Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

download Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

of 30

Transcript of Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    1/30

    PROIECT

    TURISM

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    2/30

    -2008-

    DEZVOLTAREA UNEIPENSIUNI

    2

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    3/30

    INTRODUCERE

    Turismul reprezinta activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea pe jossau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreti sau interesante dintr-un anumit punct de

    vedere(DEX). Aceasta activitate a fost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara

    zonei n care cineva triete sau muncete, de la cltorii de o zi pn la vacane n strintate.

    Din punct de vedere etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour

    (cltorie), care a fost creat n Anglia n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de a voiaja n

    Europa, n general, i n Frana, n special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor

    europene, cu sensul de cltorie de agrement.

    Turismul a fost, n timp, obiectul a numeroase studii, muli autori ncercnd s-l defineasc. n

    1905, R. Guyer-Freuler arta c turismul, n sensul modern al cuvntului, este un fenomen al timpurilor

    noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i schimbarea mediului de via, pe naterea

    i dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseile naturii. Profesorul elveian W.

    Hunziker a elaborat n 1940 o definiie a turismului, acceptat pe plan mondial: Turismul este

    ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului

    lor, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate

    lucrativ oarecare. Dicionarul Enciclopedic Romn propune urmtoarea definiie a turismului:

    Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constnd din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de

    transport, a unor distane, pentru vizitarea regiunilor pitoreti, a localitilor, a obiectivelor culturale,

    economice, istorice, etc.

    Aadar, prin turism se nelege, n primul rnd, ansamblul de activiti prin care omul i petrece

    timpul liber cltorind n alt localitate sau ar pentru a vizita oameni i locuri, monumente i muzee,pentru a-i mbogi cunotinele generale, pentru a se distra i a face sport, pentru odihn sau tratament

    etc., iar n al doilea rnd industria creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiti la locul

    de destinaie, la un nalt nivel calitativ, i n condiiile proteciei i conservrii resurselor turistice, n

    special, i a mediului nconjurtor, n general.

    3

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    4/30

    Tipuri de turism:

    Turismul cultural

    Agroturismul

    Turismul de sntate

    Turismul de afaceri

    Turismul sportiv

    Turismul de sejur

    Turismul de circuit

    Turismul de tranzit

    Agroturismul este acea forma de turism n care persoana (sau grupul) se deplaseaz, cazeaz i

    i desfoar activitatea ntr-un cadru natural, n mediul rural.

    Agroturismul este capabil s valorifice excedentul de cazare existent n gospodria rneasc

    prin implicarea turitilor n viaa gospodriei i furnizarea acestora de servicii si activiti (mas, cazare,

    interaciune cu mediul socio-natural) proprii gospodriei rneti, fr a-i conturba acesteia specificul.

    Teritoriul Romniei prezint: o mare varietate de valori culturale istorice - arta popular, etnografie,

    folclor, tradiii, vestigii istorice - un cadru natural armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat i

    pitoresc. Toate acestea sunt valene ale turismului rural romnesc n mod special.

    Aprute i dezvoltate pe cele mai variate forme de relief nc din vremea traco-dacilor, aezrile rurale

    romneti au pstrat i mai pstreaz nc n bun msur datinile i obiceiurile strvechi, un bogat i

    variat folclor, elemente originale de etnografie i artizanat, ce pot fi valorificate turistic n cadrul unei

    strategii de organizare i dezvoltarea turismului rural.

    Turismul rural n ara noastr se practic din totdeauna, dar spontan, sporadic, ntmpltor, i mai ales

    neorganizat; forma sa de materializare o reprezint, ncepnd cu anii 20-30, cazare la ceteni a

    vizitatorilor ocazionali a unie aezri rurale.

    4

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Agroturismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agroturismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turism
  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    5/30

    Primele ncercri de turism organizat s-au realizat n anii 1967-1968, pentru grupuri de turiti aflai pe

    litoralul romnesc al Mrii Negre. Se pare c fost un nceput promitor , cci n anul 1972 Ministerul

    Turismului elaboreaz ordinal 297/1972, urmare cruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistic

    interanional procedeaz la identificare ai selectarea unor localiti rurale representative pentru satele

    romneti ce urmau a fi lansate n turism. n urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judeene

    de turism i organele administraiei locale s-a atabilit c pot fi introduse n turismul intern i

    internaional circa 118 localiti rurale.

    Cu ncepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numrul 744/1973 se declarau ,

    experimental, sate de inters turistic, demumite sate turistice, urmtoarele 14 localiti: Leteti (Arge),

    Fundata i irmea (Braov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol i Crian (Tulcea), Raco (Timi),

    Sfntu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Vod (Maramure), Vatra Moldoviei (Suceava), Poiana Srat(Bacu), Vaideeni (Vlcea).

    n anul urmtor, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turitilor strini n locuinele particulare,

    satele turistice devenind nefuncionale pentru turismul internaional. Dat fiind faptul c o parte din satele

    turistice amintite au fost incluse n programele cu caracter cultural i folcloric ale Oficiului Naional de

    Turism Carpai Bucureti i contracte pe piaa extern, se realizeaz o bre prin intermediul unei

    ordonane a fostei puteri politice (cancelaria PCR) pentru satele Lereti, Rucr, Sibiel, Murighiol i

    Crian.

    Scurta perioad de oficializare a turismului nu a fcut posibil organizarea activitii de turism i nici

    amenajarea corespunztoare a satelor turistice. n multe localiti nu s-au omologat gospodriile care

    ntruneau condiiile de cazare (Rucr, Vatra Moldoviei, Vaideeni), n altele cazarea tuirtilor romni se

    fcea n mod neorganizat i fr o eviden (Crian, Bogdan Vod, Rucr). Cu foarte mici excepii,

    aceast situaie a dinuit pn n annul 1989.

    ncepnd cu anul 1990, interesul pentru turismul rural reapare. Se dezvolta diverse asociaii iorganisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea i dezvoltarea turismului n zonele rurale. Una

    din acestea este Federaia Romn entru Dezvolatare Montan (1990), care i propune sprijinirea sub

    toate formele a locuitorilor din zona montan, inclusiv prin promovarea, organizarea i dezvoltarea

    agroturismului. Urmeaz Agenia Romn pentru Agroturism (1995) ce i propune racordarea

    5

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    6/30

    agroturismului romnesc la sistemul interanional i Asociaia Naional pentru Turism Rural Ecologic

    i Cultural din Romnia (ANTREC) 1994 -, membr a Federaiei Europene de Turism Rural

    (EUROGTES).

    Turismul in UE

    Turismul reprezinta una dintre activitatile economice cu cel mai semnificativ potential pentru a

    genera crestere si locuri de munca in UE. In acceptiune restransa, turismul contribuie in prezent cu

    aproximativ 4% la BIP-ul UE, variind intre 2% intr-o serie de noi state membre si 12% in Malta.

    Contributia indirecta a turismului la PIB este mult mai mare, acesta generand indirect mai mult de 10%

    din PIB-ul UE si asigurand aproximativ 12% din locurile de munca.

    Turismul are o importanta deosebita in ceea ce priveste oferta de locuri de munca destinate tinerilor,

    care sunt de doua ori mai numerosi in sectorul turismului decat in restuleconomiei.

