Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
-
Upload
bucur-elena -
Category
Documents
-
view
244 -
download
0
Transcript of Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
1/30
PROIECT
TURISM
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
2/30
-2008-
DEZVOLTAREA UNEIPENSIUNI
2
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
3/30
INTRODUCERE
Turismul reprezinta activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea pe jossau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreti sau interesante dintr-un anumit punct de
vedere(DEX). Aceasta activitate a fost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara
zonei n care cineva triete sau muncete, de la cltorii de o zi pn la vacane n strintate.
Din punct de vedere etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour
(cltorie), care a fost creat n Anglia n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de a voiaja n
Europa, n general, i n Frana, n special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor
europene, cu sensul de cltorie de agrement.
Turismul a fost, n timp, obiectul a numeroase studii, muli autori ncercnd s-l defineasc. n
1905, R. Guyer-Freuler arta c turismul, n sensul modern al cuvntului, este un fenomen al timpurilor
noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i schimbarea mediului de via, pe naterea
i dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseile naturii. Profesorul elveian W.
Hunziker a elaborat n 1940 o definiie a turismului, acceptat pe plan mondial: Turismul este
ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului
lor, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate
lucrativ oarecare. Dicionarul Enciclopedic Romn propune urmtoarea definiie a turismului:
Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de
transport, a unor distane, pentru vizitarea regiunilor pitoreti, a localitilor, a obiectivelor culturale,
economice, istorice, etc.
Aadar, prin turism se nelege, n primul rnd, ansamblul de activiti prin care omul i petrece
timpul liber cltorind n alt localitate sau ar pentru a vizita oameni i locuri, monumente i muzee,pentru a-i mbogi cunotinele generale, pentru a se distra i a face sport, pentru odihn sau tratament
etc., iar n al doilea rnd industria creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiti la locul
de destinaie, la un nalt nivel calitativ, i n condiiile proteciei i conservrii resurselor turistice, n
special, i a mediului nconjurtor, n general.
3
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
4/30
Tipuri de turism:
Turismul cultural
Agroturismul
Turismul de sntate
Turismul de afaceri
Turismul sportiv
Turismul de sejur
Turismul de circuit
Turismul de tranzit
Agroturismul este acea forma de turism n care persoana (sau grupul) se deplaseaz, cazeaz i
i desfoar activitatea ntr-un cadru natural, n mediul rural.
Agroturismul este capabil s valorifice excedentul de cazare existent n gospodria rneasc
prin implicarea turitilor n viaa gospodriei i furnizarea acestora de servicii si activiti (mas, cazare,
interaciune cu mediul socio-natural) proprii gospodriei rneti, fr a-i conturba acesteia specificul.
Teritoriul Romniei prezint: o mare varietate de valori culturale istorice - arta popular, etnografie,
folclor, tradiii, vestigii istorice - un cadru natural armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat i
pitoresc. Toate acestea sunt valene ale turismului rural romnesc n mod special.
Aprute i dezvoltate pe cele mai variate forme de relief nc din vremea traco-dacilor, aezrile rurale
romneti au pstrat i mai pstreaz nc n bun msur datinile i obiceiurile strvechi, un bogat i
variat folclor, elemente originale de etnografie i artizanat, ce pot fi valorificate turistic n cadrul unei
strategii de organizare i dezvoltarea turismului rural.
Turismul rural n ara noastr se practic din totdeauna, dar spontan, sporadic, ntmpltor, i mai ales
neorganizat; forma sa de materializare o reprezint, ncepnd cu anii 20-30, cazare la ceteni a
vizitatorilor ocazionali a unie aezri rurale.
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Agroturismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agroturismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turism -
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
5/30
Primele ncercri de turism organizat s-au realizat n anii 1967-1968, pentru grupuri de turiti aflai pe
litoralul romnesc al Mrii Negre. Se pare c fost un nceput promitor , cci n anul 1972 Ministerul
Turismului elaboreaz ordinal 297/1972, urmare cruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistic
interanional procedeaz la identificare ai selectarea unor localiti rurale representative pentru satele
romneti ce urmau a fi lansate n turism. n urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judeene
de turism i organele administraiei locale s-a atabilit c pot fi introduse n turismul intern i
internaional circa 118 localiti rurale.
Cu ncepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numrul 744/1973 se declarau ,
experimental, sate de inters turistic, demumite sate turistice, urmtoarele 14 localiti: Leteti (Arge),
Fundata i irmea (Braov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol i Crian (Tulcea), Raco (Timi),
Sfntu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Vod (Maramure), Vatra Moldoviei (Suceava), Poiana Srat(Bacu), Vaideeni (Vlcea).
n anul urmtor, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turitilor strini n locuinele particulare,
satele turistice devenind nefuncionale pentru turismul internaional. Dat fiind faptul c o parte din satele
turistice amintite au fost incluse n programele cu caracter cultural i folcloric ale Oficiului Naional de
Turism Carpai Bucureti i contracte pe piaa extern, se realizeaz o bre prin intermediul unei
ordonane a fostei puteri politice (cancelaria PCR) pentru satele Lereti, Rucr, Sibiel, Murighiol i
Crian.
Scurta perioad de oficializare a turismului nu a fcut posibil organizarea activitii de turism i nici
amenajarea corespunztoare a satelor turistice. n multe localiti nu s-au omologat gospodriile care
ntruneau condiiile de cazare (Rucr, Vatra Moldoviei, Vaideeni), n altele cazarea tuirtilor romni se
fcea n mod neorganizat i fr o eviden (Crian, Bogdan Vod, Rucr). Cu foarte mici excepii,
aceast situaie a dinuit pn n annul 1989.
ncepnd cu anul 1990, interesul pentru turismul rural reapare. Se dezvolta diverse asociaii iorganisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea i dezvoltarea turismului n zonele rurale. Una
din acestea este Federaia Romn entru Dezvolatare Montan (1990), care i propune sprijinirea sub
toate formele a locuitorilor din zona montan, inclusiv prin promovarea, organizarea i dezvoltarea
agroturismului. Urmeaz Agenia Romn pentru Agroturism (1995) ce i propune racordarea
5
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
6/30
agroturismului romnesc la sistemul interanional i Asociaia Naional pentru Turism Rural Ecologic
i Cultural din Romnia (ANTREC) 1994 -, membr a Federaiei Europene de Turism Rural
(EUROGTES).
Turismul in UE
Turismul reprezinta una dintre activitatile economice cu cel mai semnificativ potential pentru a
genera crestere si locuri de munca in UE. In acceptiune restransa, turismul contribuie in prezent cu
aproximativ 4% la BIP-ul UE, variind intre 2% intr-o serie de noi state membre si 12% in Malta.
Contributia indirecta a turismului la PIB este mult mai mare, acesta generand indirect mai mult de 10%
din PIB-ul UE si asigurand aproximativ 12% din locurile de munca.
Turismul are o importanta deosebita in ceea ce priveste oferta de locuri de munca destinate tinerilor,
care sunt de doua ori mai numerosi in sectorul turismului decat in restuleconomiei.
