d ă î n t r ' u n s t u d i o î n ca l i ­t a t e de f i g u r a n t , u n a l t u l d u p ă ce a s f ă n ţ u i t u n s e r v i t o r s e v a i n t r o d u c e p â n ă şi în l o c u i n ţ a e v e n t u a l e i v i c t i m e .

Cel m a i de t e m u t d i n t r e aceşt i p a r a z i ţ i es te a c e l a oare a m e n i n ţ ă că v a d i v u l g a u n p r e t i n s s c a n d a l d i n v i a ţ a a n t e r i o a r ă a a r t i s t u l u i , t o c m a i în m o m e n t u l c â n d a c e s t a a r e m a i p u ţ i n ă nevoe de o p u ­bl ic i ta te ' s u p ă r ă t o a r e . I n aces t fel p a r a ­z i tu l r e u ş e ş t e a d e s e a şi s u s t r a g e a n u a l mi i şi m i i d e do la r i d e l à b u r s a vede t e lo r de e c r a n .

Căci nu 1 t o a t ă l u m e a poa t e a v e a ace­laş i d i s p r e ţ de per icol şi de p a r a z i ţ i c u m a r e G r e t a G a r b o .

Ce c r ede ţ i că făcu e a c â n d o femee p a r a z i t o a m e n i n ţ ă că va d a la g a z e t ă

i n f o r m a ţ i i a s u p r a u n u i p r e t i n s scai d i n v i a ţ a t r e c u t ă a ce leb re i vedetei M e t r o - G o l d w y n M a y e r ? P r e v e n i imf poli ţ ia c a r e ce r ce t ă ş i descoperi e l ş u r i n ţ ă m a n e v r a ş a n t a j u l u i . Impil n a t e de a c e a s t ă a t i t u d i n e , ziarele sil c r e z u r ă î n G r e t a G a r b o şi articoWl f ă i m ă t o r n u a p ă r u . >j

M e t t e u r i i sunt, obiectul unei т а ь re ca r e a d e v e n i t c l as ică . O ferne« n ă r ă cerat f a v o a r e a u n e i întreve* D u p ă c â t e v a m o m e n t e de tôte-à-têtef z i t a t ö a r e a începe să s t r ige „ajutori c â n d a j u t o r u l v i n e , ea a c u z ă cu r i i pe m e t t e u r că a î n c e r c a t să. abm de ea. D a r r i p o s t a miu s ' a făcut m t a t ă . M e t t e u r i i î n s c e n ă a u făcut m duirile c a b i n e t e l o r l o r d e s c h i z ă t u r i f c a r e s ec r e t a r i i c a r e l u c r e a z ă în cil re le a l ă t u r a t e , r o t s ă v a d ă tot m pe t r ece . K i n g Vidor a i n a u g u r a t uf s i s t em de p r o t e c ţ i e .

A f a r ă de aceş t i r ă u f ă c ă t o r i r e ce cu t i , m a i ex i s t ă o b a n d ă de p a r a i » to tu l de a l t fe l . V r e m să vorb im Щ teologi, gh i c i t o r i în p a l m ă care ir* pe s p a t e l e c r e d u l i t ă ţ i i superstitioasg a r t i ş t i l o r delà Hol lvwood. Uni i im n ' a r face n i m i c f ă ră s ă consul te Щ s a u c ă r ţ i l e . Alţ i i s u n t vict imele m vcmţi lor p l a s a t o r i de a u t o m o b i l e aiae ţ i lo r soc ie t ă ţ i l o r c a r i t a b i l e i n e r t e şi a i „d i r ec to r i l o r de p u b l i c i t a t e " , » n ' a u p u s n ic i o d a t ă p ic io ru l în birotf u n u i ju rna l ' .

U N I V E R S U L L I T E R A R . - 21?

l i t e r a r a

osecutiti ele < *p>inle Lordul Hamilton, pe când e ra bea t

Entr'un han din Anglia, omor î un bă ia t le serviciu si a|)oi se urcă în c a m e r a a, fără să ştie ce a făcut. H a n g i u l 6e Inse la el şi înfricoşat îi spuse : f— Mylord, şti |i că a(i ucis pe acest tăiat '. Lordul îi răspunse bâ lbâ ind :

Pune-1 in nota de plată .

l i n celebru neurologist englez p r i ­peşte într'o zi vizita unui bo lnav a t in s ie hypocondrie şi care se p l â n g e a că liraic nu poate să-1 d is t reze. I - Pe legea mea, spuse doctorul , nu rad decât un remediu : duo.eţi-vă să ve-fc|i_pe acid clown .faimos, c a r e face • râdă seara toată Londra la C i rcus . [~ Vai, doctore, răspunse bo lnavu l , a-T6t faimos clown sunt eu !

Шоі pricinii stau la cafenea j u c â n d IrJL Unul din ei, Dupont , p i e r d e cinci Mei. După ce se scotoceşte în buzlt-Ire spune cu un aer perfid, l i - N'am nici un ban, D u r a n d . •Durand se supără : : ••N'ai bani ! Tu îndrăzneş t i să vii la •fetica fără bani ! Şi cum voi face a-|m, ca să-ini plătesc consuma ţ i a ? !

