Desp[rH[mântul S[tmar-Ugocea al astrei ElveHia, cea mai ...lor! s ă trec cu vederea furiile...

România ocupă locul 62 în topul celormai competitive 138 de state din lume, în scă-dere cu nouă poziții față de anul trecut, întimp ce Elveția și-a păstrat poziția de lidermondial pentru al optulea an consecutiv, po-trivit unui raport al Forumului EconomicMondial (WEF).

Scorul general obținut de România estede 4,30 puncte (în scădere față de 4,32 puncteanul trecut) pe o scară de la unu la șapte. În-aintea României se află state precum Estonia(locul 30), Cehia (31), Lituania (locul 35), Po-lonia (locul 36), Rusia (43), Letonia (49) șiBulgaria (51). România devansează însă țăriprecum Slovenia (35), Ungaria (69), Croația(74), Grecia (86) și Republica Moldova (100).

Potrivit autorilor raportului, România arescoruri mici la indicatorii privind sofisticareaafacerilor (unde se clasează pe locul 100 înlume) dar și la instituții (locul 92 în lume) șiinfrastructură (locul 88 în lume). În schimb,România se clasează cel mai bine la capitolulmediu macroeconomic, unde ocupă locul 28în lume, și mărimea pieței, locul 42. Dar celemai mari probleme cu care se confruntă țarasunt< accesul la finanțare, birocrația ineficientăguvernamentală, impozitarea, forța de muncăeducată inadecvat și reglementările fiscale.

Elveția (cu un scor de 5,81 puncte) esteurmată de Singapore (5,72 puncte), SUA (5,70puncte), Olanda (5,57 puncte), Germania(5,57 puncte), Suedia (5,53 puncte) și MareaBritanie (5,49 puncte).

Deputaţii bulgari au adoptat vineriproiectul de lege care interzice purtareavălului islamic în spaţiile publice. Proiectul este cunoscut sub denumireade "legea care interzice burka". Iniţiatoriiau invocat potenţiale ameninţări la adresasecurităţii naţionale, susţinând că purtareavălului islamic integral care acoperă faţapoate facilita acte de terorism cu un numărmare de victime. Interdicţia se va aplica în instituţiilepublice, în spaţiile unde se oferă serviciiadministrative, de educaţie, în locuriledestinate recreării, sportului sau culturii. Conform prevederilor noii legii,amenda va fi de 100 de euro pentrupersoanele aflate la prima încălcare ainterdicţiei, iar recidiva va putea fisancţionată cu 750 de euro. Dacă persoanaîn cauză are o calitate oficială, amenda va fide 2.000 de leva (1.000 de euro). Pagina 4

176 de cărturari și patrioți români din Tran-silvania au semnat la 10 mai 1860, o petiţie, princare au cerut guvernatorulul Transilvaniei, Li-chtenstein, aprobarea înfiinţării unei asociaţiuniculturale, pentu luminarea poporului românesc.

Cu toate şicanele venite dinspre autorităţi, careau invocat așa-zisa tendință „exchisivu-nationale”

şi cu toate piedicile, provocate de neînţelegeri in-terne și de poticneli organizatorice, “AsociaţiuneaTransilvană pentru Literatura Română şi CulturaPoporului Român” – ASTRA s-a constituit, întoamna anului 1861, adunând în jurul ei cei maide seamă fruntaşi români din timpul acela.

La Satu Mare, Asocia\iunea a putut lua fiin\[

abia dup[ 37 de ani, în 1898. Gheorghe Pop de Bă-seşti a raportat că, în ziua de 25 august 1898 s-aconstituit despărţământul Sătmar-Ugocea sau Des-părțământul XXXIV al Astrei, după numele co-mitatelor Sătmar, respectiv Ugocea.

O zi minunat[ de toamn[

la Complexul:uior din

Maramure;Turiștii se pot caza în trei ca-bane< Gutâi, Țibleș și Pietro-sul, denumite astfel dupăvestiţii munţi

Pagina 7

Doi mari actori au trecut

în eternitate

Desp[r\[mântul S[tmar-Ugocea al astrei s-a constituit în 25 august 1898

Asociațiunea era menită să asigure un loc cuvenit românilor în rândul națiunilor din Imperiul habsburgic

Bulgaria interzice v[lulislamic în public

S`n`tate Frumuse]e&Evita\i alimentele proinflamatoarepentru a avea libertate de mi;care!

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum,surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

Pagina 8Pagina 5

IAnul XIV Nr. 706 Duminic[ 2 octombrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Pagina 3

Elve\ia, cea mai competitiv[ \ar[ din lume

Tinere din comuna “Medie;ul-Aurit”, prezente la întâlnirea Astrei din Satu Mare, 14 septembrie 1935

accesorii obligatoriu de achizi\ionat `n acest sezon

Pagina 11

2 Informa\ia de Duminic[/2 octombrie 2016

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28mai 1864, în localitatea Sânmiha-iu Almașului. El a fost un onorantom politic român, istoric, filosofși profesor universitar, unul din-tre principalii organizatori ai Re-voluției Române de la 1848-1849din Transilvania.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat înistorie ca ”Discursul de la Blaj.” Acestamplu discurs a fost preluat din lucrarea<“1848 la Români”, realizată de CorneliaBodea la Editura Științifică și Enciclo-pedică, București, p. 446-459.

~n urm[toarele numere ale supli-mentului de cultur[ Informa\ia Zilei deDuminic[ v[ prezent[m fragmente dindiscursul marelui patriot român SimionBărnuțiu, `ncep]nd cu publica\ia dindata de 21 august.

XXIII. Să zicem însă, fiindcă româ-nul ține minte facerea de bine și nedrep-tatea – beneficii et injurias memor essesolet, - să zicem că din fântâna uniuniiau curs mijloace materiale pentru ro-mâni, cu care nu puțin s-au ajutat, fiindcu totul despuiați de averile bisericeștisub principii calvinești> să zicem că dinuniune a ieșit privilegiul preoților ro-mâni de a nu sta la judecată, încât pentrupersoanele lor, fără numai înaintea si-noadelor bisericii române> să zicem, căuniunea a născut și școalele Blajului, dincare au răsărit o mulțime de lumini întreromâni> să zicem că uniunea a dat oca-ziune unor români, de ne-au adus me-moria începutului și a sângelui nostrudin Roma și au sămănat de nou virtuțilestrăbune în pământul Daciei> să zicemîn urmă, că uniunea i-a înviat pe românidin leșinare, uniunea i-a deșteptat dinsomn și le-a insuflat spirit de viață, casă lucre la îndreptarea sorții noastre dela Inocențiu până în ziua de astăzi> sănu uităm însă a pune în cumpănă și vul-nerile înfipte națiunii noastre prin uni-une, dacă voim a ne cunoaște raporturilecu Ungurii și în acest respect.

XXIV. Îndată la începutul uniuniivedem în sinoadele noastre pe patrelerector al iesuiților presidând în locul su-perintendentului reformat> și pe alt ie-suit îl vedem neîncetat în coastele epis-copului nostru priveghindu-l ca pe unfăcător de rele. Acum spuneți-mi, ce di-ferență este între superintendentul deTofeo și între iesuitul Baranyi> care dinamândoi a fost mai bun pentru români?Îndată după unire, episcopul catolic dinAlba-Iulia încalecă peste arhiepiscopulnostru și și-l face vicar, îl înfruntă, îl do-jenește, îl visită până ce îl scoate abiabula papei din 1721, ab omni admoni-tione, corre ptions, visitatione celui epis-cop din Alba-Iulia> iar arhiepiscopul dinStrigoniu îl desbracă de demnitatea ar-hiepiscopească și și-l face sufragan> șibiserica noastră o bagă în jug nou un-guresc. Cu servitutea aceasta nouă seintroduce în clerul român un servilismnou, împreunat cu o îngâmfare mizera-bilă, mai ales în referință către cei ne-uniți, care n-aveau privilegiul uniților.Acest spirit necurat locuiește în mânăs-tirea din Blaj, sub călugări> face advocatde iesuiți și pe un Petru Aron> dă lucrudeajuns episcopului Inocențiu și inimo-șilor protopopi de atunci> murind călu-gării rămâne ereditate capitulului suc-cesor în funcțiunile călugărilor> și deaici se strecoară la cler> episcopii, capi-

tulul, protopopi și vicari lucrau pe în-trecute, spre cea mai profundă durere aclerului și a toată națiunea, ca să nu maiscape biserica română niciodată de subaceastă subditelă rușinoasă> fii nefericiți!cine vă va apăra, dacă părinții voștri daumâna cu străinii în contra voastră? Cear zice episcopul Inocențiu, când ar ve-dea, că acum n-are iesuitismul numaiun advocat în biserica lui cea aservită șisfâșiată de iesuiți? Ce a păcătuit bisericanoastră? – întrebăm și noi cu episcopulInocențiu – dacă cumva n-a păcătuitunindu-se, de se pedepsește cu infamiade desertoriu? Cu uniunea deodată aintrat o ură între români care a ținutmai bine de 80 de ani. Iertați-mă, frați-lor! să trec cu vederea furiile iadului,care i-au sfâșiat pe români în aceste tim-puri nefericite, nu postulareți ca să des-criu, cum se certau fiii cu părinții> cumse băteau frați cu frați fără să știe pentruce> cum se afuriseau preoții noștri uniipe alții> cum lucrau marii ungurești șimai ales episcopii lor înaintea Curții, casă-i facă uniți cu puterea pe români>cum întăriră pe episcopii uniți și pe că-lugări, ca să facă proseliți din români> șiaceștia nu vedeau că sunt numai unelte,cu care se folosea invidia ungurească,ca să tulbure pacea între frați. Cine arputea spune suferințele românilor subacele tulburări? Cei neuniți n-aveau nicipreoți, nici episcop, până ce căzură subjug sârbesc> nu-i apăra nici o lege în țară,și pe deputații ce-i trimiteau la curteaîmpărătească dușmanii lor făceau de-ipuneau la prinsoare. Atât erau de marirelele, care le suferea națiunea românăîn urma uniunii, încât încă pe la anul1735, așadar numai peste 35 de ani dupăfăcuta uniune, se plânge amar protopo-pul unit Nicoară Beianul către episcopulInocențiu cu aceste cuvinte< „Tare mătem că nu vom avea alt folos din unireaaceasta, ce o am făcut> ci vom rămâneanumai cu ura dintre frați și cu mustrareacugetului”. Nu mult după aceasta, altprotopop predica, în biserica aceasta, că„i-au înșelat pe români cu unirea”> însăacum era târziu, pentru că ura acum erarădăcinată între frați, și dușmanii ro-mânilor, care nu dorm niciodată, pri-vegheau ca să nu se stingă vreodată, dinmijlocul lor acest foc infernal.

