Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Master – Managementul Afacerilor In Turism

Dezvoltarea Turismului de Evenimente pe Plan Internaţional

Disciplina : Managementul turismului de afaceri şi reuniuni

Conf. univ. dr. Andreea Băltăreţu

Masterand : Pandele Alin

Cuprins

Definirea turismului de evenimente.......................................................................................................................2

Particularitatile turismului de evenimente.............................................................................................................3

Destinatii turistice si touroperatori........................................................................................................................4

Studii de caz............................................................................................................................................................7

Dezvoltarea turismului de evenimente pe plan international

Definirea turismului de evenimente

1

In industria calatoriilor si turismului evenimentele speciale sunt tratate ca produse turistice

specifice, posibil de oferit spre valorificare unor cercuri relativ restranse de populatie,

interesata sa participe la consumul turistic al serviciilor – suport ce constituie “invelisul

tangibil” al evenimentelor respective.

In practica agentiilor de turism sunt considerate evenimente speciale toate formele de

aranjamente ale caror programe nu au caracter de rutina. Prin natura lor, asemenea

evenimente speciale (olimpiadele, expozitiile mondiale, targurile internationale si nationale,

festivalurile, carnavalurile, pelerinajele religioase, reuniunile de tipul congreselor etc.) se

disting de alte programe sau aranjamente turistice “clasice” prin caracterul lor de unicat,

periodicitatea spontana, derularea lor la termene calendaristice prestabilite, cu durate limitate

de timp, exprimate in zile, cat si prin faptul ca se adreseaza unor minisegmente de piata.

Din punct de vedere al industriei turismului, evenimentele speciale imbraca forma unor

aranjamente organizate minutios, concepute cu scopul de a retine atentia si de a atrage acea

parte a clientelei potentiale interne si internationale pentru care evenimentele respective

constituie motivul principal al calatoriilor.

In opinia diversilor autori turismul de evenimente a fost definit astfel:

Donald Getz: “Turismul de evenimente este planificarea, dezvoltarea si marketingul

sistematic al festivalurilor si al evenimentelor speciale considerate ca atractii turistice,

catalizatoare ale dezvoltarii si concretizarii imaginii pentru atractiile arealelor de destinatie”.

Gabriela Stanciulescu: “Turismul de evenimente reprezinta deplasarea individuala sau de

grup, in scopul participarii la congrese si conferinte internationale, expozitii si targuri

specializate, forumuri de afaceri, sesiuni de training si programe de Team Building sau

calatorii de stimulare a angajatilor”1.

1 Stanciulescu, G. - Managementul operatiunilor in turismul de evenimente, editura ASE, Bucuresti, 2010, pag 73-74

2

Particularitatile turismului de evenimentePaleta evenimentelor speciale in general si in turism in particular este suficient de larga

pentru a putea imbraca aspecte concrete, ce permit clasificarea lor in functie de motivatia

care genereaza atractia de participare la evenimentul respectiv.

Pastrand motivatia turistica drept criteriu esential de clasificare a evenimentelor speciale,

turismul de evenimente (tourism events) poate fi grupat in felul urmator:

● dupa caracterul natural sau provocat (artificial) al evenimentului. Organizarea vizitarii

unei zone viticole cu un program de participare a turistilor la culesul strugurilor va fi posibila in

perioada coacerii strugurilor (provocata de caracterul natural al evenimentului),  organizarea

unui festival artistic de tipul “Cerbul de aur” este un eveniment special provocat si dupa

opiniile analistilor, este un “pseudo-eveniment”;

● dupa caracterul de repetabilitate al evenimentului. Unele evenimente speciale se

repeta periodic (raliurile automobilistice ale modelelor de epoca pe traseul Bucuresti – Sinaia,

organizate de Automobil Clubul Roman – A.C.R., au loc in luna septembrie a fiecarui an), iar

alte evenimente speciale au caracter de unicitate, ce nu mai permite repetarea lor, de

exemplu, ceremonia de lansare in circuitul turistic a unui hotel nou sau a unui hotel

modernizat). Tot in aceasta categorie se integreaza si vernisajul unei expozitii de pictura.

● dupa dimensiunea evenimentului special ele se diferentiaza de la megaevenimente

(olimpiade), pana la microevenimente (festivalurile internationale “George Enescu”);

● dupa durata evenimentului, unele evenimente speciale pot avea o durata de numai

cateva ore (eclipsei solare din 11 august 1999), altele 1 zi (pelerinajele religioase) sau mai

multe zile (festivaluri, congrese etc.).

Intr-o forma rezumativa gruparea evenimentelor speciale este ilustrata in tabelul urmator:

Evenimente

cultural-artistice

Evenimente

sportive

Evenimente

economice si

stiintifice

Evenimente

socio-politice

Evenimente

naturale

-muzicale

(concerte)

-artistice

(vernisaje,

-olimpiade

-competitii

sportive

-turnee

-expozitii

-targuri

-reuniuni,

congrese pe

-reuniuni

politice

-reuniuni pe

teme special

-fenomene

natural ( eclipse

solare)

-serbari

3

aniversari)

-religioase

(pelerinaje)

-traditionale

(folclorice)

-consacrate

(aniversarea

dintre milenii)

-carnavaluri

- crosuri

-aniversari

sportive

teme

economice si

stiintifice

-inaugurari de

obiective

economice

(de exemplu

congrese

medicale)

-parade militare

-evenimente

negative

(conflicte

armate zonele,

actiunile

gruparilor

teroriste)

generate de

evenimente

natural

(serbarea

recoltei, culesul

viilor)

-evenimente

negative

(ereptia

vulcanilor)

Sursa: Adaptare dupa W. Freyer2

Destinatii turistice si touroperatori

Statele Unite ale Americii si Viena sunt cele mai populare destinatii pentru reuniuni,

congrese.