•In critic foarte cunoscut t r imise lui peien Guitry manuscrisul unei p iese

aceste cuvinte : •„Scumpul meu Gui t ry , •Vrei să pariezi cu mine pe u n lu-jjric, că nu vei citi aceas tă comedie ?" Enta următoare Guitry îi t r imise îna -pi manuscrisul împreună cu un m a n -

! de douăzeci de franci şi acest r ăs -

Aţi câştigat".

pianistul Kalkrenner ţ inea foar te la particula „von' ' c a r e p r e c e d a

mele său şi o etala în or ice ocazie . • - Şti|i, spuse ei în t r 'o zi unei d in

Doştinţele sale, că noble ţea famil iei I- Ştiţi, spuse el în t r 'o zi uneia d in loştinţele sale că noble jea famil iei e urcă nană la c ruc ia te ? U n u l din. boşii mei a acompaniat p e î m p ă r a -Barbarosa.

-La pian? întrebă celălal t .

a un ctatru parizian se r e p e t a o p ie­li versuri a unui a u t o r m o d e r n . Au­lai asista Ia repetiţii. D e - o d a t ă el în-ptpe pe interpretul p r i n c i p a l î n pl i -[icenă : - Aici te opreşti puţin,

• i când fu întrebat pen t ruce , e l a d ă o -• cn naivitate : i - Pentrucă aici publ icul t r e b u e 6ă

1* c a z c a r ZECE MII D E ZIARE P E S E C U N D Ă

Nu ş t im d a c ă r e n u m i t u l profesor Ru­dolf E n g e l h a r d de l a „ T e c h n i k u m für Buchdrüc l io r " d in L ipsea a rea l i za t de ­finitiv i nven ţ i a sa, c a r e d u p ă c u m se a-n u n j ă e s t e s o r t i t ă să p r o v o a c e o revolu­ţie în i n d u s t r i a t i pa ru lu i .

I l u s t ru l s a v a n t g e r m a n , în u r m a u n o r î nde lung i e x p e r i e n ţ e a reuş i t să cons t ru ­iască o p r e s ă ca r e p o a t e să t i p ă r e a s c ă în t r ' o s ecundă ma i m u l t e mii d e z iare .

I a t ă p r inc ip i i l e aces te i p re se . Maş ine le sun t p u s e în func ţ iune p r i n t r ' u n c u r e n t e lec t r ic d e o foar te m a r e t ens iune . H â r ­t ia n u s e i n t r o d u c e în foi sau cu a ju to ­ru l maş ine lo r r o t a t i ve sub t i p a r u l de p lumb, oi î n t r e a g a h â r t i e n e c e s a r ă p e n ­t ru t i pă r i t u l u n u i a n u m i t n u m ă r d e z i a r e se p r e s e a z ă î n t r ' u n s ingu r su l c a r e s e i n t r o d u c e în maş ină . P r i n î n v â r t i r e a u-ne i man ive l e , c a r e s tă în l e g ă t u r ă cu u n c u r e n t e lec t r ic ce poa te c i r cu la p r in hâ r ­tiei, se t i pă re sc î n t r ' u n s ingu r m o m e n t m a i m u l t e mii d e z i a re .

D u p ă p ă r e r e a p ro fe so ru lu i E n g e l h a r d t , acest nou p rocedeu , n u m i t d e el Offset şi c a r e p r e z i n t ă p e n t r u i n d u s t r i a z i a re lo r ca l i t a t ea e sen ţ i a l ă : r ap id i t a t ea , va a d u ­ce s u p r i m a r e a p r e s e i ob i şnu i te , c a r e nu se v a m a i î n t r e b u i n ţ a decâ t la efectua­rea i m p r i m a t e l o r p o l y c h r o m e .

GENIILE ÎN FAMILIILE N U M E R O A S E

N u m ă r u l n a ş t e r i l o r se m i c ş o r e a z ă la p o p o a r e l e car i sun t în c a p u l c ivi l izaj iuni-lo r ; a c e s t l u c r u n u (nel iniş teşte pe cei ca r i

a u c o n s t a t a t că u l t i m i i n ă s c u ţ i s u n t m a i b i n e do t a ţ i ca p r i m u l şi a l d o i l e a copil . S 'a c o n c l u s că a t m o s f e r a u n e i case p l ine cu copi i es te f a v o r a b i l ă dezvo l t ă r i i c a l i ­t ă ţ i l o r poz i t ive . S'a f ăcu t a p e l l a s t a t i s ­t i c ien i i . P r o f e s o r u l Georg S o c k e m a n n a e x p u s r e z u l t a t e l e a douăzec i d e a n i de c e r c e t ă r i , î n a i n t e a „Soc ie tă ţ i i de i s to r ie a ş t i i n ţ e lo r n a t u r a l e , m e d i c i n e i ş i tech-n ice i" . A r h i v e l e sa ie n e i n d i c ă pe Ro-b s r t Boyle , f o n d a t o r u l c h i m i e i i n d u s ­t r i a le , ca pe al p a t r u s p r e z e c e l e a n ă s c u t a l u n e i foar te n u m e r o a s e fami l i i ; ch i ­m i s t u l Scheel , c a r e a t r ă i t î n secolu l XVIII , e r a a l ş a p t e l e a î n t r e zece copii ; M e n d e l e y e w , a l p a t r u s p r e z e c e l e a ; Lie-b ig al do i lea î m r e zece ; E m i l F i s c h e r , a l o p t u l e a .