    In ultimii ani, cresterea ocuparii fortei de munca in sectorul turismului a fost mult mai mare decat in

    restul economiei, turismul aducandu-si in mod semnificativ contributia la obiectivul de la Lisabona de a

    crea locuri de munca mai numeroase si mai bune. Importanta turismului in cadrul economiei comunitare

    ar trebui sa continue sa creasca, asteptandu-se in urmatorii ani o crestere anuala a cererii in materie de

    turism de peste 3%.

    A gasi echilibrul adecvat intre dezvoltarea autonoma a destinatiilor si protejarea mediului in care se

    gasesc acestea, pe de o parte, si dezvoltarea unei activitati economice competitive, pe de alta parte, poateconstitui o provocare. Cu toate acestea, activitatea Grupului pentru un turism durabil a confirmat faptul

    ca turismul poate, mai mult decat oricare alta activitate economica, dezvolta sinergii in stransa

    interactiune cu mediul si societatea. Aceasta este cu putinta datorita faptului ca dezvoltarea destinatiilor

    turistice este strans legata de mediul natural al acestora, de caracteristicile culturale, interactiunea

    sociala, securitatea si bunastarea populatiilor locale. Aceste caracteristici fac din turism motorul

    principal al conservarii si dezvoltarii destinatiilor - in mod direct, prin sensibilizarea cu privire le acestea

    si prin ajutorul pentru venit si, in mod indirect, prin oferirea unei justificari economice pentru furnizarea

    de sprijin din alte surse.

    Tendintele globale si prioritatile se schimba: mai mult ca oricand, marea provocare pentru

    sectorul turismului este de a fi in continuare competitiv, dar si durabil, recunoscand faptul ca, pe termen

    lung, competitivitatea depinde de durabilitate. In mod special, schimbarile climatice constituie in prezent

    6

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    7/30

    un aspect fundamental care impune, de asemenea, industriei turismului sa isi reduca contributia la

    emisiile de gaze cu efect de sera, iar destinatiilor sa se adapteze la cerere si la tipurile de turism pe care

    le ofera.

    Pe viitor, turismul european se va axa pe calitatea experientei turistilor acestia vor realiza ca

    destinatiile care acorda o atentie sporita mediului, angajatilor si comunitatilor locale sunt cele care,

    foarte probabil, vor manifesta mai multa grija pentru turisti. Integrand aspectele privind durabilitatea in

    cadrul activitatii lor, partile interesate din domeniul turismului vor proteja avantajele concurentiale care

    fac din Europa cea mai atractiva destinatie turistica din lume vor proteja diversitatea sa intrinseca,

    precum si varietatea peisajelor si a culturilor. De asemenea, abordand preocuparile privind dezvoltarea

    durabila intr-o maniera responsabila din punct de vedere social, industria turismului va putea oferi

    produse si servicii inovatoare, de o calitate si valoare sporita.

    Agenda pentru un turism european durabil si competitiv expusa in comunicare reprezinta

    indeplinirea unui angajament pe termen lung al Comisiei Europene, angajament sprijinit in continuare de

    catre celelalte institutii europene. Aceasta se bazeaza pe raportul Grupului pentru un turism durabil si pe

    rezultatele consultarii publice ulterioare. Agenda reprezinta o noua contributie la punerea in aplicare a

    Strategiei de la Lisabona revizuite pentru crestere si locuri de munca si a Strategiei revizuite de

    dezvoltare durabila.

    Pentru a stabili un echilibru adecvat intre bunastarea turistilor, nevoile mediului natural si ale

    mediului cultural, precum si dezvoltarea si competitivitatea destinatiilor si a intreprinderilor, este

    necesara o abordare politica integrata si globala, in cadrul careia toate partile interesate sa impartaseasca

    aceleasi obiective

    NOTA BENE

    Ministerul Turismului a decis modificarea incadrarii pensiunilor turistice in pensiuni inpensiuni turistice clasificate pe stele si pensiuni agroturistice, clasificate pe flori, cu o capacitate

    maxima de cazare de pana la 8 camere. Proprietarii de pensiuni agroturistice vor avea obligatia sa

    le ofere turistilor pe care-i gazduiesc numai produse naturale, gatite in bucataria proprie.

    agricultura. Proprietarii de pensiuni trebuie sa le asigure oaspetilor si un program de recreere,

    7

    http://mturism.ro/fileadmin/mturism/comunicare/anunturi_diverse/norma_clasificare_22_mai_2008.dochttp://mturism.ro/fileadmin/mturism/comunicare/anunturi_diverse/norma_clasificare_22_mai_2008.doc
  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    8/30

    pentru tot sejurul. Proprietarii si angajatii pensiunilor trebuie sa urmeze cursuri de pregatire

    profesionala

    Poluarea si turismul

    Sectorul turismului va fi unul din primele victime ale incalzirii planetei, dar in

    acelasi timp el apare ca una din cauzele care conduc la crestere emisiilor de gaze cu efect de

    sera, recunosc responsabilii acestei ramuri de activitate.

    Concluzia a fost trasa la Madrid, la o conferinta dedicata mediului. Odata cu inmutirea

    calatoriilor cu avionul, cu generalizarea aerului conditionat in hoteluri si case de odihne, turismul devine

    un important poluator, alaturi de domenii "cu traditie" in acest sens, precum industria grea sau

    transportatorii de marfuri. "Din pacate, turismul este unul din vectorii care determina modificarile declima si care contribuie, prin excesele sale, la procesul de incalzire globala", a recunoscut Francesco

    Frangialli, director general al Organizatiei modniale a turimsului (OMT). Anul trecut, intr-o tara straina

    si-au petrecut vacantele 842 de milioane de persoane, iar 40 la suta din ei au folosit mijloacele aeriene

    de transport, sporind astfel emisiile de gaze nocive".

    Desigur, a subliniat el, calatoriile cu avionul nu reprezinta decat 2 procente din aceste emanatii

    de CO2, dar aceasta cota va creste. Previziunile agentiilor de turism anunta 1,1 miliarde de voiajuri in

    strainatate in 2010 si peste 1,6 miliarde in 2020. Plajele litorale si micile insule tropicale, precum

    Maldive, vor fi primele care vor avea de suferit din cauza cresterii temperaturilor.

    Nu doar cele prezentate mai sus sunt sursele de poluare ocazionate de turism ci, si vedem in jurul

    nostru zi de zi intamplandu-se asta, aruncatul gunoaielor in rauri, la marginea padurilor, a drumurilor etc

    8

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    9/30

    CAP. 1 PREZENTAREA ZONEI IN CARE SE AFLA PENSIUNEA

    DUMITRU RUSU, GOSPODARIE IN BUCOVINA

    Scurt istoric

    Ocuparea nordului Moldovei, in 1775, dupa Pacea de la Kuciuk Kainargi, s-a produs

    intr-un moment dintre cele mai dificile si complexe ale istoriei romanilor. Anexarea viza in fapt

    continuarea planurilor imperiale, expansionoste si totodata, incerca sa zadarniceasca acapararea

    Principatului de catre Rusia. Habsburgii s-au instalat aici, inca din septembrie 1774, chiar

    inainte de a primi incuviintarea oficiala a Portii otomane.