XXV. Au nu meritau preoții româ-nilor, pentru serviciile lor către stat, pă-mânturile și salariile acele, care le-aucăpătat numai sub titlul uniunii? Apoispuneți-mi, cu cât e mai invidentă stareapreoților uniți luându-i peste tot, decâta celor neuniți, care trăiesc din agrii lor,pentru care fac zile la domni? Cine nuștie că episcopii noștri de la uniune în-coace numai cu numele au fost episcopi,iară într-adevăr au fost notari sătești,care fac instanțe pentru câte o porțiunecanonică, fără să simtă clerul vreo în-dreptare adevărată a stării sale> că deșisunt constrânși domnii pământești a-oare să le arunce popilor noștri câte unpământ pe o coastă rea, și aceasta încănumai pentru ca să mai astupe guraepiscopului, însă pe de altă parte se punde măsură teritoriul satului și fac ce facde iau locurile cele mai bune de la preoțiiromânilor, și atunci iară dau de lucrunotariului-episcop, ca să scrie la curte,la guvern, unde tot aceia judecă, care șirăpesc și care decretează în diete, cadomnii pământești să iee toate pădurilede la comunitățile române desdăunarepentru porțiunile canonice. Dar apoi,nu puteau merge românii la învățăturăla Roma și ca neuniți, acolo unde mergsâneni și japoni, iudei și protestanți, ma-homedani și păgâni> au nu-și puteau ri-dica școale și ca neuniți, cum își ridicarădomnire peste români niște sârbi vene-tici tot sub împăratul Leopold, dacă îșiconcentrau toate puterile preoții, nobiliiși cetățenii și tot poporul român, și dacălucrau cu cuget și cu o inimă la toateîmprejurările pentru libertatea și feri-cirea românilor> au nu făcea, totdeaunamai mare întipărire în inimile unguriloro ginte conjugată pentru apărarea drep-turilor sale, decât o națiune sfâșiată înpartide neunite?

XXVI. Cine va putea zice, că uni-unea a muiat inima ungurilor, ca să vo-iască binele națiunii noastre și să-i deeîndărăpt drepturile răpite? Să ne uităm,rogu-vă, la episcopul Inocentie Micul,cum ruga toate puterile cerești și pă-mântești pentru români> dar când cereaca să se receapă și națiunea română, cacele trei națiuni, staturile și ordinile îirăspundeau, că se va răsturna casa țăriipe ei, dacă-i vor lăsa și pe români săintre într-însa. Când se ruga, ca să facăloc și episcopului unit între consiliariiguvernului, pentru ca să aibă și româniimăcar un apărător, cel guvern catolicarăta la curtea împărătească, că episco-pul românilor „nici e jurist, nici statist”,și din astă causă nu poate fi consiliat!De națiunea noastră zicea, că n-are așe-zământ și căpătâi în țară, nu dă dare, nupoartă greutăți, e plecată la sedițiuni șipentru aceea nu merită Considerațiune.A trecut mai jumătate de secol, când îșireînoesc românii cererea pentru națio-nalitate la 1791> dar staturile și ordinile,afară de răspunsul lor cel ordinar, maiadaug că românii nu sunt culți deajunspentru drepturi politice> să se cultivezemai întâi clerul, apoi și poporul, și apoivor vedea> deci însărcinară pe un Anto-niu Iosika, ca să facă plan pentru culturaromânilor. Ce cugetați că s-a ales deaceastă comedie? La anul 1816, adică25 de ani după dietă, a ieșit decret decurte, în urma acelui plan, că unde voifi doi preoți într-o comunitate, unul ca-tolic, celălalt unit, acolo numai celui ca-tolic să se dee porțiune canonică ex nexuunionist! Aci vede fiecine, că uniuneanu i-a plecat pe unguri spre fericirea ro-mânilor, nici nu i-a oprit ca să nu le ieeîn bătaie de joc rugămintele lor cele maidrepte. Care preot se va putea cultiva,

când nu are ce mânca; care națiune s-acultivat fiind subjugată? De ce n-au în-vățat românii din relele suferite de lacele trei națiuni, ca să se ferească de uni-unea cu calvinii și cu unitarii; de ce nui-au învățat sarcinile cele grele ale acesteiuniuni, ca să nu pășească la uniune cuungurii catolici? Așa este, românii n-auînvățat, ci s-au unit odată cu calvinii,arătând că biserica română e mai readecât a calvinilor> de altădată cu unitarii,arătând că e mai de jos decât a unitari-lor; și la urmă cu ungurii catolici ară-tând de nou că e mai jos decât cea un-gurească.

Cine să prețuiască biserica română,dacă se rușinează românii de ea, cinesă-i fi stimat pe români, dacă ei nici nu-și respectă biserica, nici pe sine? Cinese poate plânge căci îl calcă în picioare,dacă se face vierme? Acum ce vom zicede toate uniunile acestea și de toate bu-nătățile lor, când vedem că toate acesteaau fost numai niște lațuri, cu care ne-auprins> furii cu care ne-au încăierat> spai-me, cu care ne-au înfricat> șerpi, cu carene-au întocsecat. Să jurăm, că nu ne vomlăsa ca să ne mai înșele> să jurăm, că nuvor mai putea turbura pacea și bună în-țelegerea noastră nici iesuiții, nici călu-gării sârbești, nici misionarii Strigoniu-lui, nici agenții națiunilor străine, chiarși când s-ar îmbrăca în veșminte depreoți și episcopi românești> să jurămcă nici diavolii iadului nu vor mai putearumpe legăturile amoarei frățești, cu ca-re e legată adunarea aceasta și printr-însa toată națiunea română.

XXVII. Să jurăm, fraților! și ca frațide un sânge să ieșim la luptă în contraacelui dușman al naționalității noastre,ce vine către noi cu flamura de uniunenouă de la Țara Ungurească!

XXVIII. Știți, că ungurii, mai alesde 12 ani încoace, și-au propus ca să to-pească într-una pe toate națiunile celede sub coroana ungurească, și să facădin toate numai o națiune tare și mareși un regim tare și mare unguresc. Acestae un lucru foarte mare, bine să însem-năm, că e într-adevăr mai mare decâttoate victoriile lui Atila și ale lui Arpad,pentru că aceștia au supus cu putereaniște popoare blânde și le-au ținut înascultare tot cu puterea, până ce se stin-seră ei; după pierirea lor națiunile aces-tea au rămas cu datinele, cu limba și cureligiunea lor, căci acei cuceritori barbariaveau lipsă numai de brațele, iară nu delimba națiunilor subjugate, de averea,nu de religiunea și datinele lor naționa-le.

XXIX. De tot altminterea cugetăungurii din zilele noastre. Aceștia auaflat că Atila și Arpad, Ștefan și MatiaCorvinul au făcut rău, de ce nu i-au un-gurit pe toți locuitorii Panoniei și ai Da-ciei și de ce au lucrat ei după principiul„regnum unius linguae imbecille est”.Așadar ungurii de astăzi de oare-câțiani încoace lucră la ungurirea șchiailor,românilor ș.a., cu o însuflețire care arproduce fapte demne de mulțumităomenirii întregi, când ar pune atâta os-teneală pentru ca să introducă libertateacea adevărată nu numai la națiunea un-gurească, ci la toate națiunile de a căroregalitate nu vor să știe nimica.

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi ̀ nnumerele urm[toare ale suplimentuluiIn forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Luptele majore ale Războiului CivilChinez s-au încheiat în 1949, odată cePartidul Comunist controla cea mai ma-re parte a Chinei continentale și dup[retragerea Kuomintangului în largulmării, reducând astfel teritoriul lor nu-mai la Taiwan, Hainan și micile insuledin jur. La data de 1 octombrie 1949,președintele Partidului Comunist, MaoZedong, a proclamat crearea RepubliciiPopulare Chineze. În 1950, Armata Po-pulară de Eliberare a capturat Hainanul;i a ocupat Tibetul.

Mao a încurajat creșterea populației,iar sub conducerea sa populația Chineiaproape s-a dublat, de la aproximativ550 de milioane la peste 900 milioanede locuitori. Cu toate acestea, MareleSalt Înainte al lui Mao, un proiect de re-formă economică și socială pe scară lar-gă, a dus la un număr estimat de 45 demilioane de decese între 1958 și 1961,în cea mai mare parte din cauza foame-tei. Între 1 și 2 milioane de moșieri aufost executați, fiind stigmatizați drept„contrarevoluționari”. În 1966, Mao șialiații săi au lansat Revolutia Culturală,ceea ce a adus o perioadă de incriminarepolitică și revolte sociale, care a duratpână la moartea lui Mao în 1976.

În octombrie 1971, Republica Po-pulară Chineză a înlocuit RepublicaChina în cadrul Organizației NațiunilorUnite și a luat locul acesteia în calitatede membru permanent al Consiliuluide Securitate ONU.

După moartea lui Mao în 1976 șiarestarea facțiunii cunoscute sub nu-mele de Grupul celor Patru, care a fostînvinuit[ pentru excesele RevoluțieiCulturale, Deng Xiaoping a preluat pu-terea și a condus țara spre reforme eco-nomice importante. Partidul Comunista slăbit, ulterior, controlul guvernamen-tal asupra vieții personale a cetățenilorși comunele au fost desființate, în fa-voarea arendării pământurilor țăranilor.Această turnură a evenimentelor a mar-cat trecerea Chinei de la o economieplanificată la o economie mixtă, cu unmediu de piață tot mai deschis. Chinaa adoptat constituția actuală la 4 decem-brie 1982. În 1989, reprimarea violentăa protestelor studențești din Piața Tia-nanmen a adus condamnare interna-țională și sancțiuni împotriva guvernu-lui chinez.