In ultimii ani, cresterea ocuparii fortei de munca in sectorul turismului a fost mult mai mare decat in
restul economiei, turismul aducandu-si in mod semnificativ contributia la obiectivul de la Lisabona de a
crea locuri de munca mai numeroase si mai bune. Importanta turismului in cadrul economiei comunitare
ar trebui sa continue sa creasca, asteptandu-se in urmatorii ani o crestere anuala a cererii in materie de
turism de peste 3%.
A gasi echilibrul adecvat intre dezvoltarea autonoma a destinatiilor si protejarea mediului in care se
gasesc acestea, pe de o parte, si dezvoltarea unei activitati economice competitive, pe de alta parte, poateconstitui o provocare. Cu toate acestea, activitatea Grupului pentru un turism durabil a confirmat faptul
ca turismul poate, mai mult decat oricare alta activitate economica, dezvolta sinergii in stransa
interactiune cu mediul si societatea. Aceasta este cu putinta datorita faptului ca dezvoltarea destinatiilor
turistice este strans legata de mediul natural al acestora, de caracteristicile culturale, interactiunea
sociala, securitatea si bunastarea populatiilor locale. Aceste caracteristici fac din turism motorul
principal al conservarii si dezvoltarii destinatiilor - in mod direct, prin sensibilizarea cu privire le acestea
si prin ajutorul pentru venit si, in mod indirect, prin oferirea unei justificari economice pentru furnizarea
de sprijin din alte surse.
Tendintele globale si prioritatile se schimba: mai mult ca oricand, marea provocare pentru
sectorul turismului este de a fi in continuare competitiv, dar si durabil, recunoscand faptul ca, pe termen
lung, competitivitatea depinde de durabilitate. In mod special, schimbarile climatice constituie in prezent
6
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
7/30
un aspect fundamental care impune, de asemenea, industriei turismului sa isi reduca contributia la
emisiile de gaze cu efect de sera, iar destinatiilor sa se adapteze la cerere si la tipurile de turism pe care
le ofera.
Pe viitor, turismul european se va axa pe calitatea experientei turistilor acestia vor realiza ca
destinatiile care acorda o atentie sporita mediului, angajatilor si comunitatilor locale sunt cele care,
foarte probabil, vor manifesta mai multa grija pentru turisti. Integrand aspectele privind durabilitatea in
cadrul activitatii lor, partile interesate din domeniul turismului vor proteja avantajele concurentiale care
fac din Europa cea mai atractiva destinatie turistica din lume vor proteja diversitatea sa intrinseca,
precum si varietatea peisajelor si a culturilor. De asemenea, abordand preocuparile privind dezvoltarea
durabila intr-o maniera responsabila din punct de vedere social, industria turismului va putea oferi
produse si servicii inovatoare, de o calitate si valoare sporita.
Agenda pentru un turism european durabil si competitiv expusa in comunicare reprezinta
indeplinirea unui angajament pe termen lung al Comisiei Europene, angajament sprijinit in continuare de
catre celelalte institutii europene. Aceasta se bazeaza pe raportul Grupului pentru un turism durabil si pe
rezultatele consultarii publice ulterioare. Agenda reprezinta o noua contributie la punerea in aplicare a
Strategiei de la Lisabona revizuite pentru crestere si locuri de munca si a Strategiei revizuite de
dezvoltare durabila.
Pentru a stabili un echilibru adecvat intre bunastarea turistilor, nevoile mediului natural si ale
mediului cultural, precum si dezvoltarea si competitivitatea destinatiilor si a intreprinderilor, este
necesara o abordare politica integrata si globala, in cadrul careia toate partile interesate sa impartaseasca
aceleasi obiective
NOTA BENE
Ministerul Turismului a decis modificarea incadrarii pensiunilor turistice in pensiuni inpensiuni turistice clasificate pe stele si pensiuni agroturistice, clasificate pe flori, cu o capacitate
maxima de cazare de pana la 8 camere. Proprietarii de pensiuni agroturistice vor avea obligatia sa
le ofere turistilor pe care-i gazduiesc numai produse naturale, gatite in bucataria proprie.
agricultura. Proprietarii de pensiuni trebuie sa le asigure oaspetilor si un program de recreere,
7
http://mturism.ro/fileadmin/mturism/comunicare/anunturi_diverse/norma_clasificare_22_mai_2008.dochttp://mturism.ro/fileadmin/mturism/comunicare/anunturi_diverse/norma_clasificare_22_mai_2008.doc -
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
8/30
pentru tot sejurul. Proprietarii si angajatii pensiunilor trebuie sa urmeze cursuri de pregatire
profesionala
Poluarea si turismul
Sectorul turismului va fi unul din primele victime ale incalzirii planetei, dar in
acelasi timp el apare ca una din cauzele care conduc la crestere emisiilor de gaze cu efect de
sera, recunosc responsabilii acestei ramuri de activitate.
Concluzia a fost trasa la Madrid, la o conferinta dedicata mediului. Odata cu inmutirea
calatoriilor cu avionul, cu generalizarea aerului conditionat in hoteluri si case de odihne, turismul devine
un important poluator, alaturi de domenii "cu traditie" in acest sens, precum industria grea sau
transportatorii de marfuri. "Din pacate, turismul este unul din vectorii care determina modificarile declima si care contribuie, prin excesele sale, la procesul de incalzire globala", a recunoscut Francesco
Frangialli, director general al Organizatiei modniale a turimsului (OMT). Anul trecut, intr-o tara straina
si-au petrecut vacantele 842 de milioane de persoane, iar 40 la suta din ei au folosit mijloacele aeriene
de transport, sporind astfel emisiile de gaze nocive".
Desigur, a subliniat el, calatoriile cu avionul nu reprezinta decat 2 procente din aceste emanatii
de CO2, dar aceasta cota va creste. Previziunile agentiilor de turism anunta 1,1 miliarde de voiajuri in
strainatate in 2010 si peste 1,6 miliarde in 2020. Plajele litorale si micile insule tropicale, precum
Maldive, vor fi primele care vor avea de suferit din cauza cresterii temperaturilor.
Nu doar cele prezentate mai sus sunt sursele de poluare ocazionate de turism ci, si vedem in jurul
nostru zi de zi intamplandu-se asta, aruncatul gunoaielor in rauri, la marginea padurilor, a drumurilor etc
8
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
9/30
CAP. 1 PREZENTAREA ZONEI IN CARE SE AFLA PENSIUNEA
DUMITRU RUSU, GOSPODARIE IN BUCOVINA
Scurt istoric
Ocuparea nordului Moldovei, in 1775, dupa Pacea de la Kuciuk Kainargi, s-a produs
intr-un moment dintre cele mai dificile si complexe ale istoriei romanilor. Anexarea viza in fapt
continuarea planurilor imperiale, expansionoste si totodata, incerca sa zadarniceasca acapararea
Principatului de catre Rusia. Habsburgii s-au instalat aici, inca din septembrie 1774, chiar
inainte de a primi incuviintarea oficiala a Portii otomane.