    Impropriu denumita Bucovina, cheia Moldovei, avea sa fie timp de aproape un secol si

    jumatate sub ocupatie habsburgica. In jurul toponimului Bucovina s-au vehiculat diverse

    supozitii. Unele surse considera ca denumirea tinutului ar avea la baza germanul Buche, Buken

    land sau Bukowina Tara fagilor. Din pacate unii istorici invoca o etimologie ucraineana

    9

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    10/30

    sau chiar poloneza a toponimului. Se pare totusi ca termenul slavon buc a dat, intradevar, pe

    acela de bucovina cu intelesul de padure de fagi sau faget. Dar numele bucovina desemna,

    local, o simpla padure de fagi, nu o zona geografica.

    Transformarea apelativului bucovina in toponim, pentru a defini o zona istorica, o

    entitate istorico-geografica si administrativa care avea sa insemne intreg tinutul Cernauti, cu

    ocolul Cimpulungului pe Ceremus (sau Rusesc), cu circa doua-treimi din tinutul Sucevei si cu

    aproape intreg ocolul Cimpulungului Moldovenesc nu s-a facut dintr-odata, ci in mod treptat,

    mai ales dupa ce la 1786 zona a fost incorporata in provincia imperiala Galitia. In concluzie,

    denumirea tinuturilor a fost fabricata tocmai pentru a distinge fostul teritoriu moldovenesc de

    provincia mama.

    Initial, teritoriul ocupat era mult mai mare, insa, abia dupa 1779 trupele imperiale s-au

    retras pe frontierele stabile care au dainuit pana in 1918; habsburgii administrand o suprafata de

    10.442 km2 cu o populatie de circa 75.000 de locuitori si privand Moldova de doua din fostele

    sale capitale: Siret si Suceava.

    Primul guvernator al tinuturilor a fost generalul Gabriel baron de Splny, care a cautat

    prin diverse mijloace, inclusiv inmultirea scolilor primare si latinesti, sa castige simpatia

    populatiei. Pe de alta parte, toata polulatia Bucovinei, indiferent de etnie, de la episcop la taran,a fost obligata, in toamna anului1777, sa depuna juramant de credinta fata de imparat.

    Dar generalul Splny nu a reusit sa-si duca la indeplinire planul intrucat in anul 1778 a

    fost inlocuit cu generalul Karl baron von Enzenberg. Acesta urmarea cu prioritate militarizarea

    si germanizarea zonei, dupa modelul austriac si in plan secundar viza continuarea infiintarii de

    scoli preponderent cu predare in limba germana.

    Prin inaltul prescript imperial din 6 august 1786 imparatul Iosif al II-lea a decreteazaincetarea administratiei militare si inglobarea Bucovinei in administratia Galitiei. Cat timp s-a

    aflat sub administratie galitiana, intre1786 si 1849, Bucovina a cunoscut cea mai nefasta

    perioada de ocupatie. Dupa anexare, dar mai ales sub administratie galitiana, in zona au fost

    colonizati ruteni, hutuli, germani, polonezi, slovaci lipoveni, armeni si chiar maghiari.

    10

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    11/30

    Campania de deznationalizare a populatiei romanesti a inceput imediat prin interzicerea

    limbii romane in scoli si in serviciile publice. Incepand cu anul 1793 a fost suspendat

    invatamantul primar ca obiectiv obligatoriu, majoritatea scolilor au fost decretate romano-

    carolice iar invatatorii au fost numiti preponderent cei de origine poloneza.

    In plan religios, politica de catolicizare initiata de autoritatile galitiene a incercat

    descentralizarea si suprimarea bisericii ortodoxe. Astfel, din 1782 un numar de 14 manastiri au

    fost desfiintate iar averea acestora a trecut in proprietatea statului. Au ramas sa functioneze, cu

    un numar restrans de calugari, doar trei manastiri: Dragomirna, Putna si Sucevita. Din cele peste

    400 de parohii, existente initial in Bucovina, pe la 1800 ramasesera doar 207.

    Revolutia de la 1848 avea produca schimbari importante pentru Bucovina. La 26 iunie

    1848, la Viena, in Adunarea Constituanta, bucovinenii au obtinut 8 mandate si au cerut, printre

    alte revendicari, separarea Bucovinei de Galitia si constituirea ei in tara de coroana, autonoma.

    Prin constitutia austriaca din 4 martie 1849, Bucovina a fost declarata provincie autonoma a

    Casei de Austria, cu titlul de Ducat. Dupa aceasta perioada de timp Bucovina a fost condusa de

    contele Rudolf Meran.

    Romanii din Bucovina au beneficiat de o viata politica, nationala, religioasa si culturala

    proprie. Fruntasii politici bucovineni, incepand cu Dosoftei Herescu, Isaia Balosescu, urmand cuHurmuzachestii, mitropolitul Silvestru si intreaga generatie a marii Uniri, au practicat totdeauna

    fata de Viena o politica protestatara.

    Pe plan cultural, in toata aceasta perioada, s-au afirmat personalitati de marca, precum

    istoricii Eudoxiu Hurmuzachi si Dimitrie Onciul, Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea

    Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu si Constantin Morariu, poetul Dimitrie Petrino, pictorul

    Epaminonda Bucevschi si compozitorii celebri Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu

    Mandicevschi.

    Constituirea Consiliului National Roman, in octombrie 1918, va avea un rol important in

    realizarea unirii Bucovinei cu Romania. Varful de lance al miscarii prounioniste era alcatuit :

    Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor si Sextil Puscariu, din oameni de seama ai locurilor.

    11

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    12/30

    La 28 noiembrie 1918 s-a organizat un Congres general la Cernauti incadrul caruia s-a

    proclamat unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei cu Romania, reparand in acest fel actul

    de forta faptuit la 1775. Dupa votarea Constitutiei din 1923, Bucovina a fost integrata in viata

    politica si administrativa a Regatului Roman.

    Ca urmare a Pactul Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939 intre URSS si

    Germania nazista, Romania pierde printre alte teritorii, nordul Bucovinei si tinutul Hertei.

    ASEZARE

    Astazi Bucovina face parte din Jud. Suceava. Acesta se nvecineaz la nord cu Ucraina, la

    vest cu regiunea romn Transilvania, cu judeele Bistria-Nsud i Maramure, de-a lungul

    culmilor carpatice. La estul i sudul Sucevei, se afl judeele din Moldova: Iai i Botoani n est,Neam, Harghita i Mure n sud.Bucovina reprezint o sintez a varietii, armoniei i frumuseii

    peisajelor romneti, bogia sa de relief, cu muni, podiuri, trectori, dealuri, cmpii, vi, ruri

    i lacuri, cu pdurile sale, cu faun i flor.

    Carpaii Estici se extind dinspre frontiera ucrainean la nord pn departe, la rul

    Prahova, la sud. Acetia, alturi de Subcarpai, ocup cele dou treimi vestice ale Bucovinei, n

    timp ce n partea estic se ntinde podiul Sucevei. Regiunea de munte este format dintr-o serie

    de obcini paralele, orientat ntr-o direcie aproximativ de la nord la sud. n termeni largi,

    climatul regiunii este temperat continental, dar condiiile fizice au creat dou mari sub-categorii:

    climatul muntelui i cel al podiului.