Topul ICCA acopera reuniunile organizate de asociaţii internaţionale care au loc în mod

regulat şi care se rotesc între un minim de trei ţări. Datele reprezintă un "instantaneu" al

evenimentelor de calificare în asociere ICCA ca baza de date prelevate la data de 11 mai

2010. Baza de date a asociatiei ICCA se bazeaza pe vânzările pe destinatii pentru reuniuni.

Anul acesta ICCA a indentificat 8294 de evenimente cu 800 de evenimnete mai mult decat in

anul 2009.

Numarul de evenimente (reuniuni) pe tara in 2009

Top Tara Nr. Intalniri

1 U.S.A 595

2 Germania 458

3 Spania 360

4 Italia 350

2 Freyer, W. –Turismus Marketing, editura Oldenburg, Munchen, 1997, pag. 606

4

5 Anglia 345

6 Franta 341

7 Brazilia 293

8 Japonia 257

9 China 245

10 Austria 236

Olanda 236

12 Elvetia 214

13 Canada 213

14 Suedia 184

15 Coreea 176

16 Australia 169

17 Portugalia 168

18 Danemarca 151

19 Argentina 145

20 Belgia 130

Sursa: ICCA

Statele Unite ale Americii si Germania sunt cele mai cautate destinatii pentru reuniuni,

urmate de Spania si Italia la o diferenta de aproximativ 100 de evenimente.

Numarul de evenimente (reuniuni) pe orase in anul 2009

Top Oras Numar

reuniuni

1 Viena 160

2 Barcelona 135

3 Paris 131

4 Berlin 129

5 Singapore 119

6 Copenhaga 103

7 Stockholm 102

5

8 Amsterdam 98

Lisabona 98

10 Beijing 96

11 Buenos Aires 90

Seul 90

13 Budapesta 87

Madrid 87

15 Praga 86

16 Londra 83

17 Istambul 80

18 Sao Paulo 79

19 Bangkok 76

20 Atena 75

Sursa: ICCA

Pentru al cincilea an la rând, Viena este oraşul cel mai popular, cu o creştere de peste

21 de reuniuni fata de anul 2008. Barcelona a sarit de pe locul 3 pe locul al II-lea loc. Paris a

împărtăşit primul loc cu Viena anul trecut, iar acum este locul trei in topul preferintelor pentru

reuniuni. Nou venit în top 20 este Madrid, care se gaseste pe locul 13.

Pe langa aceste destinatii pentru reuniuni, toate celelalte evenimente cu caracter

international atrag anual mii de turisti ( exemple: Carnavalul de la Venetia, olimpiade sportive,

Roland Garros, pelerinajele de la Ierusalim de Pasti, coridele spaniole, Maker Sankranti India-

Festivalul primaverii etc.).

In Romania ca si destinatii pentru turismul de evenimnete putem enumara: Brasov-

Cerbul de aur, Junii Brasovului, Sighisoara-Festivalul mediaval, Bucuresti-Festivalul George

Enescu, Iasi-pelerinaj de Sfanta Parascheva, Cluj si Bucuresti-TIFF.

Touroperatori specializati in turismul de evenimente:

Pe plan international:

Easy Travel- Serbia

Rina Travel&Event –Croatia

6

Vekol DM- Serbia

Alexander Tour-Bulgaria

Aviatur Travel-Spania

Pe plan national:

Happy Tour

Marshal Tourism

Eximtur

Studii de cazDe ani de zile, Orasul Interzis si Marele Zid au fost printre cele mai mari atractii

turistice din China. La noua luni de la Jocurile Olimpice de Vara de la Beijing, mii de turisti din

toate colturile tarii si lumii vin la celebrul stadion olimpic Bird’s Nest (Cuib de pasare) si

plătesc 50 de yuan (aprox 6 euro), taxe de intrare pentru a-l vizita si a-si face o fotografie.

Pentru oficialii chinezi tot acest aflux de turisti este o mare surpriza. Nu se asteptau ca

acest stadion, oricat ar fi el de spectaculos, sa devina atat de popular dupa Jocurile Olimpice.

20.000 – 30.000 de turisti intra pe portile sale zilnic, iar veniturile obtinute din biletele de

intrare acopera costurile de intretinere anuale precum si dobanzile anuale ce trebuie achitate.

Asa ca, in pofida temerilor ca stadionul ar deveni o povara pentru capitala chineza, nefiind

folosit de prea multe ori dupa Jocuri, se pare ca s-a transformat intr-o noua atractie turistica a

Chinei.

Unii dintre turisti se imbraca in echipamente ale echipei nationale, poarta medalii false

si tin in mana replici ale tortei olimpice, toate pentru a fi fotografiati pe impresionantul stadion.

Vizitatorii au luat astfel presiunea de pe umerii managementului stadionului care nu putea sa

gaseasca o utilitate pentru structura impunatoare.

Stadionul olimpic a costat 500 de milioane de dolari si este cea mai mare structura de

otel din lume. El poate gazdui 80.000 de spectatori iar design-ul realizat de o firma de

arhitectura elvetiana este deosebit, aducandu-i si numele de “Cuib de pasare”.

7