DEZAVANTAJAREA SOCIALA A COPIILOR SUPRADOTATI

Asincronia dezvoltarii

Statistic vorbind, supradotatii reprezinta intre 2 si 6 procente din populatia umana si dat fiind ca multi dintre oamenii celebri din istorie au fost supradotati au aparut anumite pareri eronate asupra acestora.Exista mitul copiilor supradotati care fiind mai dotati decat alti copii ar avea in mod obligatoriu un succes social mai mare. Realitatea este insa cu totul alta. Datorita dezvoltarii asincrone a copiilor supradotati ei dezvolta abilitati intelectuale deosebite pe un fond emotional identic cu a celor de varsta lor, doar ca mult mai intens.Din aceste motive, in general, copii supradotati sunt priviti de copiii din generatia lor ca ciudati, tocilari, etc si nu sunt integrati social in colectivitate. Fenomenul este prezent nu doar la varsta copilariei ci si mai tarziu pana in momentul in care prestigiul rezultatelor muncii persoanelor supradotate se impune societatii.Emotionalitatea deosebita, hotararea de a duce lucrurile pana la final, creativitatea si originalitatea, responsabilitatea sociala, simtul acut al dreptatii si nedreptatii ce caracterizeaza copii supradotati fac deseori ca acestia sa devina incomozi si pentru profesori si pentru familie, sau mediul lor social.Foarte frecvent copii supradotati pun intrebari penetrante sau chiar stanjenitoare prin profunzimea lor si nu accepta raspunsuri ambigue. Din aceste motive sunt deseori admonestati si descurajati sau chiar pedepsiti atat de parinti cat si de mediul lor social.De fapt, se poate constata existenta unui mecanism social de descurajare si aplatizare a copiilor, tinerilor si adultilor capabili de performanta inalta, acest mecanism fiind puternic mai ales in societatile conservatoare care au avut o evolutie istorica lenta.In cadrul acestui mecanism copiii supradotati sunt obligati sa se incadreze in norme sociale stricte fara a li se recunoaste creativitatea, sunt obligati sa invete in ritmul generatiei lor, desi din cauza asincroniei dezvoltarii ei pot fi cu cativa ani mai maturi decat generatia lor, sunt obligati sa treca printr-un sistem de examinare care le ignora contributia proprie, creativitatea, originalitatea si performanta pe directii de pasiune proprii. La varsta adulta mecanismul obliga supradotatii sa se incadreze in reguli tipizate de tip fisa postului, sa se comporte in mod formal nevalorificand inteligenta, creativitattea, intelepciunea, simtul dreptatii, umorul, capacitatea de a rezova probleme complexe sau alte calitati specifice acestei grupe de adulti.Maturitatea psihologica si intelectuala a supradotatilor supusi dezvoltarii asincrone si la varsta adulta devine antagonica in acest caz cu sistemul social infantil bazat pe reprezentare si nu pe profesionalism, pe managementul crizelor si nu pe rezolvarea acestora, pe manipulare si nu pe emancipare. Cum statistic vorbind, majoritatea populatiei de 70-80% au abilitati personale, inteligenta, creativitate, determinare in atingerea scopurilor, capacitate de comunicare sociala si performanta profesionalarelativ redusa, sistemul bazat pe reprezentare genereaza paradoxuri: alesii populatiei majoritare au abilitati reduse si gestioneaza criticabil sistemul social.In societatile in care reprezentarea nu este insotita de un sistem de selectie a reprezentantilor pe baza de calitati personale, supravietuirea depinde nu de dezvoltare ci de conservarea sistemelor de organizare clasice, acestea fiind deseori depasite de istorie. In acest caz putem vorbi despre o asincronie a dezvoltarii sociale a grupului supradotatilor vis-a-vis de grupul majoritar. Atunci cand supradotatii emigreaza in alte zone mai dinamice din cauza conservatorismului societatii de origine, aceasta se adanceste si mai mult in traditionalism si crizele devin istorice.

