Dezvoltarea Potentialului Turistic in Judetul Suceava

8/12/2019 Dezvoltarea Potentialului Turistic in Judetul Suceava

1/18

CAP. 1 Localozarea si caracterizarea zonei

Situat n nordul rii, judeul Suceava se suprapune unui inut n care formele derelief se mbin armonioas. In nord judetul se invecineaza cu statul Ucraina, la vest se

invecineaza cu Maramures si cu Bistrita-asaud, la sud se invecineaza cu !ar"#ita si cu

eamt, iar la est are ca vecini judetele Iasi si Botosani.

$ntre sec. %II &i %'I, inutul a cunoscut o deosebit nflorire. (udetul Suceava are

apro)imativ *++.+++ de locuitori, ocupand locul al saptelea pe tara la acest indicator. in

total, / mii 012 din populatia judetului3 locuiesc n mediul rural si 41 mii 05123n

mediul urban. atorita ntinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste

jumatate din suprafata judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel

relativ redus, respectiv /5 loc67mp. 8epartitia populatiei n cadrul teritoriului judetului

prezinta mari diferentieri9 n unele comune din partea vestica-montana a judetului,

datorita conditiilor naturale si tipului traditional de economie, densitatea populatiei este

frecvent sub + locuitori67mp, n timp ce n :odisul Sucevei, densitatea depaseste ;++ si

amplasare

Regiune: Bucovina

Reedina: Suceava

Populaie:


2/18

c#iar ;+ locuitori67mp.(udeul este compus din municipii, ;; ora&e, @* de comune si5*@ de sate. $mpreuna cu populatia romAneasca majoritara, pe teritoriul judetului Suceava

convietuiesc n deplina ntele"ere si alte nationalitati. :onderea acestora n totalul

locuitorilor este de 5,2, reprezentativi fiind ucrainenii, "ermanii, polonezii, rusii,

lipovenii, evreii si alte nationalitati. >a sfAr&itul anului 4++ judeul Suceava dispunea de

o reea de cale ferat n lun"ime total de 41 7m, din care 44 7m era electrificat.

ensitatea de 1;, 7m 6 ;+++ 7mp teritoriu este mai mare decAt cea la nivelul rii 0,@

7m6;+++ 7mp3. 8eeaua drumurilor publice avea o lun"ime de 4/; 7m, din care 15; 7m

drumuri naionale. ensitatea reelei de drumuri publice de 4@ 7m la ;++ 7mp teritoriu

plaseaz judeul Suceava sub nivelul densitii nre"istrat pe ar de 55, 7m la ;++. Cai

de acces in judet9 aeriene-eroportul International CStefan cel MareC situat la ; 7m de

orasul Suceava, cu posibilitati pentru traficul international si asi"urare, la cerere, aserviciilor de vama-"ranitaD eroportul Eloreni situat la ;+ 7m de orasul 'atra orneiD

#elioporturi in localitatile :utna, 'oronet, 'atra Moldovitei si SucevitaD rutiere9 drumul

european F / Bucuresti - Suceava - Gernauti si drumul european F / !almeu - Suceava

H SculeniD feroviare9 ma"istrala Bucuresti - Suceava - 'icsani - iev - 'arsovia H

Moscova D calea ferata Gluj - Suceava - Iasi.7mpD >un"imea drumurilor modernizate este

de @;/ 7m din care 4* 7m sunt europene.

!abel 1.:opulaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale 0 la sfAr&itul

anului3

mii persoane

"udeul Suceava #$$$ #$$1 #$$# #$$% #$$& #$$'

=otal, din care9 4*5, 4*;, 4,* 4+,@ 45,+ 45,"ricultur, vAntoare &i silvicultur ;*,* ;,; ;54, ;41,5 ;;,/ ;;*,+:escuit &i piscicultur +,; +,; +,; - - +,;Industrie 4,4 5,+ 1,@ 1,/ ,1 +,@

- Industrie e)tractiv 5,+ 4,/ 4,1 4, 4,5 4,4- Industrie prelucrtoare 5, 51,1 ;,+ ;, 5@, 5,*

- Fner"ie electric &i termic, "aze &i ap 5,/ 5,1 5,5 4,@ 4,@ 5,+

Gonstrucii /,; 1,+ ,@ *,4 *,/ 1,Gomer ;/,; 4;,1 4;,/ 4;,5 44,+ 41,4!oteluri &i restaurante ;, ;,/ 4,+ ;,/ 5, ,=ransport, depozitare &i comunicaii ;+,5 @,+ @,5 /,1 @,* /,

4
http://orasulsuceava.ro/index02_OrasulSuceava_Transport_AeroportulInternationalStefanCelMare.htmlhttp://orasulsuceava.ro/index02_OrasulSuceava_Transport_AeroportulInternationalStefanCelMare.html


3/18

Intermedieri financiare ;, ;, ;, ;, ;, ;,1=ranzacii imobiliare &i alte servicii ,* ,5 , 1,* ,@ ,4dministraie public &i aprare 5,5 5, 5,1 5,/ ,+ ,$nvmAnt ;5,+ ;4,/ ;4,* ;4,/ ;5,4 ;5,5Sntate &i asisten social /,/ /,/ @,; /,@ /, @,

Gelelalte activiti ale economiei naionale ,; ,+ ,; ,5 1,* ,@

in analizele statistice reiese ca activitatile care contribuie la dezvoltarea economico

sociala a judetului sunt indisolubil le"ate de e)ploatarea padurilor, dezvoltarea turismului

si revi"orarea a"riculturii, in care, sectorul cresterii animalelor, ocupa un loc prioritar.

