devianta comportamentala FORMARE

8/17/2019 devianta comportamentala FORMARE

http://slidepdf.com/reader/full/devianta-comportamentala-formare 1/9

Devierile comportamentale ale elevilor şi prevenirea lor

Tema pe care v-o propun nu este deloc nouă.

Ea a constituit obiectul multor dezbateri psiho-pedagogice.

Ea revine în actualitate, pentru că şcoala se confruntă astăzi cu probleme din ce în ce mai dificile

privind comportamentul elevilor.

Pt a vorbi despre devierile comportamentale este necesară realizarea unei delimitări între

adaptare şi dezadaptare.

Adaptarea reprezinta conditia vietii. ri de c!te ori organismul este supus actiunii unor agentistresanti "de e#emplu into#icatie, infectie microbiana, o emotie puternica etc$, el îsi mobilizeaza

mecanismele de aparare spre a face fata acestor agenti stresanti. %istemul psihic uman nu-si

poate asigura unitatea interna si armonia cu e#teriorul, dec!t daca dovedeste plasticitate

comportamentala.

&n elev este adaptat şcolar atunci c!nd realizează adaptarea pedagogică "instruc'ională$ şi

adaptarea rela'ională. Prima înseamnă disponibilitatea elevului de a-şi însuşi informa'iile

transmise şi de a le opera'ionaliza în mod creativ. (ea de-a doua se referă la capacitatea elevuluide a rela'iona cu profesorul şi cu ceilal'i elevi, de a interioriza normele şcolare şi valorile sociale

acceptate.

)nadaptarea comportamentala a unor elevi vizeaza, în. principal, tulburarile de relationare a

elevilor în cauza cu parintii, profesorii, colegii si încalcarea regulilor colectivitatii scolare sau

e#trascolare.

Paleta acestor tulburari este larga* minciuna,

inconsecventa comportamentala,

violente verbale,



copiatul la ore,

fumatul ostentativ,

bruscarea de catre baieti a fetelor,

refuzul de a saluta,

diferite atitudini non-conformiste+

c!t si abaterile grave de la normele morale si legislatia penala*

furtul repetat,

vagabondaul,

actele de spargere sau t!lharie,

consumul curent de alcool sau droguri,

prostitutie etc.

Profesorii se confrunta de obicei cu tulburarile de conduita mai usoare, neinfractionale în sensul

propriu al termenului+ dar destul de rasp!ndite.

(auze ale comportamentului şcolar deviant-e#emple*

1. Antipatia în raport cu şcoala. n acest caz, profesorul trebuie să ducă o muncă sisifică de

otivarea elevilor prin*

- a avea aşteptări ma#ime în raport cu elevii+

- a comunica elevilor scopurile urmărite, miloacele şi strategia pe care inten'ionează să le

utilizeze în acest scop.

- a stabili o atmosferă empatică în clasă+



- a implica elevii în mod activ în procesul de predare / învă'are+

- a cultiva încrederea în sine a elevilor+

- a folosi interesele şi cunoştin'ele anterioare ale elevilor+

- a utiliza curiozitatea naturală a elevilor, aduc!ndu-le în fa'ă un arsenal variat de tehnici şi

miloace+

- a provoca elevii prin solicitările la care trebuie să răspundă şi care nu trebuie să fie nici e#cesiv

de uşoare, dar nici e#agerat de dificile+

- a întări pozitiv comportamentele dezirabile+

- a planifica diferen'iat activită'ile de învă'are, în func'ie de interesele, nevoile, abilită'ile

elevilor+

- a utiliza din c!nd în c!nd competi'ia între elevi.

2. Nevoia de recunoaştere socială, mai ales din partea colegilor. Aceasta se face în modul cel mai

evident prin provocarea autorită'ii profesorului.

3. Izolarea socială - Apare în cazul elevilor labili psihic, marginaliza'i în grupul şcolar, care, din

dorin'a de a se integra în grup, provoacă probleme profesorului.