Reactii sociale tipice

Copii supradotati trezesc frecvent sentimente negative de invidie, gelozie, sau ura din partea colegilor de generatie care nu au capacitatea lor de a performa in domeniile de interes si in consecinta au parte de o puternica opozitie din partea mediului lor social.Din aceste motive copii supradotati sunt deseori victimizati, mai ales ca in ciuda inteligentei lor deosebite ei au opinii de o mare candoare asupra oamenilor pe care-i vad mai plini de calitati decat sunt in realitate. Istoria tuturor popoarelor este plina de urmele a doua categorii de supradotati: cei ce au fost sacrificati de sistem datorita credintei lor in om si cei ce s-au intors contra sistemului cautand solutii care sa-l transforme prin mijloace specifice. Putem spune ca reactia acestora din urma a adancit deseori decalajul dintre oamenii obijnuiti si cei supradotati, deseori creand presiuni imense ale majoritatii populatiei impotriva supradotatilor. Schimbarile de orice fel care au marcat traditionalismul societatilor stagnante au fost in general produse de actiunea supradotatilor, in acest caz reactia majoritatii fiind de inhibare fata de calitatile specifice copiiilor capabili de performante inalte.Un numar imens din copii supradotati ajung astfelgifted underground, ascunzandu-si calitatile pentru a nu fi supusi pedepselor mediului lor social si pentru a fi acceptati in colectivitati. Procentul degifted underachievers-care in ciuda abilitatilor si calitatilor lor naturale au rezultate slabe la invatatura- este de asemenea enorm. Statisticile mondiale arata ca peste 50% dintre copii supradotati nu au succes social sau profesional la varsta adulta. De fapt se poate considera in mod clar ca aceasta categorie de copii este printre cele mai expuse riscurilor sociale.Riscurile sociale ale supradotatilor reprezinta insa la nivelul societatii riscul inadaptabilitatii la nou, la dinamic, la complexitatea dezvoltarii, la insuccesul pe pietele externe, la oportunismul politic al liderilor crescuti pe reprezentare, la subdezvoltare si coruptie, la manipulare si lipsa a respectului pentru drepturi cetatenesti, la degradarea mediului si la epuizarea resurselor, la primitivism si lentoare in adaptarea evolutiva a societatii. Aceste directii sunt unele dintre cele in care supradotatii se motiveaza intrinsec si fata de care actioneaza in mod profesional in cazul in care sunt incurajati de catre sistemin loc de a fi descurajatimicsorand sau chiar anuland riscurile mentionate.

Sistemul educativ liniarizat bazat pe reproducere

Sistemul educativ descurajeaza in mod continuu un procentaj de peste 40% dintre copii supradotati, anume vizualii spatiali, ce au o dominanta functionala a emisferei cerebrale drepte. Acestia gandesc in imagini in timp ce sistemul oficial utilizeaza cuvinte pe care vizualii spatiali trebuie sa le transforme in imagini, sa gandeasca in imagini, apoi sa retranscrie rezultatul in cuvinte pentru a fi evaluati in cuvinte.Din acest motive ei devin copii cu un risc educational major in sistemele clasice bazate pe expunere si memorare, desi in mod paradoxal vizualii spatiali au cea mai mare creativitate/ inventivitate, caracterizati de o inteligenta complexa si dinamica, critica si laterala si in final formeaza oamenii care adauga o reala plus valoare in sistem dezvoltand solutii, inovatii si tehnologii in stiinta sau arta.La vizualii spatiali se dezvolta o atitudine de contestare a autoritatii care-i dezavantajeaza de asemenea social transformandu-i intr-o categorie derisc social.In mod paradoxal procentul de supradotati din randul infractorilor este superior mediei statistice, aceasta datorandu-se reactiilor constant adverse ale mediului social. Toate aceste simptome dispar insa intr-un mediu educativ dedicat cu programe deschise si creative, cu interactiune, dinamism si feedback intre copii si profesori, cu atmosfera deschisa si cooperanta.Intr-un astfel de mediu educativ, familial, social, copii supradotati se dezvolta la adevaratul lor potential si fiind auto-motivati prin natura lor, devin factori activi de progres odata ajunsi la varsta adulta.Un aspect relevant este dat de preponderenta vizual-spatialilor in societatile de tip familial, preponderenta ce nu se regaseste in sistemele de tip monopolist. Societatile de tip familial genereaza un numar mult mai mare de supradotati cu inteligenta creativa, dar in cazul unei stagnari sau lentori a dezvoltarii istorice si economice a acestor societati, marea majoritate a acestor supradotati creativi emigreaza catre societatile monopoliste unde disciplina si rigoarea populatiei permite o dezvoltare accelerata in cazul in care sunt importati suficienti vizual-spatiali creativi.In mod paradoxal matricea de generare a inteligentelor creative superioare ramane nedezvoltata in acest caz din cauza fenomenului de drenare a creierelor.Supradotatii si dezvoltarea