=abelul 4. :rodusul intern brut 0(udetul Suceava3

nii 4+++ 4++; 4++4 4++5 4++

mil. >ei 8J-preturi curente3

;/+4,

4@1,4 51/,4 144,@ ,4

Kdatele pentru :IB 4++ nu sunt definitive

CAP. # Prezentarea potentialului turistic al zonei

A( A!RAC!)) *A!+RAL,

Cli-aeste una temperat continentala. 'enind dinspre vest, masele de aer isi pierd treptat

din umezeala in timpul traversarii Garpatilor Jrientali, incat in partea estica a judetului

ajun" mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. erul de ori"ine nordica

aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. in est, judetul primeste influente

climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, "er si viscole iarna. =emperaturile

minime coboara uneori pana la - 5/,LG, iar temperatura cea mai ridicata a fost de 5@,/LG

0iulie 4+++3. :recipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta *+-/+2 din totalul

acestora. Gele mai mici cantitati de precipitatii se inre"istreaza in luna februarie, iar

cantitatile cele mai abundente sunt de obicei in lunile mai si iunie. 8e"imul vanturilor

este determinat de sistemul terasat al reliefului. In partea superioara a culmilor muntoase

domina vantul de vest, iar in re"iunea de podis directia vantului este influentata de

5


4/18

orientarea curentilor de vale. In anul 4++, minima absoluta anuala a fost de -4+,/LG,

ma)ima absoluta de 55,LG, iar cantitatea anuala de precipitatii a fost de /+/,4 mm.

Relief. e la 'est catre Fst, relieful inre"istreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile

de forme orientandu-se in fasii directionate nord-sud si in "eneral, paralele intre ele. In

ansamblu, teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief - re"iunea

muntoasa si re"iunea de podis. 8e"iunea muntoasa este alcatuita din masive, "rupe de

masive si comple)e de culmi, separate intre ele prin culoare adanci astfel9 Masivele

Su#ard si GalimaniD Muntii :ietrosu Bistritei, rintiesu Brostenilor, StanisoareiD

Masivele iumalau - 8arauD Jbcinile Eeredeului si Mestecanis. Intre acestea, culoarul

depresionar orna-Gampulun" Moldovenesc - ura !umorului. 8e"iunea de podis este

mai coborata cu 4++ m fata de cele mai joase culmi muntoase. Gele mai importantesubunitati de relief din aceasta re"iune sunt9 ealurile piemontane Mar"inea-Giun"i,

epresiunea 8adauti, :odisul Suceava-Ealticeni, :odisul ra"omirna, epresiunea

>iteni, Gampia premontana Baia, Guloarul 'aii Siretului. In alcatuirea "eolo"ica,

ar#itectura teritoriului judetului Suceava are drept caracteristica de baza succesiunea de la

vest la est a patru zone structurale9 zona vulcanica, zona cristalino-mezozoica, zona

flisului si zona de platforma. ceste zone reprezinta un adevarat mozaic "eolo"ic

cuprinzand o mare parte din tipurile de roci vulcanice, metamorfice si sedimentare care

alcatuiesc pamantul tarii noastre.

egetatie si fauna sunt determinate de clim &i relief, variind de la etajul alpin &i

subalpin de pe vArfurile montane din judeul Suceava la etajul silvostepei &i stepei din

judeele Boto&ani, Ia&i &i 'aslui.urul verde, padurile, ocupa peste 42 din suprafatajudetului, constituindu-se n cel mai ntins si bo"at fond forestier al tarii si ocupAnd o

pondere de peste *2 din ntre"ul potential silvic al 8omAniei. (udetul Suceava dispune si

de un valoros si variat fond cine"etic si piscicol, precum si de cele mai remarcabile pajisti

din tara. Elora si fauna confera judetului Suceava o ine"alabila frumusete si atractivitate.

:onderea ve"etatiei o alcatuiesc padurile, cu o compozitie de *@,2 rasinoase si 4+,12

foioase. :adurile de foioase sunt formate din arbori de fa", stejar, carpen, frasin, tei,

mesteacan si o mare diversitate de arborisuri. In amestec se "asesc plopul, paltinul,

sorbul, malinul, scorusul si mai rar tisa. Eauna, bo"ata si pretioasa, include numeroase


5/18

specii cu valoare cine"etica ridicata9 ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul,

vulpea, jderul, #ermina, di#orul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul,

corbul, diverse specii de acvile, vulturi,bufnite.8aurile de munte adapostesc specii rare de

pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. Sub e"ida

cademiei 8omane sunt protejate si ocrotite peste 4+ de rezervatii naturale9 rezervatii

geologice- G#eia Moara raculuiD Stratele "eolo"ice de la :ojoritaD Glipa triasica de pe

paraul cailor - Eundu MoldoveiD rezervatii forestiere - Godrul multisecular de la

SlatioaraD :adurea multiseculara de pe masivul iumalauD :adurea de la NamosteaD

=inovul mare de la :oiana Stampei si Saru orneiD rezervatii floristice - Eanetele

seculare de la :onoare - BosanciD Eanetele seculare de la Erumoasa-MoaraD Eanetele

seculare de pe muntele =odirescu - Masivul 8arauD Mestecanisul pitic de la >ucinaD

Stru"urele ursului de la Benea - Moldova SulitaD Gomple)ul de nuferi din SalceaDrezervatii -ite - Gomple)ul natural-"eolo"ic de la Nu"reniD Gomple)ul "eolo"ic din

GalimaniD =urbaria de la radinita.

/idrografie. 8eteaua #idro"rafica este formata din rauri, paraie, lacuri, iazuri, mlastini si

importante rezerve de ape subterane. =oate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt

tributare raului Siret. evin astfel, principali afluenti raurile Suceava, Moldova, Bistrita,

orna care isi au zonele de obarsie in coroana de munti inalti de la 'est si ord - 'est.