4. Comportamentul impulsiv - al elevilor incapabili să anticipeze consecin'ele actelor lor.

5. Inorarea reulilor , conştientă sau inconştientă.

!. Con"licte între sistemele de reuli ale elevului "cele de acasă, cele pentru grupul de prieteni,

cele pentru şcoală$.

#. $rans"erul a"ectiv - %pre e#emplu, antipatia resim'ită de elev fa'ă de tatăl său "dacă e#istă$,

poate fi transferată asupra profesorului şi a şcolii, în general. Această cauză este, deci, legată de

problemele din mediul familial al elevului.



0actori ai mediului familial care induc comportamentul deviant*

- 1egulile tatălui sunt prea leere sau prea stricte sau lipsite de coeren'ă+

- )ndiferen'a sau ostilitatea părin'ilor fa'ă de copii+

- Părin'ii au serviciile total diferite şi, în general, au prea pu'ine lucruri în comun+

- Părin'ii nu vorbesc între ei despre copii şi despre problemele lor+

- Părin'ii nu se iubesc, sunt reci unul cu celălalt+

- Părin'ii îi dezaprobă pe copii mai mult dec!t îi încuraează+

- amele nu sunt fericite în mediul în care trăiesc+

- (opiii sunt pedepsi'i de părin'i pentru absolut orice greşeală+

- Părin'ii lasă pe prietenii copiilor lor să aibă o influen'ă hotăr!toare asupra acestora, pentru a-şi

masca dezinteresul+

- Părin'ii îşi petrec timpul lor liber în mod negativ.

%. &ornirea spre aresivitate.

'. An(ietatea - provocată şi de profesor, dacă acesta are obiceiul să udece elevul în fa'a colegilor

etc.

1). *odul de mani"estare al pro"esorului - E#istă mai multe atitudini inadecvate ale profesorului,

care pot crea probleme de disciplină. 2i anume*

- asuprirea elevilor+

- ignorarea lor dispre'uitoare+

- evaluarea constant negativă a elevilor.



n plus, profesorul modern are nevoie de spriinul părin'ilor elevilor, de cunoştin'e psihologice

solide şi de intui'ie psiho-pedagogică, pentru a putea diagnostica şi trata comportamentele

inadecvate+ de influen'a pozitivă a directorului, de impunerea unor măsuri stricte de respectare a

disciplinei.

n func'ie de sfera psihicului predominant afectată, devierile de comportament se pot localiza

astfel*

în sfera relaţională - (opiii care refuză comunicarea, fiind egoişti, capricioşi, respinşi de

colectiv. Aceşti copii fie sunt prea răsfă'a'i în familie, fie sunt neglia'i afectiv în familie. Ei

afişează o atitudine pesimistă sau criticistă.

în sfera afectivităţii - (opiii irascibili sau total pasivi. 3e obicei, ei au suferit traume psihice.

în sfera dezvoltării intelectuale - (opiii ostili învă'ăturii, fără curiozitate pentru nou, cu retard

intelectual şi cu ritm lent de evolu'ie. Ei au dese conflicte cu părin'ii, din aceste cauze, dar şi cu

profesorii şi colegii+ obişnuiesc să chiulească, să mintă, să fure, să consume alcool şi droguri.

în sfera voliţională - (opilul încăpă'!nat, capricios, indisciplinat, dezordonat etc. %unt urmări

ale tutelării e#cesive sau ale nesupravegherii copilului.

Preocuparea psiho-pedagogilor de azi e în primul r!nd de a preveni devierile de comportament,

lucru mai eficient dec!t terapia lor. Pentru a preveni, profesorul are nevoie de cunoaşterea

elevilor, a mediilor lor familiale "spre e#emplu, pentru a depista din timp copiii orfani, pe cei

abandona'i, pe cei cu părin'i despăr'i'i, pe cei cu afec'iuni neuropsihice etc.$, pentru a putea lua o

serie de măsuri.