El g ă s e ş t e ca u n i c i copi i pe : H a n s Sachs , K ä s t h e r , H e r b a r t , Gauss , G r a b b e , T h a c k e r a y şi Ed . v o n H a r t m a n n . Con­t r a r i u , n u m ă r u l p e r s o n a g i i l o r d i s t i n s e , a p a r ţ i n ă t o a r e f ami l i i l o r n u m e r o a s e este foar te ma re . m a i cu s e a m ă în c u r s u l se ­cole lor t r e c u t e . K l e i s t e r a al c inc i l ea ; B l ü c h e r , a l ş a p t e l e a copi l ; Mozar t , la fel ; H a e n d e l , a l zece lea ; W a g n e r , a l n o u ă l e a ; L a m a r c k , I r v i n g , C o o p e r de ţ i ­n e a u al u n s p r e z e c e l e a r a n g . T o t u ş gă­s i m o a m e n i de g î n i u , ca p r i m i n ă s c u ţ i a i u n e i fami l i i n u m e r o a s e . C i t ă m : Lu ­ther,, J e a n - P a u l , R a n c k e , m a i î n v â r s t ă î n t r e ş a p t e cop i i ; B e e t h o v e n , a l do i l ea î n t r e ş ap te , c a D i c k e n s î n t r e op t ş i H a y d n î n t r e d o u ă s p r e z e c e ; D ü r e r , a l t r e i l e a î n t r e o p t s p r e z e c e .

(Berl iner Tageblatt)

c a r i c a t u r a zi le i

C O N S U L T A Ţ I E

— Nu mai r e sp i r a ! Aşa... da d e u n d e ai c u m p ă r a t b r e t e l e l e as tea ?

(Le Rire)

AGENŢII D E ÎN CHIRIAT

er r ie t I I

—• C u m să ma i găseşt i casă ? T o a t e imobi le le sunt o c u p a t e de agen ţ i i de

înch i r i e re .

(L 'Oeuvre )

218.— U N I V E R S U L L I T E R A R

c u r i i r e c I c i T e i n e ж і г « • s с

M A T A - H A R Y (MISTERUL VIEŢII ŞI A.L MORŢII EI)

E. Gomez-Carrillo O fiinţă neliniştitoare care a tulburat prin trecerea ei o lume întreagă de intelectuali,

miniştri, militari şi chiar capete Încoronate. «Dansatoarea roşie», inovatoarea dansurilor religioase indice, a dominat şi a hotărît moartea a mii de oameni în războiul mondial. Acuzată de spionaj, pentru apărarea ci s'au dărâmat situaţii şi s'au distrus existenţe. Iată deci pe frumoasa dansatoare devenită spioana de pe fişa poliţiei.

MATA-HARY

C O P I L Ă R I A

M a r g a r e t e - G e r t r u d Zelle s'a născu t la L e e u w a r d e n în O l a n d a la 7 Augus t 1876. Tatăl ei, un comerc i an t foa r te cunoscut în p rov inc i a fr iz iană, i a r m a m a sa, o fe-mee bine , boga tă şi f rumoasă , nob i l ă de o r igine.

Îş i a m i n t e ş t e cu du ioş ie d e cop i lă r i a ei fer ic t iă p â n ă c â n d eoa r t a nemi loasă îi r ăpeş t e pe „mica şi a d o r a t a ei m a m ă " . T a t ă l e i p e n t r u a-i ofer i o educa ţ i e con­form cu p r inc ip i i l e evanghe l ice , o in te r ­nă în t r ' o m â n ă s t i r e model , u n d e p r i m e ­şte o educa ţ i e d e m n ă d e a v e r e a şi r a n ­gul ei.

Se că să to re ş t e foar te t â n ă r ă la 16 ani , cu u n t â n ă r căp i t an Mac Leod cu c a r e p a r e a t ra i ferici tă. Es te p r e z e n t a t ă la C u r t e , . u n d e f rumuse ţ ea ei exo t ică face senza ţ ie . Ochi i ei d e foc, a u u n mis te r

inexpl icab i l şi o p u t e r e d e a fascina oa­meni i p â n ă la s fârş i tu l v ie ţe i sale . D in cauza \ i e ţ e i d e s t r ă b ă l a t e a so ţu lu i ei, fură în c u r â n d ru ina ţ i . D e aci încolo în­cepe p e n t r u ea o v i a ţ ă p l ină d e umi ­l in ţ e : adesea soţu l ei o t r i m e t e a d u p ă ban i şi p e n t r u a-i ob ţ i ne t r e b u i e s ă u i t e or ice p u d o a r e . A v u r ă doi copii, un b ă i a t şi o fet i ţă.

Mai t â r z i u îi găs im La l a v a u n d e că­p i t anu l c o m a n d a un ba ta l ion d e r eze r ­vă Aci fiul lor e s t e o t r ăv i t d e o j a v a n e -ză. C â n d M a r g a r e t e - G e r t r u d af lă aces t l u c r u nu r ecu r se la a j u t o r u l t r i b u n a l e ­lor ci-şi făcu d r e p t a t e s i ngu ră : sug ru ­m ă cu p r o p r i i l e e i m â n i p e o t r ă v i t o a r e .

Via((a d i n t r e soţ i d e v i n e d in ce în ce ma i i n supor t ab i l ă , d e p a r t e d e ţ a r a ei, fără re la ţ i i şi vecinie e x p u s ă capr ic i i lor b r u t a l e a le unu i om i m o r a l şi fără ini­mă. T a t ă l ei i n t e rv ine p e n t r u a se o b ­

ţ ine d i v o r ţ u l ; însă căp i t anu l i n i se l in iş tească începe s'o ameninţe9 vo h e r u l . I

PRIMELE SUCCESE I

C ă p i t a n u l fiind t r e c u t în cadre» zerve i , sun t nevoi ţ i a se reîntoal A m s t e r d a m , u n d e se in tentează ai d e d ivor ţ d u p ă c e r e r e a soţiei. I

N e p r i m i n d pens iunea , ce soţul I bl igat p r i n lege a-i da , şi fiind i i de ban i pozează ca model .