8eteaua #idro"rafica are o densitate care depaseste frecvent ; 7m67mp in zona de munte,

scazand sub +, 7m67mp in zona de podis. =erenul arabil are o suprafata de ;/;5 7mp si

bazinul #idro"rafic cuprinde ;51 7mp de rauri si iazuri. :rincipalele lacuri9 ra"omirna

0lac de acumulare3, Elticeni, !orodniceni 0iazuri3. Un loc important l ocupa apele

minerale, renumite de multa vreme datorita efectelor lor terapeutice ntr-o "ama de

afectiuni ale or"anismului uman. umai in epresiunea ornelor e)ista peste + izvoare

minerale, renumite fiind deja, cele din 'atra ornei, Saru ornei, :oiana e"ri, Gosna

s.a. epuse in valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Brosteni, ura !umorului,Solca. Nona 'atra ornei este bo"ata, de asemenea, n ape carbonatate-feru"inoase, ceea

ce a facut din localitatea cu acelasi nume una dintre cele mai vec#i si mai cunoscute

statiuni balneare din Garpatii Jrientali. Gel mai intins bazin #idro"rafic este cel al raului

Moldova, care dreneaza impreuna cu afluentii sai 52 din suprafata judetului. Urmeaza
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dragomirna_(lac)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F%C4%83lticeni_(lac)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Horodniceni&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dragomirna_(lac)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F%C4%83lticeni_(lac)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Horodniceni&action=edit


6/18

ca marime Bistrita 05+23, Suceava 05+23, Siretul 0;+23. pele statatoare sunt sub forma

de lacuri antropice, iazuri pentru piscicultura, acumulari industriale, mlastini. Gele mai

importante acumulari antropice sunt cele 1 lacuri din lun"ul Somuzului Mare, intre care

si vestitul lac Cada ElorilorC. J importanta bo"atie a judetului o reprezinta resursele

subsolului. ici se afla numeroase rezerve de minereuri polimetalice - aur, ar"int, plumb,

zinc, uraniu, mari cantitati de sulf, sulfuri comple)e, man"an, baritina, carbuni inferiori,

importante rezerve de sare, materiale de constructii si balastiere.

0( A!RAC!)) A*!RP)C,

2onu-entul de ar3itectura -edievala 2irauti. Biserica Mirauti este cel mai vec#i

monument reli"ios din Suceava, opera a domniei lui :etru Musat I. Jdata cu crearea

Mitropoliei Moldovei si aducerea n ;+4 de catre le)andru cel Bun a moastelor Sf.

Ioan cel ou la Suceava, lacasul devine catedrala mitropolitana si implicit loc de un"ere

a viitorilor domni ai tarii. istrusa de turci, probabil la ;*1, Stefan cel Mare o recladeste

dAndu-i o noua nfatisare.

bservatorul Astrono-ic

:ro"ram de activitate9

;. Nilnic @9++ - ;*9++ - spectacole de planetariu 0se prezinta aspectul cerului instelat ladata respectiva sau diverse alte teme de astronomie cu ajutorul proiectorului N:4 care

poate reda9 circa 1+++ de stele, planete vizibile cu oc#iul liber, soarele, luna si miscarile

acestora3 :ro"ramul dureaza circa + de minute.

4. :e terasa de observatii - marti, miercuri si joi intre orele @9++ - ;*9++ observatii cu

luneta si telescop asupra soarelui

5. Seara ;/9++-4; 0la cerere pro"ram prelun"it3 se observa stelele, planetele, luna etc.

Ruinele Palatului 4o-nesc.Se afla la numai cAtiva zeci de metri de biserica Sf.

umitru. Jdata cu stabilirea resedintei domnesti de la Siret la Suceava, :etru Musat I

construieste n e)tremitatea vestica a asezarii o casa domneasca si un turn - locuinta din

piatra pentru suprave"#erea drumului de acces n oras, prin includerea vec#ilor cladiri de

zid, dar si prin noi constructii definitiveaza ansamblul :alatului omnesc prin care

1


7/18

Gurtea omneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de "en din

ntrea"a Moldova.

Casa -uzeu Solca- situat pe drumul de acces spre mnstirile rbore, !umor este un

monument reprezentativ n ce prive&te ar#itectura tradiional &i cultura &i civilizaia

popular bucovinean. Gasa este de tip camer-tind-camer cu foi&or &i prispa lutuit.

Buctria are un cuptor tradiional cu vatr &i plit reconstituit dup tipolo"ia mijloacelor

de nclzit din zon.

Un rol important n viaa cultural l au &i celelalte instituii de cultur, pe raza

judeului e)istAnd 5+ muzee. e remarcat este Gomple)ul Muzeal Bucovina, Muzeul

Satului Bucovinean, Muzeul de Otiinele aturii din Suceava, Muzeul de rt :opular

din 'atra ornei, Muzeul Prta >emnuluiQ din GAmpulun" Moldovenesc, Muzeul

Ftno"rafic P=e#nici populare bucovineneQ din 8dui, Gentrul de ceramic nea"r de la

Mar"inea, precum &i muzeele mnstirilor :utna, Sucevia, Moldovia,

ra"omirna.=rebuie mentionate mnstirile ortodo)e pictate care au fost incluse de

UFSGJ printre capodoperele de art ale lumii9 Moldovia, Sucevia, !umor, 'orone,

rbore, :robota. lturi de acestea sunt casele memoriale icolae >abi&, Giprian

:orumbescu, Ion Irimescu ce constituie o bo"at zestre literar, etno"rafic &i muzical

precum &i principalele atracii turistice ale judeului care au fost vizitate in anul 4++ de/4+1 vizitatori. Casa -e-oriala Ciprian Poru-bescu, inau"urat n ;@5, este

adapostit ntr-o ane) ori"inal H sin"ura care s-a pstrat H a fostei case paro#iale de la