3e asemenea, el trebuie să anticipeze situa'iile de inadaptare şi să le remedieze din timp. )ar dacă

s-au manifestat comportamente de inadaptare şcolară, trebuie luate măsuri ca să nu se repete.ăsurile posibile sunt următoarele*

- socioterapia şi psihoterapia familiei+

- plasarea elevului în situa'ii interpersonale pozitive+



- consilierea spre alegerea unei profesii care să nu fie în dezacord cu aptitudinile sau interesele

elevilor+

- dacă e cazul, trimitere spre e#amen neuropsihiatric şi endocrinologic+

- popularizarea legisla'iei penale, cu rol profilactic în inducerea autocenzurii comportamentale.

n primul r!nd, este nevoie de rela'ii adecvate, echilibrate între elevi şi cadrele didactice. Este

importantă optimizarea comunicării dintre profesor - elev, profesor "diriginte$ - familie,

îndrumarea elevilor spre asisten'ă psiho-pedagogică şi medicală. Părin'ii trebuie atraşi ca

parteneri în prevenirea devierilor de comportament ale copiilor lor, prin dezvoltarea încrederii în

posibilită'ile acestora, în autocontrolul pe care ei şi-l pot manifesta, în trăsăturile lor pozitive.

n mod concret, în sala de clasă profesorul poate recurge la strategii diverse, pentru a evita sau a

rezolva situa'iile conflictuale rezultate din comportamentele deviante ale elevilor. 3upă

Saunders, acestea sunt*

A. +trateii de evitare - Profesorul e tolerant, glumeşte, pentru a evita conflictul+ se preface,

eventual, că e bolnav. Aceste strategii nu pot fi folosite des, căci profesorul îşi va pierdecredibilitatea. Ele sunt utilizate curent de profesorii din ccident, care sunt supuşi permanent

perspectivei conflictului. Ele sunt doar o solu'ie de moment, nu întotdeauna cea mai bună.

. +trateii de diminuare - Prin ac'iuni de am!nare, răspunsuri tangen'iale, care ignoră sursele

principale de conflict, în mod deliberat. 4ici aceste strategii nu rezolvă conflictul.

C. +trateii de con"runtare - Ele sunt* de putere sau de negociere. (ele de putere se ghidează

după principiul 53ivide et impera6 "5fragmentează şi stăp!neşte6$, adică împăr'irea grupului deelevi angaa'i în conflict sau a situa'iei conflictuale. %au se fac amenin'ări care nu vor fi puse

niciodată în practică. 3e asemenea, se pot promite recompense sau să se facă apel la tradi'ia

şcolii.



(ele de negociere* c!nd elevii implica'i în conflict par dispuşi să accepte o solu'ie ra'ională. %e

pot folosi trei procedee* compromisul, apelul la afiliere, pseudo-compromisul.

(ompromisul e riscant+ poate fi un precedent, fiind considerat de cele mai multe ori de către

elevi ca o dovadă de slăbiciune.

Apelul la afiliere înseamnă să se ceară elevilor neutri la conflict să se disocieze de turbulen'i.

Acesta se recomandă numai în ultimă instan'ă, pentru că afectează rela'iile ulterioare dintre elevi.

Saunders, Watkins şi Wagner dau şi c!teva sfaturi generale, în privin'a unor situa'ii

conflictuale la clasă*

- Evita'i confruntarea cu elevii în fa'a clasei, căci ei pot c!ştiga astfel noi aderen'i+

- Evita'i orice amenin'are, mai ales pe cele care pot fi percepute ca fizice+

- pta'i pentru alternativa care dă c!ştig de cauză şi profesorului, şi elevilor+

- %fătui'i elevul să vă descrie percep'ia sa asupra stării conflictuale, dar şi dumneavoastră

e#plica'i-i propria percep'ie asupra stării conflictuale respective.