    Temperaturile medii anuale variaz ntre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestic a

    Obcinei Mari i aproape 7-8 grade n podi. Acestea sunt temperaturi joase, n comparaie cu

    restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoas. Specifice acestei

    zone sunt iernile lungi, cu mult zpad, i verile reci i umede. Precipitaiile medii anuale suntde 700 mm..Rezervaia Codrul Secular de la Sltioara, lng vrful Raru, ncercuiete una din

    cele mai vechi pduri ale Romniei, unii copaci avnd peste 400 de ani vechime. Multitudini de

    flori slbatice, aezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu nchis, se afl

    pe cele mai frumoase ntinderi posibile din ar.

    12

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    13/30

    Una din rezervaiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante nfloritoare

    rare. Acesta e paradisul albinelor i apicultura, una din cele mai vechi ocupaii din Romnia, este

    practicat n mare.

    Alcatuire geologica

    Obcina Mestecanis este alcatuita din roci cristaline si sedimentare (calcare, sisturi

    cristaline precambriene, care includ sisturi sericitoase cu benzi de cuartite si insular dolomite,

    care ies la iveala ca maguri langa Pojorata, fiind purtatoare de pirite cuprifere)

    Obcina Feredeu este dezvoltata pe flis cretacic (in vest) si paleogen (in est);

    Obcina Mare se compune din flis cretacic si paleogen (gresii, sisturi bituminoase, calcare,

    argile).

    Relief. Obcinele Bucovinei

    Prima trasatura a Obcinilor Bucovinei o reprezinta inaltimea redusa a reliefului acestora,

    care scad de la vest catre est. Se prezinta ca niste culmi prelungi, nu prea inalte (1.000-1.500 m

    altitudine), bine impadurite cu molid, dominate de mai multe varfuri de peste 1.300 m altitudine,

    fragmentate de vai, in cadrul carora apar mici bazinete depresionare;

    -o alta trasatura generala a reliefului o constituie paralelismul culmilor si vailor, pe directia nord-

    vest/sud-est, directie concordanta cu cea a componentelor structurale;

    -catre nord, Obcina Mestecanis se prelungeste cu Obcina Lucina- o mica subunitate a acesteia, in

    care se inregistreaza altitudinea maxima: 1.588 m (Varful Lucina).

    -Obcina Feredeu este alcatuita dintr-o culme centrala (1.300-1.400 m altitudine) din care se

    desprind culmi secundare (1.000-1.200 m altitudine) cu hogback-uri (in vest) si abrupturi

    petrografice si maguri (in est). Altitudinea maxima este de 1.479 m (Varful Pascani); in partea de

    nord, Obcina Feredeu se prelungeste cu Obcina Brodinei - o mica subunitate a acesteia;

    -in Obcina Mare altitudinile scad de la nord la sud, de la 1.224 m (Varful Sihloaia, care este si

    altitudinea maxima), la 899 m in partea centrala (Varful Holm) si 803 m in sud (Varful Cacica).

    Obcina Mare se subdivide in trei parti; Obcina Moldovitei (sau Obcina Putnei) in partea de nord,

    Obcina Mare propriu-zisa (care constituie culmea principala) in zona centrala si Obcinele

    Humorului (in sud/sud-est), care reprezinta un manunchi de culmi joase, paralele, ce coboara

    usor catre Podisul Sucevei.

    13

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    14/30

    Vegetatia

    Obcinile Bucovinei sunt acoperite in cea mai mare parte, in special in zona centrala,cu

    paduri de fag (Fagus sylvatica) mai ales in partea de est a Obcinei Mari, unde mai apar siexemplare de brad (Abies alba). Mai intalnim specii de mesteacan (Betula verrucosa), plop

    (Populus tremula), paltin (Acer pseudoplatanus) etc;

    -paduri amestecate (molid, brad si fag) se intalnesc pe versantul vestic al Obcinei Mari,

    Depresiunea Moldovita, versantul estic al Obcinei Feredeu si Obcinile Brodinei;

    -molidul (Picea abies) are o larga dezvoltare in partea apuseana a Obcinilor;

    -in ariile depresionare, pe suprafete intinse, se afla pajisti secundare dominate de paius rosu

    (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), paius (Festucapratensis), pir crestat (Cynosurus cristatus), tremuratoarea (Briza media) s.a;

    -mai exista si unele plante rare precum tisa (Taxus baccata), floarea de colt (Leonthopodium

    alpinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), mesteacanul pitic (Betula nana), strugurele

    ursului (Arctostaphyllos uva-ursi).

    Hidrografia Bucovinei :

    Obcinile Bucovinei dispun de o retea hidrografica densa, cu debit bogat, principalele artere

    hidrografice fiind Moldova cu afluentul sau Moldovita, Suceava si Bistrita Aurie.

    Fauna

    -fauna Obcinelor Bucovinei este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. Cele

    mai bine reprezentate sunt mamiferele: ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis

    lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris),

    cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);

    -pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetraourogallus) etc.

    Resurse naturale

    14

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    15/30

    -principalele resurse subsolice ale Obcinilor Bucovinei constau in minereurile de mangan

    (Carlibaba), de cupru (Fundu Moldovei, Mestecanis), de fier (Delnita), hidrocarburi si roci utile

    pentru constructie (gresii, calcare) si sare gema (Cacica).

    POTENTIALUL TURISTIC

    Bucovina - provincia nord-estica a Romaniei - este renumita datorita minunatelor fresce

    exterioare de pe peretii manastirilor sale. Aceste manastiri, culmi ale artei, cu influente bizantine,

    reflecta dezvoltarea civilizatiei Moldovei in secolele al XV-lea si al XVI-lea, sub domnia lui

    Stefan cel Mare (1457-1504).Situata ininima Carpatilor, acolo unde batrnele paduri adnci si

    praiele vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund n luminisuri si

    cocosii de munte cnta triluri desavrsite n soarele care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o

    bucata de paradis. Aceasta tara minunata cu o natura si mai minunata, poseda puteri necunoscute

    si o stralucire secreta, care dau putere trupului si ncnta sufletul. Bucovina de aur este un dar

    ceresc. O lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista, pe care o poti descoperi pur si

    simplu la fiecare pas cu privirea

    Obiceiuri si traditii in Bucovina

    Practicarea vechilor obiceiuri in Bucovina este strans legata de datele unor sarbatori din

    calendarul crestin, cum ar fi Craciunul, ziua Sfantului Ioan Botezatorul , Invierea Domnului si

    altele, sporindu-le semnificatiile.

    Cele mai spectaculoase sunt sabatorile de iarna. Intre 24 decembrie si 7 ianuarie, la

    vreamea trecerii anului vechi si inceputul celui nou, se desfasoara o gama bogata si variata de

    manifestari artistice cu folclor literar, muzical, si corgrafic, cu o bogata recuzita.

    De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri

    indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria,

    moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai

    comunitatii.

    O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si,

    desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani,

    s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne

    15

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    16/30

    ceremoniale. Ceata mascatilor prezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele

    satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o

    motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile

    strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de

    sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite

    sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda,

    malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii,

    frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se

    farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui,

    atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea

    anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul

    ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel,chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! " insemnind chiar blana de

    urs."

    La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de

    paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau

    secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se

    obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei

    care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an", ne spune VeraRomaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.

    Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung

    Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzind o piele de vitel peste o caldare metalica,

    in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se asaza o

    blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu, director al Muzeului

    Etnografic al Bucovinei. De la git in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu

    blana, cusuta direct pe haine sau cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta

    Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in cetele

    bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cit mai colorate,

    care poarta pe spate o mantie si pe cap au sepci de genul celor militare, pe care sint lipite sfere

    impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc,

    16

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    17/30

    lovesc pamintul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda

    metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul

    acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine, cu adevarat, primavara.