Pre;edintele Jiang Zemin și premie-rul Zhu Rongji au condus națiunea înanii ’90. Sub administrația lor, perfor-manța economică a Chinei a scos unnumăr estimat de 150 de milioane dețărani din sărăcie și a susținut o rată me-die anuală de creștere a produsului in-tern brut de 11,2%. Cu toate acestea,creșterea rapidă a avut un impact severasupra resurselor țării.

Republica Popular[Chinez[ s-a n[scut la

1 octombrie 1949

EVENIMENT “Să jurăm, fraților! :i ca frați de un sânge să ieșim la luptă în contra acelui dușman al naționalitățiinoastre, ce vine către noi cu flamura de uniune nouă de la Țara Ungurească!”

Simion Bărnuțiu a fost unul dintreprincipalii organizatori ai Revoluțieide la 1848-1849 din Transilvania

Discursul marelui patriot rom]n Simion B[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (V)

A fost unul dintre principalii lideri ai Revoluției Române din Transilvania

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

2 octombrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEAstra a fost concepută, încă din faza de proiect, ca o solidaritate și comuniune națională, plină dedemnitate, respect, loialitate, care trebuia să asigure un loc cuvenit românilor în rândul națiunilordin Imperiul habsburgic și printre națiunile europene.

Dintre societăţile culturale în-fiinţate la mijlocul veacului al XIX-lea “Asociaţiunea Transilvană pen-tru Literatura Română şi CulturaPoporului Român – ASTRA din Si-biu, a fost gândită și propusă ca uncentru vital al vieţii culturale dinTransilvania. Un număr de 176 decărturari și patrioți români dinTransilvania au semnat la 10 mai1860, o petiţie, prin care au cerutguvernatorului Transilvaniei, Li-chtenstein, aprobarea înfiinţăriiunei asociaţiuni culturale, pentuluminarea poporului românesc.

Cu toate şicanele venite dinspre au-torităţi, care au invocat așa-zisa tendință„exchisivu-nationale” şi cu toate piedi-cile, provocate de neînţelegeri interne șide poticneli organizatorice, Asociaţiuneas-a constituit, în toamna anului 1861,adunând în jurul ei cei mai de seamăfruntaşi români din timpul acela.

Scopul Astrei

Adunarea constituantă a Asociaţiu-nii transilvane pentru literatura românăşi cultura poporului român a avut loc la23 octombrie - 4 noiembrie 1861 la Sibiu,în edificiul Seminarului. „Excelenţa saDomnul Episcop Andrei Şaguna, ca în-sărcinat cu conducerea provizorie a afa-cerilor Asociaţiunei pentru înaintarealiteraturii române şi cultura poporuluiromân, chemând pe toţi acei fii ai naţiu-nii noastre, care doresc a fi membrii Aso-ciaţiunii acum memorate, Românii n-au întârziat a veni aici, şi adunându-seîn casele seminarului, s-a transmis o de-putaţiune care să poftească pe Excelenţasa la Adunare”.

Scopul Astrei, înscris în Statuteleaprobate la înfiinţarea ei în toamna anu-lui 1861, era acela de ,,înaintare a litera-turii române şi culturii poporului românpentru diferite specialităţi de ştiinţă şiarte. Pentru elita transilvăneană (epis-copii Andrei Şaguna și Alexandru ȘtercaȘuluțiu, Timotei Cipariu George Bariţiu,Ioan Axente Sever, Ioan Pușcariu, IoanPop de Băsești) a devenit tot mai limpedecă izolarea, trăirea, doar prin tradiţie,nu putea stăvili asaltul culturilor domi-nante. Prin slova, cartea, cultura străină,se furişau în sufletele româneşti gândi-rea, simţirea, idealul de viaţă al națiu-nilor mai luminate decât iobagul românşi preotul lui. În veacul al XIX-lea im-punerea culturii dominante ameninţalegea și credinţa, limba şi naţionalitatearomânilor.

Încă de la înființarea Astrei, în toam-na anului 1861 la Sibiu, aceasta a avutun ecou excepțional în părțile sătmărene.Au exitat inițiative locale de înființare aunor instituții culturale și școlare în zonaSătmarului și Maramureșului, în scopulcultivării limbii române. Astfel, în 1861s-a încercat înființarea la Seini a unuigimnaziu românesc, o inițiativă „pre-țioasă” cum o numea George Barițiu, iarîn 1859 s-a creat, din inițiativa preotuluiPetru Bran, prima catedră de limba ro-mână în Sătmar, iar în 1862 și la BaiaMare. Înființarea Astrei sătmărene și ma-ramureșene s-a amânat, până în 1898,din lipsa unui număr suficient demembri din rândul românilor.

Prin eforturi imense, Astra sătmă-reană şi-a creat în această parte a ţăriiun renume deosebit prin toate manifes-tările desfăşurate< religioase, educaţio-nale, culturale şi artistice. După semna-rea Dictatului de la Viena (august 1940)

şi cedarea Ardealului de Nord către Un-garia, activităţile ASTREI se reducsimţitor și datorită presiunilor, încetează.În 1948 regimul comunist numeşte unnou consiliu de conducere (HotărâreaMinisterului Artelor şi a Informaţiilor12.045/1948) iar, în octombrie 1950 sedecide desfiinţarea Asociaţiunii.

Contribuție la dezvoltarea învățământului și culturii românești

Primele societăți culturale au fostcreate la Sibiu, Arad și Cernăuți și aucontribuit la dezvoltarea învățământuluiși culturii românești. Astra a fost con-cepută, încă din faza de proiect, ca o so-lidaritate și comuniune națională, plinăde demnitate, respect, loialitate, care tre-buia să asigure un loc cuvenit românilorîn rândul națiunilor din Imperiul hab-sburgic și printre națiunile europene.Profitând de situaţia creată de împreju-rările politice din anii neoabsolutismu-lui liberal, fruntaşii culturii transilvă-nene întreprind o serie de acţiuni pelângă organele centrale, în scopulobţinerii aprobării în vederea creăriiunei asociaţii culturale care îşi căpătaseun contur precis în proiectul lui IonPuşcariu.

Stăruinţele lui pentru înfiinţarea«Asociaţiunii», meritele lui ca secretarşi preşedinte al acestei instituţii culturalesunt dintre acelea, care nu pot fi nicio-dată trecute cu vederea. Alături de Şagu-na, fără a cărui energică şi înţeleaptăstăruinţă la curtea din Viena anevoe s-ar fi putut înfiinţa «Asociaţiunea», ală-turi de savantul Timotei Cipariu şi deîndrumătorul practic Ioan C. de Puşca-riu, Bariţiu a fost cel mai însufleţit şimai statornic sprijinitor al lucrărilor în-treprinse pentru înfiinţarea acestei in-stituţiuni culturale, pentru consolidareaşi înflorirea ei”.

Astra îşi desfăşura activitatea prindespărţăminte şi agenturi, organizaţiiale asociaţiunii la nivelul judeţelor şi alcomunelor, subordonate unui Comitetcentral, cu sediul la Sibiu. În perioada1861-1947 au avut loc 83 de adunări ge-nerale ale Asociaţiunii, dintre care 80ordinare şi 3 extraordinare (1875, 1897,1920), în următoarele 35 de localităţi

din Transilvania, Banat, Crişana şi Ma-ramureş.

Primii membrii sătmăreni ai Asociațiunii

Cel mai vechi document, referitor laecoul Astrei în Sătmar a fost o scrisoarea protopopului Petru Bran, din 20 ia-nuarie 1862, către Toma Șorban, arhi-diaconul Comitatului Sătmar. P. Bran îlinvita pe arhidiacon să facă propagandăîn părțile sătmărene și Carei, pentru în-scrierea a cât mai mulți membri în Astra.Cei înscriși trebuiau să plătească o coti-zație de 5 florini. Primii membri, din zo-na sătmăreană, care s-au înscris în Astrasibiană au fost protopopul Petru Branși arhidiaconul Toma Șorban, la care s-au adăugat George Molnar, paroh deTurț; Teodor Szabo, paroh băimărean;Ioan Stan, protopop de Codru; învăță-torul din Gherța Mică, Constantin Dra-goș, preotul din Seini, George Maniu șialții. Până în 1865 s-au înscris circa 20de membri în Astra sibiană, unii dece-dând sau demisionând pe parcurs. Mo-tivele înstrăinării unor membri ai Astreiau fost mai ales financiare, așa cum afir-ma Petru Bran.

Dorinţa membrilor Asociaţiunii dincomitatele Maramureş şi Satu Mare dea se înfiinţa un despărţământ în acestţinut, este exprimată în scrisoarea luiMihail Pavel, (vicar al Maramureşului),trimisă Comitetului central al Asociaţiu-nii la Sibiu. Considerându-se că numărulmembrilor numărul, stipendiilor şi aju-toarelor Asociaţiunii creșteau, şi se în-tărea interesul românilor din aceste părţiale Transilvaniei către Asociaţiune, s-afăcut următoarea propunere< ”Onărataadunare să binevoiască a adăuga cătrestatutele Asociaţiunii un articol în înţele-sul căruia activitatea asociaţiunii tran-silvane se extinde şi asupra comitatelorMaramureş şi Satu Mare”. Prin hotărâreaComitetului central al Astrei, Gh. Popde Băseşti este ,,încredinţat” cu organi-zarea unui despărţământ în Sătmar.