Nevoia dezvoltarii unui mediu propice de dezvoltare este cu atat mai important de luat in considerare, cu cat supradotatii aduc beneficii societatii incomparabil mai mari decat ceilalti oameni, intorcand investitia sociala incomensurabil mai mult.Acest lucru se poate observa peste tot unde invatamantul pentru supradotati a fost stimulat prin investitii financiare si eforturi materiale si umane. Exemplele politicilor lansate deCommonwealthin aceasta directie se vad concretizate atat in dezvoltarea economica a acestor tari cat si in saltul stiintific si tehnologic, protectia mediului natural, stabilitatea sociala, bunastarea, fericirea populatiei si satisfactiile cotidiene.De fapt acest tip de rezultate se poate regasi peste tot unde educatia si insertia sociala a supradotatilor a fost sprijinita. Este un rezultat firesc al rezolvarii crizelor locale prin actiunea adultilor si tinerilor supradotati, a dezvoltarii de idealuri umanitare, a sublimarii piramidei nevoilor lui Maslow, a spiritualizarii consumurilor, toate acestea fiind caracteristici normale in mediul oamenilor gifted si devenind normale in tot mediul social prin implicarea oamenilor gifted.O caracteristica esentiala care poate transforma supradotatii in eroi sau victime este puternica lor implicare in ceea ce fac indiferent de riscuri sau de dificultati. Este una dintre cele mai mari dureri cand acestor oameni li se reteaza aripile si sunt fortati sa traiasca o viata plata si fara perspective. In acest caz ei devin datorita extremei lor sensibilitati sufletesti, victime ale societatii in loc sa fie factorii de progres ai acesteia. Putem vedea aceasta istorie urmarind exemple concrete, daca deschidem orice enciclopedie si citim biografiile celor care au lasat o urma pozitiva adanca in istorie.Pe de alta parte, sistemul de reprezentare sociala in viata politica promoveaza in general personalitati egocentrice, cu caracter amoral, setosi de putere, gestionari ai crizelor pe care le intretin pentru a le exploata in propriul beneficiu. Acestia au deseori reactii adverse fata de supradotati pe care-i simt ca potentiali concurenti. Astfel se explica toate gulagurile, pogromurile, canalele si alte urme adanci in istorie unde au fost nimiciti generatii de oameni haraziti muncii lor. In aceste situatii politico-sociale riscurile persoanelor gifted- copii sau adulti devin si mai evidente.Din aceste motive marea maturitate a deciziei politice se regaseste in initierea procesului de brain regain prin care supradotatii ce au capatat maturitatea cunoasterii extensive atat a culturii proprii cat si altor culturi sa poata fi integrati in viata sociala si economica din tara de origine. Incurajarea educatiei specifice pentru supradotati si utilizarea locala a acestei resurse extraordinare in programe de dezvoltare locala este a doua decizie majora care reflecta constientizarea matura a schimbarii politicilor catre profesionalism politic.Influenta supradotatilor in istorie

