Dezvoltareai validarea modelelor de prognozconcepute pentru a putea prezice aptitudinile in scaunul cu rotile la externarea din cadrul programului de reabilitare a leziuniilor mduvei spinrii Obiectiv: Dezvoltarea si validarea unor modele statistice pentru a prezice aptitudinile in scaunul cu rotile ale bolnavului de la startul internarii in cadrul reabilitarii leziuniilor maduvei spinarii. Plan: Potentialul grupului de studiu.

Locul: Opt centre de reabilitare olandeze. Subiectii: Osutpatruzeci idoi pacieniculeziuni ale mduvei spinrii.

Principalele msuri: Modeleau fostdezvoltatecutimpulde performanicapacitatea descor la t2 cavariabiledependente iar t1 scoruriledeperforman intimp precum vrsta,sexul,indicele de mas corporal si caracterul complet al leziunii ca variabile independente. Modelele statistice au fost evaluate prin compararea scorurilor individuale estimate cu scorurile efectiv msurate. Concluzie: Modelele de prognostic dezvoltate n acest studiu, pentru a prezice viitoarele abilitati in scaunl cu rotile ar putea contribuii la planificarea cursului de reabilitare. Modelele ar trebuii sa fie utilizate cu precautie in practica clinica de zi cu zi, dar se pot adauga informatii utile la experitzarea clinica a fiecarui pacient.

Introducere

Majoritatea pesroanelor cu leziunii a maduvei spinarii sunt dependente de un scaun cu rotile, fapt ce poate avea impact asupra activitatiilor de ansamblu. Pentru mentinerea independentei, competentele si capacitatiile sacunelor cu rotile sunt de mare importanta pentru persoanele cu leziuni a maduvei spniarii.Prin urmare, in setariile clinice, o buna echilibrare aeroba si anaeroba este sustinuta. Acest antrenament ar trebui combinat cu instructiuni despre tehnicile de propulsie si informatii despre abilitatiile necesare in timpul activitatiilor zilnice precum, negocierea unei pante sau trecerea unui prag.

MacPhee a aratat ca o perioada scurta de formare a competentelor in scaunul cu rotile a dus la un scor mai bun in cadrul celor 25 de intrebari la test. Kilkens a aratat ca abilitatiile in scaunul cu rotile s-au imbunatatit in timpul reabilitarii. Monitorizarea progreselor este importanta pentru a putea individualiza un program special de tratament. Testele pentru scaunul cu rotile, sunt descrise in literatura de specialitate, avand ca scop cercetarea, dar, de asemenea, sunt folosite pentru monitorizarea fiecarui pacient in timpul sau de rebilitare. Pentru ultimii opt ani de studiu multicentric olandez Reabilitarea coloanei vretebrale fracturate a investigat dezvoltarea si rezultatele procesului de rebilitare pentru persoanele cu maduva spinarii prejudiciata. Ca parte a acestui proiect, s-a dezvoltat un circuit pentru scaunul cu rotile pentru a masura timpul de performanta in cadrul internarii si dupa aceasta. Urmatorul pas in acest studio multicentric este de a pune in aplicare o baterie de teste dezvoltate exclusive pentru scaunul cu rotile. Procesul de monitorizare va fi comunicat echipei de reabilitare pentru a omtimiza reabilitarea individuala si pentru a imbunatatii leziuniile maduivei spinarii. Pe scurt scopul acestui studiu este de a dezvolta si valida modele statistice pentru a putea prezice performantele in scaunul cu rotile. Versiunea de cercetare (8 teste) a circuitului scaunului cu rotile va fi utilizata pentru studiul de investigare. Metode

Datele au fost folosite din grupul de studiu olandez Tulpina fizica, capacitatea de munca si mecanismele de restaurare a mobilitatii in reabilitarea persoanelor cu leziuni a maduvei spinarii. In Olanda grupul de stiudiu a fost recrutat din opt centre de reabilitare specializate pe leziuni a maduvei spinarii. Subiectii au fost eligibili pentru studiu daca au avut leziuni a maduvei spinarii, cu varsta intre 18 si 65 de ani, au fost clasificati cu A, B, C, D pe scala Asociatiei Americane de Leziuni a Spinarii. Toate testele si protocoalele au fost aprobate de catre centrul medical de etica olandez. Toti subiectii au primit o informare si si-au dat consimtamantul pentru procedura de testare.

Plan

Datele au fost colectate de la inceputul reabilitarii active si au fost procesate de asistenti instruiti cu experienta paramedicala in trecut.

Personalul si caracteristicile leziunilor Informatiile privind varsta si genul au fost colectate la inceputul programului de reabilitare. Caracterisiticile leziunilor au fost determinate folosind criteriile America n Spinal Injury

Association. Masa coroporala a fost masurata pentru a determina indicele masei corporale, si inaltimea a fost masurata la inceputul programului si la sfarsitul acestuia. Circuitul pentru scaunul cu rotile

Circuitul pentru scaunul cu rotile este un test pentru evaluarea performantei. Versiunea de cercetare a circuitului este formata din diferite 8 sarcini standardizate: 1) figura in forma de 8; 2) traversarea unui prag; 3) montarea unei platform; 4) 15m sprint; 5) transferul; 6) negocierea unei pante de 3% pe o banda de alergare; 7) negocierea unei pante de 6% pe o banda rulanta; 8) propulsia scaunului cu rotile timp de 3 minute pe o banda de alergat. Parcurgerea circuitului duce la obtinerea unui punctanj in functie de performanta. Toate elmentele de testare, care sunt efectuate in mod adecvat, independent si intr-o anumita perioada de timp duc la obtinerea unui punct. Toate punctele se aduna pentru a obtine un scor generala variind de la 0 la 8. Subiectii au fost instruiti pentru a indeplinii sarcinile la capacitatea lor maxima.

Statistici

In primul rand subiectii cu date lipsa au fost exclusi din baza de date. Ulterior, subiectii cu scoruri maxime au fost exclusi deorece aceste scoruri nu se pot imbunatati pe timpul programului de reabilitare. Datele ramase au fost impartite aleatoriu in doua probe: (1) un esantion de de dezvoltare a modelelor statistice si (2) un esantion pentru validarea datelor. Raportul dintre numarul de subiecti si numarul de variabile independent ear trebui sa fie cel putin 5:1 si in mod ideal aproximativ 20:1. Cu date 117-134 de subiecti disponibili si sase variabile independente in model , raportul pentru acest studiu a fost 15:1, care sa conduca la cel putin 90 de subiecti in cercetare. Prin urmare datele au fost impartite in mod aleatoriu: esantionul de cercetare (aproximativ 80% din date) si proba de validare (aproximativ 20% din date).