Impropriu denumita Bucovina, cheia Moldovei, avea sa fie timp de aproape un secol si
jumatate sub ocupatie habsburgica. In jurul toponimului Bucovina s-au vehiculat diverse
supozitii. Unele surse considera ca denumirea tinutului ar avea la baza germanul Buche, Buken
land sau Bukowina Tara fagilor. Din pacate unii istorici invoca o etimologie ucraineana
9
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
10/30
sau chiar poloneza a toponimului. Se pare totusi ca termenul slavon buc a dat, intradevar, pe
acela de bucovina cu intelesul de padure de fagi sau faget. Dar numele bucovina desemna,
local, o simpla padure de fagi, nu o zona geografica.
Transformarea apelativului bucovina in toponim, pentru a defini o zona istorica, o
entitate istorico-geografica si administrativa care avea sa insemne intreg tinutul Cernauti, cu
ocolul Cimpulungului pe Ceremus (sau Rusesc), cu circa doua-treimi din tinutul Sucevei si cu
aproape intreg ocolul Cimpulungului Moldovenesc nu s-a facut dintr-odata, ci in mod treptat,
mai ales dupa ce la 1786 zona a fost incorporata in provincia imperiala Galitia. In concluzie,
denumirea tinuturilor a fost fabricata tocmai pentru a distinge fostul teritoriu moldovenesc de
provincia mama.
Initial, teritoriul ocupat era mult mai mare, insa, abia dupa 1779 trupele imperiale s-au
retras pe frontierele stabile care au dainuit pana in 1918; habsburgii administrand o suprafata de
10.442 km2 cu o populatie de circa 75.000 de locuitori si privand Moldova de doua din fostele
sale capitale: Siret si Suceava.
Primul guvernator al tinuturilor a fost generalul Gabriel baron de Splny, care a cautat
prin diverse mijloace, inclusiv inmultirea scolilor primare si latinesti, sa castige simpatia
populatiei. Pe de alta parte, toata polulatia Bucovinei, indiferent de etnie, de la episcop la taran,a fost obligata, in toamna anului1777, sa depuna juramant de credinta fata de imparat.
Dar generalul Splny nu a reusit sa-si duca la indeplinire planul intrucat in anul 1778 a
fost inlocuit cu generalul Karl baron von Enzenberg. Acesta urmarea cu prioritate militarizarea
si germanizarea zonei, dupa modelul austriac si in plan secundar viza continuarea infiintarii de
scoli preponderent cu predare in limba germana.
Prin inaltul prescript imperial din 6 august 1786 imparatul Iosif al II-lea a decreteazaincetarea administratiei militare si inglobarea Bucovinei in administratia Galitiei. Cat timp s-a
aflat sub administratie galitiana, intre1786 si 1849, Bucovina a cunoscut cea mai nefasta
perioada de ocupatie. Dupa anexare, dar mai ales sub administratie galitiana, in zona au fost
colonizati ruteni, hutuli, germani, polonezi, slovaci lipoveni, armeni si chiar maghiari.
10
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
11/30
Campania de deznationalizare a populatiei romanesti a inceput imediat prin interzicerea
limbii romane in scoli si in serviciile publice. Incepand cu anul 1793 a fost suspendat
invatamantul primar ca obiectiv obligatoriu, majoritatea scolilor au fost decretate romano-
carolice iar invatatorii au fost numiti preponderent cei de origine poloneza.
In plan religios, politica de catolicizare initiata de autoritatile galitiene a incercat
descentralizarea si suprimarea bisericii ortodoxe. Astfel, din 1782 un numar de 14 manastiri au
fost desfiintate iar averea acestora a trecut in proprietatea statului. Au ramas sa functioneze, cu
un numar restrans de calugari, doar trei manastiri: Dragomirna, Putna si Sucevita. Din cele peste
400 de parohii, existente initial in Bucovina, pe la 1800 ramasesera doar 207.
Revolutia de la 1848 avea produca schimbari importante pentru Bucovina. La 26 iunie
1848, la Viena, in Adunarea Constituanta, bucovinenii au obtinut 8 mandate si au cerut, printre
alte revendicari, separarea Bucovinei de Galitia si constituirea ei in tara de coroana, autonoma.
Prin constitutia austriaca din 4 martie 1849, Bucovina a fost declarata provincie autonoma a
Casei de Austria, cu titlul de Ducat. Dupa aceasta perioada de timp Bucovina a fost condusa de
contele Rudolf Meran.
Romanii din Bucovina au beneficiat de o viata politica, nationala, religioasa si culturala
proprie. Fruntasii politici bucovineni, incepand cu Dosoftei Herescu, Isaia Balosescu, urmand cuHurmuzachestii, mitropolitul Silvestru si intreaga generatie a marii Uniri, au practicat totdeauna
fata de Viena o politica protestatara.
Pe plan cultural, in toata aceasta perioada, s-au afirmat personalitati de marca, precum
istoricii Eudoxiu Hurmuzachi si Dimitrie Onciul, Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea
Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu si Constantin Morariu, poetul Dimitrie Petrino, pictorul
Epaminonda Bucevschi si compozitorii celebri Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu
Mandicevschi.
Constituirea Consiliului National Roman, in octombrie 1918, va avea un rol important in
realizarea unirii Bucovinei cu Romania. Varful de lance al miscarii prounioniste era alcatuit :
Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor si Sextil Puscariu, din oameni de seama ai locurilor.
11
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
12/30
La 28 noiembrie 1918 s-a organizat un Congres general la Cernauti incadrul caruia s-a
proclamat unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei cu Romania, reparand in acest fel actul
de forta faptuit la 1775. Dupa votarea Constitutiei din 1923, Bucovina a fost integrata in viata
politica si administrativa a Regatului Roman.
Ca urmare a Pactul Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939 intre URSS si
Germania nazista, Romania pierde printre alte teritorii, nordul Bucovinei si tinutul Hertei.
ASEZARE
Astazi Bucovina face parte din Jud. Suceava. Acesta se nvecineaz la nord cu Ucraina, la
vest cu regiunea romn Transilvania, cu judeele Bistria-Nsud i Maramure, de-a lungul
culmilor carpatice. La estul i sudul Sucevei, se afl judeele din Moldova: Iai i Botoani n est,Neam, Harghita i Mure n sud.Bucovina reprezint o sintez a varietii, armoniei i frumuseii
peisajelor romneti, bogia sa de relief, cu muni, podiuri, trectori, dealuri, cmpii, vi, ruri
i lacuri, cu pdurile sale, cu faun i flor.
Carpaii Estici se extind dinspre frontiera ucrainean la nord pn departe, la rul
Prahova, la sud. Acetia, alturi de Subcarpai, ocup cele dou treimi vestice ale Bucovinei, n
timp ce n partea estic se ntinde podiul Sucevei. Regiunea de munte este format dintr-o serie
de obcini paralele, orientat ntr-o direcie aproximativ de la nord la sud. n termeni largi,
climatul regiunii este temperat continental, dar condiiile fizice au creat dou mari sub-categorii:
climatul muntelui i cel al podiului.
