li ii .it11r | ,!

1. Atena i 6intemeierea Atenei. Organizarea societ5trii.Democratia ateniand. Cet[1enia atenianl

2. Mogtenirea Romei / 9Roma - de la Regalitate la Republic5. Republica romand (509-27 i.Hr.). Cetigenii romani

1. Politeismul / 14

2. Alte religii /163. Budismul / 17

4. Iudaismul / 19

5. Cregtinismul lANagterea cre$tinismului. Noul Testament. inve$mra cregtinl. Biserica cregtinl in primul mileniu.RlspAndirea cregtinismului. Persecufiile. Organizarea bisericii creqtine. Marea Schismd

6. Islamul / 25

Arabia inainte de Islam. intemeierea Islamului. Profetul Mahomed. StAlpii religiei islamice. CoranulR[sp6ndirea Islamului. Sunnigi Si Siitt

7. Dialogul intre religii / 28

': t . i: r . .'

f . invdl5mdntul gi literatura / 30invdl[mAntul gi educatria. Literatura medievali

2. Influenle orientale in Europa medieval[ / 31

3. Arta medievald I 32

Arta romanicd. Arta gotic6. Arta bizantin[. Arta arabE

4. Arta medievalE romAneascl intre Occident gi Orient / 38

,: : ,11

1. Cauzele Reformei / 402. Bisericile protestante. Rlspdndirea Reformei / 42

Biserica luteran5 sau evanghelicd. Biserica reformatE a lui Zwingli. Biserica reformatl intemeiatl de

Calvin. Biserica anglicanl3. Reforma catolic[ sau Contrareforma / 45

1. Iluminismul in Franla / 48REsp6ndirea Iluminismului

2. Principii gi valori noi in societate i 50Critica Ye chiului Re gim. Ideile Iluminismului politic

3. Despotismul luminat / 52

1. Modernizarea in Europa qi contrastele ei I 56

Contrastele industrializlrii. Aspecte sociale Ei politice. Dominatria Europei asupra lumii2. Civilizatriile asiatice gi africane in fitra modernizlrii / 59

Asia. Civilizalia afuicand3. S.U.A. - putere mondiald / 62

Factorii progresului economic. Afirmarea puterii mondiale a S.U.A.

I t3

:i.::\;]i'l.ttli:llj.,ii]i.ii...:]\::i::.i\.]\.:1..-'1. Crearea statului nagional romin modern / 66

Unirea Principatelor. Reformele din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Instaurarea monarhieiconstitutionale. Adoptarea primei constitutii interne

2. Independenla de stat a Rom0ruei I 69Proclamarea Independentrei. Rdzboiul de Independenld

,.1. 1-

1. Cauzele primului rdzboi mondial I 72

2. inceputul rdzboilb,ti I 73

Raportul de forle: caracterul r[zboiului. Principalele fronturi gi bdtnlii (1914-1916). Rizboiul naral.

Iegirea Rusiei din rizboi. Prdbugirea frontului de est. Victoriile Antantei. SfArgitul rdzboiului.Bilantrul

Rdzboiului

1. Tratatele de pace qi urmdrile lor / 80

Constiruirea sistemului politic Paris-Versailles. Noile state

2. Destindere Ei tensiuni in relagiile interna(ionale I 82

Relaliile franco-germane gi problema reparatiilor. Acliuni de menfinere a pdcii

3. Focare de rdzboi qi crize politice / 84

Crearea focarelor de r5zboi. incllcarea prevederilor Tratatului de pace de la Versailles de c[treGermania. Crearea Axei Berlin-Roma-Tokio gi a Pacfului Anticomintern. Crizele politice din anul

1938. Pactul Ribbentrop-Molotov

:

1. Regimuri democratice / 88

2. Regimuri totalitare / 89

Fascismul. Nazismul. Regimul politic bolgwic. Extinderea regimurilor comuniste. R5zboiul rece.

Pr[bugirea regimurilor comuniste

1. Cauzele rlzboiului. Primii ani de rdboi (1939-1941) I 96

Rdzboiul total. Rdzboiul-fulger. infrAngerea Poloniei. Rdzboiul in vest. Invadarea sud-esnrlui Europei.