Stupca 0Giprian :orumbescu 3 , locuit de familia preotului, scriitorului &i militantului

romAn din Bucovina, Iraclie :orumbescu, ntre anii ;/1 H ;//5.Casa -e-oriala

*icolae Labis, amenajat n locuina din centrul satului Mlini, care a aparinut prinilor

poetului &i unde acesta a trit un timp din scurta &i ful"eratoarea sa via, zmislind aici

poate cea mai semnificativ parte a inestimabilei sale mo&teniri poetice.

alorile folclorice. in 4++*, diversele atracii turistice bucovinene vor fi

promovate unitar, n cadrul unui pro"ram cultural-artistic care poart denumirea de

U> BUGJ'I. Iniiatorii &i or"anizatorii amplului eveniment sunt 8JMF%:J S

Bucure&ti &i Gamera de Gomer, Industrie &i "ricultur Suceava, n parteneriat cu

*


8/18

Gonsiliul (udeean Suceava, :refectura (udeului Suceava, :rimria Municipiului

Suceava, Gentrul Fconomic Bucovina, r#iepiscopia Sucevei &i 8duiului, :rimria

'atra ornei, :rimria ura !umorului, :rimria Sucevia, si multi altii. Intre

festivalurile si sarbatorile reli"ioase si culturale cele mai importante sunt9

< #5 6 %$ iunie #$$7 6 Sucevia8Urmaii MoviletilorH Nilele Gulturii Suceviei< #5 iunie 6 $1 iulie #$$7 6 9ura /u-orului-Zilele Municipiului Gura Humorului-Umor la Gura Humorului - ediia a %'I-a< 1' 6 ## iulie #$$7 6 lticeni-Zilele Municipiului FlticeniDFestivalul Naional deFolclor etoareaH ediia a %I'-a< #$ 6 #1 )ulie #$$7 8 atra 4ornei-Zilele Municipiului !atra "ornei< #' 6 #5 iulie #$$7 8 C;-pulung 2oldovenesc-Festivalul #nternaional de Folclor$nt%lniri &ucovinene 'parada portului popular( spectacole )olclorice( t%r* almeterilor populari+

< 1$ 6 1# august #$$7 6 Suceava-Festivalul de ,rt Medieval te)an cel Mare dinetatea .ucevei -ediia a II-a< 1& 6 1< august #$$7 6 Ciocneti- Festivalul Naional al /strvuluiH ediia a '-a< 17 8 15 august #$$7 8 Suceava-R0%r*ul Meterilor /opulari- ediia a I%-a< #% 6 #< august #$$7 8 C;-pulung 2oldovenesc-Zilele %mpulun*ului< $7 8 $5 septe-brie #$$7 6 a-a-Zilele !amei 1 #storie( tradiie i turism< %$ septe-brie #$$7 8 C;-pulung 2oldovenesc-0%r*ul lptarilor< #7 dece-brie #$$7 6 lticeni-.culai( *ade( nu dormii2- Eestival aional deJbiceiuri de Grciun &i nul ou< #7 dece-brie #$$7 6 Sucevia-,m pornit s colindmH Eestivalul =radiiilor &iJbiceiurilor de Iarn

< #7 6 #= dece-brie #$$7 8 atra 4ornei-/ornii plu*ul Fei Frumoi 1 Eestivalinternaional de datini &i obiceiuri de iarn< #5 dece-brie #$$7 6 C;-pulung 2oldovenesc-=radiii de iarn din zonaGAmpulun"ului Bucovinean

Cap. % Analiza ec3ipa-entelor eistente si a ofertei de servicii

=abel 5. :rincipalii indicatori privind activitatea structurilor de primire turistica, cu mai

mult de trei structuri de primire din judetul Suceava, pe localitati, in anul 4++

umarstructuri

Gapacitate decazaree)istenta0numar locuri-pat3

Gapacitate decazare infunctiune0locuri-zile3

umartotal sosiri

umartotalinnoptari

uarata medie asederii petotal0numar zile3

MunicipiulSuceava

;@ ;41@ 1;1 1@/* ;+;1+; ;,

Municipiul ;5 14@ ;@5@ 4;1/5 554/; ;,

/


9/18

Gampulun"MoldovenescMunicipiulEalticeni

5 ;;/ 51*1 *11@ ;+/++ ;,

Municipiul8adauti

1 ;15 55/ @*4 *@@ ;,5

Municipiul'atra ornei 5* ;@4 1;;+1 @1 4+4*5 ,

Jras ura!umorului

; +@ ;*4@ ;@1@/ 5;1* ;,1

GomunaIlisesti

5 11 ;1*// 1* */4 ;,4

GomunaManastirea!umorului

;+ ;5 4/*/ ;*@ 4@/ 4,@

GomunaSadova

* /4 ;11/ 111 ;/5 4,/

GomunaSucevita

4+ 55; @*11 1 ;++@ ;,/

Gomuna'ama ; ;@; 4/5 4@@@ 1/;4 4,5

Gomuna 'atraMoldovitei

5 /4 ;;15 ;1 ;,5

Se observa din tabelul de mai sus ca cea mai mare capacitate de cazare e)istentaeste in municipiul 'atra ornei si cea mai mica in comuna 'atra Moldovitei, iar cel maimare numar de turisti sosesc in Municipiul Suceava.