Temperaturile medii anuale variaz ntre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestic a
Obcinei Mari i aproape 7-8 grade n podi. Acestea sunt temperaturi joase, n comparaie cu
restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoas. Specifice acestei
zone sunt iernile lungi, cu mult zpad, i verile reci i umede. Precipitaiile medii anuale suntde 700 mm..Rezervaia Codrul Secular de la Sltioara, lng vrful Raru, ncercuiete una din
cele mai vechi pduri ale Romniei, unii copaci avnd peste 400 de ani vechime. Multitudini de
flori slbatice, aezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu nchis, se afl
pe cele mai frumoase ntinderi posibile din ar.
12
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
13/30
Una din rezervaiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante nfloritoare
rare. Acesta e paradisul albinelor i apicultura, una din cele mai vechi ocupaii din Romnia, este
practicat n mare.
Alcatuire geologica
Obcina Mestecanis este alcatuita din roci cristaline si sedimentare (calcare, sisturi
cristaline precambriene, care includ sisturi sericitoase cu benzi de cuartite si insular dolomite,
care ies la iveala ca maguri langa Pojorata, fiind purtatoare de pirite cuprifere)
Obcina Feredeu este dezvoltata pe flis cretacic (in vest) si paleogen (in est);
Obcina Mare se compune din flis cretacic si paleogen (gresii, sisturi bituminoase, calcare,
argile).
Relief. Obcinele Bucovinei
Prima trasatura a Obcinilor Bucovinei o reprezinta inaltimea redusa a reliefului acestora,
care scad de la vest catre est. Se prezinta ca niste culmi prelungi, nu prea inalte (1.000-1.500 m
altitudine), bine impadurite cu molid, dominate de mai multe varfuri de peste 1.300 m altitudine,
fragmentate de vai, in cadrul carora apar mici bazinete depresionare;
-o alta trasatura generala a reliefului o constituie paralelismul culmilor si vailor, pe directia nord-
vest/sud-est, directie concordanta cu cea a componentelor structurale;
-catre nord, Obcina Mestecanis se prelungeste cu Obcina Lucina- o mica subunitate a acesteia, in
care se inregistreaza altitudinea maxima: 1.588 m (Varful Lucina).
-Obcina Feredeu este alcatuita dintr-o culme centrala (1.300-1.400 m altitudine) din care se
desprind culmi secundare (1.000-1.200 m altitudine) cu hogback-uri (in vest) si abrupturi
petrografice si maguri (in est). Altitudinea maxima este de 1.479 m (Varful Pascani); in partea de
nord, Obcina Feredeu se prelungeste cu Obcina Brodinei - o mica subunitate a acesteia;
-in Obcina Mare altitudinile scad de la nord la sud, de la 1.224 m (Varful Sihloaia, care este si
altitudinea maxima), la 899 m in partea centrala (Varful Holm) si 803 m in sud (Varful Cacica).
Obcina Mare se subdivide in trei parti; Obcina Moldovitei (sau Obcina Putnei) in partea de nord,
Obcina Mare propriu-zisa (care constituie culmea principala) in zona centrala si Obcinele
Humorului (in sud/sud-est), care reprezinta un manunchi de culmi joase, paralele, ce coboara
usor catre Podisul Sucevei.
13
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
14/30
Vegetatia
Obcinile Bucovinei sunt acoperite in cea mai mare parte, in special in zona centrala,cu
paduri de fag (Fagus sylvatica) mai ales in partea de est a Obcinei Mari, unde mai apar siexemplare de brad (Abies alba). Mai intalnim specii de mesteacan (Betula verrucosa), plop
(Populus tremula), paltin (Acer pseudoplatanus) etc;
-paduri amestecate (molid, brad si fag) se intalnesc pe versantul vestic al Obcinei Mari,
Depresiunea Moldovita, versantul estic al Obcinei Feredeu si Obcinile Brodinei;
-molidul (Picea abies) are o larga dezvoltare in partea apuseana a Obcinilor;
-in ariile depresionare, pe suprafete intinse, se afla pajisti secundare dominate de paius rosu
(Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), paius (Festucapratensis), pir crestat (Cynosurus cristatus), tremuratoarea (Briza media) s.a;
-mai exista si unele plante rare precum tisa (Taxus baccata), floarea de colt (Leonthopodium
alpinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), mesteacanul pitic (Betula nana), strugurele
ursului (Arctostaphyllos uva-ursi).
Hidrografia Bucovinei :
Obcinile Bucovinei dispun de o retea hidrografica densa, cu debit bogat, principalele artere
hidrografice fiind Moldova cu afluentul sau Moldovita, Suceava si Bistrita Aurie.
Fauna
-fauna Obcinelor Bucovinei este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. Cele
mai bine reprezentate sunt mamiferele: ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis
lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris),
cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);
-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetraourogallus) etc.
Resurse naturale
14
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
15/30
-principalele resurse subsolice ale Obcinilor Bucovinei constau in minereurile de mangan
(Carlibaba), de cupru (Fundu Moldovei, Mestecanis), de fier (Delnita), hidrocarburi si roci utile
pentru constructie (gresii, calcare) si sare gema (Cacica).
POTENTIALUL TURISTIC
Bucovina - provincia nord-estica a Romaniei - este renumita datorita minunatelor fresce
exterioare de pe peretii manastirilor sale. Aceste manastiri, culmi ale artei, cu influente bizantine,
reflecta dezvoltarea civilizatiei Moldovei in secolele al XV-lea si al XVI-lea, sub domnia lui
Stefan cel Mare (1457-1504).Situata ininima Carpatilor, acolo unde batrnele paduri adnci si
praiele vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund n luminisuri si
cocosii de munte cnta triluri desavrsite n soarele care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o
bucata de paradis. Aceasta tara minunata cu o natura si mai minunata, poseda puteri necunoscute
si o stralucire secreta, care dau putere trupului si ncnta sufletul. Bucovina de aur este un dar
ceresc. O lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista, pe care o poti descoperi pur si
simplu la fiecare pas cu privirea
Obiceiuri si traditii in Bucovina
Practicarea vechilor obiceiuri in Bucovina este strans legata de datele unor sarbatori din
calendarul crestin, cum ar fi Craciunul, ziua Sfantului Ioan Botezatorul , Invierea Domnului si
altele, sporindu-le semnificatiile.
Cele mai spectaculoase sunt sabatorile de iarna. Intre 24 decembrie si 7 ianuarie, la
vreamea trecerii anului vechi si inceputul celui nou, se desfasoara o gama bogata si variata de
manifestari artistice cu folclor literar, muzical, si corgrafic, cu o bogata recuzita.
De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri
indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria,
moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai
comunitatii.
O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si,
desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani,
s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne
15
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
16/30
ceremoniale. Ceata mascatilor prezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele
satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o
motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile
strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de
sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite
sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda,
malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii,
frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se
farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui,
atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea
anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul
ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel,chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! " insemnind chiar blana de
urs."
La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de
paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau
secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se
obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei
care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an", ne spune VeraRomaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.
Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung
Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzind o piele de vitel peste o caldare metalica,
in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se asaza o
blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu, director al Muzeului
Etnografic al Bucovinei. De la git in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu
blana, cusuta direct pe haine sau cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta
Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in cetele
bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cit mai colorate,
care poarta pe spate o mantie si pe cap au sepci de genul celor militare, pe care sint lipite sfere
impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc,
16
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
17/30
lovesc pamintul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda
metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul
acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine, cu adevarat, primavara.
"Vindecarea" caprei simbolizeaza sosirea Anului NouUn alt personaj foarte raspindit in cetele
din satele bucovinene este capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate excesiva, prin care
reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului si
al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra se compune din cap, cu maxilar
clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu de cerb sau coarne de
capra se regasesc in partea superioara a mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii decorative
deosebite, la care se folosesc margele, oglinzi, beteala, flori etc. Capra (sau cerbul) este insotita
de personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume
populare. In cursul dansului caprei exista un moment in care animalul se imbolnaveste si cade
la pamint. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem cu capra, dialog care, in unele
localitati este chiar un descintec. Cit timp capra este in agonie, membrii alaiului sint ingrijorati,
dar o data cu insanatosirea animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul
caprei semnifica "moartea" anului care tocmai se incheie si nasterea anului care vine.
Calul inlatura spiritele rele. In zonele sudice, in special ale Bucovinei, se intilneste, la
pragul dintre ani, dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul Etnografic Gura
Humorului, ne spune: "In Bucovina, calutul apare in trupe separate, de caluti, sau caiuti, ori inamestecuri cu alte animale. Cele mai frumoase obiceiuri legate de caluti se intilnesc la
Zvoristea, Dolhesti si Fintinele. Semnificatia este aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de
spiritele rele. Calul este animalul care inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la capatul
grinzilor de la case sint sculptate capete de cai pentru ca inlatura spiritele rele.
Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau artificiale, o
exuberanta de culori, o explozie de bucurie. "Bunghierii" si "uritii"-un elemnet specific
Bucovinei, in cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul, "frumosul" Anului Nou. Bunghieriisint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la Udesti, de imparati la Bosanci, unde exista un
joc, imparatii de Bosanci. "Ei sint o parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor,
oamenilor le era permis sa se revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii nu sint
niciodata mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou", spune Vera Romaniuc
17
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
18/30
Un alt moment semnificativ - Sarbatoarea Pastilor sau invierea Domnului marcheaza si
inceputul primaverii, cu pregatiri deosebite de curatenie in casa si Tn gospodarie, cu focuri
purificatoare.
Femeile pregatesc din timp oua rosii sau inchistrite, cozonaci, pasca, miel, unt, cas asezate in
cosuri speciale, pascarite, acoperite cu cele mai frumoase stergare, care sunt duse la biserica
pentru a fi sfintite in dimineata invierii.
Momentul invierii este marcat prin impuscaturi, odinioara cu sacalusurile (un fel de
tunuri mici cu praf de pusca).In ziua de Pasti se organizau jocuri de oina, tinerii trag clopotele
pentru a avea spor in timpul anului. A doua si a treia zi de Pasti se organizau hore la care
participau tinerii imbracati in cele mai frumoase costume populare, lucrate in timpul iernii.
Acestea erau adevarate parade alefrumusetei si elegantei costumelor populare.In unele
localitati, la Pasti se inaugura scranciobul, prilej de distractie pentru copii si tineri
Obiceiuri calendaristice de peste an sunt si hramurile bisericilor, devenite prilej de
intalnire a rudelor si prietenilor din alte localitati. Ziua hramului este ziua de sfintire a bisericii,
in majoritatea cazurilor o sarbatoare crestina, zi in care, dimineata se oficiaza liturghia care era
urmata de ospat in curtea bisericii. Acum, ospatul se desfasoara la casa fiecarui gospodar care
are invitati. Dupa ospat, tinerii, imbracati in frumoase costume populare, participau la hora
satului(stransurain zona Radauti). Hramurile si horele sunt prilejuri de cunoastere intre oameni,
de a lega prietenii, deaintemeianoi familii. Invitatiile la hram sunt reciproce.
Dintre toate hramurile Bucovinei, cele mai renumite sunt cele de la Suceava, de Sfantul
loan sau Sanzaiene si cel de la Putna, de Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare,
care si-au pastrat caracterul profund religios si national. La acestea, unde rolul cel mai
importantil are serviciul religios savarsit de un sobor de preoti si ierarhi ai locului si invitati,
participa zeci de mii de credinciosi din aproape toate zonele locuite de romani
Momentele principale ale vietii omului sunt marcate de sarbatori deosebite. Obiceiurile din
ciclul vietii, cele referitoare la nastere, nunta, inmormantare sunt cele mai importante prin
unicitatea lor. Desi sunt legate de viata individului, acestea au caracter colectiv, la ele
participand membrii familiei, rudele, vecinii, prietenii. Nasterea unui copil, urmata de botez si
cumatrie este un eveniment important in viata tinerei familii. De la nastere si pana la botez,
chiar si dupa botez au loc practici magice care erau exercitate de moasa, care urmaresc
18
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
19/30
indepartarea raului de noul-nascut si crearea cadrului pentru o viata buna a viitorului copilului.
I se lega la mana un fir de lana rosie care-l ferea de deochi. In prima scalda sau in cea de la
cumatrie, purificare prin apa, i se punea busuioc, ban de argint, flori, pentru a fi sanatos, iubit
de cei din jur, cu noroc. Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie sa aiba unul sau mai
multi nasi care sunt alesi de catre parinti. Acestia vin la cumatrie cu daruri, in special
imbracaminte, pentru finul lor
Nunta este un eveniment important in viata omului datorita unor practici specifice de rit de
trecere la o noua viata, cea de familie. Acest eveniment este insotit de un impresionant
spectacol, ceremonial esential in cadrul vietii si culturii umane. Acesta cuprinde mai multe
momente de pregatire si desfasurare propriu-zisa a acestui eveniment cat si festivitatea in sine,
bogata in fast si culoare: haine de sarbatoare si obiecte specifice: naframa, plosca, baltag, etc.
Un moment special il constituie "schimburile"; vornicelul mirelui aduce miresei
darurile: flori, pieptene, oglinda, tulpan, pantofi, iar mireasa ii trimite mirelui darurile ei:
camasa, brau, naframa. Acestea erau imbracate la cununie.
Un rol important il are luatul zestrei miresei inainte de nunta sau in ziua nuntii Lada de
zestre cu piese de port si tesaturi variate: scoarte, laicere, grindarase, perine sunt purtate de
vatajei in acompaniamentul muzicii, ce strigaturi si chiuituri, incarcate in caruta si duse la
casamirelui. in ziua nuntii mirii, fiecare la casa lui, isi ia iertaciune de la parinti si de la celelalte
rude si pleaca la cununie.
Inhobotatul miresei, schimbarea gatelii capului, din dimineata nuntii, marcheaza
trecerea miresei de la statutul de fata la cel de nevasta, moment cu reguli traditionale
prestabilite care nu pot fiincalcate
Torsul fibelor textile si tesutul acestora au constituit ocupatii principale ale femeilor
bucovinence. Razboiul de tesut sau staticele era nelipsit in orice casa. Tesutul, ca mestesug
casnic, a fost practicat pentru necesitatile familiei, dar si pentru comert.