Atacul asupra Uniunii Sovietice. Statele Unite in r[zboi3. Victoria Naliunilor Unite / 99

Coalitia Naliunilor Unite. Operaliunile militare din nordul Africii. Schimbdri pe frontul de est. Ofensivajaponez[ in Extremul Orient. Holocaust-ul. Victoriile coaliliei antifasciste in Europa (1944-1945).

Scoaterea Italiei din rdzboi. Debarcarea in Normandia. Al doilea front in Europa. Ofensiva sovieticlpe frontul de est. Capitularea Germaniei. Victoria alialilor in Extremul Orient. Capitularea Japoniei.

Urm[rile r[zboiului

1. Economia, societatea qi politica / 106

Reconstrucfia economic5. Rdzboiul rece. Blocurile militare. Societrtea civild gi drepturile omului.

Mass-media in lumea postbelicd

2. Uniunea Europend - parteneriat gi integrare /108

Origini. Extinderea Comunitdlii Europene. Cetilenia in contextul Uniunii Europene. Diversitate

cultural5 gi minoritEtri. RomAnia gi integrarea european[

114

CAPITOLUT T

\J

DHMOC .&TIA ANTICA

.I,-1: .i,',, 1-,.. '. t. .' ''r .:i..;; ;i: , ;'':

i: :if.,lt, ..t .;,i

Democralia anticl, in ciuda faptului clprezenta diverse carente, a intruchipat,in premier[ pe plan istoric, idealullibert[1ii gi al responsabilit[[ii civice a

omului. Astfel, libertatea bazatd pe

imparlialitatea legilor, pe competentlgi prestigiul moral al celor ce aspirau

la demnitlli publice justificl modeluldemocratic greco-roman pentrucontemporaneitate.

Atena Parthenos (,,Fecioara"),fiica lui Zrus, zeitra inlelepciunii Ei

protectoarea cetdfii

CETATEA DEFINMA DEARISTC,TEL

Cetatea este o tntwdrdsire desdvArSitd, pecare o alcdtuiesc mai multe state. EasfipilneSte mijloacele pentru a face faldpropriilor nevoi gi - fie-mi ingdduit s-ospun - tSi atinge scopul. Cetatea s-a iitdin nevoia de a ffdi gi ddinuie pentru caoamenii sdpoatd duce o vialdfericitd, ceea

ce ne face sd spunem cd cetatea fericitdexistd prin fuudSi rdnduiala Firii, la fel cacele dintdi tntovdrdsiri.

Aristotel, Stntul atenienilor

C SilGII,,.I

1. ATENA

interneie re a At en ei. Organizare a s o cietdlii

in secolul al VIII-lea i.Hr., forma d.e organizare politic[in Grecia era polis-ul (cetatea-stat), creatrie original[ a

grecilor, unic[ in lumea antic[. Fiecare cet[tean avea propriieroi $i zei protectori clrora le erau dedicate temple.Protectoarea cet[(ii celei mai mari din Atica erazeitraAthena.

Atena a fost fondatl de ionieni la sfArgitul secolului alIX-lea i.Hr., in Peninsula Atica, purta numele zeigeiprotectoare, iar Tezeu era eroul ei legendar.

In primele secole ale existentrei cet[trii, regimul poli-tic atenian avea un caracter aristocratic. Aceasta deoareceprincipalele decizii erau luate de aristocra[ia gentilicI(eupatrizii) care igi exercita drepturile politice ocupdndfuncliile de arhontri (magistrali). Dintre eupatrizi erau alegimembrii Sfatului bltrdnilor (Areopagul). Ei erau mariproprietari de plminturi gi sclavi, implrtreau dreptatea gi

cuno$teau legile, ce nu erau scrise, $i pe care le transmiteaudin tat[ in fiu.

Demosul (poporul), constituit din mici proprietari,negustori, me$te$ugari gi metecii (oameni liberi, dar strlini,din alte cetlti) nu aveau acces la conducerea polis-ului. Sclavii,considerati simple,,unelte vorbitoare", erau proprietateacet5tenilor fiind total lipsitri de drepturi.

Lupta poporului liber, declangati in secolul al VII-lea i.Hra avut ca rezultat apariEia, la Atena, a primului sistem politicdemocratic din istorie.