$n totalul capacitii de cazare turistice n funciune n anul 4++ #otelurile au

deinut cea mai mare pondere, de +,@2, urmate de pensiunile turistice rurale cu ;1,2,

pensiunile turistice urbane ;,+2, vilele turistice /,12, #oteluri pentru tineret 5,;2,

cabanele turistice 4,;2, campin"urile 4,;2, moteluri ;,12 &i ;,42 au reprezentat

celelalte tipuri de structuri de primire turistic.

=abel . Indicii de utilizare a capacitatii de cazare in functiune

4++; 4++4 4++5 4++ 4++=otal 54, 4@,; 4,/ 4,1 44,!oteluri 5@,* 55,/ 5+,* 4@,* 4@,;!oteluri pentrutineret

- - - ;4,@ ;+,@

!osteluri - - - *,4 ;,/Moteluri ;5,@ ;*,+ ;;,1 ;;,@ @,+

!anuri turistice - - - - -'ile turistice 4@,; 4*,* 4/,* 4*, 4*,4Gabaneturistice

;;,4 @,5 ;+,; @,* *,@

Gampin"uri +,* 4, 4,@ 1,5 /,4=abere de copii 4,1 4,5 ;,@ 4+,@ ;,;:ensiunituristice

- - - - -

:ensiuni ;, 4+,5 ;5,1 ;5,5 ;5,;

@


10/18

turistice urbane:ensiunituristice rurale

@,; ;*,5 ;/, ;1,* ;4,5

:ensiunia"roturistice

;4,* 4;, ;,* ;1,1 -

:opasuri

a"roturistice

- 4,5 5,1 ;,5 +,

Bun"alouri - - - - ;+,4)ndicele de utilizare net a capacitii de cazare turisticn funciune in anul

4++ a fost de 44,2 la total structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic,

n u&oar cre&tere fa de indicele de utilizare nre"istrat n anul 4++.

:e zone turistice, cea mai mare valoare a indicelui de utilizare net s-a nre"istrat

n Qzona ora&elor re&edin de judeQ, 4/,/2, urmat de zona staiunii balneare 'atra

ornei 4*,/2, zona Palte localiti &i trasee turisticeQ ;*,+2 &i zona Qstaiuni din zona

montanQ ;,12.

Indici de utilizare net a capacitii de cazare turistic peste media judeului au

nre"istrat9 vilele turistice din municipiul Suceava 05*,/23 &i staiunea balnear 'atra

ornei 041,;23D #ostelurile 05*,23D #otelurile din staiunea balnear 'atra ornei

05;,@23 &i municipiul Suceava 04/,423D pensiunile turistice din municipiul Suceava

05+,/23.

Indicele de utilizare net a capacitii de cazare turistic n funciune, pe total

structuri de primire, anul 4++ din judeul Suceava a fost mai mic fa de indicele de

utilizate nre"istrat la nivel naional 05+,/23.

=abel . Gapacitatea de cazare turistica in functiune-numar de locuri-zile4++; 4++4 4++5 4++ 4++

=otal ;4;;;+ ;5@@@ ;1+/44 ;*1+/5@ ;@54*1!oteluri @+++ /**5* ;+;@/+ ;+5/1/ ;++*4+!oteluri pentrutineret

- - - **+ 45;

!osteluri - - - 14/ ;4*4Moteluri 1+;/ 1// 5+151 4@/1 5//4+!anuri turistice - - - - -'ile turistice ;// ;4/++ ;@*5/ ;*/4+ ;1/*@;

Gabaneturistice ;1 ;*;; */5 ;4/ 1*///Gampin"uri ;4 *1 /@+1 4+1 1/4=abere de copii ;+*;15 /5+ ;5**5 /1*5; 4@4:ensiunituristice

- - - - -

:ensiunituristice urbane

//* ;+++ ;1+1 4++1; 41@;*

:ensiunituristice rurale

5*4 554; 5/1 /5;1 4;514*

;+


11/18


5*41 /4; @51 1*414 -

:opasuria"roturistice

- ;+11 45;/ ;;4/1 5

Bun"alouri - - - - 5++

=abel 1.Gapacitatea de cazare turistica e)istenta-numar de locuri

4++; 4++4 4++5 4++ 4++=otal +5 ;@4 ** * 141!oteluri 41+4 44@ 4/15 4/55 4/+/!oteluri pentrutineret

- - - ;/ ;;

!osteluri - - - ;/ 1Moteluri ;/@ ; @+ *4 ;+@!anuri turistice ;/ - - - -'ile turistice @; @/ 1 /1 /Gabaneturistice

; ; 441 444 454

Gampin"uri 54 4 /4 ;* 4*/=abere de copii ;+1 ;+1 /+ /* /*:ensiunituristice

- - - - -


4* 5* @ 14 /@

:ensiunituristice rurale

;+/ ;*@ ;/5 545 @*


;1 4/ 555 51/ -


- + 5/ ;+4 ;

Bun"alouri - - - - 4+

Cap. & Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare=abel *. Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica pe tipuri de structuri4++; 4++4 4++5 4++ 4++

=otal ;;5*/ ;1445 ;14*5 ;/*;4 ;@4;4+!oteluri ;;//* ;;@551 ;455@* ;5/4; ;5*/;!oteluri pentrutineret

- - - *15 ;;4

!osteluri - - - 4*; @*5Moteluri 1*@* 1*4 5441 41* 5+45!anuri turistice - - - - -'ile turistice ;+;4; @;*5 @;*; ;;;+ ;5@+

Gabaneturistice

54+ 54+5 54@1 54/5 5@5

Gampin"uri 5 ; 45; ;;@ ;+1+=abere de copii 5;; 5/4 5/@ ;@;5 ;;@:ensiunituristice

- - - - -


4/ ;;@4 ;;@* ;145 ;@/

:ensiuni ;/ 554@ +41 11@1 ;4;@*

;;


12/18

turistice rurale:ensiunia"roturistice

4;@ *;@ +/; /*1 -


- 44 @ ;+4* 4

Bun"alouri - - - - 4**

*u-rul de sosiri ale turitilorn structurile de primire turistic cu funciuni decazare turistic n anul 4++ a fost de ;@4;4+, din care sosiri ale turi&tilor romAni **,2

&i sosiri ale turi&tilor strini 44,2 0in crestere cu 4,2 fata de anul precedent3.