Străduindu-se să popularizeze aceas-tă instituţie de cultură, noul directortransmite adrese protopopilor din judeţ,informânu-i de înfiinţarea, în comitatulSătmar, la 16 februarie 1898, ,,a unuidespărţământ al Asociaţiunii pentru cul-

tura şi literatura poporului român”, si în-demnându-i pe poporeni ,,să se înscrieca membri ordinari şi ajutători ai Aso-ciaţiunii”, dat fiind ,, scopul măreţ ce ur-măreşte această asociaţiune culturală”.Potrivit Regulamentului de funcţionarea despărţămintelor, membrii se întru-neau anual în adunare generală al căreiloc şi dată erau stabilite, ca şi în cazuladunărilor generale ale Astrei, în adu-narea precedentă în cadrul Adunărilorgenerale ale despărţămintelor se prezintăraportul despre activitatea anuală, se în-scriu noi membri şi se dezbăteau pro-punerile noi, erau susţinute dizertaţii înfaţa publicului. Întregul program era ur-mat de serbări populare. În anul 1898,atunci când s-a constituit despărţămân-tul sătmărean al Astrei, primul eipreşedinte a fost ales Gavril Lazăr dePurcăreţ (din Sanislău), personalitatesătmăreană, vechi luptător pentru drep-tate şi libertate naţională.

Despărţământul Sătmarului se extindea peste trei comitate

Din raportul privind activitatea des-părţământului Sătmar-Ugocea al „As-trei” pe anul 1899, a reieșit că des-părţământul Sătmarului se extindea pes-te trei comitate şi „singura inteligenţă”o formeaz[ preoţimea rurală”. În 11 au-gust 1907, la Mocira, a avut loc „Proto-colul adunării generale a despărţămân-tului Sătmar-Ugocea al Astrei”. Şedinţaa fost deschisă de către directorul des-părţământului, Gheorghe Şuţa. La adu-nare a participat şi Constantin Lucaciuîn calitate de preşedinte al "Reuniuniiînvăţătorilor români greco-catolici dincomitatul Sătmar”.

Întruniţi în adunarea anuală a des-părţământului la Seini, în 13 iulie 1899,membrii şi-au exprimat dorinţa de a,,propaga cultura poporului român, petoate terenurile posibile”. În aceeaşi adu-nare s-a preconizat înfiinţarea ,,Reuniu-nii femeilor din Sătmar”. În anul 1910,numărul reuniunilor de femei, corale,de învăţători din judeţ erau de treispre-zece. Scopul activităţii Astrei în acestţinut a fost adesea amintit, activiştiiAsociațiunii străduindu-se să-l popula-rizeze mai cu seamă cu prilejul adună-

rilor generale. Pentru înființarea Astrei sătmărene omare importanță a avut Adunarea ge-nerală a Astrei de la Gherla, din 13-14august 1868, unde s-a exprimat dorinţamembrilor Asociaţiunii din comitateleMaramureş şi Satu Mare de a se înfiinţaun despărţământ în acest ţinut.

Această dorință a fost exprimată înscrisoarea lui Mihail Pavel, (vicar al Ma-ramureşului), trimisă Comitetului Cen-tral al Asociaţiunii la Sibiu. Înfinţareareuniunilor cercuale si agenturelor co-munale a fost hotărâtă în adunarea ge-nerală din 10 -11 august 1869, de la Şom-cuta Mare. La adunarea de constituireau participat membrii vechi ai Asocia-țiunii şi s-au inscris membri noi, printrecare dr. Vasile Lucaciu, Romul Marchiş,Alex. Steţiu, M. Ghiriti, etc. Director aldespărţământului Sătmar-Ugocea a fostales Gavril Lazăr de Purcăreţ, ajutat deun comitet cercual, din care făceau parte,printre alţii, Gh.Şuta, dr. Vasile Lucaciu,dr. Felician Bran, fiul profesorului Bran.

Această inițiativă a izvorât din ne-cesitatea unei legături mai apropiate şidirecte cu membrii Astrei, din toate ţin-uturile Transilvaniei, Sătmarului, Mara-mureșului cu locuitorii din cele mai în-depărtate aşezări. Strădania fiecărui des-părţământ era să devină în ţinutul săusufletul vieţii româneşti, antrenând ladiferite manifestări cultural instructivemai ales populaţia satelor. La Adunareade la Șomcuta Mare (1869) s-a exprimatdorința studierii istoriei patriei, dinpunct de vedere național și înființareaunei catedre pentru limba si literaturaromână la Universitatea vieneză.

Prima cotizație a noilor înscri;i a fost de 85 florini

Considerându-se că numărul mem-brilor, numărul stipendiilor şi ajutoare-lor Asociaţiunii creșteau, şi se întăreainteresul românilor din aceste părţi aleTransilvaniei către Asociaţiune, s-a făcuturmătoarea propunere în 1898< “Onărataadunare să binevoiască a adăuga cătrestatutele Asociaţiunii un articol în înţele-sul căruia activitatea asociaţiunii tran-silvane se extinde şi asupra comitatelorMaramureş şi Satu Mare”. Prin hotărâreaComitetului central al Astrei, GheorghePop de Băseşti a fost,,încredinţat” cu or-ganizarea unui despărţământ în Sătmar.Gheorghe Pop de Băseşti a raportat că,în ziua de 25 august 1898 s-a constituitdespărţământul Sătmar-Ugocea sauDespărțământul XXXIV al Astrei, dupănumele comitatelor Sătmar, respectivUgocea. Sediul despărţământului a foststabilit la Seini, situat aproximativ la ega-lă depărtare de cele două judeţe< Satu-Mare și Maramureș.

La adunarea de constituire au parti-cipat membrii vechi ai Asociațiunii şi s-au inscris membri noi, printre care dr.Vasile Lucaciu, Romul Marchiş, AntoniuGitta, Steţiu, M. Ghiriti, etc. Director aldespărţământului Sătmar-Ugocea a fostales Gavril Lazăr de Purcăreţ, ajutat deun comitet cercual, din care făceau parte,printre alţii, Ludovic Mărcuș, protopopde Mădăras, Gheorghe Şuta, dr. VasileLucaciu (ca secretar al Despărțământu-lui), dr. Felician Bran, fiul profesoruluiBran, preoții Alexiu Berind și Gavril Sza-bo, Vasiliu Anderco și proprietarul Ga-vril Barbul. Odată cu procesul verbal deconstituire se înaintează la Sibiu un livretde depunere la Banca Sătmăreană cu 85de florini, reprezentând cotizaţia noilorînscrişi.

Robert H.

Defilare a o;enilor în ora;ul Satu Mare cu prilejul întâlnirii Astra din 14 septembrie 1935

Desp[r\[mântul S[tmar-Ugocea al astrei s-a constituit în 25 august 1898


IN MEMORIAMPapaiani era prieten bun cu Ştefan Bănică şi Ştefan Iordache, cu Draga Olteanu Matei şi

Stela Popescu. A jucat alături de monştrii sacri Toma Caragiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu,Jean Constantin, Colea Răutu şi Ion Besoiu.

Ioan Gyuri Pascu s-a născut la31 august 1961, la Agnita, județulSibiu. A absolvit Facultatea de Fi-lologie, secția română-spaniolă,din cadrul Universității din Cluj-Napoca. A debutat în 1978, întrupa Trandafirii Negri din Me-diaș.

În 1987 a devenit membru în gru-pul Divertis, alături de care a încântatpublicul timp de peste 20 de ani, par-ticipând la multe spectacole live, emi-siuni de radio și televiziune. În 1992 aformat trupa Ioan Gyuri Pascu & TheBlue Workers, cu care a participat lafestivaluri internaționale de jazz și blu-es, precum și la festivaluri de rock.

În 1992 a înființat, împreună cuDaniela Marin, prima casă de discuriindependentă din țară, "Import Ser-vice Tempo", denumită ulterior "Tem-po Music". Ioan Gyuri Pascu a jucatîn filmele "O vară de neuitat" în regialui Lucian Pintilie și "Occident" (2002),regizor Cristian Mungiu.

Din discografia sa menționăm"Mixed Grill' (1993), "Mașina cu Jaz-zolină" (1994), "Gânduri nevinovate"(1997), "Lasă" (2000), "Stângul de a vi-sa" (2002), "Prinde o stea" (2003), "Jo-cul de-a joaca" (2006) ș.a. În 2007 i-aapărut albumul "La jumătatea vieții".

A plecat din grupul Divertis în

2007 și s-a ocupat de spectacole, piesede teatru și turnee prin țară. A fostprotagonist în spectacolul "Vicontele"de Eugen Ionescu, în regia LuminițeiVăleanu - spectacol muzical cu păpuși(în coproducție cu Teatrul de Păpuși"Puck"), care a avut premiera în des-chiderea stagiunii 2007-2008 a Tea-trului Național "Lucian Blaga" din

Cluj-Napoca. La acest spectacol IoanGyuri Pascu a semnat și muzica.

A jucat în rolul lui Cadâr, din "Ta-ke, Ianke și Cadâr" de Victor Ioan Po-pa, în regia lui Doru Ana, efectuândnumeroase turnee cu această piesă.Din toamna lui 2009 s-a alăturat dinnou echipei Divertis, acum "Divertis<Land of Jokes", în rolul "Nemuriciului".

În decembrie 2009, a fost invitatul spe-cial al celebrului Harlem Gospel Choir,într-un proiect inedit, dedicat specialpublicului român, spectacolul fiind in-clus în turneul mondial "Concert ofHope/Remembering Michael Jac-kson". Din 2011 a făcut parte din "Dis-tractis Show", un program cu satirăpolitică, foștii "Divertiși" revenind du-pă 11 ani la televiziunea publică, undeau mai putut fi urmăriți în perioadele1990-1993 și 1998-2000.

A participat la numeroase festiva-luri de folk, blues, teatru independent;ii chiar oper[. În cadrul celei de-a XX-a Gale a Premiilor UNITER, din 2012,Ioan Gyuri Pascu a primit o diplomăde excelență din partea Uniunii Tea-trale.

În 2013 grupul Distractis a revenitcu un nou spectacol, "Nemuricii", încare foștii membri ai grupului Divertisși-au propus să retrăiască alături despectatori atmosfera show-urilor carele-au adus notorietatea.

Cartea sa "Aventurile lui Chilli Ra-mirez - Poveștile lui Gyuri" a fost des-emnată la Târgul GAUDEAMUS Ma-maia, ediția a V-a, din august 2013,"Cea mai râvnită carte a târgului".