Democra{i.a ateniand

Originile sistemului democratic grecesc trebuie clutatela Atena, in formele de guvernare colectivI ale polis-ului,forme care s-au consolidat pe parcursul secolului al Vl-lea i.Hr.Spre deosebire de regimul aristocratic, cel democratic era

fundamentat pe legi scrise qi pe o participare largl a cet[tenilorla conducerea statului. Prima constitutie a Atenei - cea datlde Solon in anul 594 i.Hr. - qi care a rlmas in vigoare timpde 80 de ani, a impletit puterea intre 9 arhontri, Areopag gi

Adunarea poporului, iar pe atenieni i-a implrlit in 4 categorii,dup[ avere. A creat un nou organ, Sfrtul celor 400 (Buld), cumembri, desemnafi prin tragere la sor1i, gi un tribunal popular(Heliaia), unde putea iryea acces orice cet51ean. in acelagi timp,prevederile ei fEceau, inci, multe concesii eupatrizilor.

Clistene, fondato rul adafirat ei demo cmlii ateniene, a aj uns

la putere in anul 508 i.Hr. gi a continuat reformele inceputede Solon. El a restrdns atributriile Areopagului, cefilenii atenieni

6

Atica gi cetatea Atenei

Solon, remarcabil om politic Ei poetatenian

SITUATIA DEMOSIJLTII iNPREAJMA REFORMEI.OR LUI

SOI.ON

Pdmdntul era tn tntregime tn mdinilecdtorva oameni, pulini la numir. Cei carenu-Si pldteau arenda erau dusi tn robie -ei Si copiii lor. Cdci pdnd la Solon,danrnicii chezdsuiau plata datoriilor cuinsdgi penoana lor. Solon a fost cel dintdiocrotitor alpoporului. Ei bine, dintre toatenecazurile pilejuite de Constituyie, aceastdsclavie apdsa mai greu decdt orice peumerii oamenilor care mai aveau Si multealte pricini de nemullumire, tntrucdt - casd le spunem lucrurilor pe nume - multrimeanu avea nici un drept.

Aristotel, Politica

Pericle, strateg al Atenei(444-429 i.Hr.)

Copie romand, Muzeul Britanic

au fost impe(di in 100 de circumscriptrii teritoriale (deme) pe

care le-a grupat in 10 triburi, pentru a $terge deosebirile bazatepe naqtere sau avere. A sporit rolul Sfatului, mdrit la 500 de

membri, ficindu-l accesibil tuturcr cet[(enilor atenieni. Adunareapoporului (kclesia) a fost investit[ cu drepturi suverane. Di-verse functii - ca aceea de arhonte - au devenit pur onorifice.Spre a-qi ap[ra reformele a instituit ostracismul, procedurlexclusiv atenianl, prin care un cetltean devenit prea popular,prea influent sau care era b[nuit cI aspir[ sI devinl tiran,putea fi exilat. in fiecare an, Adunarea poporului era intrebatldacd avea asemenea blnuieli. incazafirmativ, cetepnii scriaupe un ciob de vas (ostrakon) numele in cauz[; dacl 6 000 de

cetltreni scriau acela$i nurne, persoana respectivI era trimislin exil pe timp de 10 ani. Ostracizarea era doar o mlsur[preventivX, nu o pedeapsS. Cei ostracizali nu igi pierdeauprin aceasta drepturile politice, patrimoniul sau onorabilitatea.Aceastl procedurd a fost practicatl doar de 10 ori in decurs de

90 de ani - pAn[ in anul 417 i.Hr. - cind ostracismul a fostabrogat. O alt[ institulie era Colegiul strategilor cu atribu[iimilitare.

Democralia atenian[ atinge apogeul in timpul lui Pericle(500-429 i.Hr.), om politic $i orator, nepot al lui Clistene. Afost ales de 15 ori strateg al Atenei, intre anii 443-429 i.Hr. insecolul lui Pericle, Constituyia organiza intreaga viafI a Atenei

- politic[, social[, administrativ[, juridicl gi militar[ - pe

baza suveranitltii poporului. Adunarea poporului era cel maiimportant organ al puterii de stat, cu atribu[ii legislative, execu-

tive qi judecltoregti, unde erau reprezentali to[i cet[lenii,blrbafi, care impliniseri vtrsta de 20 de ani. Pentru a lua ohotlrAre mai importantd era nevoie de 6 000 de votanfi (dincei 40 000 de cet5feni atenieni).