Gomparativ cu anul 4++; numrul total de sosiri a crescut cu 412.

:e zone turistice zona ora&elor re&edin de jude a deinut 5,42 din numrul

total al sosirilor, zona Palte localiti &i trasee turisticeQ 5+,2, zona staiunii balneare

'atra ornei 4+,*2 &i staiunile din zona montan ;,*2.

:e cate"orii de clasificare, +,42 din numrul total de sosiri a fost nre"istrat n

structurile de cazare turistic clasificate cu 4 stele, fiind urmate de structurile cu 5 stele

05;,23, cu o stea 0;,/23, cu stele 0;5,23 &i cu stele 0+,;23.

Sosirile nre"istrate n #oteluri au reprezentat *+2 din numrul total de sosiri, n

pensiunile turistice urbane nre"istrAndu-se ;+,;@2, n pensiunile turistice rurale 1,52,

n vilele turistice *,42, &i 1,442 au reprezentat sosirile n celelalte tipuri de structuri de

cazare turistic 0#oteluri pentru tineret, #osteluri, moteluri, cabane turistice, etc 3.

Gea mai mare parte a turi&tilor strini nre"istrai n anul 4++, provin din rile

situate n Furopa, /@,2, din rile din sia *,2, din merica ,2.

in totalul sosirilor, ponderea cea mai mare au nre"istrat-o turi&tii sosii din9

ermania 04+,423, Erana 0;;,23, Italia 0;+,@23, ustria 0@,523, 8epublica Moldova

0,+23, Spania 0,*23, n"lia 0,23, (aponia 05,/23, Jlanda 05,423.

=abel /. Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de

cazare turistica pe tipuri de structuri

4++; 4++4 4++5 4++ 4++=otal 1;+@ +11; 454+/ 54/ 5;@@

!oteluri 5*@@@1 4@1;1 5;55@4 5/+;;/+ 5+5;/4!oteluri pentrutineret

- - - @@ 41+

!osteluri - - - 4 4+;;Moteluri /5/4 *@/+ 51 4@1@ 5+*!anuri turistice - - - - -'ile turistice 555+ 5@1@ 4@55 55+* @4/Gabaneturistice

14 5/* /+ @1@ 5*1

;4


13/18

Gampin"uri 5 ;/ 41 ;* 5/+5=abere de copii 415@4 4+15@ 4;@+5 ;/+@/; 1/:ensiunituristice

- - - - -


;4+ 4;5* ;@// 411@/ 5;/

:ensiunituristice rurale 5;1 @5 *;44 ;5//5 414*;


*/ ;+5;5 @51 ;;;/ -


- 4* / ;* 4

Bun"alouri - - - - 5@

*u-rul de >nnoptrin structurile de primire turistic cu funciuni de cazare

turistic in anul 4++ a fost de 5;@@, din care nnoptri turi&ti romAni /,/2 din total

nnoptri &i nnoptri turi&ti strini ;,42.

up numrul de nnoptri n structurile de primire turistic cu funciuni de

cazare din fiecare zon turistic, pe primul loc se situeaz zona staiunii balneare 'atra

ornei, cu 5/,42 din totalul nnoptrilor, zona ora&e re&edin de jude cu 41,/2 din

totalul nnoptrilor, alte localiti &i trasee turistice cu 44,;2 din nnoptri &i zona

staiunilor montane cu ;4,@2 din nnoptri.

:e cate"orii de clasificare, 5,2 din totalul nnoptrilor au fost nre"istrate n

structurile de cazare turistic clasificate cu 4 stele, 55,12 n cele cu 5 stele, ;5,42 n

structurile cu o stea, @,12 n structurile cu stele, cea mai mic pondere nre"istrAndu-se

n structurile de cazare turistic de stele 0+,;23.

$nnoptrile realizate de turi&tii strini care provin din rile din Furopa reprezint

@;,;2 din totalul nnoptrilor turi&tilor strini.

=abel @. urata medie a sederii in structuirle de primire turistica cu functiuni de cazareturistica, pe tipuri de structuri de primire

4++; 4++4 4++5 4++ 4++

=otal-din care 9 5,+ 4, 4,1 4,5 4,4

!oteluri 5,+ 4, 4, 4,5 4,4!oteluri pentrutineret

- - - ;,5 4,5

!osteluri - - - ;,* 4,;Moteluri ;,4 ;,4 ;,; ;,; ;,4!anuri turistice - - - - -'ile turistice ,5 ,5 ,* 5,@ 5,5Gabane turistice ;, ;,4 ;, ;, ;,Gampin"uri ;,+ ;,4 ;,; ;,5 5,1

;5


14/18

=abere de copii /, ,/ 1,5 5, ,*:ensiuni turistice - - - - -:ensiuni turisticeurbane

4,5 ;,/ ;,* ;,1 ;,/

:ensiuni turisticerurale

;,* ;,/ ;,/ 4,; 4,4

:ensiunia"roturistice 4,4 4,4 4,5 4,5 -


- ;,+ ;, ;, ;,+

Bun"alouri - - - - ;,1:entru turi&tii romAni durata medie a &ederii a fost de 4,5 zile iar pentru turi&tii

strini de 4,+ zile.

