DEFINITIE :

Ca urmare a diferentelor de presiune atmosferica existente intre diferitele regiuni, iau nastere miscari ale aerului, ce se efectueaza fie in plan vertical, fie orizontal (ordonat ori dezordonat). In cazul in care aerul se deplaseaza pe orizontala, paralel sau aproape paralel cu suprafata terestra, miscarea aerului este cunoscuta sub numele de vant.

Vantul, cu caracteristicile lui, constituie elementul meteorologic deosebit de fluctuabil, atat ta timp cat si In spatiu, putand diferi foarte mult de la un moment la altul si, in acelasi timp, de la un punct !a altul, atat ca directie, cat si ca intensitate ori viteza. De aceea, instrumentele cu care se masoara caracteristicile vantului nu pot surprinde situatia reala, aceasta, pe de o parte, iar pe de alta parte, asa cum sunt concepute, cum se prezinta, unele dintre de au o inertie mare si nu pot oferi date de mare precizie, ci doar orientative.

UNITATE DE MASURA,SCARA SI MARIME SPECIFICA

Directia vantului reprezinta directia de unde bate vantului si nu spre care se indreapta. Directia vantului se apreciaza prin cele 16 sectoare ale orizontului notate cu majusculele punctelor cardinale și intercardinale (principale si secundare) in sensul deplasarii acelor de ceas, utilizandu-se roza vanturilor.

Deoarece acest mod de notare este greoi si mai imprecis, directia vantului se apreciaza si in grade sau decagrade ca, de exemplu, in aeronautica si in transporturile maritime. Directia vantului in plan orizontal este data de unghiul pe care il face vectorul vant cu directia nordului geografic.

b) Viteza vantului reprezinta spațiul parcurs de aerul ce se deplaseaza pe orizontala in unitatea de timp. Viteza vantului se exprima in m/s sau in kmh.

Intre cele doua unitati de masura existand urmatoarele relații:

1 m/s = 3,6 km/h

1 km/h = 0.278 m/s.

In unele cazuri (de exemplu. in practica navigatiei maritime), viteza se exprima si in noduri (1 nod=l,852km/h, adica echivalentul a 0,51 m/s).

c) Intensitatea sau taria vantului se apreciaza vizual, indirect cu ajutorul scarii Beaufort (conceputa de amiralul francez in anul 1805 si modificata ultenor pentru a putea fi aplicata si pe uscat), dupa efectele mecanice pe care le produce vantul asupra vegetatiei, constructiilor etc

Scara Beaufort pentru evaluarea vizuala a intensitatii vantului

3) AMPLASAREA APARATELOR METEOROLOGICE

Statia meteorologică este alcătuită din trei elemente: biroul staiei, platforma meteorologică si platforma nivometrică , pe care se fac determinări asupra grosimii, densităţii şi structurii stratului de zăpadă.Platforma meteorologică reprezintă elementul de bază al unei staţiimeteorologice, întrucât pe aceasta se efectuează majoritatea observaţiilor meteorologice.

Aparatele sunt instalate pe linia 1, iar la linia 4 se afla catargul pentru anemometrul situate la circa 1 m Nord de heliograf.

Linia 1 - din nordul terenului, situate la 4 m distant de plasa de protective a terenului, este destinata giruetei cu placa usoara, giruetele cu placa grea

Giruetele sunt utitlizate pentru determinarile caracteristice ale vantului ( directia si viteza ).

4 )INSTRUMENTE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA VANTULUI

Instrumente cu citire directa pentru masurarea directiei si vitezei vantului.

La statiile meteorologice, observatiile asupra directiei si vitezei vantului se efectueaza cu girueta cu placa usoara (care indici viteze de pana la 20m/s) si cu girueta cu placa grea (care indica viteze de pana la 40m/s) instalate la inaltimea standard de 10m deasupra solului.

Daca la o statie exista ambele giruete, observatiile la girueta cu placa ușoara pana la viteze ale vantului de 9m/s inclusiv, iar la girueta cu placa grea incepand de la 10 m/s, deoarece pentru viteze mari indicatiile acesteia din urma sunt mai precise.

