Dezavantajele Centralelor Nucleare

Inca din 1945, anul construirii bombei atomice, omenirea si-a pus mari sperante in utilizarea energiei nucleare pentru a acoperii o parte a necesarului energetic. In 1990 existau 435 de centrale nucleare operationale acoperind 1% din necesarul energetic mondial.

Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu 235. Aceasta este folosita pentru a produce abur, care pune in miscare rotorul turbinelor, generand electricitate. Uraniul 235 este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar 0.7% din cantitatea toatala de uraniu disponibila. Restul este uraniu 238 (un izotop este o forma a unui element identic chimic cu alt izotop dar cu masa atomica diferita).

La fel ca si combustibilii conventionali, U235 nu va dura o vesnicie. Exista un anumit tip de reactor, numit reactor de crestere care transforma U238 intr-un alt element radioactiv plutoniu 239 (Pu239). Pu 239 poate utilizat doar pentru a genera caldura. Pana acum doar 6 tari au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea, reactorul nuclear francez Phenix are cel mai mare succes. Daca acest tip de reactor nuclear ar devenii uzual, rezervele mondiale de uraniu ar ajunge pentru mii de ani.

Desi centralele nucleare sunt economice: o tona de U235 produce mai multa energie decat 12 milioane de barili de petrol (1 baril = 159 litri), sunt curate in timpul utilizarii si nu polueaza atmosfera, costurile de construire si intretinere sunt ridicate. Asta inseamna ca, in timp ce energia nucleara ofera reduceri semnificative ale costurilor in productia de energie, poate dura ani pentru a recupera investitia initiala in instalatii.

Un alt dezavantaj il constituie conversia energiei nucleare in energie electrica. Aceasta produce deseuri nucleare semnificative, care trebuie depozitate sute de ani inainte de a devenii inofensive. Depozitarea acestor deseuri este problematica deoarece implica concesii politice. Deoarece mediul politic poate fi volatil si imprevizibil, deciziile luate in timpul unei administratii poate fi anulata sau modificata in timpul altei administratii ulterioare. Centralele nucleare poluează mai puţin în cursul exploatării lor corecte, dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear.

Atunci când oamenii vorbesc despre independenţa energetică, ei se gândesc la petrol, pe care majoritatea îl folosim pentru autovehicule şi în producţia industrială. Atunci când vorbesc despre energia nucleară, oamenii se gândesc la electricitate. Mai multă energie nucleară înseamnă cărbune mai puţin, mai puţin gaz natural, mai puţină energie hidroelectrică şi eoliană. Cu toate acestea, dacă nu vom începe să folosim energia nucleară pentru maşinile noastre, mai multă energie nucleară nu va însemna mai puţin petrol.

Dublarea necesităţilor de energie electrică, la fiecare 12-13 ani, a făcut să crească brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunând dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, creştere competitivităţii energiei electrice de origine nucleară şi ridicarea continuă a performanţelor atinse de reactorii acestor centrale, ca temperatura şi presiunea agentului transportor de căldură, a puterii instalate pe unitatea de masă a zonei active a reactorului. Însă fără măsuri de radioprotecţie corespunzătoare, reactorii nucleari pot produce şi:

a) contaminarea parţială a mediului ambiant şi anume

- a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca 131I, 133Xe

- a apei folosită ca agent de răcire

- a solului din vecinătatea care se contaminează cu produse de fisiune

b) o mare cantitate de deşeuri radioactive, a căror evacuare pune probleme grele

Un accident nuclear, ca cel din 1986 produs la Cernobal in Ucraina, poate polua zone intinse si produce imbolnavirea si chiar moartea a sute de persoane. In urma dezastrului de la Cernobal cateva tari au hotarat sa renunte la utilizarea centralelor nucleare (Belgia, Bulgaria, Italia, Japonia).

De la catastrofa de la Fukushima, dezmembrarea centralelor nucleare este o piata in plina expansiune ca urmare a deciziei Japoniei de a opri aproape toate cele 54 de reactoare si a Germaniei care a anuntat ca va opri 8 din cele 17 centrale nucleare.

Germania şi-a propus ca, până în 2022, să închidă toate centralele nucleare, devenind astfel prima ţară puternic industrializată care a decis să renunţe la energia nucleară. Germania este în topul ţărilor europene cu surse alternative de energie – sursa principală o constituie vântul (centralele eoliene).

De asemenea, Elvetia a suspendat procesul de aprobare a trei noi centrale nucleare, pentru a reanaliza standardele de siguranta.

În Statele Unite, construcţia de noi centrale nucleare a fost deja încetinită chiar înainte de catastrofa nucleară de la Three Mile Island din 1979; dezastrul doar i-a pecetluit soarta. Ultima centrală nucleară a început să funcţioneze în 1996, dar construcţia sa a început în 1972.

Cercetarile se indreapta spre descoperirea unor noi surse alternative de energie inepuizabile. Multe tari sunt astfel interesate nu numai de descoperirea unor noi surse de energie ci si de beneficiile pe care le-ar aduce conservarea celor existente. Lista posibilitatilor de economisire este lunga: izolarea termica a locuintelor, utilizarea unor masini mai mici si rentabilizarea industriilor prin eficientizarea si reciclarea deseurilor metalice si eliminarea consumurilor inutile.