:e zone turistice cea mai mare durat medie a &ederii s-a nre"istrat n zona

staiunii balneare 'atra ornei 0,4 zile3.

Previzionarea nu-arului de sosiri se poate efectua prin 5 metode9 metoda

modificarii mediei absolute, metoda indicelui mediu al dinamicii , si metoda trendului

liniar.

=abel ;+. l"oritmul de calcul si rezultatul aplicarii -etodei sporului -ediu

;

;

=

n

33n T ;+;/*,

VT ;*;;@.1

n

4i3i 430

= T/54,+

=v ;++K3

T #?=#2W 2

=abel ;;. l"oritmul de calcul si rezultatul aplicarii -etodei indicelui -ediu de dina-ica

nii @i ti tiB@1Dti 0@i8 ti(#

4++; 1'1%7$ + ;;5*+ +4++4 1


15/18

;

;

;;6

;;6

=== n

ini

nii

3

3###

)B1?$


16/18

=abel ;5. :revizionarea pe urmatorii 5 ani

Se observa tendinta de crestere

permanenta a numarului de sosiri in

(udetul Suceava, e)plicabil datorita

faptului ca este unul dintre cele mai

frumoase judete ale tarii. esi cresterea numarului de turisti in judetul Suceava poate

influenta si in mod ne"ativ aceasta zona 0de"radarea mediului, poluare3, eu cred ca

aceasta crestere a turismului aduce mai multe beneficii decat pierderi.

Cap '. Propuneri de valorificare. Erumuseea peisajului, diversitatea

"astronomic, tradiiile, ospitalitatea proverbial a locuitorilor, e)istena unui numr mare

de atracii turistice pe un spaiu restrAns, e)istena structurilor de cazare turistic moderne

e)plic numrul mare de turi&ti care viziteaz anual judeul Suceava.EederaiaIndernaional de =urism a (urnali&tilor &i Scriitorilor 0EI(F=3 a decernat :remiul

Internaional :JMMF ZJ8 n ;@* acestei zone, cunoscut acum n ntrea"a lume. u

e de mirare ca din ce in ce mai multi turisti sosesc in Suceava de la an la an. :e tot

cuprinsul judeului Suceava, dar mai ales n zona Bucovinei se pot practica o multitudine de

forme de turism.

Turismul cultural prezint mari posibiliti de atracie pentru turi&tii strini prin

inte"rarea valorilor de patrimoniu cultural naional n cel european &i mondial.

$n plus, o atracie deosebit a zonei o constituie numeroasele activiti artianalece au

loc aici9 pictarea icoanelor 0cca. ; artizani plus maicile de la mnstiri3, ncondeierea oulelor

01+ de ateliere de artizanat3, me&te&u"ul lemnului 0;+ artizani care fabric butoaie, 4 sculptori n

lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiionale3, olrit 0n special olritul cu ar"il

nea"r, cunoscut n ntrea"a lume3, sculptura n piatr, esutul &i lucrturile din piele, blnrie,

m&ti populare.

Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesit multe mbuntiri pe linia

modernizrii bazei materiale. Municipiul 'atra ornei, declarat staiune turistic s-a dezvoltat n

special prin turism, datorit staiunii balneoclimaterice &i a izvoarelor de ap mineral.

Turismul rural( form particular de turism, mai comple), cuprinzAnd atAt activitatea

turistic propriu-zis 0cazare, pensiune, circulaie turistic, prestare de servicii suplimentare3, cAt

&i cea economic 0de re"ul a"ricol3, "se&te n satele bucovinene premise favorabile de

dezvoltare. Spaiul rural dispune de un bo"at potenial turistic care e)ist atAt n zonele montane,

cAt &i n cele submontane.

Anii titiB@1G )

ti

#$$< 5 #1'5#5?'1#$$7 ##5111?=#

#$$= #&%$=7?


17/18

Turismul de tranzitnecesit mbuntiri multiple le"ate de modernizarea &i e)tinderea

cilor rutiere &i feroviare, cAt &i a serviciilor aferente.

Turismul pentru vntoare i pescuit, ca i cel pentru practicarea sporturilor nautice

necesit a fi promovat avAnd n vedere potenialul e)istent - cine"etic, piscicol &i #idro"rafic.

Turismul pentru echitaiebeneficiaz de e)istena a dou #er"#elii9 la 8dui &i >ucina.Turismul pentru sporturi de iarn este practicat n zona municipiilor GAmpulun"

Moldovenesc &i 'atra ornei, dar acesta poate cunoa&te o e)tindere mult mai mare.

Turismul extrem se poate desf&ura ntr-un mediu n care condiiile "eo"rafice sunt

favorabile 0 peisaje naturale atractive, obiective naturale ori"inale etc.3. Ga parte component a

turismului n "eneral, turismul e)trem este sinonim cu turismul de aventur, cuprinzAnd activiti

specifice9 alpinismul, parapanta, navi"aia, cltoriile cu mijloacele motorizate, sno[boardin"

e)trem, cavin", etc. Munii Bucovinei ofer e)celente condiii pentru practicarea unor activiti ce

in de turismul de aventur.Turismul de congrese i reuniunise poate intensifica, utilizAnd infrastructura turistic

mbuntit a unor ora&e ca Suceava, ura !umorului, GAmpulun" Moldovenesc, 'atra ornei,

zona avAnd atuuri mari pentru a fi inclus n oferta turistic naional &i internaional pentru

acest tip nou de turism.

