Metode de determinare a randamentului la angrenajele cu axe mobile
Determinare Permeabilitate Beton
1
Metode de determinare a permeabilităţii betoanelor Permeabilitatea este mecanismul de penetrare a fluidelor sub presiune aflate în contact cu suprafaţa. Pentru o permeabilitate cu o curgere unidirecţională a unui lichid printr-un material poros saturat, debitul este dat de relaţia lui Darcy: I A k Q ⋅ ⋅ = , în care s-au folosit notaţiile : Q = debitul de fluid [m 3 / sec]; k = coeficientul de permeabilitate [m/sec]; A = secţiunea transversală de curgere [m 2 ]; I = gradientul hidraulic [m / m]. Coeficientul de permeabilitate depinde atât de structura materialului cât şi de proprietăţile fluidului. Instrumente Testul CLAM Metoda a fost dezvoltată de Montgomery şi Adams în 1985. Un cap hidraulic de o formă specială este fixat şi etanşeizat pe suprafaţa betonului (Fig. 1). Capul este conectat la un piston cu şurub micrometric cu ajutorul căruia se realizează presiunea hidraulică pe suprafaţă. Presiunea este măsurată cu ajutorul unui traductor amplasat în interiorul capului hidraulic, şi este afişată numeric. În principiu, se crează iniţial o presiune manometrică de 150 [Kpa] care este urmărită ca valoare pe display, şi care trebuie menţinută constantă pe toată perioada măsurării. Datorită pierderilor de apă prin permeabilitatea betonului, este necesară refacerea permanentă a presiunii iniţiale, prin intermediul pistonului cu şurub micrometric. Volumul de apă penetrat în beton se determină din produsul dintre aria pistonului şi corecţia de cursă pe perioada determinării, iar graficul volumului de apă pierdut ca funcţie de timp furnizează informaţii despre permeabilitatea betonului. Întrucât volumul de apă ce penetrează în beton nu are o curgere unidirecţională, metoda permite mai degrabă măsurarea unui indice de permeabilitate şi nu a coeficientului k din relaţia precedentă. Metoda CLAM utilizată la presiuni manometrice joase de numai 1 [Kpa] poate fi utilizată la măsurarea absorbţiei (Basheer, 1992), dar cu aceeaşi observaţie legată de curgere, determinând mai degrabă un indice în locul coeficientului de sorbitivitate. Instrumente Metoda STEINERT Metoda descrisă pentru prima oară de Steinert în 1979 (Fig. 2), foloseşte un inel auxiliar concentric exterior camerei interioare de presiune, care forţează mişcarea apei din camera centrală să aibă un caracter unidirecţional. Presiunile în cele două camere sunt menţinute pneumatic la 600 [Kpa]. Deplasarea apei prin permeabilitate din camera interioară către beton având caracter aproape unidirecţional, oferă rezultatele mai uşor de interpretat decât în cazul testului CLAM. Fig. 2 Fig. 1 88.88 50 Cilindru Piston cu surub micrometric Display digital Traductor presiune Valva Element de etansare Presiune P Presiune P Presiune P Element de etansare Cap cu camere concentrice Camera exterioara Camera interioara
-
Upload
alin-tuvic -
Category
Documents
-
view
3 -
download
0
description
determinare permeabilitate beton armat
Transcript of Determinare Permeabilitate Beton
-
Metode de determinare a permeabilitii betoanelor Permeabilitatea este mecanismul de penetrare a fluidelor sub presiune aflate n contact cu suprafaa. Pentru o permeabilitate cu o curgere unidirecional a unui lichid printr-un material poros saturat, debitul este dat de relaia lui Darcy: IAkQ = , n care s-au folosit notaiile : Q = debitul de fluid [m3 / sec]; k = coeficientul de permeabilitate [m/sec]; A = seciunea transversal de curgere [m2]; I = gradientul hidraulic [m / m]. Coeficientul de permeabilitate depinde att de structura materialului ct i de proprietile fluidului. Instrumente Testul CLAM Metoda a fost dezvoltat de Montgomery i Adams n 1985. Un cap hidraulic de o form special este fixat i etaneizat pe suprafaa betonului (Fig. 1). Capul este conectat la un piston cu urub micrometric cu ajutorul cruia se realizeaz presiunea hidraulic pe suprafa. Presiunea este msurat cu ajutorul unui traductor amplasat n interiorul capului hidraulic, i este afiat numeric.
n principiu, se creaz iniial o presiune manometric de 150 [Kpa] care este urmrit ca valoare pe display, i care trebuie meninut constant pe toat perioada msurrii. Datorit pierderilor de ap prin permeabilitatea betonului, este necesar refacerea permanent a presiunii iniiale, prin intermediul pistonului cu urub micrometric. Volumul de ap penetrat n beton se determin din produsul dintre aria pistonului i corecia de curs pe perioada determinrii, iar graficul volumului de ap pierdut ca funcie de timp furnizeaz informaii despre permeabilitatea betonului. ntruct volumul de ap ce penetreaz n beton nu are o curgere unidirecional, metoda permite mai degrab msurarea unui indice de permeabilitate i nu a coeficientului k din relaia precedent. Metoda CLAM utilizat la presiuni manometrice joase de numai 1 [Kpa] poate fi utilizat la msurarea absorbiei (Basheer, 1992), dar cu aceeai observaie legat de curgere, determinnd mai degrab un indice n locul coeficientului de sorbitivitate.
Instrumente Metoda STEINERT Metoda descris pentru prima oar de Steinert n 1979 (Fig. 2), folosete un inel auxiliar concentric exterior camerei interioare de presiune, care foreaz micarea apei din camera central s aib un caracter unidirecional. Presiunile n cele dou camere sunt meninute pneumatic la 600 [Kpa]. Deplasarea apei prin permeabilitate din camera interioar ctre beton avnd caracter aproape unidirecional, ofer rezultatele mai uor de interpretat dect n cazul testului CLAM. Fig. 2
Fig. 1
8 8 . 8 8
50
Cilindru
Piston cusurub micrometric
Display digital
Traductor presiuneValva
Element de etansare
Presiune P Presiune P Presiune P
Element deetansare
Cap cu camereconcentrice
Camera exterioara
Camera interioara