    "Vindecarea" caprei simbolizeaza sosirea Anului NouUn alt personaj foarte raspindit in cetele

    din satele bucovinene este capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate excesiva, prin care

    reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului si

    al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra se compune din cap, cu maxilar

    clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu de cerb sau coarne de

    capra se regasesc in partea superioara a mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii decorative

    deosebite, la care se folosesc margele, oglinzi, beteala, flori etc. Capra (sau cerbul) este insotita

    de personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume

    populare. In cursul dansului caprei exista un moment in care animalul se imbolnaveste si cade

    la pamint. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem cu capra, dialog care, in unele

    localitati este chiar un descintec. Cit timp capra este in agonie, membrii alaiului sint ingrijorati,

    dar o data cu insanatosirea animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul

    caprei semnifica "moartea" anului care tocmai se incheie si nasterea anului care vine.

    Calul inlatura spiritele rele. In zonele sudice, in special ale Bucovinei, se intilneste, la

    pragul dintre ani, dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul Etnografic Gura

    Humorului, ne spune: "In Bucovina, calutul apare in trupe separate, de caluti, sau caiuti, ori inamestecuri cu alte animale. Cele mai frumoase obiceiuri legate de caluti se intilnesc la

    Zvoristea, Dolhesti si Fintinele. Semnificatia este aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de

    spiritele rele. Calul este animalul care inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la capatul

    grinzilor de la case sint sculptate capete de cai pentru ca inlatura spiritele rele.

    Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau artificiale, o

    exuberanta de culori, o explozie de bucurie. "Bunghierii" si "uritii"-un elemnet specific

    Bucovinei, in cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul, "frumosul" Anului Nou. Bunghieriisint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la Udesti, de imparati la Bosanci, unde exista un

    joc, imparatii de Bosanci. "Ei sint o parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor,

    oamenilor le era permis sa se revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii nu sint

    niciodata mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou", spune Vera Romaniuc

    17

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    18/30

    Un alt moment semnificativ - Sarbatoarea Pastilor sau invierea Domnului marcheaza si

    inceputul primaverii, cu pregatiri deosebite de curatenie in casa si Tn gospodarie, cu focuri

    purificatoare.

    Femeile pregatesc din timp oua rosii sau inchistrite, cozonaci, pasca, miel, unt, cas asezate in

    cosuri speciale, pascarite, acoperite cu cele mai frumoase stergare, care sunt duse la biserica

    pentru a fi sfintite in dimineata invierii.

    Momentul invierii este marcat prin impuscaturi, odinioara cu sacalusurile (un fel de

    tunuri mici cu praf de pusca).In ziua de Pasti se organizau jocuri de oina, tinerii trag clopotele

    pentru a avea spor in timpul anului. A doua si a treia zi de Pasti se organizau hore la care

    participau tinerii imbracati in cele mai frumoase costume populare, lucrate in timpul iernii.

    Acestea erau adevarate parade alefrumusetei si elegantei costumelor populare.In unele

    localitati, la Pasti se inaugura scranciobul, prilej de distractie pentru copii si tineri

    Obiceiuri calendaristice de peste an sunt si hramurile bisericilor, devenite prilej de

    intalnire a rudelor si prietenilor din alte localitati. Ziua hramului este ziua de sfintire a bisericii,

    in majoritatea cazurilor o sarbatoare crestina, zi in care, dimineata se oficiaza liturghia care era

    urmata de ospat in curtea bisericii. Acum, ospatul se desfasoara la casa fiecarui gospodar care

    are invitati. Dupa ospat, tinerii, imbracati in frumoase costume populare, participau la hora

    satului(stransurain zona Radauti). Hramurile si horele sunt prilejuri de cunoastere intre oameni,

    de a lega prietenii, deaintemeianoi familii. Invitatiile la hram sunt reciproce.

    Dintre toate hramurile Bucovinei, cele mai renumite sunt cele de la Suceava, de Sfantul

    loan sau Sanzaiene si cel de la Putna, de Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare,

    care si-au pastrat caracterul profund religios si national. La acestea, unde rolul cel mai

    importantil are serviciul religios savarsit de un sobor de preoti si ierarhi ai locului si invitati,

    participa zeci de mii de credinciosi din aproape toate zonele locuite de romani

    Momentele principale ale vietii omului sunt marcate de sarbatori deosebite. Obiceiurile din

    ciclul vietii, cele referitoare la nastere, nunta, inmormantare sunt cele mai importante prin

    unicitatea lor. Desi sunt legate de viata individului, acestea au caracter colectiv, la ele

    participand membrii familiei, rudele, vecinii, prietenii. Nasterea unui copil, urmata de botez si

    cumatrie este un eveniment important in viata tinerei familii. De la nastere si pana la botez,

    chiar si dupa botez au loc practici magice care erau exercitate de moasa, care urmaresc

    18

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    19/30

    indepartarea raului de noul-nascut si crearea cadrului pentru o viata buna a viitorului copilului.

    I se lega la mana un fir de lana rosie care-l ferea de deochi. In prima scalda sau in cea de la

    cumatrie, purificare prin apa, i se punea busuioc, ban de argint, flori, pentru a fi sanatos, iubit

    de cei din jur, cu noroc. Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie sa aiba unul sau mai

    multi nasi care sunt alesi de catre parinti. Acestia vin la cumatrie cu daruri, in special

    imbracaminte, pentru finul lor

    Nunta este un eveniment important in viata omului datorita unor practici specifice de rit de

    trecere la o noua viata, cea de familie. Acest eveniment este insotit de un impresionant

    spectacol, ceremonial esential in cadrul vietii si culturii umane. Acesta cuprinde mai multe

    momente de pregatire si desfasurare propriu-zisa a acestui eveniment cat si festivitatea in sine,

    bogata in fast si culoare: haine de sarbatoare si obiecte specifice: naframa, plosca, baltag, etc.

    Un moment special il constituie "schimburile"; vornicelul mirelui aduce miresei

    darurile: flori, pieptene, oglinda, tulpan, pantofi, iar mireasa ii trimite mirelui darurile ei:

    camasa, brau, naframa. Acestea erau imbracate la cununie.

    Un rol important il are luatul zestrei miresei inainte de nunta sau in ziua nuntii Lada de

    zestre cu piese de port si tesaturi variate: scoarte, laicere, grindarase, perine sunt purtate de

    vatajei in acompaniamentul muzicii, ce strigaturi si chiuituri, incarcate in caruta si duse la

    casamirelui. in ziua nuntii mirii, fiecare la casa lui, isi ia iertaciune de la parinti si de la celelalte

    rude si pleaca la cununie.

    Inhobotatul miresei, schimbarea gatelii capului, din dimineata nuntii, marcheaza

    trecerea miresei de la statutul de fata la cel de nevasta, moment cu reguli traditionale

    prestabilite care nu pot fiincalcate

    Torsul fibelor textile si tesutul acestora au constituit ocupatii principale ale femeilor

    bucovinence. Razboiul de tesut sau staticele era nelipsit in orice casa. Tesutul, ca mestesug

    casnic, a fost practicat pentru necesitatile familiei, dar si pentru comert.