T a t ă l ei însă i n t e r v i n e şi dupăţ r i le lui se p r e g ă t e ş t e să danseze f t ru . Astfel în 1903 d e b u t e a z ă la I

La P a r i s n u s tă mul t t imp. Dl ce ru t de ea nu- i es te acorda t del ţiu d in A m s t e r d a m . I

Ingenua o landeză se sperie , pufl es te nevoi tă a r even i în ţ a r a ei .Cl însă de nosta lgie , se gândeş te mei Pa r i s , u n d e o a ş t e a p t ă gloria si l rea.. . „Voi t r iumfa !" îşi zicea eal se gândea la nimic a l t ceva de câ(c

recâş t ige i n d e p e n d e n ţ a ei absoluţi t ru a p u t e a s ă se r e î n t o a r c ă în 1

Era d e o f rumuse ţe iincomparalii na l tă , svel tă , cu u n ch ip fascinai u n oval per fec t , m inuna ţ i i ei odl p r i v i r e a lor en igma t i că au ceva" p ă r u l foar te n e g r u . Ansamblul I tos, t u r b u r ă t o r , p l in de seducţia;1

o f rumuse ţ e magică , de o uimitoi^ r i t a t e de l ini i .

Şi cu toa t e a m e n i n ţ ă r i l e soţului^ ge d i n nou la P a r i s u n d e debutai în fa ţa unu i pub l i c p rofan , ci dl t emp lu l re l ig i i lor o r i en t a l e , în I Guime t , î na in t ea su r â su lu i enigi 1

unu i e n o r m Buda în aur . ApariţiiO u n m a r e en tuz ia sm ; e r a dansurilfl t e a l e b a y a d e r e l o r din Benares, eri s a t o a r e a sac ră a Indie i . I

I n t r ' a d e v ă r Ma ta -Ha r i , acesta Ф m e l e ei a c u m , c a r e imi ta atât dp coche tă r i a t rag ică , coche tă r ia care' v ia ţa u n u i om în s h i m b u l unui m ce rând cu o b u c u r i e diabolică, sal' d i n a i n t e cele ma i c r u d e вепщН o f lacără d e p a s i u n e ce halucinaf ceţa şi te îngrozea. . . I

BAIADERA n

In s e r b ă r i l e in t ime când adorat p r i n t r e ca r i n u m e r o ş i academici^ miniş t r i i , d u p ă sac ramenta le l e Iii a l e s u p e u r i l o r copioase , o înconjiÇ toa tă c ă l d u r a omagi i lo r lor,

ч complăcea în a evoca, exal tată de nostalgie, amintiri din copilăria sa.

Era o poveste de o mie şi una de nopţi, 0 poveste în care imaginile cele mai bi­zare se ondulau în ritmul muzicei exo­tice. Excitată de vin, de vanitate, de lu-imiim, de parfumuri explica, i lustrând discursurile sale de atitudini şi mişcări mult mai elocvente de cât prin cuvinte, [misterele nopţei supreme în timpul c a ­ntora fachirii savurau deliciile crude şi [divine ale paraclisului lui Siva. La aceste taiimia.se supeuri Mata-Hary producea e-ttectul unui delir mistic prin atitudinile sule lascive, cutremurile ei febrile şi

brin contosiunile ei epileptice. Era idol hi reptilă din acelaşi timp. [ Ochii ei mari, sombrii, pe jumătate Sinchisi de extaz, nu lăsau de cât două flăcări fosforescente.

1 Braţele sale rotunde, lungi şi agitate, [păreau a înlănţui o fiinţă invizibilă ; pi-bdoarelc inelare, lucitoare, muschiuloase, palpitau cu tresăriri ale teiidoinilui ga­la să se rupă sub epidermă. I Vizând-o. credeai că asişti la meta-borfa/a unui şarpe care se transformă in femee. I Pantoiiiincle sale erau realizarea pla­stica a unui poem sfânt. In realitate Ma-m-llaii nu văzuse orgia mistică a sanc­tuarului lui Siva decât în cărţi. Hbte surprinzător, în ceeace pri-•eşte această fenice, că avea în arta h mistică şi senzuală un caracter pur pdic, (II bărbatul ei a stat în lava şi Sumatra şi n'a văzut niciodată o bale­n ă indigenă. Cum e posibil deci, ca o Hopeană coboritoare din nobi le le ma-Iroaiie planturoase ale tablourilor lui lambrandt să poată sa devină până la •zic cerate era. ( i n e a cunoscut-o era l e acord iu a declara că frumuseţea ei •instituia cea mai pura incantaţie a ti-Milni asialic, arămie, cu ochi mari de I c şi cu părul negru ca abanosul. I Imbunamintea cea mai uşoară o jena ; pin rămânea singură printre oameni •munca goală. •Chiar in celula ei, înainte de a fi îm-•UŞrala, iiilriin elan diabolic de beţie •nzuală începu să danseze oferind bie-•kr surori de caritate, un spectacol de •uinuseţea ai goală. • Mata-llari avea întotdeauna sânii aro­miţi iu doua plăci minuscule de fili-faam. ia povesteşte că soţul ei era foar-Kelos şi adesea o ameninţa că o desfi-•rcii/â. Hntr'o noapte îi sărută sânii îndelung, •odată îi sfâşie cu dinţii mamela stângă I o іпгііці... de atunci sânii ei sunt aco-•tiji. Această poveste a sânilor mutilaţi B e decât o legendă destinată a ascunde •realitate. Medicul închisorii, care a exa -Bnat-o, spune că sânii ei, erau două bie-• mamele ofilite, obosite şi tot sânul