A compus muzica pentru specta-colul "Muzicanții din Bremen", adap-tare după Frații Grimm de Ema Stere,în regia lui Attila Vizauer, a cărui pre-mieră a avut loc pe 14 mai 2014, la Tea-

trul Țăndărică din București. A făcutparte din distribuția spectacolului"Henric al V-lea", a cărui premieră aavut loc pe 29 noiembrie 2014 la TeatrulNațional Radiofonic, în anul împliniriia 450 de ani de la nașterea lui WilliamShakespeare, precum și din distribuțiacomediei "4 x 4 personaje" a TeatruluiSpiritual București, care a deschis edițiaa VI-a a Festivalului "25 de ore de teatrunon-stop"', de la Sibiu (2016). De ase-menea, a apărut, alături de alte numedin mass-media sau industria de di-vertisment, precum Mihai Dobro-volschi, Vlad Craioveanu și Adrian Si-taru, în lungmetrajul documentar"Chuck Norris versus Communism"(2015).

"Îmi plăcea ce făcea. Un artist caresemăna numai cu el însuși. Vreau săspun că în perioada pe care a trăit-o peacest pământ a făcut mai mult decâtmulți artiști. A fost un băiat nemaipo-menit, păcat că asemenea oameni dis-par și nu prea vine altceva în urma lor",a afirmat actorul Dorel Vișan despreIoan Gyuri Pascu.

Artistul disp[rut tragic, se pare c[`n urma unei neglijen\e medicale, a fostla Satu Mare `n jurul anului 2000 `ntr-un spectacol live al grupului Divertis,iar mai apoi cu “Vicontele” dup[ EugenIonescu la Teatrul de Nord. A vizitat ;iclubul de echita\ie Horses Sylvana dela Botiz.

Sebastian Papaiani a fost înB.D.-uri, cu Toma şi Dem. A fostPăcală, dar şi Ieremia în “Toatepânzele sus”. Cu talentul lui ne-cuprins a devenit legendar. Prie-tenii lui, actorii, îl numeau cudrag “Bică”.

Actorul s-a născut pe 25 august1936, la Piteşti (Argeş). Copilăria şi-apetrecut-o, după cum declara actorul,“într-o lume modestă, într-un cartierparalel cu Costache Negri, unde eraplin de ţigani, dar ţigani cu care puteaisă fii prieten...”.

Era de origine greacă

Tatăl său, Alecu Papaiani, era deorigine greacă, Papayannis fiind pro-prietarul unei curţi, undeva în mărgi-nimea Piteştiului, în care erau aparta-mente de două cămăruţe, închiriate decoşari, geambaşi, lustragii. Pe vremeacând era puşti, actorul era fascinat decircul ce venea în cartier şi de filmelece rulau în acei ani, iar John Wayne şiJohnny Weissmuller erau preferaţii lui.

La 17 ani se angajează contabil laun oficiu farmaceutic ;i joacă teatrude amatori, îndrumat de fosta Miss Ro-mânia 1936, Crina Cojocaru, care îldetermină să treacă peste multe obsta-cole şi să devină actor.

A absolvit Institutul de Artă Tea-trală şi Cinematografică, promoţia1960, şi în 1963 debutează în comediaregizorului Geo Saizescu, “Un surâs înplină vară”, unde alături de tânăra şifrumoasa actriţă Florina Luican se faceremarcat atât de critici cât şi de public.

Joacă an de an, atât în drame cât şi încomedii, şi rămâne pentru totdeaunade neegalat în memoria cinefililor înrolurile< Plutonier Căpşună / “ B.D....”,Alecu / “Astă seară dansăm în familie“,Păcală, Pompei / “Toamna bobocilor“şi mai ales Ieremia / “Toate pânzelesus”.

”Dacă joci rolul unui rege, când teduci la piaţă să iei legume nu te poţicomporta ca un rege. Tocmai asta estearta, arta înseamnă să minţi frumos,atât de frumos încât să se apropie de

realitate”, spunea Sebastian Papaianidespre rolurile sale.

Pe scena teatrului a interpretat ro-luri precum Regele Salemului în ”Al-chimistul” şi Bătrânul actor comic allui Luigi Pirandello. În ultimii ani a ju-cat şi în telenovele româneşti< ”Numaiiubirea”, ”Lacrimi de iubire”, ”Daria,iubirea mea”.

Concepția despre actorie

”În teatru sau în film, eu întotdeau-

na am plecat la drum cu un alt personajpe care l-am dus în spate. Nu m-amjucat niciodată pe mine sau nu am jucatce aş fi dorit eu. De exemplu, mi-aş fidorit să-l joc pe Cyrano de Bergerac,pentru că aveam nasul mare. Visamtreaba asta. A trecut vremea, n-am maiavut timp. Am mai vrut să joc rolul luiDon Quijote. Şă ştiţi că întotdeaunaactorii vor muri spunând că mai voiausă joace cutare sau cutare rol. Rolurilepe care le-am jucat nu m-au frământatniciodată. Nu mă consumă. Dar asta

nu înseamnă că nu mă gândesc multla ele”, spunea actorul în 2011, într-uninterviu.

Papaiani era prieten bun cu ŞtefanBănică şi Ştefan Iordache, cu DragaOlteanu Matei şi Stela Popescu. A jucatalături de monştrii sacri Toma Caragiu,Amza Pellea, Dem Rădulescu, JeanConstantin, Colea Răutu şi Ion Beso-iu.

Sebastian Papaiani are doi băieţi,din căsătorii diferite< Sebastian (Basti)şi Alkys.

A fost decorat la 13 decembrie 2002cu Ordinul naţional Serviciul Credin-cios în grad de Cavaler, alături de alţiactori, „pentru devotamentul şi harulartistic puse în slujba teatrului româ-nesc, cu prilejul împlinirii unui veac şijumătate de existenţă a Teatrului Naţio-nal din Bucureşti”.

În anul 2011, Sebastian Papaiani aprimit o stea pe Aleea Celebrităţilordin Piaţa Timpului din Capitală. "Îm-part bucuria şi emoţia cu dumneavoas-tră. Fără public nu se face nici teatru,nici film", a spus Papaiani, înainte sădezvelească steaua care i-a fost acor-dată.Actorul a mulţumit familiei saleîn discursul pe care l-a avut, dar şi pri-marului general al Capitalei, prezentla eveniment pentru a-i înmâna aces-tuia, dar şi actriţei Ileana Stana-Iones-cu, Placheta Oraşului Bucureşti, însemn de recunoaştere pentru întreagalor carieră.

"Mulţumesc mamei mele, care m-a făcut, tatălui meu, care m-a bătut,domnului primar, care a avut forţa săia pentru mine o stea de pe cer şi s-oaducă pe pământ", a mai spus atunciPapaiani.

Al[turi de Toma Caragiu, `n seria de filme “Brigada Diverse”, `n rolul plutonierului C[p;un[

Gyuri Pascu s-a num[rat printre pionierii genului blues `n muzica rom]neasc[

ioan gyuri Pascu, un artist care sem[na doar cu el `nsu;i

Sebastian Papaiani î;i doreas[ joace rolul lui Don Quijote


S~N~TATE

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse estec[ toate sunt extracte naturaleconcentrate, deci `n interiorulcapsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integralconcentrat din aceasta, ceea ce asi-gur[ o mai bun[ biodisponibili-tate ;i o mai bun[ asimila\ie `norganism a substan\elor active be-nefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitami-nele ;i mineralele necesare pentrus[n[tate. Extractul natural are formaunei mase de particule sferice, care auo curgere mai bun[, forma sferic[ aparticulelor reduc]nd posibilitatea`nglob[rii de aer printre ele, astfel ̀ nc]tdozarea ̀ n capsule este mult mai exact[;i mai u;oar[.

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ suntrecoltate din zone nepoluate, ecologiccurate, astfel `nc]t putem garanta efi-cien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici car-cinogeni, ierbicide, insecticide,`ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r)este un supliment alimentar cu rol im-unostimulator, vitaminizant ;i mine-ralizant. Are `n componen\[ extractnatural din fructe proaspete de c[tin[-alb[ (Hippophae rhamnoides), ap[ de-mineralizat[, `ndulcitor hipocaloric(ciclamat de sodiu, zaharinat de sodiu,acesulfam K), gum[ xanthan, conser-vant (benzoat de sodiu). Un litru desirop de c[tin[-alb[ f[r[ zah[r (hipo-caloric) este ob\inut din 2 kg fructeproaspete de c[tin[-alb[.

Siropul are rol de stimulare a siste-mului imunitar. Contribuie la norma-lizarea nivelului colesterolului seric.Reprezint[ o surs[ de vitamine ;i mi-nerale cu o biodisponibilitate sporit[.De asemenea, contribuie la limitareaefectelor stresului oxidativ, la bunafunc\ionare a sistemelor hepatic ;i car-diovascular. Limiteaz[ procesele infla-matorii din organism. Are ac\iune hi-pocolesterolemiant[, energizant[, an-tiinflamatoare, antioxidant[, vasodila-tatoare, hepatoprotectoare, imunosti-mulatoare, depurativ[, diuretic[, vita-minizant[ ;i mineralizant[.

Produsul de fa\[ este recomandat,`n special, persoanelor ce au glicemiacrescut[ (sau cu tendin\[ de cre;tere)datorit[ folosirii ̀ ndulcitorilor specifici`n locul zah[rului. Siropul este util ;i`n curele de sl[bire, fiind un produshipocaloric.

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la`nt[rirea imunit[\ii naturale a organis-

mului `ntruc]t fructele acestei speciisunt adev[rate polivitamine naturale.Acest proces se manifest[ prinac\iunea de distrugere aagen\ilor patogeni ;i prin sti-mularea form[rii de anticorpi.De asemenea, compu;ii cu pro-priet[\i antioxidante din acestefructe ajut[ la combatereaform[rii radicalilor liberi,cauza stresului oxidativ.