Cele mai numeroase sunt tesaturile decorative care impodobesc interiorul locuintei. Se tes
scoarte, laicere, paretare din lina colorata, cu motive geometrice sau florale, stergare pentru
decorul interioarelor sau pentru ceremonialul nuntii sau al inmormantarii.
Materia de baza, inul, canepa si lana care se torceau in fire, se spalau, se torceau si se teseau
devenind panza pentru camasi, fete de masa, stergare, scoarte si laicere. Culorile fibrelor
19
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
20/30
vegetale si animale se obtineau din plante (coji de ceapa, coji de nuca, flori ed tei, coaja de arin
etc.).
Olaritul, stravechi mestesug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a
carui vechime este argumentata de descoperirile arheologice din zona, acum este continuat de
renumitii mesteri olari de la Radauti (Florin si Marcel Colibaba) si de mesterii olari de la
Marginea, care sunt renumiti prin ceramica neagra si cea rosie utilitara (familiile Magopat si
Pascaniuc). Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile,
picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata
de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata. Vasele de Radauti se disting
prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul rosu sau verde cu desene
geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, caramiziu. Centrul de ceramica neagra de la
Marginea este renumit in intreaga tara; din mainile olarilor, lutul prinde viata in forme stravechi
cu denumiri specifice: ulcioare, strachini, oale de sarmale, oale cu manusa, cani de mosi dar si
forme mai noi: vaze de diferite marimi, platouri, aplice.etc. Decorul acestora este realizat prin
impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat
formei vasului.
Incondeiatul sau inchistritul oualelor de Pasti este un mestesug de mare rafinament care
necesita talent, pricepere si sensibilitate, prin care se realizeaza unicate prin decorul lor. Tehnica
de inchistrire se realizeaza prin "crutarea fondului" prin desenarea cu chisita, cu ceara de albineincalzita. Paleta cromatica a oualelor incondeiate face diferentierea intre principalele centre in
care se practica acest mestesug artistic (rosu-Brodina, portocaliu-Moldovita, verde, albastru-
Ulma, negru-Ciocanesti etc.). In ornamentica domina motivele geometrice, astrale si amai putin
cele fitomorfe sau zoomorfe stilizate. Aceste motive au denumiri semnificative: coarnele
berbecului, fierul plugului, carligul ciobanului, furca de tors , steaua, soarele, calea ratacita,
patruzeci de clinisoare, coada racului, coada randunicii, creasta cocosului, cercelul doamnei,
crucea pastelui, grebla, steaua ciobanului etc
Arta prelucrarii lemnului si a constructiilor din lemn a jucat un rol important din cele
mai vechi timpuri; s-au folosit tehnici si forme arhaice, cum ar fi constructia din barne sau
mobilierul decorat cu fierul inrosit cu motive geometrice, obiecte din lemn imbinat fara cuie.
20
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
21/30
In prelucrarea lemnului s-au specializat dulgherii care ridicau casele si celelalte constructii ale
gospodariei taranesti, tamplarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a
mobilierului, rotarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii
specializati in faurirea carelor, dogarii care confectionau din doage, cofe, poloboace, fedelese,
ciubere.
Turismul religios
Pelerinajul este un fenomen religios cu dimensiuni foarte largi in timp si spatiu, care
decurg dintr-o experienta religioasa. Originile sale se pierd in timp, iar ca extindere geografica,
este aproape planetar. A pleca in pelerinaj este un act important in viata oricarui credincios 1.
Pelerinajul, componenta a antropologiei religioase, este un fenomen ce intereseaza direct sau
indirect pe istorici, geografi, economisti, folcloristi, filosofi, sociologi, etnologi si, nu in ultimul
rand, pe teologi. Dar el nu poate fi redus la aceasta componenta orizontala si naturala. Actul
pelerinajului tine si de cer si de pamant 2. Pelerinajul este o poarta deschisa spre o cale de
acces, rara si diferita, care permite intalnirea cu forte supranaturale sau cu realitati sacre.
Pelerinajul integreaza toate aspectele ce decurg din natura umana ca atare, dar se deschide...
unei semnificatii mai ample, teologice, revelatoare a adevarului lui Dumnezeu, a omului, si a
mantuirii noastre in Hristos. Prin pelerinaj se intelege o calatorie ce are ca destinatie un loc
sfant, iar la finalul acesteia, venerarea acordata acestui centru spiritual. Sensul termenului
exprima sacralizarea spatiului si viata unui timp sacru, o ritualizare necesara si implinirea unei
lucrari duble si unice de munca asupra propriei persoane si de acces la transcendenta sfintitoare.
A pleca, a merge, a descoperi orizonturi noi, a trai intr-o colectivitate si, mai ales, a trai o
schimbare interioara a carui scop este a merge pe urmele lui Hristos, aceste actiuni pot defini
pelerinajul. Numai mersul ratacitor nu apartine conditiei pelerine. 4 In acelasi timp nu exista
pelerinaj fara atingerea unei limite spatiale, consacrare sensibila a unui efort fizic, a unei tensiuni
sustinute pentru atingerea unui scop. Pelerinajul presupune plecarea, mersul, sosirea la loculsfant si actul de venerare. In aria latina, cuvantul pelerin provine dinperegrinus, care la randul
lui este un derivat din per-agrare care semnifica a parcurge, a merge departe. Peregrinus
inseamna calator, cel ce se duce intr-o tara straina si se stabileste acolo pentru un timp. Prin
extensie a insemnatstrainulcare vine de aiurea si nu apartine societatii autohtone.
21
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
22/30
Lacase de cult
Biserica a constituit, in intregul spatiu romanesc si, implicit, in Bucovina, cel mai
important suport de spiritualitate crestina insa, in acelasi timp, a reprezentat, pana spre secolul
al XVII-lea, si singurul mediu real de cultura si traire ortodoxa. Privita in ansamblul sau,
Biserica Ortodoxa a creat si apoi a conservat cele mai importante valori de patrimoniu, pe care
le admiram astazi in special in muzeele manastiresti, respectiv: carte, icoana, broderie, obiecte
din metal etc.
O trasatura definitorie a bisericilor medievale din Bucovina o constituie pictura murala
interioara si exterioara. Aici gasim pictate cu maiestrie, in culori naturale, marile scene biblice,
hramurile bisericesti precum si scene din viata sfintilor ortodocsi. Foarte important de mentionat
este faptul ca bisericilor pictate le datoram portretele voievozilor Moldovei si a familiilor
acestora precum si portretele unor boieri si a sotiilor acestora. De asemenea, pictura murala ne
introduce in universul tehnic, al ocupatiilor si mestesugurilor traditionale, al portului diferitelor
categorii sociale etc, din timpul evului mediu romanesc.
Manastirile au avut de-a lungul evului mediu un rol important si in ceea ce priveste apararea
diverselor comunitati, zidurile de incinta si turnurile constituind un spatiude refugiu pentru
locuitori, odoare etc.
Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541),
Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca,
Slatina, pentru unele dintre ele utilizandu-se unele culori specifice : Vorone (albastru), Humor
(rou), Sucevia (verde), Moldovia (galben) i Arbore (combinaie de culori), ale bisericilor
Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului
si a creatiei artistice populare, au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme dOr)
Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au
dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO - Mari monumente ale lumii.
Exemplificari :
Manastirea Slatina
22
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vorone%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Humorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sucevi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Arborehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vorone%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Humorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sucevi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Arbore -
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
23/30
Manastirea Slatina, ctitorie a domnului Moldovei, Alexandru Lapusneanu, situata in
judetul Suceava; a fost construita intre 1554 si 1558, se afla n apropiere de Falticeni. Istoria
zidirii manastririi se pierde n negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care
l-ar fi sfatuit pe domnitorul Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un paltin,
urmand sa serveasca ca necropola domneasca.
Aceasta manastire cu aspect de curte a suferit stricaciuni imediat dupa moartea ctitorului
ei. Despot Voda (1561 - 1563) avea sa-i topeasca argintaria. Ioan Voda cel Viteaz va folosi o
parte din argintarie ca sa bata moneda. Catre sfarsitul secolului XVI a fost jefuita, iar catre
mijlocul secolului XVII multe cladiri aveau nevoie de reparatii. Incepand de la sfarsitul
secolului XVII si pana catre 1800, razboaiele (insotite de jafuri, arderi si distrugeri) sunt
frecvente, iar spre sfarsitul secolului XVIII se tin lant. Vreme de 40 de ani manastirea a ramas
in pustie. Abia pe la inceputul secolului XIX se iau masuri de repopulare a ei si se incep lucrari
de restaurare care vor dura pana catre mijlocul secolului. Dar in 1821 se va refugia la Slatina
Iordache Olimpiotul, unul dintre conducatorii Eteriei, impreuna cu grupul lui de luptatori. Cu
acest prilej, manastirea va suferi un asediu dur si va fi arsa si jefuita. In 1823 au inceput
lucrarile de restaurare. Astazi ea asteapta credinciosii din toate colturile tarii, oferind liniste si
pace, un adevarat colt de rai.
Manastirea Moldovita
Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O
casa domneasca,chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de
ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri,avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a
capatat in timp un usor aspect de fortareata,dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este
inzestrata Moldovita.
23
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
24/30
Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin
stilul picturii si prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si
verdele Arborei sau de rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate
fi mai degraba comparat cu modul de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in
timp ce la Probota se surprinde expresia unui mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un
colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist si luminist in egala masura. In
sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva particularitati, mai ales in
pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al pridvorului, extinderea
unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului, lipsa Vietii Sf.
Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in acelasi
timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de
serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoareasimbolica a imaginilor.
Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si
istorica: pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in
acelasi timp document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-
broderii lucrate in secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul
domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care- i
dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu impletituri de linii si florimarunte crucifere.
In clisiarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e
mobilier - un tron domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si
vegetale, stilizate geometric, grupate in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe
laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in partea superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un
chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi mici stalpi terminati cu capete de bouri. Se
pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva icoane. Alte odoare sunt raspanditepe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu, panaghiarul, pastrat la Putna.
Manastire Voronet
24
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
25/30
Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata
acum mai bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza
exteriorul si interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de
albastra - denota genialitatea artistilor moldoveni care cu un acut simt artistic au facut din
Voronet simbolul Moldovei.
Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie:
pictura exterioara de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a
nuantei de albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint
in realitate cele care cu sensibilitate artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural. Asa
cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In
acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a
bisericii. In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit
sa demonstreze ca si atunci cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele
desenate.
Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici
construite in perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla
deasupra naosului si acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin
decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente decorative originale: firide
alungite si ocnite sub cornise. Doua baze suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi
fel. Elementele de factura gotica sint prezente in ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra
care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale
pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta semicilindrica
transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta
incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in
forma de calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o
usa incastrata in peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcelemoldovenesti si pandantivii sutin cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in
forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de celelate abside.
Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional
pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde
25
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
26/30
scena Deisis incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un
riu de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului
Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc-
avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile
de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare
cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete;
in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.
Manastirea Putna
Despre Manastirea Putna se stie ca este prima ctitorie a lui Stefan cel Mare. Mai mult,
domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de vesnica odihna. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru
cel Bun, Stefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropola domnesca. Prin numeroasele
danii facute, Domnitorul Stefan cel Mare si-a aratat pretuirea fata de biserica. Putnei i-au fost
daruite de catre ctitorul ei o cadelnita din argint, avand o mare valoare aristica, cateva cruci de
mana, printre care una sculptata in lemn de chiparos precum si icoane de o mare frumusete
artistica.
Actuala cladire se datoreaza veacului al XVII-lea fiind modificata ulterior in 1757 si la
inceputul veacului nostru. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi pastreaza neschimbat
aspectul de cetate, atit de caracteristic marilor asezaminte manastiresti moldovenesti.
Fara indoiala Biserica Manastirii Putna a fost monumentala, mesterii si zugravii intrecindu-se in
iscusinta. Despe frumusetea sa, pomeneste cronicarul Ion Neculce in scrierile sale.
Din fortificatiile manastirii lui Stefan cel Mare singura ramasita este Turnul tezaurului . Ridicat
potrivit pisaniei in anul 1481 si conceput cu doua etaje, avind deasupra ultimului cat o terasa
incinsa cu un parapet crenelat, descoperit, azi poarta un acoperis ascutit. Lumina partrunde
printre ferestrele inguste, decorate cu chenare din piatra cioplita intr-o maniera laica amintind
de goticul tirziu. Turnul intrarii , compus dintr-un parter strabatut de un gang si un etaj boltit
prevazut cu metereze apartine veacurilor XVII-XVIII.
Interiorul bisericii cuprinde cinci incaperi (pridvor, pronaos, incaperea mormintelor,
naos si altar) care apartin, cu siguranta planului original. Cele doua intrari dispuse pe laturile de
sud si de nord ale pridvorului fac posibil accesul in biserica. Un chenar de influenta gotica,
deosebit de interesant realizat, sustine usa de la intrarea in pronaos.
26
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
27/30
Zidurile sale adapostesc mormintul Domnitorului Stefan cel Mare. Frunze de stejar,
tulpine indoite ce alcatuiesc patru medalioane in forma de inima si capul de bour decoreaza
lespedea funerara depusa intr-o nisa din incaperea mormintelor. La Putna au mai fost
inmormintate ultima sotie a domitorului - Maria Voichita -, cea de-a doua sotie - Maria de
Mangop - avind o lespede funerara de influenta orientala, precum si cei doi fii ai lui Stefan cel
Mare - Petru si Bogdan.
Manastirea Rasca
Ansamblul de la Manastirea Rasca situat pe valea raului cu acelasi nume, este construit
in mai multe etape. In 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar in 1540 episcopul Romanului
Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals au zidit biserica cu hramul "Sf.Nicolae".Din porunca domnitorului Petru Rares, in jurul bisericii se construiesc ziduri inalte si puternice
cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1542.