    Cele mai numeroase sunt tesaturile decorative care impodobesc interiorul locuintei. Se tes

    scoarte, laicere, paretare din lina colorata, cu motive geometrice sau florale, stergare pentru

    decorul interioarelor sau pentru ceremonialul nuntii sau al inmormantarii.

    Materia de baza, inul, canepa si lana care se torceau in fire, se spalau, se torceau si se teseau

    devenind panza pentru camasi, fete de masa, stergare, scoarte si laicere. Culorile fibrelor

    19

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    20/30

    vegetale si animale se obtineau din plante (coji de ceapa, coji de nuca, flori ed tei, coaja de arin

    etc.).

    Olaritul, stravechi mestesug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a

    carui vechime este argumentata de descoperirile arheologice din zona, acum este continuat de

    renumitii mesteri olari de la Radauti (Florin si Marcel Colibaba) si de mesterii olari de la

    Marginea, care sunt renumiti prin ceramica neagra si cea rosie utilitara (familiile Magopat si

    Pascaniuc). Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile,

    picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata

    de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata. Vasele de Radauti se disting

    prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul rosu sau verde cu desene

    geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, caramiziu. Centrul de ceramica neagra de la

    Marginea este renumit in intreaga tara; din mainile olarilor, lutul prinde viata in forme stravechi

    cu denumiri specifice: ulcioare, strachini, oale de sarmale, oale cu manusa, cani de mosi dar si

    forme mai noi: vaze de diferite marimi, platouri, aplice.etc. Decorul acestora este realizat prin

    impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat

    formei vasului.

    Incondeiatul sau inchistritul oualelor de Pasti este un mestesug de mare rafinament care

    necesita talent, pricepere si sensibilitate, prin care se realizeaza unicate prin decorul lor. Tehnica

    de inchistrire se realizeaza prin "crutarea fondului" prin desenarea cu chisita, cu ceara de albineincalzita. Paleta cromatica a oualelor incondeiate face diferentierea intre principalele centre in

    care se practica acest mestesug artistic (rosu-Brodina, portocaliu-Moldovita, verde, albastru-

    Ulma, negru-Ciocanesti etc.). In ornamentica domina motivele geometrice, astrale si amai putin

    cele fitomorfe sau zoomorfe stilizate. Aceste motive au denumiri semnificative: coarnele

    berbecului, fierul plugului, carligul ciobanului, furca de tors , steaua, soarele, calea ratacita,

    patruzeci de clinisoare, coada racului, coada randunicii, creasta cocosului, cercelul doamnei,

    crucea pastelui, grebla, steaua ciobanului etc

    Arta prelucrarii lemnului si a constructiilor din lemn a jucat un rol important din cele

    mai vechi timpuri; s-au folosit tehnici si forme arhaice, cum ar fi constructia din barne sau

    mobilierul decorat cu fierul inrosit cu motive geometrice, obiecte din lemn imbinat fara cuie.

    20

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    21/30

    In prelucrarea lemnului s-au specializat dulgherii care ridicau casele si celelalte constructii ale

    gospodariei taranesti, tamplarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a

    mobilierului, rotarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii

    specializati in faurirea carelor, dogarii care confectionau din doage, cofe, poloboace, fedelese,

    ciubere.

    Turismul religios

    Pelerinajul este un fenomen religios cu dimensiuni foarte largi in timp si spatiu, care

    decurg dintr-o experienta religioasa. Originile sale se pierd in timp, iar ca extindere geografica,

    este aproape planetar. A pleca in pelerinaj este un act important in viata oricarui credincios 1.

    Pelerinajul, componenta a antropologiei religioase, este un fenomen ce intereseaza direct sau

    indirect pe istorici, geografi, economisti, folcloristi, filosofi, sociologi, etnologi si, nu in ultimul

    rand, pe teologi. Dar el nu poate fi redus la aceasta componenta orizontala si naturala. Actul

    pelerinajului tine si de cer si de pamant 2. Pelerinajul este o poarta deschisa spre o cale de

    acces, rara si diferita, care permite intalnirea cu forte supranaturale sau cu realitati sacre.

    Pelerinajul integreaza toate aspectele ce decurg din natura umana ca atare, dar se deschide...

    unei semnificatii mai ample, teologice, revelatoare a adevarului lui Dumnezeu, a omului, si a

    mantuirii noastre in Hristos. Prin pelerinaj se intelege o calatorie ce are ca destinatie un loc

    sfant, iar la finalul acesteia, venerarea acordata acestui centru spiritual. Sensul termenului

    exprima sacralizarea spatiului si viata unui timp sacru, o ritualizare necesara si implinirea unei

    lucrari duble si unice de munca asupra propriei persoane si de acces la transcendenta sfintitoare.

    A pleca, a merge, a descoperi orizonturi noi, a trai intr-o colectivitate si, mai ales, a trai o

    schimbare interioara a carui scop este a merge pe urmele lui Hristos, aceste actiuni pot defini

    pelerinajul. Numai mersul ratacitor nu apartine conditiei pelerine. 4 In acelasi timp nu exista

    pelerinaj fara atingerea unei limite spatiale, consacrare sensibila a unui efort fizic, a unei tensiuni

    sustinute pentru atingerea unui scop. Pelerinajul presupune plecarea, mersul, sosirea la loculsfant si actul de venerare. In aria latina, cuvantul pelerin provine dinperegrinus, care la randul

    lui este un derivat din per-agrare care semnifica a parcurge, a merge departe. Peregrinus

    inseamna calator, cel ce se duce intr-o tara straina si se stabileste acolo pentru un timp. Prin

    extensie a insemnatstrainulcare vine de aiurea si nu apartine societatii autohtone.

    21

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    22/30

    Lacase de cult

    Biserica a constituit, in intregul spatiu romanesc si, implicit, in Bucovina, cel mai

    important suport de spiritualitate crestina insa, in acelasi timp, a reprezentat, pana spre secolul

    al XVII-lea, si singurul mediu real de cultura si traire ortodoxa. Privita in ansamblul sau,

    Biserica Ortodoxa a creat si apoi a conservat cele mai importante valori de patrimoniu, pe care

    le admiram astazi in special in muzeele manastiresti, respectiv: carte, icoana, broderie, obiecte

    din metal etc.

    O trasatura definitorie a bisericilor medievale din Bucovina o constituie pictura murala

    interioara si exterioara. Aici gasim pictate cu maiestrie, in culori naturale, marile scene biblice,

    hramurile bisericesti precum si scene din viata sfintilor ortodocsi. Foarte important de mentionat

    este faptul ca bisericilor pictate le datoram portretele voievozilor Moldovei si a familiilor

    acestora precum si portretele unor boieri si a sotiilor acestora. De asemenea, pictura murala ne

    introduce in universul tehnic, al ocupatiilor si mestesugurilor traditionale, al portului diferitelor

    categorii sociale etc, din timpul evului mediu romanesc.

    Manastirile au avut de-a lungul evului mediu un rol important si in ceea ce priveste apararea

    diverselor comunitati, zidurile de incinta si turnurile constituind un spatiude refugiu pentru

    locuitori, odoare etc.

    Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541),

    Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca,

    Slatina, pentru unele dintre ele utilizandu-se unele culori specifice : Vorone (albastru), Humor

    (rou), Sucevia (verde), Moldovia (galben) i Arbore (combinaie de culori), ale bisericilor

    Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului

    si a creatiei artistice populare, au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme dOr)

    Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au

    dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO - Mari monumente ale lumii.

    Exemplificari :

    Manastirea Slatina

    22

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Vorone%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Humorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sucevi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Arborehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vorone%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Humorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sucevi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovi%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Arbore
  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    23/30

    Manastirea Slatina, ctitorie a domnului Moldovei, Alexandru Lapusneanu, situata in

    judetul Suceava; a fost construita intre 1554 si 1558, se afla n apropiere de Falticeni. Istoria

    zidirii manastririi se pierde n negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care

    l-ar fi sfatuit pe domnitorul Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un paltin,

    urmand sa serveasca ca necropola domneasca.

    Aceasta manastire cu aspect de curte a suferit stricaciuni imediat dupa moartea ctitorului

    ei. Despot Voda (1561 - 1563) avea sa-i topeasca argintaria. Ioan Voda cel Viteaz va folosi o

    parte din argintarie ca sa bata moneda. Catre sfarsitul secolului XVI a fost jefuita, iar catre

    mijlocul secolului XVII multe cladiri aveau nevoie de reparatii. Incepand de la sfarsitul

    secolului XVII si pana catre 1800, razboaiele (insotite de jafuri, arderi si distrugeri) sunt

    frecvente, iar spre sfarsitul secolului XVIII se tin lant. Vreme de 40 de ani manastirea a ramas

    in pustie. Abia pe la inceputul secolului XIX se iau masuri de repopulare a ei si se incep lucrari

    de restaurare care vor dura pana catre mijlocul secolului. Dar in 1821 se va refugia la Slatina

    Iordache Olimpiotul, unul dintre conducatorii Eteriei, impreuna cu grupul lui de luptatori. Cu

    acest prilej, manastirea va suferi un asediu dur si va fi arsa si jefuita. In 1823 au inceput

    lucrarile de restaurare. Astazi ea asteapta credinciosii din toate colturile tarii, oferind liniste si

    pace, un adevarat colt de rai.

    Manastirea Moldovita

    Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O

    casa domneasca,chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de

    ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri,avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a

    capatat in timp un usor aspect de fortareata,dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este

    inzestrata Moldovita.

    23

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    24/30

    Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin

    stilul picturii si prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si

    verdele Arborei sau de rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate

    fi mai degraba comparat cu modul de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in

    timp ce la Probota se surprinde expresia unui mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un

    colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist si luminist in egala masura. In

    sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva particularitati, mai ales in

    pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al pridvorului, extinderea

    unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului, lipsa Vietii Sf.

    Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in acelasi

    timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de

    serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoareasimbolica a imaginilor.

    Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si

    istorica: pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in

    acelasi timp document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-

    broderii lucrate in secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul

    domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care- i

    dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu impletituri de linii si florimarunte crucifere.

    In clisiarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e

    mobilier - un tron domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si

    vegetale, stilizate geometric, grupate in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe

    laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in partea superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un

    chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi mici stalpi terminati cu capete de bouri. Se

    pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva icoane. Alte odoare sunt raspanditepe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu, panaghiarul, pastrat la Putna.

    Manastire Voronet

    24

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    25/30

    Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata

    acum mai bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza

    exteriorul si interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de

    albastra - denota genialitatea artistilor moldoveni care cu un acut simt artistic au facut din

    Voronet simbolul Moldovei.

    Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie:

    pictura exterioara de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a

    nuantei de albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint

    in realitate cele care cu sensibilitate artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural. Asa

    cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In

    acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a

    bisericii. In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit

    sa demonstreze ca si atunci cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele

    desenate.

    Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici

    construite in perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla

    deasupra naosului si acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin

    decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente decorative originale: firide

    alungite si ocnite sub cornise. Doua baze suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi

    fel. Elementele de factura gotica sint prezente in ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra

    care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale

    pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta semicilindrica

    transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta

    incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in

    forma de calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o

    usa incastrata in peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcelemoldovenesti si pandantivii sutin cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in

    forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de celelate abside.

    Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional

    pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde

    25

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    26/30

    scena Deisis incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un

    riu de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului

    Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc-

    avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile

    de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare

    cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete;

    in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.

    Manastirea Putna

    Despre Manastirea Putna se stie ca este prima ctitorie a lui Stefan cel Mare. Mai mult,

    domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de vesnica odihna. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru

    cel Bun, Stefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropola domnesca. Prin numeroasele

    danii facute, Domnitorul Stefan cel Mare si-a aratat pretuirea fata de biserica. Putnei i-au fost

    daruite de catre ctitorul ei o cadelnita din argint, avand o mare valoare aristica, cateva cruci de

    mana, printre care una sculptata in lemn de chiparos precum si icoane de o mare frumusete

    artistica.

    Actuala cladire se datoreaza veacului al XVII-lea fiind modificata ulterior in 1757 si la

    inceputul veacului nostru. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi pastreaza neschimbat

    aspectul de cetate, atit de caracteristic marilor asezaminte manastiresti moldovenesti.

    Fara indoiala Biserica Manastirii Putna a fost monumentala, mesterii si zugravii intrecindu-se in

    iscusinta. Despe frumusetea sa, pomeneste cronicarul Ion Neculce in scrierile sale.

    Din fortificatiile manastirii lui Stefan cel Mare singura ramasita este Turnul tezaurului . Ridicat

    potrivit pisaniei in anul 1481 si conceput cu doua etaje, avind deasupra ultimului cat o terasa

    incinsa cu un parapet crenelat, descoperit, azi poarta un acoperis ascutit. Lumina partrunde

    printre ferestrele inguste, decorate cu chenare din piatra cioplita intr-o maniera laica amintind

    de goticul tirziu. Turnul intrarii , compus dintr-un parter strabatut de un gang si un etaj boltit

    prevazut cu metereze apartine veacurilor XVII-XVIII.

    Interiorul bisericii cuprinde cinci incaperi (pridvor, pronaos, incaperea mormintelor,

    naos si altar) care apartin, cu siguranta planului original. Cele doua intrari dispuse pe laturile de

    sud si de nord ale pridvorului fac posibil accesul in biserica. Un chenar de influenta gotica,

    deosebit de interesant realizat, sustine usa de la intrarea in pronaos.

    26

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    27/30

    Zidurile sale adapostesc mormintul Domnitorului Stefan cel Mare. Frunze de stejar,

    tulpine indoite ce alcatuiesc patru medalioane in forma de inima si capul de bour decoreaza

    lespedea funerara depusa intr-o nisa din incaperea mormintelor. La Putna au mai fost

    inmormintate ultima sotie a domitorului - Maria Voichita -, cea de-a doua sotie - Maria de

    Mangop - avind o lespede funerara de influenta orientala, precum si cei doi fii ai lui Stefan cel

    Mare - Petru si Bogdan.

    Manastirea Rasca

    Ansamblul de la Manastirea Rasca situat pe valea raului cu acelasi nume, este construit

    in mai multe etape. In 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar in 1540 episcopul Romanului

    Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals au zidit biserica cu hramul "Sf.Nicolae".Din porunca domnitorului Petru Rares, in jurul bisericii se construiesc ziduri inalte si puternice

    cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1542.

