3. Analizai, pe baza modelului IS-LM-BP, efectele pe care le are asupra economiei Romniei procesul de devalorizare a monedei naionale.

Devalorizarea monetara reprezinta reducerea legala a valorii paritare a monedei nationale ca urmare a deprecierii sale in procesul de desfasurare a activitatii economice.

Valoarea paritara este data de continutul valoric al unitatii monetare al unei tari sau al instrumentelor monetare internationale, ea se exprima printr-un etalon (sens, o alta moneda de referinta sau un cos de valute) si serveste la stabilirea paritatii monetare, adica la raportul valoric intre doua monede.

Sunt cunoscute in literatura de specialitate mai multe tipuri de devalorizari:

- devalorizarea explicita care este o masura luata de stat in general la intervale mai mari de timp;

- devalorizarea implicita (depreciere monetara) care este un proces economico-financiar, de regula, cu caracter de continuitate;

- devalorizarea defensiva care este o operatie de omologare oficiala a pierderii puterii de cumparare a monedei in urma unei inflatii;

- devalorizarea ofensiva, care este o operatie de stimulare pe cale monetara a exportului;

- devalorizare totala - atunci cand nivelul puterii de cumparare a monedei a ajuns sa fie atat de scazut, constituie o piedica pentru indeplinirea corecta a functiilor monetare, situatie in care singura solutie este inlocuirea vechii monede cu una noua (reforma monetara).

Deprecierea monetara ca diminuare a valorii insasi a unei monede poate fi interna si se masoara cu ajutorul indicelui costului vietii sau mai poate fi externa cand se reflecta in evolutia ascendenta a cursului la principalele burse.

Deprecierea interna la randul sau poate fi generala si partiala.

Deprecierea generala apare cand preturile si tarifele cresc insesizabil pe ansamblu, fapt care face sa se achizitioneze mai putine bunuri ca inainte dar cu o suma identica de moneda ori pe piata raman marfuri cu acelasi pret ca inainte dar de calitate inferioara.

Deprecierea partiala in sensul ca moneda se depreciaza doar la unele marfuri si numai intr-o anumita perioada.

Deprecierea externa este cauza pentru o varietate de fenomene dramatice din economie inclusiv a deprecierii interne.Semnificatia sa tehnica este ca pentru o suma data de moneda straina (de referinta) se va cheltui o suma mai amre de moneda nationala(depreciata)

Dintre formele frecvente de devalorizare o importanta aparte in contextul actualei economii romanesti ca economie deschisa si de proportii mijlocii o are devalorizarea care poate fi:

a) Defensiva cand se omologheaza oficial prevederea pietei de cumparare externe a monedei nationale ca urmare a unei inflatii prelungite.

b) Ofensiva cand printro atare operatiune se urmareste stimularea exporturilor daca intre monedele implicate exista raporturi paritare efective.

Efectele negative ale devalorizarii se restrang deopotriva in interior chiar daca aparent ea poate avantaja debitorii si ar putea induce iluzia unei stabilitati monetare atunci cand se produce dupa o inflatie indelungata si mai poate aparea deopotriva si in exterior pentru ca influenteaza importul de inflatie in cazul in care acea tara este dependenta economic de importuri.

n primii ani ce au urmat sfritului Primului Rzboi Mondial, leul a suferit o depreciere accelerat, datorit emisiunilor masive de bancnote necesare nu numai pentru acoperirea deficitului bugetului public, dar i pentru nlocuirea banilor strini rmai n circulaie pe teritoriul Romniei. n plus, scderea dezastruoas a produciei n urma distrugerilor provocate de rzboi a contribuit la deprecierea monedei naionale. Astfel, n anul 1919, Bursa din Paris ajunsese s coteze leul la o medie de 37,26 FF = 100 lei, n timp ce, cu 5 ani n urm, cursul mediu era 100 FF = 98,21 lei. Scderea cursului leului s-a reflectat i n viaa cotidian: ctre sfritul anului 1922, preurile crescuser, n medie, de aproximativ 22 ori fa de nivelul celor din anul 1916.

In Marea Criz Economic (1929-1933), devalorizarea leului a fost mascat prin micorarea general a preurilor, dar aceasta nu a putut mpiedica deprecierea cursului monedei romneti. Criza economic a compromis stabilizarea monetar din 1929 prin instituirea monopolului BNR asupra comerului cu valute i impunerea unui curs oficial al leului fa de acestea n anul 1932.