Produsul este unbun adjuvant `n eli-minareasubstan\elor toxi-ce din organism,contribuind laprotejarea rini-chilor ;i a prosta-tei. Acesta esteeficient ;i `n nor-malizarea coleste-rolului sanguin ;ia trigliceridelorserice, regl]ndtensiunea arte-rial[ ;iamelior]nd circu-la\ia s]ngelui, `nspecial cea perife-ric[. Astfel, da-torit[ compu;ilorbiologic-activiprecum aciziigra;i nesatura\i ;ifitosterolii, pro-dusul de fa\[ are oac\iune cardio-protectoare.

Prin cre;terea magneziului plas-matic ;i prin aportul de vitamine din

complexul B, siropul con-tribuie la tonifierea siste-mului nervos ;i la stimula-rea activit[\ii intelectuale,particip]nd ;i la proceselede reglare ale sistemului en-docrin. Nu ̀ n ultimul r]nd,

extractul de c[tin[-alb[este ;i un excelent pro-

tector gastro-intes-tinal ;i hepatic,

favoriz]nd pro-cesul naturalde regenerareal celulelorhepatice.

Toateaceste pro-priet[\i se ex-plic[ princon\inutulmare `n vita-mine, mine-rale ;i a celor-lal\i compu;ibio-activi cese p[streaz[nealtera\i, cuo biodisponi-bilitate spo-rit[, datorit[proces[riiminimale aingrediente-lor, f[r[ trata-mente termi-ce.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, do-za recomandat[ este de 3-4 linguri desirop, maxim 6 pe zi, dizolvate `n ap[mineral[, dup[ mesele principale. Suntrecomandate cure de 6 s[pt[m]ni cupauze de 7 zile `ntre acestea. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.Con\ine pulp[ de fruct.

Produsul este disponibil ;i `n va-rianta cu `ndulcitor natural, respectivcu Hyper Stevia rebaudiana (`ndulcitornatural din planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la `nt[rirea imunit[\ii naturale a organismului `ntruc]t fructeleacestei specii sunt adev[rate polivitamine naturale. Acest proces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin stimularea form[rii de anticorpi.

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum, surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

PrimaGym este o marefamilie ;i spunem astabaz]ndu-ne pe ceva. E ofamilie at]t a antrenorilorcare `;i desf[;oar[ zilnicactivitatea la Centrul deaerobic, cycling ;i fitnessPrimaGym din Satu Mare,Pia\a Eroii Revolu\iei nr.5, c]t ;i a prietenilorantrenorilor, pentru c[ a;a`i numim pe cursan\i.

:i-acum s[ v[ spunempovestea ce st[ ̀ n spatele acesteimari familii, o poveste frumoas[ ce a`nceput `n urm[ cu mul\i ani c]nd s-aaprins sc]nteia unei frumoase prietenii`ntre antrenor ;i cursant.

BodyART ;i deepWORK

Zilele trecute, ̀ n Cluj Napoca a avutloc a treia edi\ie a unui mare evenimentsportiv intitulat "Yin Yang Tour 2016".Ei bine, la acest eveniment deosebit auluat parte antrenori ai centrului sportivs[tm[rean ;i, spre bucuria acestora, auparticipat ;i s[tm[reni ;i s[tm[rence careau inclus antrenamentele bodyArt ;ideepWork de la PrimaGym Satu Mare`n stilul lor de via\[. Da. Este vorba decursan\i. Au ales s[ completeze echipa

PrimaGym prin participarea la "YinYang Tour 2016" al[turi de antrenoriilor ;i au avut ocazia s[ o cunoasc[ peVirginia Winsemann - presenter ;i mas-tertrainer interna\ional bodyART &deepWORK, invitat[ de onoare la Cluj.

Energie prin mi;care ;is[n[tate ;i echilibru

~n opinia noastr[, fapt confirmat ;ide antrenoarele Simona Niste ;i IlyesIlona, asta ̀ nseamn[ s[ te sim\i ca acas[c]nd treci pragul unui centru pentru aface mi;care. BodyArt ;i deepWork suntdou[ antrenamente bazate pe conceptulYin Yang, cu alte cuvinte echilibru dintoate punctele de vedere. Foarte multe

s[tm[rence ;i mul\i s[tm[reni audescoperit tainele acestor tipuride antrenamente la PrimaGymSatu Mare. S-au `ndr[gostit pur;i simplu de aceast[ form[ de aface mi;care ;i azi nu ;i-ar puteaimagina o via\[ sedentar[. Al\iile descoper[ acum ;i cu siguran\[mul\i le vor descoperi `n cur]nd.Asta pentru c[ to\i cei ce caut[energia prin mi;care ;i s[n[tatea;i echilibrul, g[sesc tot ceea ce aunevoie la Centrul de aerobic, cy-cling ;i fitness PrimaGym dinmunicipiul Satu Mare.

PrimaGym caut[ o persoan[dr[gu\[ la recep\ie!

:i-n `ncheiere d[m de veste c[ fa-milia PrimaGym se m[re;te! EchipaPrimaGym Satu Mare caut[ o persoan[dr[gu\[, comunicativ[ ;i cu cuno;tin\ede utilizare a calculatorului pentru aocupa postul de recep\ioner[. Cei in-teresa\i sunt a;tepta\i cu un CV larecep\ia centrului sportiv, `n Pia\a EroiiRevolu\iei nr. 3-5. Informa\ii despretipurile de antrenament care sedesf[;oar[ la Centrul de aerobic, cycling;i fitness PrimaGym Satu Mare, despreechipa de antrenori, pute\i ob\ine pe site-ul www.primagym.ro sau la telefon0361.884.947.

Ioana Vladimirescu

antrenori ;i cursan\i ai Centrului de aerobic, cycling ;ifitness Primagym, la "Yin Yang Tour 2016" Cluj-napoca


RE}ETE

Pr[jitur[ rapid[ cu gutui

Mâncare de maz[re uscat[

Mod de preparare<

Gutuiele curățate se răzuiesc mă-runt, se amestecă cu 2 linguri de zahăr,se lasă așa 10-15 minute, apoi se storc,se amestecă cu scorțișoare (după gust)și se călesc, după care se adaugă zahărulrămas și zahărul vanilat. Făina se freacăbine-bine cu untura, apoi se adaugăzahărul, zahărul vanilat, praful de copt,

sarea și gălbenușul de ouă și se ames-tecă. Încet, se adaugă smântâna, pânăcând aluatul capătă o consistență po-trivită pentru întins. Se mai frământăpuțin și se împarte în două. Se întindela mărimea tăvii și se pune în tava unsăcu unt sau untură. Blatul se unge foartesubțire cu gem. Gutuiele fierte se ames-tecă cu grisul, se pune peste blat în strategal, se așează din nou un strat foartesubțire de gem, apoi și blatul următor.Se coace în cuptor preîncălzit, la focpotrivit, circa 30 minute. Se poate ornacu gem, zahăr praf, sau cu o spumă bă-tută la aburi din cele 4 albușuri de ouărămase și 2 linguri de zahăr pudră.

Ave\i nevoie< Pentru blaturi< 1/2 kg făină fină, 4linguri de untură, 4 linguri de zahăr,4 gălbenușuri de ouă, 1-2 plicuri zahărvanilat, un plic de praf de copt, unvârf de cuțit de sare, și 2-300 g desmântână (în funcție de grosimea sa).Pentru umplutură< 6-8 bucăți de gu-tuie (dar se poate și mai mult, dupăgust), 7-8 linguri de zahăr, 1-2 plicurizahăr vanilat, 4 linguri gris de grâu(dacă se folosesc mai multe gutuie seadaugă mai mult gris), 1-2 lingurițede scorțișoare pudră, 3-4 linguri de

gem de gutuie sau măceșe.

Mod de preparare<

Se pune mazărea la fiert într-un li-tru de apă cu sare și se fierbe până seînmoaie și zeama începe să devină păs-toasă. Dacă apa scade mult, mai adău-gați puțină apă fierbinte, încât mazăreasă rămână permanent acoperită. Făinase prăjește ușor în puțin ulei, apoi seadaugă o linguriță de boia de ardei.

Aceasta se adaugă la mazărea fiartă șise mai fierbe până când toată compo-ziția se îngroașă bine. După ce se ia depe foc se adaugă usturoiul pisat. Dacăse va servi cu cârnați, aceasta se feliază,sau se lasă în bucăți mai mari și se cres-tează, iar dacă vreți cu șunculiță, aceas-ta se taie felii sau cubulețe, după gust,se prăjesc ușor în ulei, sau la grătar.Afumăturile prăjite se așează pe ma-zăre într-un mod cât mai apetisant. Seservește cu murături.

Ave\i nevoie<

50 g mazăre galbenă, uscată, 2-3căței de usturoi, 2 linguri de făi-nă, ulei, 250 g de cârnați afumațisau șunculiță afumată, sare, pi-per, boia de ardei. Afumăturilese pot înlocui cu ceapă prăjită în

ulei.

Past[ de ro;ii cu busuioc

Mod de preparare<

Se spală roşiile, se curăţă ceapa şiţelina şi se taie toate cubuleţe. Se curăţăusturoiul şi se pisează. Se încinge uşoruleiul într-o oală, apoi se adaugă o canăde apă, legumele tăiate şi funzele dedafin. Se lasă la fiert la foc mic aproxi-mativ o oră şi se amestecă din când încând. Se condimentează cu sare, zahăr

şi piper. Se ia amestecul de pe foc şi sepasează roşiile. Pasta astfel obţinută sepune din nou pe foc. Se fierbe ameste-când din când în când, până când în-cepe să devină păstoasă. Aveți grijă, laurmătoarea fierbere și în timp ce se ră-cește, compoziția se va mai îngroșa. Setoarnă pasta în borcane curate şi de-zinfectate în prealabil, apoi se așeazădeasupra frunzele de busuioc. Borca-nele se închid ermetic. Se aşază borca-nele într-o oală înaltă şi se adaugă apăpână aproape de buza borcanelor. Oalase pune pe foc şi se lasă să dea un clo-cot. Se lasă să se răcească încet, învelităîn pături.

Ave\i nevoie<

250 g de ceapă, o rădăcină de ţeli-nă, 3 căţei de usturoi, 3 lingurițede ulei de măsline, 2 kg de roşii,sare, piper, foi de dafin după gust(1-2 frunze calculate pentru fie-care borcan), 2-3 frunze proaspetede busuioc pentru fiecare borcan,o linguriță de zahăr.