    Biserica este de mici dimensiuni, cu fresce bogat aurite. In perioada 1611-1617 marele

    vornic Costea Bacioc adauga zidirii un impunator exonarthex marind considerabil capacitatea

    edificiului. Initial constructia era de plan triconc (avand turla originala pe naos, in prezent cea

    de-a doua turla se afla pe pridvorul inchis. In biserica sunt icoane vechi si lespezi funerare (sec.

    XV-XVI).

    Pictura interioara si exterioara a fost executata intre 1551-1554. Planul iconografic si

    compozitional pastreaza datele initiale mai cu seama in altar (Sf. Nicolae) si naos (Inmultirea

    painilor). Este remarcabil Tabloul votiv (domnitorul Petru Rares si familia sa).

    Pictura exterioara, datorata lui Stamatello Cotronas (1552), se mentine relativ bine pe

    fatada sudica (Scara lui Ioan Climax, Judecata de Apoi, Viata Sf. Antonie).

    Intr-o camera din clopotnita Manastirii Rasca, a stat inchis timp de sase luni marele istoric si om

    de stat Mihai Kogalniceanu, surghiunit in anul 1844 din porunca domnitorului Sturza.

    Turismul cinegetic - se adreseaza iubitorilor de aventuri cinegetice si pescarilor, existnd un bogat fond de

    vanatoare: ursi, mistreti, caprioare, iepuri, si piscicol: pastrav, mreana, boisten. Specia principala din zona montana, care prezinta

    interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Pe paraul Valea Putnei, n localitatea cu acelasi nume, este amplasata o pastravarie

    apartinnd Ocolului Silvic Pojorata care produce pastrav pentru consum si puieti pentru popularea apelor de munte.

    27

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    28/30

    Drumetia montana favorizata de existenta in zona a mai multor frumoase trasee marcate, din care amintim vechiul

    Drum al tatarilor, pana in comuna Carlibaba, si celalalt spre manastirea Moldovita. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie

    cu ajutorul cailor pe care fiecare localnic ii poate pune la dispozitia turistilor; deasemeni de un farmec deosebit sunt traseele

    montane catre masivul muntos Rarau si Giumalau.

    Turismul de odihna si recreere intruneste aici toate conditiile pentru a fi practicat, tinand cont de efectele

    benefice ale climei si de frumusetea peisajului din jur;

    Turismul de agrementpoate valorifica numarul de cabaline care exista, organizandu-se cursuri de echitatie, plimbari pe poteci

    de munte.

    PREZENTAREA PENSIUNII

    Pensiunea FANTANA DINTRE PLOPII

    Situata la poalele padurii, ofera o minunata priveliste in jur. In fata ei, la mai putin de 1

    km se afla Manastirea Slatina, o adevarata fortareata ce vegheaza localitatea de 500 de ani.

    Pensiunea e o constructie ce aminteste de vestitul Han al Ancutei, asa cum era el descris

    de Mihail Sadoveanu: Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han, -

    era cetate. Avea niste ziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate cum n-am mai vazut

    de zilele mele...n cuprinsul lui puteai oplosi oameni, vite si carute si nici habar nu aveau din

    partea hotilor... Portile stateau deschise ca la Domnie. Si prin ele, n zilele de toamna, puteaivedea valea Moldovei ct batea ochiul si paclele muntilor pe paduri de brad pna la Ceahlau si

    Halauca. Iar dupa ce se cufunda soarele inspre taramul celalalt si toate ale departarii se

    stergeau si lunecau in tainice neguri, - focurile luminau zidurile de piatra, gurile negre ale

    usilor si ferestrelor zebrelite. Contenea cate un rastimp viersul lautarilor, si porneau

    povestile..."De aici nu se vad insa nici Valea Moldovei si nici Ceahlaul, dar se vad muntii

    Stanisoarei, falnice paduri de brad, raul Suha Mica coborand domoala.

    Zidurile de piatra, menite sa ofere adapos in iernile geroase, tinand piept viscolului, au

    inaltimea de 1.5m in partea de N si de 80cm in celelalte zarii.Portile de lemn au o grosine de 5cm

    si o inaltime de 3.5m, si sunt prevazute cu un zavor urias.

    Cladirea de piatra are o inaltine de 3.5m, lungime de 30m, latime de 30m, mansardata.

    28

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    29/30

    Camera de zi , complet mobilata traditional, cu mesa joas de lemn masiv de nuc, fotolii din lemn

    masiv joase la randu-le, largi si prevazute cu perni moi de puf,este extrem de primitoare.

    Semineul si blana de urs , becurile clasice inlocuite de opaite, covoarele moi tesute de taranci,

    picturile reprezentand natura la tara, biblioteca cu operele lui Sadoveanu , cele doua coloane de

    piatra, cu rol de sustinere dar si decorativ, carafele de vin ce asteapta sa fie umplute completeaza

    tabloul.

    Mansarda e impartita in asa fel incat a permis amenajarea a 5 camere, cu cate 2, 3

    respectiv 4 locuri. Paturile de lemn, duble sau simple, acoperite cu cergi moi, deloc intepatoare,

    dau camerei un aspect rustic, calduros. Si aici opaitele sed cuminti pe mica noptiera, noptiere

    dupa caz, cosuletele cu plante aroate tinanadu-le companie.

    Facilitati:

    - Incalzire centrala;- Frigider;

    - Aragaz;

    - Parcare;

    - Gratar;

    - Dus;

    - Acces telefoane mobile.

    Deasemenea sunt puse la dispozitie turistilor 3masini, pe care le pot folosi pentruvizitarea tuturor obiectivelor din zona Bucovinei.

    In curte se afla fantana din piatra, vegheata de cei patru plopii inalti , inprejmuita, in doua

    parti de banci din lemn cu aspect rudimentar. . De asemenea exista posibilitatea de a face gratar

    in aer liber..

    Pensiunea are o terasa cu o capacitate de 15 de locuri care ofera un cadru intim

    nconjurat de verdeata.

    Pensiunea dispune si de loc de joaca pentru copii special amenajat !.

    Parcare de 6locuri.

    Cai de acces :

    Suceava - Stupca - Manastirea Humorului - Voronet - Gura Humorului - Malini - Slatina

    Suceava - Falticeni - Baia - Malini Slatina

    29

  • 7/28/2019 Dezvoltarea Unei Pensiuni in Zona Bucovina

    30/30

    ACTIVITATEA DE CAZARE

    PRET PE PERSOANA :30LEI

    RENT-A-CAR :40 /24h

    MASA :OPTIONAL, 10RON MIC-DEJUN

    ACTIVITATII DE AGREMENT :PESCUIT, ECHITATIE

    CONCLUZII SI RECOMANDARII

    70% din clienti se reintorc, considerand un sejur petrecut in aceasta zona ca fiind putin

    costisitor dar, mai ales, un timp castigat. Pentru a avea succes intr-o activitate agroturistica

    preturile practicate trebuie sa fie in concordanta cu serviciile.

    BIBLIOGRAFIE

    1. *** http://www.bucovinaturism.ro2. *** http://www.sejururi.org/harta-Bucovina.html

    3. *** http://www.manastiri-bucovina.go.ro

    4. *** http://www.turisminbucovina.ro

    5. *** http://www.muzeul-bucovina.ro

    6. *** http://www.muzeul-bucovina.ro