Devalorizarea monetara in tara noastra, cu ocazia stabilizarii monetare din 15 august 1947, ca urmare a deprecierii monetare puternice care a avut loc in timpul razboiului si care s-a accentuat imediat dupa razboi, s-a concretizat in inlocuirea banilor vechi cu banii noi, la raportul invariabil de 20.000 lei vechi pentru un leu nou stabilizat. Ar mai trebui mentionata devalorizarea partiala la care a fost supusa moneda romaneasca in toamna anului 1990 cand vechea valoare paritara a monedei a fost redusa brusc pe cale administrativa fata de valoarea dolarului (de la 22lei/$ prin devalorizarea leului sa ajuns la cursul de 35lei/$).

Experienta practica a aratat ca stabilizarea monetara, oprirea ferma a inflatiei, inclusiv prin devalorizare, a dat rezultate in general favorabile. Reformele monetare pentru a da rezultate de durata, trebuie sustinute puternic prin cresterea productiei, asigurarea echilibrului bugetar, a unei balante comerciale si de plati echilibrate, control riguros al emisiunilor monetare si al acoperirii lor temeinice.

Statul trebuie sa actioneze energic si la timp pentru a frana inflatia, mai ales atunci cand aceasta tinde sa ia dimensiunile ingrijoratoare a inflatiei galopante. Masurile de combatere a inflatiei merg, de regula, in sensul invers al cailor care au dus la inflatie si se bazeaza atat pe instrumente monetare, cat si economice si financiare. Prima intentie se indreapta spre diminuarea cererii: reducerea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor private din fonduri imprumutate, majorarea impozitului.

Devalorizarea poate contribui la alimentarea inflaiei prin efectul propagat al creterii preurilor bunurilor importate. Aceasta poate fora banca central la o politic restrictiv privind masa monetar. Inflaia i deficitul balanei comerciale pot deveni factori stimulativi n speculaiile mpotriva monedei naionale, ceea ce poate accentua devalorizarea acesteia. Se poate ajunge la o deteriorare a situaiei astfel nct banca central s nu mai poat susine cursul de schimb nici chiar cu sprijinul unor bnci externe. n acest fel bucla devalorizrii poate deveni una cu feed back pozitiv, ncrederea n moneda naional fiind compromis.

O moned prea puternic poate produce de asemeni pierderi economice. Iniial o moned puternic crete puterea de cumprare a statului pe piaa internaional. Preurile mai sczute la importuri pot contribui la scderea inflaie. Dar, exporturile devin mai puin competitive, astfel nct exportatorii vor fi constrni s urmreasc o competitivitate structural. Acesta poate fi obinut prin: cercetarea unor noi piee, mbuntirea calitii bunurilor astfel nct s fie meninut fidelitatea clientelei, orientarea spre produse a cror cerere extern este inelastic n raport cu preul, reducerea marjelor de profit, mbuntiri tehnologice pentru a se obine reducerea costurilor. Dac economia naional are puterea de a face aceste transformri, speculatorii de pe pieele monetare vor avea mai mult ncredere n moneda naional miznd mai mult pe aceasta. Atitudinea speculatorilor va susine n continuare aprecierea monedei naionale. Cnd speculatorii se vor teme s mai susin moneda naional, anticipnd o eventual devalorizare ei vor face plasamente n moneda naional doar dac vor beneficia de prim de

risc. Aceasta nseamn o rat a dobnzii mai puternic pentru plasamentele n moned naional, n raport cu devizele. Creterea ratelor dobnzii poate produce scderea investiiilor i subminarea creterii PIBului. n plus, poate antrena creterea artificial a cursurilor de schimb i

implicit a riscului crahului bursier.

Economiile deschise conin sectorul extern i prin urmare se reprezint prin modele

care includ balana de pli (B.P.), i cursul de schimb.

Cea mai utilizat metod de a deplasa curba BP i de a elimina surplusul sau deficitul

bugetar, fr a afecta prea mult echilibrul intern, este de a modifica rata de schimb e. O

apreciere a ratei de schimb va crete preul exporturilor i l va scdea pe cel al importurilor,

reducndu-se astfel exportul net i surplusul balanei de pli pentru orice nivel dat al ratei

dobnzii i venitului (BP se va deplasa n sus).

O depreciere a lui e (o devalorizare a monedei interne) va crete exporturile nete i astfel se va reduce deficitul balanei de pli. Deplasarea curbei ofertei de moned pe pieele strine depinde de poziia iniial a BP0 respectiv LM0. Dac BP este mai puin nclinat dect LM, atunci o politic fiscal expansionist va conduce la o devalorizare a monedei.

ntr-un regim cu rate de schimb fixe, Banca Central intervine pentru a mpiedica

deprecierea monedei naionale.