Biserica este de mici dimensiuni, cu fresce bogat aurite. In perioada 1611-1617 marele
vornic Costea Bacioc adauga zidirii un impunator exonarthex marind considerabil capacitatea
edificiului. Initial constructia era de plan triconc (avand turla originala pe naos, in prezent cea
de-a doua turla se afla pe pridvorul inchis. In biserica sunt icoane vechi si lespezi funerare (sec.
XV-XVI).
Pictura interioara si exterioara a fost executata intre 1551-1554. Planul iconografic si
compozitional pastreaza datele initiale mai cu seama in altar (Sf. Nicolae) si naos (Inmultirea
painilor). Este remarcabil Tabloul votiv (domnitorul Petru Rares si familia sa).
Pictura exterioara, datorata lui Stamatello Cotronas (1552), se mentine relativ bine pe
fatada sudica (Scara lui Ioan Climax, Judecata de Apoi, Viata Sf. Antonie).
Intr-o camera din clopotnita Manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om
de stat Mihai Kogalniceanu, surghiunit in anul 1844 din porunca domnitorului Sturza.
Turismul cinegetic - se adreseaza iubitorilor de aventuri cinegetice si pescarilor, existnd un bogat fond de
vanatoare: ursi, mistreti, caprioare, iepuri, si piscicol: pastrav, mreana, boisten. Specia principala din zona montana, care prezinta
interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Pe paraul Valea Putnei, n localitatea cu acelasi nume, este amplasata o pastravarie
apartinnd Ocolului Silvic Pojorata care produce pastrav pentru consum si puieti pentru popularea apelor de munte.
27
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
28/30
Drumetia montana favorizata de existenta in zona a mai multor frumoase trasee marcate, din care amintim vechiul
Drum al tatarilor, pana in comuna Carlibaba, si celalalt spre manastirea Moldovita. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie
cu ajutorul cailor pe care fiecare localnic ii poate pune la dispozitia turistilor; deasemeni de un farmec deosebit sunt traseele
montane catre masivul muntos Rarau si Giumalau.
Turismul de odihna si recreere intruneste aici toate conditiile pentru a fi practicat, tinand cont de efectele
benefice ale climei si de frumusetea peisajului din jur;
Turismul de agrementpoate valorifica numarul de cabaline care exista, organizandu-se cursuri de echitatie, plimbari pe poteci
de munte.
PREZENTAREA PENSIUNII
Pensiunea FANTANA DINTRE PLOPII
Situata la poalele padurii, ofera o minunata priveliste in jur. In fata ei, la mai putin de 1
km se afla Manastirea Slatina, o adevarata fortareata ce vegheaza localitatea de 500 de ani.
Pensiunea e o constructie ce aminteste de vestitul Han al Ancutei, asa cum era el descris
de Mihail Sadoveanu: Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han, -
era cetate. Avea niste ziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate cum n-am mai vazut
de zilele mele...n cuprinsul lui puteai oplosi oameni, vite si carute si nici habar nu aveau din
partea hotilor... Portile stateau deschise ca la Domnie. Si prin ele, n zilele de toamna, puteaivedea valea Moldovei ct batea ochiul si paclele muntilor pe paduri de brad pna la Ceahlau si
Halauca. Iar dupa ce se cufunda soarele inspre taramul celalalt si toate ale departarii se
stergeau si lunecau in tainice neguri, - focurile luminau zidurile de piatra, gurile negre ale
usilor si ferestrelor zebrelite. Contenea cate un rastimp viersul lautarilor, si porneau
povestile..."De aici nu se vad insa nici Valea Moldovei si nici Ceahlaul, dar se vad muntii
Stanisoarei, falnice paduri de brad, raul Suha Mica coborand domoala.
Zidurile de piatra, menite sa ofere adapos in iernile geroase, tinand piept viscolului, au
inaltimea de 1.5m in partea de N si de 80cm in celelalte zarii.Portile de lemn au o grosine de 5cm
si o inaltime de 3.5m, si sunt prevazute cu un zavor urias.
Cladirea de piatra are o inaltine de 3.5m, lungime de 30m, latime de 30m, mansardata.
28
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
29/30
Camera de zi , complet mobilata traditional, cu mesa joas de lemn masiv de nuc, fotolii din lemn
masiv joase la randu-le, largi si prevazute cu perni moi de puf,este extrem de primitoare.
Semineul si blana de urs , becurile clasice inlocuite de opaite, covoarele moi tesute de taranci,
picturile reprezentand natura la tara, biblioteca cu operele lui Sadoveanu , cele doua coloane de
piatra, cu rol de sustinere dar si decorativ, carafele de vin ce asteapta sa fie umplute completeaza
tabloul.
Mansarda e impartita in asa fel incat a permis amenajarea a 5 camere, cu cate 2, 3
respectiv 4 locuri. Paturile de lemn, duble sau simple, acoperite cu cergi moi, deloc intepatoare,
dau camerei un aspect rustic, calduros. Si aici opaitele sed cuminti pe mica noptiera, noptiere
dupa caz, cosuletele cu plante aroate tinanadu-le companie.
Facilitati:
- Incalzire centrala;- Frigider;
- Aragaz;
- Parcare;
- Gratar;
- Dus;
- Acces telefoane mobile.
Deasemenea sunt puse la dispozitie turistilor 3masini, pe care le pot folosi pentruvizitarea tuturor obiectivelor din zona Bucovinei.
In curte se afla fantana din piatra, vegheata de cei patru plopii inalti , inprejmuita, in doua
parti de banci din lemn cu aspect rudimentar. . De asemenea exista posibilitatea de a face gratar
in aer liber..
Pensiunea are o terasa cu o capacitate de 15 de locuri care ofera un cadru intim
nconjurat de verdeata.
Pensiunea dispune si de loc de joaca pentru copii special amenajat !.
Parcare de 6locuri.
Cai de acces :
Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Gura Humorului - Malini - Slatina
Suceava - Falticeni - Baia - Malini Slatina
29
-
7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina
30/30
ACTIVITATEA DE CAZARE
PRET PE PERSOANA :30LEI
RENT-A-CAR :40 /24h
MASA :OPTIONAL, 10RON MIC-DEJUN
ACTIVITATII DE AGREMENT :PESCUIT, ECHITATIE
CONCLUZII SI RECOMANDARII
70% din clienti se reintorc, considerand un sejur petrecut in aceasta zona ca fiind putin
costisitor dar, mai ales, un timp castigat. Pentru a avea succes intr-o activitate agroturistica
preturile practicate trebuie sa fie in concordanta cu serviciile.
BIBLIOGRAFIE
1. *** http://www.bucovinaturism.ro2. *** http://www.sejururi.org/harta-Bucovina.html
3. *** http://www.manastiri-bucovina.go.ro
4. *** http://www.turisminbucovina.ro
5. *** http://www.muzeul-bucovina.ro
6. *** http://www.muzeul-bucovina.ro