Consiliul celor 500 (Buld), subordonat Adunlriipoporului, era compus din cet[teni care impliniser[ virsta de

30 de ani cite 50 de fiecare trib, tragi la sorfi. Acegtia, aleclror mandate erau de un an, preglteau lucrlrile Adunlrii qi

ordinea de zia qedinfelor, indeplineau gi controlau toate func(iileadministrative, ocupdndu-se de rezolvarea prcblemelor curente.

Magistrafii, alegi pe timp de un an, reprezentau puterea

executiv[. in ierarhia func(ionarilor civili primul loc il ocupau

arhonlii. Cei9 arhonsi (la care Clistene adlugase pe al zecelea),aleqi prin tragere la sor(i, se ocupau fiecare de cdte un trib gi

de aplicarea legilor.Funcliile militare de comandl reveneau celor l0 strategi,

alegi de Adunare, care spre deosebire de arhonfi, puteau fi-^^l^.; ,{^ 'm6; -"1+- ^-i A +*iL"+i^ ^-:-^i-^1X n a+-a+^nil^- ^TCAIt,U rlr 111a1 llrurrt lJrr. ArrrDUlra prrftulpana a srrareBllor elaaplrarea militar[ a statului, dar influenfa lor in toate domeniile

treburilor statului era considerabil[. Aceasta explici qi faptulc[ kricle a fost conducltorul unic al Atenei, calitatea lui fiind

:.Far.dLC{.:....1!#ffi

Regimul politic atenian(secolul al V-lea i.Hr.)

PERICLE DESPRE DEMOCRATIAATEI{IANA

Corutitulia noastrd nu imitd legile vecinilornoStri, ci mai degrabd noi tnSine suntentun exentplu de urmat [...] deoarece snnileste, la noi, condus tn interesul tuturor Sinu al unei minoritdli, regimul nostru se

rutme$te democralie ; egalitatea esteasiguratd de legi, iar tn ceea ce privegeparticiparea l.a viaya publicd, bogdlia este

rnai pulin importantd, fiecare este judecatdupd meritele sale. Libertatea este regulanoastrd tn conducerea cetdlii.

Tucidide,Istoria rdzboittlui p e lop one s iac

cea de prim-strateg. Spre deosebire de togi ceilalli funcfionariai statului, strategii erau singurii care nu prezentau dlri de

seaml anuale Adunlrii poporului.Administrarea justitiei revenea Adunlrii poporului.

Instanfa judiciard supreml era tribunalul (Heliaia), constituitddin 6 000 de jura(i, traqi la sorfi din listele propuse de cele 10

triburi. Nu existau judecltori sau iilrocati de profesie. Nu existaun cod de legi sistematizat, iar un proces putea fi pornit dininitiativa unui simplu cet[tean, gi nu a unui magistrat.

Cetdlenia ateniand

in Atena, calitatea de cetSfean revenea doar celor nlscu(idin ambii plrinli atenieni. lnsuqi cuvintul desemna ,,omulcet[trii", adicd acel membru al societ[1ii, liber din punct de

vedere juridic, cu drepturi depline, fundamentate insl nu pe

avere, ci pe origine.Metecii, degi liberi, adesea originari din alte polis-uri

grecegti, nu iryeau statutul de cet5treni. Ei pllteau o taxl pentrua locui gi desflqura activitdti in Atena gi participau, in caz de

mare primejdie, la aplrarea cetltii.Calitatea de cet[tren, oblinutl la vArsta de 20 de ani,

atrlgea dupd sine drepturi ca : proprietatea asupra pdmintului,participareala dezbaterile Adunlrii gi votarea hot[rArilor ei,posibilitatea de a fi ales judecltor sau de a avea alte functrii.

Cet[lenilor le reveneau gi anumite obligatrii, cum ar fiplata impozitului gi participarea la apdrarea cetIlii.

Introducerea, de cltre Pericle, a unei indemnizafii pentrucei care luau parte la lucrdrile Adunlrii oferea cet[trenilor slraciposibilitatea de a-gi exercita drepturile politice.

Faptul cI metecii, femeile gi sclavii erau excluqi din vialapoliticl confer[ democrafiei ateniene un caracter limitat.