- pentru a mpiedica deprecierea, Banca Central va oferi devize pe piaa valutar, achiziionnd moned naional;

- achiziiile de moned naional conduc la scderea masei monetare.

- scderea masei monetare conduce la creterea ratelor dobnzilor.

- creterea ratelor dobnzilor va determina scderea investiiilor ceea ce determin anularea efectului stimulator iniial.

- datorit deficitului balanei de pli, speculatorii anticipeaz o eventual devalorizare a monedei naionale i speculeaz contra acesteia (vor oferi moned naional n exces i vor fora Banca Central la achiziii suplimentare de valut).

- speculaiile pot conduce la devalorizarea monedei naionale, ceea ce va determina: posibile efecte pozitive, dar acestea depind de mobilitatea internaional a capitalurilor.

Efecte pozitive i negative ale devalorizrii

Devalorizarea monedei naionale este efectuat de ctre Banca Central ntr-un regim

cu rate de schimb fixe iar deprecierea rezult din deficitul balanei de pli ntr-o economie cu

regim de schimburi flexibile. n ambele situaii se pot nregistra urmtoarele efecte (aceste

efecte sunt n primul rnd dorite, fr a avea garania de a fi realizate efectiv):

(1) Devalorizarea monedei naionale conduce la creterea preurilor produselor importate.

(2) n cazul n care importurile se concentreaz n mare msur pe materii prime, materiale i tehnologiei atunci vor crete i preurile interne (inflaia importat).

(3) Datorit creterii preurilor interne are loc o scdere a competitivitii produselor exportate (exprimate n moned strin).

(4) Pe de alt parte, creterea preurilor importurilor conduce la scderea volumului acestora.

(5) Devalorizarea monedei naionale genereaz scderea preurilor produselor exportate (exprimate n moned strin).

(6) Scderea preurilor produselor exportate conduce la creterea competitivitii produselor interne i de aici la:

(7) Creterea volumului exporturilor.

(8) Creterea exporturilor determin creterea PIB mpreun cu toate efectele acesteia: creterea ofertei de locuri de munc i scderea omajului conjunctural.

(9) Scderea importurilor nsoit de creterea exporturilor va determina scderea deficitului balanei comerciale.

Efectele descrise anterior au loc doar n cazul unei economii competitive pe plan internaional i a unui comportament concurenial din partea firmelor interne. Din aceste considerente vom sublinia i dezavantajele care pot apare n cazul unei asemenea politici:

(1) Efectul profit al unei devalorizri const n faptul c exportatorii, pstrndu-i preurile n moneda strin.

(2) vor ctiga la repatrierea valutei un venit mai mare n moneda naional, iar volumul exporturilor rmne nemodificat.

(3) n ceea ce privete importatorii, dac vor decide s menin preurile interne nemodificate (pentru a pstra volumul desfacerii), acetia vor nregistra o scdere a profitului, iar dac vor majora preurile, va scdea volumul desfacerilor.

(4) Aceste efecte vor determina scderea deficitului balanei comerciale.

(5) Efectul de concuren const n comportamentul exportatorilor i importatorilor n raport cu devalorizarea.

(A) Dac elasticitatea cererii fa de preuri este puternic, vor scdea importurile i vor crete exporturile.

(6) Creterea exporturilor i scderea importurilor determin scderea deficitului balanei comerciale.

(B) Dac cerea este realativ inelastic n raport cu preurile, volumul importurilor va rmne relativ nemodificat.

(7) Meninerea nemodificat a importurilor determin creterea deficitului balanei comerciale.

Efectul unei devalorizri nu este de la nceput favorabil balanei de pli datorit

ineriei sistemului economic i efectelor de ntrziere. Grafic, forma efectelor unei

devalorizri este aceea a literei J, respectiv n primul an are loc o depreciere a soldului

balanei comerciale, urmat de o mbuntire progresiv a acestuia. Revenirea la echilibru

se efectueaz, n general, dup doi trei ani de la devalorizare.

n cazul unei monede slabe exist multe situaii n care o devalorizare nu are efectele scontate.

n cazul unei monede puternice, chiar dac pe termen scurt o apreciere a acesteia

genereaz o nrutire a balanei economice, pe termen lung se realizeaz o consolidare a

monedei i o baz stabil pentru relansare economic i obinerea unei balane comerciale i

de pli excedentar.