Cati dintre inaintasii nostri care au marcat istoria au fost promovati la ei acasa? Deseori tinerilor sau adultilor supradotati le ramane un singur drum de ales daca vor sa-si duca la indeplinire menirea: emigrarea intr-un mediu mai prietenos. In acest caz tarile care-i primesc se dezvolta, in timp ce tara de origine nu o face, traind in saracie, coruptie, minciuna, manipulare, viciu si saracie.Facand un studiu asupra biografiilor oamenilor celebri gasim multe vieti scurtate prematur, conditii de trai la limita saraciei absolute, crime si chinuri in inchisori politice, ignorarea totala a muncii de inalta performanta de catre contemporani, sau chiar de urmatoarele cateva generatii, insotite insa de opere ce au devenit in timp nemuritoare.Istoria este plina de victime din randul celor care au facut totul pentru a rezolva crizele create de imperfectiunile sistemului social.Niciodata insa nu a existat o mai mare nevoie de supradotati decat in perioada contemporana. Daca evolutia istoriei de pana acum a fost relativ lenta si numarul de solutii necesar adaptarii la noile conditii relativ mic, in perioada actuala ignorarea sau reprimarea potentialului urias al supradotatilor poate deveni de-a dreptul riscanta datorita vitezei de evolutie in crestere exponentiala a societatilor, a multiplicarii crizelor si a adancirii acestora, a dinamismului crescut al adaptarii si a nevoilor din ce in ce mai mari de solutii.Concluzii

Educarea copiilor supradotati si integrarea sociala a tinerilor si adultilor supradotati devin din ce in ce mai mult prioritati mondiale. Majoritatea tarilor care au investit eforturi si resurse pe aceste doua directii au reusit sa se dezvolte economic, sa deschida campuri de cercetare si aplicare catre noi tehnologii, au reusit sa micsoreze decalajele sociale si economice si sa micsoreze rata de degradare a mediului natural. Aceste tari au reusit sa formeze un corp de politicieni si policy makers capabili sa gestioneze mai bine problemele curente si sa proiecteze mijloace concrete mai adecvate pentru evitarea sau solutionarea unor crize.Cele mai profunde studii educative au fost integrate in metodologii de lucru sub conceptul degifted educationsi in acest moment ele se adreseaza unui numar din ce in ce mai mare de copii care prezinta potentiale de dezvoltare a abilitatilor personale.Punctul de inflexiune care a fost creat de schimbarea atitudinii clasice fata de supradotati a creat o diferenta specifica vizibila in multe domenii.A venit si timpul ca Romania sa faca acest pas hotarator ca o alternativa de ridicare pe termen mediu a gradului de profesionalism si de responsabilitate, de corectitudine a solutiilor si de rigoare a deciziilor, de finalizare a proiectelor si de micsorare a risipei de resurse umane si materiale.Cum spune un proverb romanesc Omul sfinteste locul, asa ca trebuie sa investim in oamenii ce pot reintoarce investitia si multiplica experienta pozitiva.

Anexa:

Studii internationaleCercetri Longitudinale privind Programele pentru elevii i studenii talentai i supradotai