CIRTIZANA S F Â N T A

Maiadéra cultivă amorul ca o artă su­pli sau mai bine zis ca o ştiinţă. lToaie filtrurile, toate amuletele , toate •ja amorului, ea le studiază, le Cu-laştr pe deplin şi se foloseşte de ele... lin biblioteca lui Mata-Hari s'au gă-ЩЛ colec(ie de cărţi sancrite privitoare •amor. «Faimoasa ,,Kama-Soutra'' legată' •os in roşu conţinea pasagii întregi

s u b l i m a t e de b a l e r i n ă , pasag i i suges t ive , p u t â n d u - n e face o i dee d e aceas t ă c rea­t u r ă capr ic ioasă , fantas t ică , va r i ab i l ă , a v i d ă de senza ţ i i r a r e şi b o l n a v ă de do­r ind . A fost ch ia r v ă z u t ă î n t r ' o "osă d e prost i tu ţ ie . . .

Ea exc i t a o p u t e r e in ferna lă , mis te­r ioasă , magică , fa ţă de toţ i acei c e s e a-p r o p i a u d e ea. P r i n t r e v ic t ime le ed figu­rează u n u l d i n t r e cei m a i i luş t r i avoca ţ i ai Eu rope i , un a m b a s a d o r , un min is t ru , un p r i n ţ imper i a l , u n m a r e duce , un m a r e a r t i s t şi mul ţ i a l ţ i i .

In b u d o a r u l ei o r i en t a l , î n t r e o figu­r ină d e T a n a g r a şi u n Buda d e b r o n z an t ic , s t r ă lucea , în boga te r a m e d e fili-g ram, fotograf i i le celor doi m o n a r c h i , cu dedica ţ i i le lor, e n t u z i a s m a ţ i a d m i r a ­tori ai mare i a r t i s t e .

S P I O A N A

M a t a - l l a r i e r a m a i î n t o t d e a u n a în in­t imi ta tea mi l i ta r i lor . Serv ic iu l f rancez de sp iona j a v e a „och i i " pe ea. S'a des­coper i t că a g e n t u l g e r m a n „H. 2 1 ' ' făcu în t impu l os t i l i tă ţ i lor cel m a i m a r e r ău F r a n ţ e i . Se e v a l u e a z ă la efect ivul une i divizi i n u m ă r u l so lda ţ i lo r f rancezi ce fură omorâ ţ i .

D in cauza lui , ş eap t e sp rezece vase a-l ia te , ş eop te sp reze t r a n s p o r t u r i d e t r u p e fură t o rp i l a t e d e s u b m a r i n e l e g e r m a n e .

Or i , a g e n t u l g e r m a n „H. 2 1 " e r a o fe­m e e ! Şi aceas t ă femee se n u m e a , sau mai b ine zis îşi d ă d e a n u m e l e d e Mata-l l a r i .

M a t a - l l a r i îşi a v e a ma t r i co l a în ser­viciul sec re t g e r m a n ce-şi a v e a sediul oficial la „ T i e r g a r t e n " în Ber l in , cea m a i va s t ă o rgan iz i e de sp iona j , ce s e p o a t e înch ipu i . P r o b a es te făcu tă că e a a p a r ţ i n e a , ch i a r d i n a i n t e a r ăzbo iu lu i e x a c t d in 1 9 0 4 , s e r v i c i u l u i s ec re t ger ­m a n .

C u toa te că se rv ic iu l f rancez e r a per ­fect i n fo rma t a s u p r a ac ţ iune i 'Ma ta -Ha-rei , n u se ocupa încă d e ea, î n t rucâ t ac ­t iv i t a tea aces te i femei ne fas te n u se e-x e r c i t a încă în p a g u b a F r a n ţ e i . Nu ră ­m â n e a d e cât a ,,o avea în ochi i ' ' şi când în 1 9 1 5 şefii ei o t r i m i s e r ă „să l u c r e z e " iu Í r an ţa , de l à î ncepu t îi reuşi să a ibă ca a m a n t un min i s t ru al r ăzbo iu lu i şl

U N I V E R S U L LITERAR.— 219

se*' cu ce le m a i mar i pe r sonag i i clin Eu­ropa, - - p e n t r u a n u cita decâ t d o u ă : Kron p r in ţu l şi V a n den Linden , prez i -de tu l consi l iului de min i ş t r i al O lande i , — e r a sigur , că p r i n a r e s t a r e a ei, foar te îna l t e in f luen te a r i n t e rven i în favoa­r ea ei.

T r e b u i a ca i n d e p e n d e n t de judecă to ­rii consi l iu lui d e războiu , c a r e vor avea de cunoscut a face rea , m in i s t ru l a facer i ­lor s t i ă i n e şi p r ez iden tu l r epub l ice i f ranceze să fie puşi în faţa u n o r a t a r i p robe , în cât un i i cât şi cei lal ţ i să p o a t ă r ă s p u n d e p r i n t r ' u n fin „nu se a d m i t e " absolue la toa te in f luen ţe l e car i s 'ar ma­nifesta... şi ca r i s 'au manifes ta t .

Tocmai , în epoca aceea , Mata -Har i , sub p r e t e x t u l d e a îng r i j i u n ofiţer rus , de c a r e s e i n t e r e s a , sol ici tă u n bi le t d e l i b e r ă t r e c e r e p e n t r u a p u t e a merge la Vittel.

Or i , la Vit tel , tocmai se const ru ia un i m p o r t a n t a e r o d r o m .