:!::1.:,:,.:r:r: i,;::::= ::rii::91 :

.:llt . -

:r ' 'e*,i* ',1'= r' i.i ' L r'a*!;*rrd,;r '';i.,.rtf*r.i.. t',-i,ti .:l ..r. IJXjlII!,e ,, l

'"'.P ii P:5P'* j-ffi il w*,ry Hrrdl. __ ZA g tr{ srr.rara tr]

^*f, lg *ff {sUi;1,,. ECCLESIA(t*tffiopoporutul)

arhonte : magistrat atenian, la inceput ales,

apoi tras la sorfi, in timpul lui Pericle. Atribuliilelui erau mai ales religioase gi juridice ;

constitt$ie : lege fundamentald a unui stat care

cuprinde elementele de bazd ale organizlrii acestuia

(atributriile institutriilor, drepturile Ei libertStrile

cet5lenilor) ;

democmtrie (gr. demos - popor, lcrotos - puterc) =regim politic in care puterea este exercitati de

popor;meteci (gr. menikos - strlin) : nume dat

sfiSinilor stabiliti la Atena, care nu aveau nici unfel de drepturi politice.

Agora, piala publicl in Atena anticl, unde aveau locdezbateri politice, procese sau festivaluri

(secolul al Vl-lea i.Hr.)

I

Lupoaica de pe Capitoliu - sirnbolulCet[tii Eterne, Roma

(brorz etrusc din secolul al V-lea i.Hr. -copiii au fost addugagi in secolul al XVI-lea)

Patrician : imbrdcat in tog5, trinAnd inbrale busturile strtrmoqilor sdi(Muzeul Capitoliului, Roma)

2. MOSTENTREA ROMEI

Roma - de la Regalitate la Republicd

Epopeea militarl romanl, desfiguratl metodic de-a lungula $apte secole, a fficut dintr-un mic orag-stat stlpAnul celuimai intins imperiu cunoscut in istorie.

Cetatea Romei a fost intemeiatd, potrivit tradiliei, deRomulus qi Remus, la 2l aprtlie 753 i.Hr., pe locul unui altora$ - Pallatinum, fondat de greci. Situat[ pe raul Tibru gi

plasat[ pe $apte coline, Roma era centrul unde se intdlneaulatinii, sabinii gi etruscii. La conducerea ei s-au succedat $apteregi, ultimii trei de origine etruscl. in urma unei revolte, regeleThrquinius Superbus a fost inl5turat, instaurAndu-se republica.

in epoca regalitdgii (753-5Og i.Hr.), populagia Romei eraimp[rtrit[ in trei triburi, corespunzind probabil populagiilorlatin[, sabinl gi etrusc[. Fiecare trib era implrgit inzece curii,iar fiecare curie era impdr[iffi in zece gintri.

Dintr-o gintl - avind ca gef un membru mai in vArst[ -fficeau parte toli cei care descindeau dintr-un strlmoq comun(real sau legendar), care purtau acelagi nume, practicau acelaqicult qi aveau drept la succesiune. Ginta se implrlea in maimulte ramuri (familii); initrial, tatdl Qtater familias) avea oputere aproape absolutl asupra membrilor familiei, bunurilormateriale gi sclavilor pe care aceasta ii delinea. Din c[peteniilefamiliilor qi gintrilor s-a constituit clasa aristocratriei gentilice,apatricienilor.

Membrii celor 30 de curii - blrbatii sub arme - se inffuneauin 30 de adunlri separate, numite comitrii cuiate. Aceste adunlri- convocate qi prezidate de rege - hot[rau asupra problemelorimportante cum ar fi: propunerea legilor, declararea rlzboiului,condamnarea la moarte a unui cetilean roman.

Comiliile alegeau regele, dar activitatea luiera controlatl de Senat, compus in epocaregalitllii din 300 de patricieni. Regele eracomandantul gef al armatei, judecltor supremgi mare preot.

Plebeii (mici proprietari, negustori,me$te$ugari) erau oameni liberi, cu drept de aposeda plmint, de a incheia actejuridice qi cuobligalia de a presta serviciul militar. in schimb,in aceast[ primi perioadl a istoriei romane,plebeii nu participau la conducerea cet[trii.Adunlrile politice ale plebei vor aplrea dupl olurgl gi suslinutl lupt5, incepdnd cu secolul alV-lea i.Hr.

I

Cetatea Romei