Sup[ de ou[ cu chimen

Mod de preparare<

Se prepară o bază de supă de chi-men. Se încinge uleiul și se prăjește pu-țin chimenul. Se adaugă făina și se că-lește foarte puțin. Se presară cu boia,apoi treptat se toarnă și apa, ameste-când în continuu, cu grijă să nu rămânăcocoloașe. Se adaugă sarea și se lasă lafiert circa 5 minute, după care se stre-

coară de semințe. Se pune din nou lafiert și când începe să clocotească, 4ouă se sparg, câte unul în pahar și setoarnă, pe rând în supa clocotită. Ce-lelalte 2 ouă se pun într-o farfurie și sebat cu telul, până la omogenizare. După3-4 minute se toarnă încet, în fir subțireîn supă. După încă 2-3 minute de fier-bere se poate adăuga și smântâna,amestecată în prealabil cu câteva lin-guri de supă fierbinte. Înainte de a luade pe foc se adaugă și oțetul.

Ave\i nevoie<

2 linguri de chimen, 4 - 5 linguride ulei, 4 linguri de făină, 2 l deapă, sare, o linguriță de boia deardei dulce, 200 g de smântână,6 ouă, 1-2 linguri de oțet, sare,

piper, delicat (de casă)

Oare cine își imaginează câte vir-tuţi terapeutice pot fi găsite în casta-nele căzute pe străzi și bătute cu pi-ciorul de "micii fotbaliști"? Preparateledin seminţe de castan sălbatic consti-tuie remedii eficiente de prevenire șicombatere a multor afecţiuni< varice,flebite, tromboze, ulcere varicoase lapicioare, crampe dureroase, insufi-cienţă venoasă și limfatic[ și hemo-roizi. De asemenea, cresc tonusul ca-pilarelor fragile și contribuie la vinde-carea hematoamelor, a vânătăilor și aluxaţiilor. Efectele escinei sunt ampli-ficate în cazul asocierii cu vitaminedin complexul B.

Fructele sunt capsule sferice, deculoare verde, prezentând la exteriorţepi mari, iar în interior 1-3 seminţemari (castane), sferice sau turtite, bru-ne-lucioase. Sub coaja fructului se gă-sește miezul de culoare alb-gălbuie.De la castan se utilizează scoarţa, se-minţele, florile și frunzele. Scoarţa serecoltează primăvara, în luna aprilie,de pe ramuri în vârstă de 3-5 ani, prindecojire sub formă de fragmente ră-sucite în tuburi sau jgheaburi, cu gro-simi de 1-2 mm.

Seminţele (castanele) se adunătoamna, în septembrie-octombrie, du-pă coacere deplină> gustul lor esteamar, neplăcut și nu au miros. Florilese culeg pe timp frumos, când 50% dininflorescenţă prezintă flori deschise(luna mai).

Extractul de castane intensifică flu-xul sangvin. Castanele decojite, uscateși măcinate ascund nebănuite calităţivindecătoare, prezentând proprietăţiantiinflamatoare, vasodilatatoare, fle-botonice, antiedematoase, anticoagu-lante și fluidizante sangvin, deconges-tive, hemostatice și antiexudative ve-noase. Aceste proprietăţi sunt datorate,în principal, conţinutului în escină,cumarine și flavonoide. Acţionează cuefecte directe în afecţiuni venoase șila întărirea pereţilor vaselor capilarefragile.

Cercetătorii francezi au demons-trat că escina pură acţionează împo-triva edemelor și a inflamaţiilor, in-tensifică fluxul sangvin prin artere șivene, mărește rezistenţa la presiune avaselor de sânge și scade permeabili-tatea capilară. În plus, escina amelio-rează crizele reumatice și durerile scia-tice, spondiloza și hernia de disc. Unefect aparte s-a constatat în protejareaorganismului împotriva acţiunii radi-calilor liberi, implicaţi în bolile can-ceroase și cardiace. În afecţiunile bu-cale, are efecte bune în afte și ulceraţiila nivelul mucoaselor gurii. Scoarţa decastan are proprietăţi febrifuge, cuefecte benefice în tratamentul malariei,având capacitatea de a suplini chininași piramidonul. De asemenea, se con-stată efecte favorabile în tratarea he-moroizilor, a tromboflebitei, a varice-lor și a unor afecţiuni dermatice. In-tern acţionează contra diareei, în con-gestionarea ficatului și în tulburărilede menopauză. Esculozida din scoarţaramurilor mărește rezistenţa vascularăși scade permeabilitatea pereţilor va-selor capilare. În plus, are proprietateade a absorbi radiaţiile ultraviolete detip B care pot provoca apariţia erite-melor. Experimente recente au arătatcă esculozida are efecte bune în trata-mentele pentru varice și hemoroizi,precum și în hipertrofia prostatei,ușurând micţiunile. Cataplasmele dinfăină de castane diminuează durerilereumatice.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din castan s[lbatic suntremedii în tromboze

;i varice

Seminţele (castanele) se adună toamna, în septembrie-octombrie, după coacere deplină; gustullor este amar, neplăcut și nu au miros. Florile se culeg pe timp frumos, când 50% din inflorescenţăprezintă flori deschise (luna mai).

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


TURISM

Cu puțin timp în urmă, într-ozi de sâmbătă, un grup de colegide la Informația Zilei și familiilelor, am plecat într-o excursie laComplexul Șuior, din Maramureș.

Pe drum, autocarul a fost dominatde voie bună, totuși, la început, parcă cutoții am avut o oarecare reținere, că poatene vom plictisi să stăm o zi întreagă în-tr-un loc, la un complex. Ne-am înșelatîntr-un mod cât se poate de plăcut! Nuam fi avut vreme de plictiseală, chiar dacăam fi petrecut aici un sejur de o săptă-mână, sau și mai mult. Gazda nostră de-osebit de primitoare, directoarea EugeniaCoza ne-a pregătit un program minunat,unicul nostru regret fiind doar faptul căo singură zi a fost prea puțin pentru aputea profita de toate posibilitățile de dis-tracție și relaxare care ne-au stat la dis-poziție.

Restaurante, baruri, păstrăvărie, cort de evenimente, centru SPA și mi-nihoteluri la Șuior Bază

Atât vara, cât și iarna, dar chiar șitoamna, când în altă parte chiar nu ai ceface, turiștii care vin la Șuior își pot pe-trece aici vacanța în mod plăcut, chiarfără să părăsească incinta complexului.Totuși, nici împrejurările nu sunt de ne-glijat. Meleagurile pitorești ale Maramu-reșului oferă amintiri de neuitat.

Pășind peste pragul porţii maramu-reșene de la Șuior, simbol al arhitecturiiși artei populare autohtone, veţi lăsa înurmă agitația și stresul cotidian. Iza, Marași Igniș, cele trei minihoteluri vă destăi-nuie prin numele lor primele simboluride suflet ale maramureșenilor, pe careaceștia le iubesc și le cântă ca pe niște fi-inţe dragi. Situat în Nord - Vestul Româ-niei, în judeţul Maramureș, la poaleleMunţilor Gutâi, la o altitudine de 668 m,în mijlocul unui peisaj natural mirific,Complexul Hotelier Turist Șuior se defi-nește ca o oază de liniște și confort pentrupetrecerea vacanţelor și a timpului liber.Înconjurat de munţi, dar la numai 18 kmde municipiul Baia Mare, ComplexulȘuior este ușor accesibil, oferind oas-peţilor locaţia perfectă pentru relaxare,evadare din forfota cotidiană. Accesul seface pe DN 18, pe traseul Baia Mare -Baia Sprie - Sighetul Marmației. Cele treiminihoteluri din Șuior Bază au o capaci-tate de 99 locuri de cazare în camere cuun pat, cu două paturi și în apartamente.Camerele sunt foarte plăcut amenajate,dotate fiecare cu baie proprie, televizorși legătură la internet.

Restaurantul din Șuior Bază, gânditși decorat într-un stil modern și elegant,are o capacitate de peste 120 locuri. Aiciputeți servi atât preparate tradiționale,specifice bucătăriei maramureșene, câtși preparate culinare specifice bucătărieinaționale și internaționale, toate acesteaîntr-o ambianță caldă și prietenoasă, cuo servire promptă și profesionistă. Terasade la Bază aflată în imediata apropiere arestaurantului, poate găzdui peste 40 deoaspeți. Braseria, aflată la baza pârtiei,are peste 60 de locuri și poate fi conside-rată ca fiind cel de-al doilea restaurant alcomplexului. Sala de conferințe, gândităsă satisfacă cele mai înalte standarde, estedotată inclusiv cu aparatură de traduceresimultană în 2 limbi.

Recent, complexul a fost extins cu uncort de evenimente elegant, modern,având dotările celor mai pretenţioase lo-caluri, climatizare caldă și rece și o capa-citate maximă de 500 de locuri, oferind

meniuri rafinate și servicii ireproșabile. Tot aici, la intrarea în complex, ime-

diat după ce am trecut poarta maramu-reșană, ne-a întâmpinat un loc cu totulspecial< Păstrăvăria Șuior. Construită încel mai pur stil maramureșan, doar piatră

și lemn, acest colţ autentic, oferă turistu-lui liniște, umbră, susur de apă, pești agerifăcând salturi îndrăzneţe prin bazine. Te-rasa și pontonul își așteaptă oaspeții să ̀ irăsfețe cu cele mai sofisticate cocktail-uri și cu preparate la grătar, dintr-un păs-

trăv proaspăt pescuit. Centrul SPA, una dintre atractivitățile

complexului, vine cu o gamă variată deservicii pentru destindere și relaxare. Înacelași loc, doar la etaje diferite, găsiți<saună, jacuzzi, solar, masaj, sală de fitness,

biliard, tenis de masă, darts. Alături deacestea, pe terenurile de sport se poatepractica fotbalul, handbalul, voleiul, bas-chetul, sau tenisul de câmp. Cei dornicide odihnă activă pot face drumeții pemunte, excursii cu bicicletă, motocicletă,sau ATV, puteți ieși la o partidă de paintball, existând un poligon și echipamentulnecesar practicării acestui sport.