7ibliografie

- „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice", (oordonator

(onstantin (ucoş, Editura Polirom, 899:+

- „Profesorul - între autoritate şi putere", Emil %tan, Editura Teora, (olec'ia 5Psihologie

aplicată6, 8999+

- „Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenţi. Prevenire şi

terapie.", Emilia Albu, Editura Aramis, (olec'ia 5Educa'ia ;;)6, <==<+

- „xperienţa duhovnicească şi cultivarea puterilor sufleteşti. !ontriuţii de metodologie şi

pedagogie creştină.", Pr. 3r. Eugen >urca, Editura arineasa, Timişoara, <==8.



3ATE 3E )3E4T)0)(A1E A?E E?E@&?&)

8. 4&E 2) P1E4&E* %..

(?A%A* a @)))-a

%.. este un băiat auns la v!rsta de 8 ani. %. . parcurge e#perien'a unei familii cu un tată mai

mult absent din via'a parentală, o mamă preocupată de aducerea unui venit net în familie, un

bunic cu un trecut clinic bogat, cu trei fra'i şi o soră cărora el trebuie să le poarte oarecum de

griă. A fost crescut în mare parte de bunic, datorită timpului dedicat şi interesului ridicat al

părin'ilor de a asigura o situa'ie materială c!t de c!t bună a familiei. Prezintă instabilitate

psihomotorie,intoleran'ă la frustrare, agresivitate fizică fa'ă de bunic, mamă şi cadrele didactice.

n rela'iile cu colegii şi prietenii sus'ine un limba violent, considerat ca mecanism de apărare în

acoperirea unei stime de sine scăzute. Pe fondul tulburărilor de comportament, . s-a adaptat cu

greu la activitatea şi disciplina din şcoală, fapt ce dovedeşte o inadaptare la sistemul pedagogic.

Acesta este bine dezvoltat fizic, plăcut, cu mici neconcordan'e în 'inuta vestimentară.

boseşte repede şi nu mai participă la activitate, mai ales în orele ce prevăd recapitularea

activită'ilor. Prezintă un stil de lucru independent, dar în salturi. Este nervos, agitat, impulsiv în

reac'ii. %e enervează repede "este uşor de provocat$. %e ceartă des cu adul'ii "bunicul, mama şi

profesorii$. Atribuie altora vina pentru greşelile proprii. Trăieşte sentimente ambivalente fa'ă de

tată* îl apreciază mult şi ar fi dorit să fie cu el, dar îl consideră vinovat pentru situa'ia în care se

află.



(4TE;T&? 4 (A1E A 0%T 3EP)%TAT (AB&?*

8. Profesorii au semnalat o serie de manifestări necontrolate în timpul orelor prin care deranează

colegii+<. nregistrează absenteism semnificativ, agresivitate verbală fa'ă de profesori şi unii

colegi. ?a unele ore îşipierde răbdarea şi caută să părăsească clasa.C. ?a sfatul dirigintei, buniculsolicită consiliere psihopedagogică pentru că nu reuşeşte să se mai în'eleagă cunepotul şi sunt în

conflict permanent.. Prin conversa'ie diriată, s-a aflat că tulburările de comportament sunt

determinate de lipsa de în'elegere abunicului fa'ă de manifestările de independen'ă ale elevului,

precum şi de sentimentul acestuia că nu esteiubit şi dorit

)4TE1@E4D)A TE1APE&T)(

%-a avut în vedere consilierea individuală a şcolarului, urmărindu-se*

Fmbunătă'irea imaginii de sine şi dezvoltarea capacită'ii de autocunoaştere+

F0ormarea deprinderilor de rela'ionare pozitivă "prin comunicare asertivă, abilită'i în rezolvarea

deprobleme şi luare de decizii$+

F%căderea agresiunii şi impulsivită'ii "identificarea propriilor emo'ii, deprinderea unor metode

dee#primare a furiei pe căi nedistructive, diferen'ierea între g!nd şi ac'iune$+

F0ormarea unor atitudini pozitive fa'ă de un stil de via'ă sănătos+

F3ob!ndirea unor tehnici eficiente de învă'are

GGGGGGG.

devianta comportamentala FORMARE

Documents

Transcript of devianta comportamentala FORMARE