Turismul de recreere, odihn i agrementtrebuie e)tins prin amenajri mai ales n zona

periurban. eclararea municipiului GAmpulun" Moldovenesc &i a ora&ului ura !umorului ca

staiuni turistice de interes naional, a desc#is posibilitatea reorientrii finanrilor pentru

dezvoltarea spaiilor de odi#n &i a"rement.Turismul de vntoare I cinegeticeste practicat pe teritoriul judeului Suceava datorit

condiiilor deosebit de favorabile e)istente.

Punctele tari ale judetului Suceava in ceea ce priveste cadrul natural sunt9 poziia"eo"rafic H peisaje naturale atractiveD relief foarte variat H o zon natural deosebitDflor, faun diverseD resurse naturale 0ale solului &i subsolului3 bo"ateD ecosistem,rezervaii naturaleD e)istena arealelor turistice 0zone3 deosebiteD posibilitatea de apractica diverse tipuri de turism pe toat perioada anului 0n toate anotimpurile3. In ceeace priveste potentialul turistic, judetul Suceava are ca puncte tari9 e)istena monumenteloristorice 0mnstirile din Bucovina3D e)istena Pcelor ;+++ de bisericiQD e)istena

muzeelorD e)istena caselor memorialeD valorificarea spaiului multicultural &i multietnic,cu un bo"at trecut istoric. Punctele slabesunt9 insuficienta valorificare &i dezvoltare apotenialului turistic de care dispune judeulD insuficienta pre"tire de specialitate a unorlucrtori din industria ospitalitiiD insuficienta comunicare &i coeziune pentru realizareaunor obiective majore n domeniul turismului.

)n ceea ce priveste zonele de interes turistic? o atentie deosebita trebuieindreptata in ur-atoarele directii9 susinerea proiectelor care introduc valoareturistic, obiective &i evenimente culturale &i spirituale din BucovinaD dezvoltarea unor

;*


18/18

noi staiuni turistice9 GAmpulun" Moldovenesc, Gacica, Botu& 0staiune etno"rafic3Ddezvoltarea unor spatii de vanzare a produselor artizanaleD trebuie promovate pro"ramelede curatenie, reparatii si infrumusetare a comunitatiiD infiintarea unui sat de vacantapentru tineret D amenajarea unui club de a"rement la satul de vacanta D amenajareadomeniului sc#iabil D constituirea :arcului aional 8e"ional al Mnstirilor din

BucovinaD restaurarea monumentelor istorice, mnstiri &i refacerea unor obiectiveturistice de mare interes 0Gazinoul de la 'atra ornei3D crearea unei Burse de turism laSuceavaD includerea unor case de vacan 0pensiuni a"roturistice3 n reeaua de a"eni deturism din 8omAnia &i n reelele europene profesionale D modernizarea infrastructuriiaerieneD modernizarea, e)tinderea &i refacerea infrastructurii de transport rutierDconstruirea de drumuri ce sa asi"ure accesul spre aceste zone si de locuri de parcareDe)tinderea &i modernizarea infrastructurii de mediuD realizarea unor proiecte deinfrastructur n cadrul Furore"iunii :rutul de SusD e)istena unor pro"rame cucofinanare internaional orientate direct pentru protecia mediului &i a naturii 0>IEF,FGJ>IS, 8FG, G5F &i altele3D dezvoltarea parteneriatelor n vederea derulriiproiectelor de mediuD posibilitatea finanrii6cofinanrii de la Eondul de Mediu a unor

proiecte prioritare de mediuD elaborarea &i respectarea msurilor cuprinse n :lanul >ocalde ciune pentru :rotecia Mediului al judeului SuceavaD crearea Gentrului de afaceri0e)poziional3 PBucovinaQ de lAn" eroportul Suceava.

J solutie pentru "asirea fondurilor necesare realizarii acestor proiecte o reprezintata)a pe locul de cazare autorizata prin le"islatia romaneasca si care permiteinstitutionalizarea la nivel local a unei ta)e care poate varia intre +,2 si 2 din pretulafisat per loc de cazare in scopul dezvoltarii si promovarii activitatii turistice si deasemenea se poate utiliza un procent din cifra de afaceri obtinuta in domeiul #otelier.

Proble-e criticecare influeneaz asupra activitii turistice9 destinaia turisticBucovina ese inclus n /+-@+2 din circuitele turistice din 8omAnia, ns, n "eneral, esteconsiderat o zon de tranzit deoarece durata medie de &edere a turi&tilor aici este destul

de micaD lipsa unei mrci turistice QBucovinaQD raportul dintre preul produselor turistice&i calitatea serviciilor prestateD lipsa unei politici eficiente de promovare a BucovineiDlipsa centrelor de informare &i promovare a BucovineiD preocupri reduse n dezvoltareamicilor me&te&u"uri artizanale &i a reelei de distribuie de produse artizanale specificeDsituaia infrastructurii rutiere &i de comunicaie.

Ar fi nevoie de o strategie initiala de valorificarea potentialului turistic alJudetului Suceava? care sa includa un pro"ram de publicitate, cu ajutorul internetuluicare este din ce in ce mai utilizat si accesibil. Un site actualizat in permanenta cuinformatii, calendar al evenimentelor, trasee turistice, pareri ale celor care au vizitat zonarespectiva. Incurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre judetul Suceava.Instruirea localnicilor, care ar trebui sa vorbeasca frumos despre locurile in care traiescsisa aprecieze specificul zonei. mabilitatea si comportamentul oamenilor pot face oparere buna turistilor0 e)ista si un proverb 9 \ Jmul sfinteste locul ]3. Fc#ipamentele dealimentatie si pentru mijloacele de a"rement nu trebuie luate in calcul doar atunci candeste vorba de turisti, localnicii pot fi si ei consumatori.

;/

Dezvoltarea Potentialului Turistic in Judetul Suceava

Documents

Transcript of Dezvoltarea Potentialului Turistic in Judetul Suceava