Tipul de girueta care intra in dotarea statiilor meteorologice din Romania este cel Vild.

Maneca de vant :

Pentru determinarea directiei vantului se foloseste pe aeroporturi maneca de vant (fig.18), care este confectionata din panza si are forma unui trunchi de con cu baza mare intinsa pe un cerc metalic, legat de un tub metalic ce se invarteste in jurul unei axe verticale.

Fig. Maneca de vant

Sub influenta vantului, maneca de vant se umfla si ia o astfel de pozitie incat baza mare este intotdeauna indreptata in directia vantului.

Maneca de vant este folositoare indeosebi pe aerodromuri pentru ca se vede de la distanta.

Anemometrul mecanic cu cupe :a

- este format dintr-un sistem cu cupe fixate la capatul unui ax vertical, foarte mobil in jurul axei lui, prin intermediul unui sistem de rulmenti. Capatul opus al axului vertical se termina cu un surub fara sfarsit (melc), care angreneaza un sistem de rotite dintate. Toate rotile dintate de transmisie se afla intr-o carcasa, prevazuta cu un cadran pe care gasim acele indicatoare ale numarului de rotatii efectuate de cupele anemometrului. Acul mare se deplaseaza pe cadranul mare care are 100 de diviziuni, doua ace mai mici se misca pe cadranele cu inscriptia “o suta” si “o mie” avand fiecare cate 10 diviziuni. In timpul in care acul mare va face o turatie completa, acul mic de pe cadranul cu inscriptia “o suta” va inainta naumai cu o singura diviziune. In partea laterala a carcasei se afla un inel mobil cu ajutorul caruia se poate cupla sau decupla controlul. In partea inferioara a aparatului se afla un surub cu filet pentru a se putea insuruba intr-o prajina de lemn.

Anemometerul mecanic cu palete: b

Are ca piesa receptoare o morisca cu palete. Anemometrele cu palete sunt confectionate la fel ca si cele cu cupe; singura deosebire este ca morisca cu paletele, in timpul determinarii vitezei vantului se orienteaza perpendicular pe directia acestuia.

Procedeul de lucru este indicat ca la anemometrul cu cupe, iar viteza vantului se exprima in m/s cu ajutorul graficului din certificatul de etalonare. Datorita constructiei sale anemometrul cu palete este mult mai sensibil decat cel cu cupe si de aceea, se foloseste numai la masurarea vitezelor mici.

5 ) EFECTUARE OBSERVATILOR:

Observatii si masuratori speciale privind depunerile de gheata pe conductorii aerieni.

Prin depuneri de gheata pe conductorii aerieni se intelege „acoperirea acestora cu gheata de diferite feluri (de la cea transparent - sticloasa la cea cristalina), precum si cu lapovita'.

Aparitia ghetii pe conductorii aerieni este consecinta inghetarii picaturilor de apa supraracita existente in aer (sub forma de ceata, aer cetos, burnita, ploaie), prin sublimare si prin inglobarea si inghetarea fulgilor de zapada sau a lapovitei.

Pe timp geros, depunerile de gheata pot fi rezultatul inghetarii stropilor de apa transportati de vant de deasupra unor suprafete acvatice apropiate. Datorita conditiilor diferite de formare, depunerile de gheata se prezinta sub diverse forme: chiciura moaie, chiciura tare, polei, lapovita si zapada care ingheata.

OBSERVATIILE VIZUALE Se efectueaza cu ochiul liber , asupra soareslui si a diferitelor fenomene atmosferice cum

sun: Nebulozitatea atmosferica , care se apreziaza in zecimi sau optim Discul solar care sa reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit etc.

OBSERVATIILE INSTRUMENTALE :

Se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de masa su pot fi : cu citire directa si inregistratoare ( barograful) (datele sunt instrise pe diagrame)

Atat observatiile instrumentale cat si cele vizualte, se efectueaza la termene standard conform programelor meteorologice mondiale si anume la orele : o , 6 , 12, 12 UTC in cazul Programului Climatologic si din ora in ora in cazut programului Sinoptic.