I se a c o r d ă l i b e r a t r ece re ce ru tă . Din nefe r t r i r . e d i n cauza unei i m p r u d e n ţ e ea obse rvă că es te s u p r a v e g h i a t ă şi cum e ra foar te ab i lă , r ev ine la P a r i s , fără a face n imic suspect . D a r şeful serv ic iu lu i mi l i t a r f rancez d e con t r a - sp iona j îi noti­fică h o t ă r î r e a d e a o e x p u l z a , în aceiaşi s ea r ă în ţ a r a ei d e or igină.

V ă z a n d u - s e descoper i tă , sp ioana j u r ă pe toţi sfinţii, că d e p a r t e d e a fi în se r ­viciul imper i i l o r cen t ra le , d u p ă c u o e ra

MATA-HARY aşa c u m a p a r e în fişa pol i ţ ie i . E i n t e resan t să se c o m p a r e cu foto­graf i i le ce le la l te

pc unul din cele mai înalte personagii al ministerului afacerilor străine.

De o intel igenţă superioară şi extrem de abilă Mata-llari ştia să scape din toate cursele ce i se întindeau. Ea îşi Lăţea joc de urmările ce le mai bine con­duse şi, până-n 1 9 1 6 , fu imposibil a des­coperi „cutia cu scrisori''. In sfârşit s e află că ea încredinţa corespondenţa ei, prin intermediul unei legaţiuni neutre, statului major german.

Agenţii acestei legaţiuni erau acope­riţi de imunitatea diplomatică şi era foarte greu să pui mâna pc această co­respondenţă. Şi când şi ,acest lucru reuşi, o altă dificultate se ivi : cores­pondenţa era cif iată şi nici odată nu se putu descoperi proba trădării.

Pe dealtă parte Mata-Hari „culcându-

220.-. U N I V E R S U L L I T E R A R

acuza tă , ea n u a v e a de cât o s i ngu ră dor in ţă : Să i n t r e în se rv ic iu l F r a n ţ e i .

P rocedă mai s igur : e a se ofer i a v â n d în v e d e r e re la ţ i i l e ei cu K r o n p r i n ţ u l şi cu duce l e d e Brunswick ,— d e a m e r g e în m a r e l e c u a r t i e r g e r m a n p e n t r u a înde­pl in i mis iunea cu c a r e va fi î n săc ina tă .

P e n t r u c ă ins is ta , i se î n c r e d i n ţ a deci o m i s i u n e în Belgia.

P e n ' r u a-şi îndep l in i mis iunea , t r e b u i a să t r e a c ă p r i n ţ r ' u n p u n c t pe u n d e nu a v e a u acces d e cât agenţ i i f rancezi . P r i n i n t e r m e d i u l lor p ă t r u n s e s e în Belgia. Li­nul din agen ţ i fu împuşca t de G e r m a n i , cei la l ţ i i n t r a s e r ă iu servic iu l ge rman i lo r .

Servic iu l eng lez d e con t r a - sp iona j „In-te l l igence Se rv ice" in fo rmă servic iu l francez... că un spion ge rman , cu n u m e l e de Ma ta -Har i este cauza î m p u ş c a r e a ace­lui agen t în Belgia.

ARESTAREA

De d a t a aceas t a ex i s t a o p robă con t ra spic.anei in ace laş t i m p s'a descope r i t şi cifrul co responden ţe i d i n t r e „Tiergar ten" ' şi agenţ i i lui d in Mpdrid . Se decise t r i -m e t e r e a spdoanei în Spania , via Bilbao.

In loc a r ă m â n e la Bi lbao u n d e e r a a ş ­t e p t a t ă p l eacă imed ia t la Madr id u n d e desc inde la Pa lace -Hote l , locul de în tâ l ­n i re a l spioni lor i n t e rna ţ i ona l i . Tot t im­pu l fu s t r ic t s u p r a v e g h e a t ă de agenţ i i socreţ i a i An tan t e i . Se p u s e imedia t în contact c u a t a ş a t u l mi l i t a r g e r m a n d e l à Madr id von Kal la ca r e conducea se rv i ­ciul d e sp iona j g e r m a n în s t r ă i n ă t a t e şî a v e a c h i a r c a m e r a a l ă t u r i de a sa. D e a s e m e n e a a v u o î n t r e v e d e r e cu a ta ­şa tu l n a v a l g e r m a n . D u p ă ce le furniza re la ţ i i l e ce le poseda , i se î n c r e d i n ţ a mi ­s iunea de a i n t r a în r e l a ţ i un i cu a t a şa ­tu l n a v a l a l F r a n ţ e i . Aces ta însă fa p r e ­veni t şi o ţ i nu l a d i s t an ţă . Von Ka l l e văzând ca „nu m e r g e " , îl m u l ţ u m i p e n t r u servici i le a d u s e Re ichu lu i în t impu l şe­derea sa le în Madr id , d u p ă indicaţidle s a l e m a i m u l t e t r a n s p o r t u r i şi n u m e r o a ­se ca rgobo tu r i n e u t r e — p r i n t r e ca r e şi spanio le , fură to rp i l a te , î i c o m u n i c ă o t e l e g r a m ă fă ră fir e m a n a t ă d e la m a r e l e q u a r t i e r g e r m a n , cu o r d i n u l de a i n t r a în Par is , u n d e e r a nevoe d e serv ic i i le sale . Von Kal le o informă că u n cec d e 1 5 . 0 0 0 pese t a s p lă t ib i l la Compto i r d 'Es­compte ii stă la dispozi ţ ie Mata-I Iavi , con fo rmându-se o rd inu lu i , p leacă imedia t la P a r i s şi în, zaua d e 1 3 F e b r u a r i e 1 9 1 7 fu a r e s t a t ă de comisaru l serv ic iu lu i de con t r a - sp iona j .