Au fost utilizate mai multe metode pentru studierea diferitelor tipuri de programe pentru elevii i studenii supradotai. Anumii cercettori au analizat productivitatea creativ a studenilortalentai i supradotai. Delcourt (1988) i Starko (1986) au analizat productivitatea creativ astudenilor cu ajutorul studiilor retrospective. Delcourt (1988)a analizat caracteristicile comportamentului creativ/productiv laadolesceni care s-au implicat n studii importante pe teme alese de ctre acetia att n mediul colar, ct i extra-colar. Selectarea studenilor pentru acest studiu s-a bazat pe aspectelecantitativ i calitativ ale proiectelor; aadar, supradotarea a fost privit ca un mod de exprimare a performanelor i s-a concentrat asupra naturii dinamice a supradotrii (Renzulli, 1986) la 18 studeni din mediul liceal din patru uniti din regiunea de Nord-Est. O analiz calitativ a interviurilor,chestionarelor i documentelor studenilor a relevat idei privind familia,coala i studenii luai ca individ. Au rezultat urmtoarele modele (1)studenii vizai prezint ntr-adevr caracteristici similare celor ale adulilorcreativi/productivi; (2) aceti studeni pot furniza i informaii despre consumatori; i (3) procesele de nvare aferente acestor studeni necesit o atenie sporit dac vrem ca abilitile acestora s fie nelese mai bine de ctre ei nii, de ctre prini i profesori. ase ani mai trziu, Delcourt (1994) a efectuat un studiu de monitorizare a intereselor, a experienei educaionale i profesionale, a planurilor privind cariera i a proiectelor participanilor. Rezultatele au indicat faptul c studenii i-au meninut obiective similare sau identice privind cariera din perspectiva planurilor pe care le au n liceu i au rmas n domeniile majore de studiu la facultate. Cei de la facultate s-au declarat mulumii de finalizarea proiectelor privind cursurile i profesiile, avnd n vedere faptul c aceste misiuni coincid cu interesele i obiectivele acestora. Aceast congruen a fcut ca aparent studiile acestora s fie mai uor de finalizat. Civa dintre acetia nu au fost interesai n mod special de nivelurile superioare de realizare pe plan profesional, ci mai degrab de relaiile bune cu prietenii i familia. Per total, tinerii care au participat la studiul de monitorizare s-au declarat mulumii de alegerile pe care le-au fcut n privina activitii educaionale i profesionale i sunt n continuare interesai de oportunitile privind productivitatea creativ.Starko (1986) a analizat i efectele participrii la activitile legate de Enrichment TriadModel (Modelul Triadic de mbogire a cunotinelor) privind productivitatea creativ ulterioar a studenilor. Studenii care au participat la aceste programe pe o perioad de minim patru ani au fost comparai cu cei care s-au calificat pentru astfel de programe, dar care nu au primit nici un fel de servicii. Au fost utilizate chestionare pentru a stabili numrul de produse creative realizate de ambele grupuri, att n cadrul programelor colare, ct i n cadrul celor extra-colare independente. De asemenea, prin intermediul chestionarului, s-au adunat informaii referitoare la atitudinile i abilitile asociate productivitii creative. Datele au fost analizate cu ajutorul regresiei ierarhice multiple, precum i cu ajutorul analizei calitative a articolelor din chestionar cu variante multiple de rspuns. Rezultatele au demonstrat faptul c studenii care s-au implicat n proiectele de studiu dinSEMadesea au realizat propriile produse creative att n mediul colar, ct i n cel extra-colar fa de studenii din grupul de comparaie. Un numr total de 103 studeni, 58 de studeni care particip la programi 45 de studeni care nu particip la program, cu abiliti similare, au participat la studiu. Grupul din cadrul programului pentru mbogirea cunotinelor a nregistrat de dou ori mai multe proiecte creative per student (3.37) fa de grupul de comparaie (1.4). Grupul care a participat la programele pentru mbogirea cunotinelor a nregistrat de dou ori mai multe produse creative proprii aferente activitii extra-colare (1.03) dect grupul decomparaie (.50). n plus, studenii care participaser la programul de mbogire a cunotinelor au fost caracterizai de o diversitate mai mare a proiectelor i un rafinament sporital produselor creative realizate i al modului de descriere a obiectivelor. Un student nu a pictat pur i simplu, ci am pictat i am lucrat la un catalog cu picturile mele; alii nu s-au limitat la citirea unor articole despre animale, ci au observat comportamentul animalelor slbatice i au fcut nregistrri i observaii n acest sens. Alte exemple din grupul pentru mbogirea cunotinelor au inclus studenii care compuneau piese muzicale, care scriau romane, abordnd diferite genuri literare (de dragoste, poliiste, etc.),pe cei care au realizat un sistem de lansare a prototipurilor rachetelor i au proiectat i construit prototipuri de cas i mobilier.La o examinare a studenilor care au participat la un program triadic timp de aproximativ un deceniu, Hbert (1993) a identificat mai multe beneficii ale implicrii n acest program. Nou studeni de liceu din anii terminali care au participat la program au fost supui unor interviuri complexe n legtur cu experiena educaional la zece ani de la implicarea n program. Studenii selectai pentru studiu au fost alei datorit numrului i calitii produselor TipIIIfinalizate n timpul activitii Programului de baz pentru copii i studeni talentai i supradotai. Interviurile luate studenilor privind activitile TipIIIau fost transcrise i analizate pe subiecte. Constatrile majore legate de studiu au indicat faptul c interesele studenilor pentru TipulIIIau afectat planurile privind activitatea post-liceal, c studenii au declarat c este nevoie de mai multe activiti creative la liceu, c reducerea productivitii creative legate de TipulIIIapare n timpul primilor ani de liceu, i c procesul aferent TipuluiIIIreprezint un antrenament important pentru productivitatea ulterioar.ntr-un alt studiu longitudinal, Westberg (2002) a urmrit de asemenea alegerile pe care le-au fcut n via Productorii Tineri i Talentai care au participat la un program n perioada1981-1984, bazat pe Enrichment Triad Model (Modelul Triadic de mbogire a cunotinelor). A identificat mai muli studeni care au participat la acest program n Minnesota i este n curs de finalizare a studiului i de consemnare a rezultatelor obinute. Unul dintre participanii la studiu efectuat de aceasta a fost Grant, care a inventat clema pentru ireturi de pantofi i care a continuat s fac invenii n timpul gimnaziului i liceului. n momentul n care Karen l-a intervievat pe Grant, atunci n vrst de 27de ani, care i ncheia studiile doctorale la Cal Tech n domeniul ingineriei aeronautice, Karen a gsit tendine similare la cei din Delcourt, Starko, i Herbert. Grant a fcut dovada implicrii permanente n numeroase proiecte creative, a interesului manifestat pentru lucrri literare creative, terminnd nou romane, toate cu cadre de desfurare i teme futuriste; pasiunile din tineree au fost documentate peInterest-A-Lyzer (Renzulli, 1977) (Analizatorul interesului) care privete activitile actuale ale acestuia.Grant are un agent literar i n prezent are dou lucrri n curs de publicare, n plus la postul de inginer aeronautic care i ofer satisfacii.Studiul 2

