Determinismul, posibilismul si probabilismul în geografia umană – principii, abordări

La baza studiului geografic stau 3 componente:-un obiect (Pământul)-un subiect activ (omul)-un loc (regiunea, locuinţa etc.)

Geografia studiază faptele şi relaţiile dintre acestea.

Astfel au apărut trei concepte geografice:-Determinismul-Posibilismul-Probabilismul

În legătură cu aceste concepte există 3 noţiuni importante :-Cauzalitatea-Hazardul sau întâmplarea-Informaţia

Astfel, geografia regională a cercetat cauzalitate directă dintre fenomenele fizice şi cele umane.

Determinismul a fost susţinut de şcoala geografică germană, fiind promovat de Ratzel. Aceasta a fost în opoziţie cu Paul Vidal de la Blache, care promova probabilismul.

Determinismul folosea metoda pozitivismului şi dorea să aplice în sociologie metode ştiinţifice, precum cercetarea şi verificarea ipotezelor, experimentul şi măsurătorile ştiinţifice.

Determinismul presupune acceptarea a două postulate:-orice fapt geografic este explicabil prin cauze/condiţii-atunci când sunt îndeplinite cauzele/condiţiile, faptele au loc

Cauzele pot fi numeroase şi diverse. Rolul cercetării este de a identifica cauzele şi a explica rolul lor.

O condiţie este considerată necesară atunci când evenimentul nu se poate realiza fără ea.(De exemplu, prezenţa apei este necesară pentru cultura trestiei de zahăr.)

Cel care nu acceptă cele două postulate ale determinismului consideră că faptele sunt o întâmplare fiindcă nu îşi poate explica cauza.

Explicarea realităţii prin întâmplare (hazard) se numeşte astăzi probabilism.

Posibilismul în geografie a apărut în Franţa, ca o reacţie de opoziţie la determinismul şcolii germane.

Posibilismul a fost promovat de Paul Vidal de la Blache şi de Jean Brunhes. El s-a maifestat şi în rândul geografilor americani şi anglo-saxoni.

Posibiliştii afirmau că opţiunea umană este mai importantă decât limitele impuse de natură. Posibilismul consideră că societatea este un factor activ care modifică peisajul geografic. Omul foloseşte posibilităţile oferite de mediul înconjurător pentru a le transforma în

avantajul său. De exemplu: irigarea zonelor deşertice pentru a le transforma în terenuri agricole.Posibiliştii au folosit concepte culturale şi economice pentru a explica influenţa omului în

peisaj.„Funcţia de utilitate” este o noţiune care exprimă câştigul rezultat din suma avantajelor şi

dezavantajelor care dirijează comportamentul uman.Posibilismul a oferit mult mai multe explicaţii asupra faptelor geografice observate. În acelaşi timp, a apărut clar faptul că dacă există prea multe explicaţii poate să apară

pericolul de a nu mai putea generaliza un fenomen.

Probabilismul a rezultat din 2 categorii de întrebări:

Dacă X a generat pe Y în trecut, va fi la fel şi în viitor?-dacă toate cauzele se reproduc identic în viitor, răspunsul poate fi afirmativ;-dacă apare un element nou, atunci X nu-l va mai genera pe Y;

Nimeni nu poate garanta pentru viitor, deci o predicţie nu poate fi sigură, cu numai probabilă.

Este posibilă identificarea tuturor cauzelor care au generat un fapt observat?-în ştiinţele umane răspunsul este nu: un eveniment nu poate fi explicat cu o siguranţă absolută;-orice explicaţie este mai mult sau mai puţin completă şi probabilă.

Probabilismul înseamnă că un eveniment poate fi explicat sau prezis numai într-o anumită măsură, care uneori nu poate fi măsurată.

Cu cât cauzele sunt mai puţine şi mai bine cunoscute, cu atât probabilitatea de a prezice un eveniment e mai mare.

Rata probabilităţii este mică la nivel de individ, dar mai ridicată la nivelul grupurilor de indivizi.

Probabilismul stă la baza geografiei umane actuale.