C â n d poli t ia i n t r ă în c e a m e r a ei, Mata-H a r i e r a cu lca tă complec t goală. Nu- i se spuse că o a r e s t e a z ă p e n t r u a s e evi ta uu incident . Ea se scu lă şi cu o l ipsă d e p u d o a r e începu s ă se î m b r a c e în faţa în-t rege i as is tenţe . F u condusă la minis te ­rul de război u n d e îi fu p r e d a t m a n d a t u l de a r e s t a r e . F ă c â n d u - s e că n u în ţe lege căp i t anu l L a d o u x , şeful s e rv i c iu lu i d e coii t ra-ьріопаі îi puse u r m ă t o a r e a î n t r e ­bări» :

— Mai î n t â i să n e spui „H. 21" , d e când eşti în se rv ic iu l g e r m a n i e i ?

Zăpăci tă , s u r p r i n s ă Ma ta -Hav i se p r ă ­buşi . Avu însă forţa de a s p u n e :

— Dar, d o m n u l e , nu vă în ţe leg ! După ce i se exp l i că fu e x p e d i a t ă la

Sain t -Lazare . . Câ teva zile ma i târziu , fu m u t a t ă în ce lu la No. 12, ece iaş , în ca r e fusese î nch i ­se М-юе Ste inbe i l şi M-me C a i l l a u x . O

celulă vas tă cu 5 p a t u r i : î n mi j loc Mata I l a r i î n c a d r a t ă d e două suror i ce t r e b u ­iau s'o s u p r a v e g h e z e .

ÎNAINTEA CONSILIULUI D E RĂZBOI

S'au găsi t în c o r e s p o n d e n ţ a ei, scr isor i d s la o t i ţ e r i , av i a to r i şi no tab i l i t ă ţ i l e pa­r iz iene.

O sc r i soare e m a n a d e la un min i s t ru d e război. . .

Acuza ţ i i l e sunt mul t ip l e , M a t a - H a r i nu se d e c o n c e r t e a z ă n ic iodată , cu toa t ă gra­v i ta tea lor .

S e n i n ă t a t e a ei d e z a r m e a z ă p e toţi cei ce-o p r ivesc . Recunoaş t e a fi p r imi t 3 0 0 0 0 mărc i , d e la şeful sp iona ju lu i ger­man , i n să aceas t a p e n t r u f avorur i l e a-corda te . „Nic ioda tă nu i se d a ma i pu­l in" ; Motivele p e n t r u ca r e se găsea în­t o t d e a u n a în in t imi t a t ea mi l i ta r i lor , Ma­ta -Har i r ă s p u n d e a că oameni i ce nu u-p a r ţ i n e a u a r m a t e i , n 'o in t e resa . Of i ţ e ru l în cehii ei es te o fiinţă supe r ioa r ă , uu om ca re t r ă e ş t e în p l ină epopee , fără s'o i m r e s e z e ţ a r a lui , căci r ăzbo in icu l for­mează o r a să spec ia lă ca re p l a n e a z ă d'a-sup ra celor la ţi mur i t o r i . Şi c â n d judecă ­tor i i cons ideră s u m e l e p r imi t e nu ca p r e ţ al f avorur i lo r ei, ci ca " sa la r iu d e spioa-nă , a tunc i p r iv i r i l e ei devin imedia t as­p re , d u ş m ă n o a s e şi d i sp r e ţu i t oa r e , ges­tu r i l e sa le au o i m p e r t i n e n ţ ă t e a t r a l ă , i o t u l este s tud ia t , t o tu l es te ca lcula t .

Şi d a c ă d o r i n ţ a e i e r a d e a seduce nu ­mai m i l i t a r i şi o a m e n i . p o l i t i c i în loc de banche r i şi mi l ionar i , aceas t a a s igu ra e a surâzând , că „cei ma i boga ţ i nu sun t tot­d e a u n a cei m a i g e n e r o ş i Î F „d in toa t e punc te l e de v e d e r e of i ţer i i p l a n e a z ă asu­p r a ce lor la l ţ i oameni" . . . e r a e t e r n u l e i r e . frem.

„Cur t i zană , da , o măr tur i sesc . . . spioa-uă, n ic ioda tă !".

A tunc i l iniş t i t p r e z i d e n t u l îi s p u n e : — La P a r i s insă simţitodu-vă s u p r a v e ­

ghea t ă , p i e r d u t ă , va veni t idea s ă vă pu­ne ţ i in se rv ic iu l sp iona ju lu i f rancez. D a dat-i aceas t a pa l idă , b a l e r i n a tăcu, e s t e si l i tă să r e c u n o a s c ă

D e aci încolo acuza ţ i i l e dev in ma i gre le , ca niş te lov i tu r i d e ciocan, nec ru ­ţ ă t o a r e M a t a - H a r i n u m a i e s igu ră p e sine.

S'a oferi t a p l eca în Belgia cu u n plic, a r ă m a s în Span ia p ro f i t ând de p l i ­cul c e i se înc red in ţ a se . Aces t p l ic e r a des t ina t u n u i a g e n t a l F r a n ţ e i l a Bru­xel les ; a g e n t u l a fost împuşca t de ge rman i .