Cifrele actuale indica faptul c 50 % dintre studenii supradotai nregistreaz performane reduse nSUA. Aceste cifre sunt mai mari n rndul copiilor sraci.

Documentaia de specialitate care descrie problema performanelor academice slabe n rndul studenilor supradotai i are originea n lucrrile lui Conklin (1940), care a efectuat cteva dintre primele studii privind studenii cu un IQ ridicat care au nregistrat eecuri. nc din 1955, John Gowan a descris persoana supradotat cu performane reduse ca fiind una dintre cele mai mari pierderi ale culturii noastre (Gowan, 1955, p. 247). Dup mai mult de cinci decenii, performanele reduse n rndul studenilor supradotai constituie nc o problem major. Conform unui studiu privind evaluarea nevoilor naionale, efectuat n 1990 de ctre Centrul Naional de Cercetare pentru Copiii talentai u supradotai, majoritatea profesorilor acestor studeni din Statele Unite sunt n continuare de acord cu Gowan, deoarece acetia au identificat problema performanelor slabe din punct de vedere cantitativ (Renzulli, Reid & Gubbins, 1990).Anumii studeni nregistreaz performane reduse sau eec colar din motive evidente: prea multe absene de la coal, rezultate slabe, comportament perturbator, respect de sine sczut, probleme de familie i srcie. n plus la factorii de risc ce preconizeaz motivele aferent eecului majoritii studenilor, o alt problem persistent care duce la performanele sczute ale studenilor supradotai sau cu potenial sporit este reprezentat de programa necorespunztoare i de coninutul cursurilor pe care le frecventeaz zilnic. Sutele de ore petrecute n fiecare lun n clase unde studenii au rar ocazia de a parcurge o program nou sau atractiv, plictiseala de a ndeplini sarcinile atribuite, care nu implic subiecte de actualitate, nivelele reduse privind dialogul i lipsa de corelare a coninutului cursurilor cu capacitile studenilor au ca rezultat frustrarea ce caracterizeaz majoritatea studenilor notri emineni. De fapt, ultimele date bazate pe studiul privind performanele reduse au evideniat faptul c 50 % dintre studenii supradotai nregistreaz aceste rezultate slabe n timpul liceului ( Reis, 1995).