S'a s tabi l i t în cu r su l d e s b a t e r i l o r că M a t a - l l a r i ch ia r d i n z iua d e c l a r ă r e i răz­bo iu lu i d e j u n a s e în t ê t - à - t ê te cu prefec­tu l pol i ţ ie i d i n Ber l in , e r a d e m u l t î a servic iu l ge rman ie i , că e r a i m a t r i c u l a t ă sub n u m ă r u l „11. 2 1 " în con t roa l e l e spio­na ju lu i g e r m a n , că se î n t r e ţ i n u s e di rect , în a f a ră t e r i t o r iu lu i f rancez cu cele m a i îna l t e pe r sona l i t ă ţ i i uamice , şefii no to r i i a i sp iona ju lu i g e r m a n , că p r imi se d i n g e r m a n i a d in M a r t i e 1916 s u m e i m p o r ­t a n t e ca p re ţ a l i n fo rma ţ iun i lo r fu rn i ­za te de la şefi lor sp iona ju lu i g e r m a n .

A v o c a t u l în p l e d o a r i a sa n u p u t u con­vinge p e j u d e c ă t o r i . Apo i consi l iu l d e război în u n a n i m i t a t e p r o n u n ţ a p e d e a p ­sa la m o a r t e .

I a c i t i r ea sen t in ţe i M a t a - H a r i s u r â d e t ă cu ' a , l iniş t i tă , sen ină , a p r o a p e indi fe­r en t ă .

M a t a - H a r i t r e b u i a eă se aştepte i a c h i t a r e , p e n t r u c ă ş t ia c ă a t â t l a r

câ t şi în s t r ă i n ă t a t e , foarte mari m ţe i o t e r v e n e a u î n f a v o a r e a sa. Ş i J aces te i n f l u e n ţ e s 'au p r o d u s , Poinc p u t u furn iza p r o b a că p r i n t r e inform ţ i i le f u r n i z a t e d e s p i o a n ă сеттлма?/ af la şi a c e a ce p r i v e a ofens iva frac d in p r i m ă v a r a lu i 1 9 1 6 . Şi prezid r e p u b l i c e ! d ă d u să î n ţ e l e a g ă solie. lor că în c l ipa c â n d a ţ â ţ i soldaţi f i cezi c ă d e a u în fa ţa d u ş m a n u l u i , ш tea g r a ţ i a sp ioana ce-a a t a c a pe la şp

Or i , p r i n t r e so l ic i ta tor i se găsea ş i . z i dcn tu l cons i l iu lu i de min iş t r i al (Oii dei V a u d e r L inden , ace la ş ce tolen ca în ţara sa şi sub ochi i săi, s ă seţ leze d o u ă p r i n c i p a l e c e n t r e de g e r m a n .

IN Î N C H I S O A R E

Medicul închisoarea poves teau ind i fe ren ţa ei . E c h e m a t a d e s e a d ce r e c ă r ţ i d e citit . Ea c i teş te poezii.

O d a t á îi c e r e nied .cuiui carji des] amor şi a r t ă , o c a r t e bud ică , carejBT va t ă să d i s p r e ţ u e ş t i totul . . .

Suf le tu l e i se p r e g ă t e a sâ infinite t i inul supl ic iu cu o b r a v u r ă plină <te| pi' ' ' ţ .

Îşi d a seama că e p i e r d u t a ; triata,| vida, sora M a r i a c â n t a s o distreze roagă să d a n s e z e p e n t r u ea şi Mala-JI dansează , apo i î ncepe să su râdă şi ii vine ca lmă .

E X E C U Ţ I A

In d i m i n e a ţ a zilei execu ţ i e i 15 ^ brie 1 9 1 7 c â n d i n t r a r ă în celulă a o d e ş t e p t a şi a o anunţa că „ora áj sit''... avoca tu l s e a p r o p i e de ea şji-i • bi incet .

D e o d a t ă ea i sbucn i în râs ; un rrâsj cabru , de n e u i t a t , neveros imi l , mir t r euga as i s t en ţă . Şi p e n t r u a nu iifi.i di'ppi n e b u n ă l ă m u r i as i s ten ţa : ce mă s t a tue ş t e d. C l u n e t реп^И^ ueficiu ele a r t . 2 1 , să dec la r ca 6«iun| sârcinată . . . Să n u m o r i d e râs'... r â d e a d in t o a t ă iniima. D o r m e a m atât de un ie , altădată s n j i e r t a t i i imănu ia s ă m ă scoale aşaj v r e m e

C e ob i ce iu şi ă s t a d e a executa pe<j den ina ţ i in zor i J... Iu Ind i a uu Щ Моаічеа e o c e r e m o n i e ce se celëbtl în p l i n ă zi, in fa ţa m u l ţ i m e i in, cu i a somie ' . . .

Ma ia e r a pe r fec t ca lmă , îşi fădcuj l e ta ince t , e l egan t , l uă un grog, fiún g a r e t e , e r a ca acasă . „Moartea mu-i mic... viaţa de a s e m e n e a , a m u ó ^ B mi, a visu, c e i m p o r t a , l o t u l e iluzie".! Îşi p u d r ă l a t a ş i p i e p t u l . Ш і ш И c l a r a ţ i e , că e s t e î n v i a t ă ; scrieiT scr i sor i şi i ron i c r e c o m a n d ă cauf l va fiica vi sa p r i m e a s c ă scr isoarM saca a m a n t u l u i . La fortul Vincaiœst ce i se citi s e n t i n ţ a , î n a i n t a щоа p â n ă la s t â lp , se fasă legată , lefiuzJ se l ega ochi i , ag i t ă o ba t i s tă în ssen ad io .

Şi când c o m a n d a n t u l r idică sakbia t r u a comanda focul, ea îl privii îlj şi z ise :

„ D o m n u l e , î ţ i mul ţumesc" . . . Щ t o a r e a roş ie se p r ă b u ş i la pămint

Edi t : E u g e n e F a s q u e l l e - Pat

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11