Cota 1000 - un colțișor maramureșan rupt din rai

Accesul de la Bază la Cota 1000, par-tea superioară a complexului se face cutelescaunul, care, în timpul verii circulădin oră în oră, eventual cu mașini de teren4x4, sau o drumeție într-un peisaj superb.

Ajunși la Cota 1000, ne-am trezit în-tr-o mică lume din povești, un loc privi-legiat de natură, înconjurat de munţi șipăduri de fag. În ton cu partea de la Bazăa complexului, turiștii se pot caza și aiciîn trei cabane< Gutâi, Țibleș și Pietrosul,denumite astfel după vestiţii munţi aiMaramureșului. Stilul rustic al con-strucţiilor, imobilele din lem, parcă nicinu ar fi fost făcute cu mână de om, ci arfi crescut și ele din pământ, la fel ca și co-pacii pădurii, aflându-se într-o armonieperfectă cu tabloul natural care încon-joară complexul. Cei care urcă cu teles-caunul sunt invitați și la un pahar de bău-tură la barul de pe lac. Cabanele au câte5 camere cu pat matrimonial și un livingspaţios pentru relaxarea oapeţilor. Pentrunoi, tot o noutate a fost și faptul că laCota 1000 se oferă cazare și la CabanaTelescaunul, situată în partea superioarăa pârtiilor. Aici camerele sunt decoratemodern, având baie proprie cu cabină dedu;, minibar, televizor, dou[ dintre ca-mere fiind cu vedere spre pârtia și vârfulMogoșa.

Restaurantul este construit în acelașistil rustic și elegant ce caracterizează în-treaga locație de la Cota 1000. Are capa-citatea de peste 100 de locuri în interior,locuri dispuse atât în partea de jos, cât șiîn cea de sus, amenajată ca un balcon in-terior al localului. Bucătăria româneascăeste valorificată din plin, întreg meniulfiind dominat de preparate tradiționalecum ar fi< mămăliguța cu brânză în stra-turi și smântână, sarmale cu ciolan afu-mat, ciolan de porc cu varză haiducească,de preparate de pui și porc la grătar, sauplatouri rustice cu denumiri adecvate.Evenimentele organizate într-o astfel delocație vor rămâne, indiscutabil, o amin-tire de neuitat celor sărbătoriți.

De primăvara până toamna, dar chiarși iarna, la Cota 1000 oaspeții pot lua ma-sa în aer liber la cele 2 terase special ame-najate. Una mai mică, în vecinătatea res-taurantului și o a două, denumită ”terasăplutitoare”, construită deasupra lacului,îi așteaptă pe turiști pe tot parcursul zilei,iar în timp ce savurați bucatele gustoase,rațele sălbatice, care au făcut deja cuibundeva pe malul lacului, ar putea să văviziteze și să vă ceară o bucățică de pâi-ne.

Sala de conferințe nu lipsește nici dela Cota 1000, ea păstrează caracterul rus-tic al locului, dar are o dotare la fel demodernă ca și cea de la Bază.

Cine vede prima dată acest complexpe timp de vară, este ferm convins căacesta, în anotimpul rece își pierde far-mecul, nu mai poate oferi aceleași fru-museți ca atunci când razele soarelui șiverdele pădurii se reflectă ̀ n oglinda apei.Însă, același sentiment au și cei care vinaici iarna. Sunt două lumi diferite, douăfrumuseți aparte, dar în aceeași locație,cu aceeași ospitalitate și același confortpe tot parcursul anului.

Eva Laczko

Ajunși la Cota 1000, ne-am trezit într-o mică lume din povești, un loc privilegiat de natură, înconjuratde munţi și păduri de fag. În ton cu partea de la Bază a complexului, turiștii se pot caza și aici în treicabane< Gutâi, Țibleș și Pietrosul, denumite astfel după vestiţii munţi ai Maramureșului.

O zi minunat[ de toamn[ la Complexul :uior


DIET~

Din punct de vedere medical,reumatismul este mult mai ampludec]t se crede. În sens general, serefer[ la bolile \esutului conjunc-tiv ;i nu este o boal[ a oaselor, ciuna a articula\iilor.

Abordarea naturist[ prive;te proce-sul reumatic ca pe o problem[ majoritarmetabolic[ ;i centreaz[ tratamentul pereglarea proceselor biochimice internevitale ;i nu pe tratarea simptomelor.

Artrit[ ;i artroz[

Acestea sunt dou[ boli destul de co-mune ;i care sunt cele mai importantedin familia reumatismului.

Hippocrate a stabilit principalelesimptome ale afec\iunilor articula\iilor<rubor, tumor, dolor, calor, adic[ ̀ nro;ire,umflare, durere ;i c[ldur[ local[, patrusimptome u;or de observat, dar care nuapar `ntotdeauna `mpreun[ la pacien\iicu afec\iune cronic[ a articula\iilor.

Persoanele cu artrit[ sau artroz[prezint[ inflamarea ;i rigidizarea artic-ula\iilor, ceea ce produce durere ;i re-ducerea capacit[\ii de mi;care (devingreu de executat chiar ;i mi;c[rile coti-diene, precum ̀ mbr[catul, sculatul de pescaun sau mi;carea capului). Problemapoate varia `n intensitate< u;oar[, mod-erat[ sau sever[.

Artrita ;i artroza se prezint[ similar;i de obicei sunt confundate, dat fiind c[durerea ;i invaliditatea provocat[ suntacelea;i. Totu;i, exist[ o diferen\[ fun-damental[< ̀ n timp ce artrita este un pro-ces acut (`n general legat de procesele deautoimunitate), artroza este un procescronic, a c[rui principal[ cauz[ este uzu-ra ;i degenerarea oaselor.

Printre artrite, cea cu importan\[ maimare este poliartrita reumatoid[, careafecteaz[ un procent foarte redus al pop-ula\iei(1-3%) ;i care de obicei provoac[inflama\ii localizate la articula\iile miciale organismului, mai ales la falangeledegetelor, care cu timpul formeaz[noduli ;i deformeaz[ degetele.

~n schimb, la artroz[, mult maifrecvent[ (afecteaz[ peste 50% din pop-ula\ia de peste 65 de ani), procesul esteoarecum diferit< nu se produc at]tea de-forma\ii, dar durerea este mai surd[ ;ipermanent[.

Artrita uricemic[ sau gutoas[afecteaz[ `n mod special persoaneleobeze, care de obicei consum[ alimenteexcesiv de bogate ̀ n purine ;i alcool. Spredeosebire de alte forme de artrit[, ceagutoas[ are o predilec\ie special[ pentruartricula\iile mici, precum cele de ladegete, de;i ̀ n unele situa\ii poate afecta;i articula\iile mai mari, cum este cotul.Localizarea tipic[ ;i, f[r[ `ndoial[, unadintre cele mai frecvente este la degetulmare de la picior. ~n urma unui atac degu;[ se poate forma a;a-numitul “tofgutos”, o tumefiere de tip cronic, carepoate provoca o deforma\ie serioas[ aarticula\iei.

Tratamentul naturist al reumatismu-lui are acelea;i inconveniente ca ;i trata-mentul conven\ional, dat fiind c[remediile care produc rezultate foartepromi\[toare `n unele cazuri, nu au ace-lea;i efecte `n altele. Totu;i, `n raport cutratamentul alopat, avantajul tratamen-tului naturist const[ ̀ n mai pu\ine efectesecundare.

Alimente recomandate

Alimentele pot contribui la s[n[tateaaparatului locomotor ̀ n mai multe mod-uri. ~n primul r]nd, prin furnizarea de

carbohidra\i, vitamine ;i minerale nece-sare pentru men\inerea tonusului ;i for\eimusculare corespunz[toare. Apoi, prinprevenirea depunerii de acid uric `n ar-ticula\ii, evit]nd astfel inflamarea ;i de-teriorarea lor. ~n sf]r;it, prin ameliorareaartritei ;i prevenirea osteoporozei.

Alimentele permise sunturm[toarele< albu;ul de ou, algele, ceaiul,fructele dulci, fructele uscate, laptele veg-etal (soia, orez, ov[z, migdale), legume,miere, orez, semin\e de floarea soarelui,p]ine integral[. Alimentele care se potconsuma ocazional sunt urm[toarele<condimente (piper, coriandru, ;ofran,nuc;oar[, scor\i;oar[), carne de pui ;iproduse derivate, fructe acre, lapte devac[, ou[, pa;te, vin (nu ;i pentru cei cuartrit[ gutoas[).

Oasele con\in aproximativ 20% ap[,mu;chii 75%, lichidul sinovial 80%, iarcartilajele 85%. O sc[dere de doar 2% anivelului de ap[ din organism poate de-termina o sc[dere cu p]n[ la 20% a en-ergiei ;i capacit[\ii de efort a organismu-lui.

Consumul suficient de ap[ (`n jurula 2 litri pe zi, pentru un organism adult)este extrem de important pentrus[n[tatea ;i func\ionarea articula\iilor.Hidratarea `nseamn[ ;i un transport`mbun[t[\it al nutrien\ilor `n diferitep[r\i din organism, inclusiv ̀ nspre artic-ula\ii, ceea ce contribuie la regenerareaacestora.

Evita\i alimentele proinflamatoare

Conform cercet[torilor, reducereaconsumului de alimente pr[jite ;i proce-sate contribuie semnificativ la reducereainflama\iilor din organism ;i stimulareasistemului imunitar.

Verifica\i etichetele alimentelor, demulte ori ve\i descoperi cantit[\i sur-prinz[tor de mari de sare ;i zah[r, carese adaug[ la consumul acestora din altesurse. Se estimeaz[ c[ pentru fiecare 2,3miligrame de sare consumate, organis-

mul pierde aproximativ 40 de miligramede calciu.

Persoanele tinere care nu au prob-leme articulare, dar consum[ mult[ sare,“se programeaz[“ de fapt la o decalcifiere;i demineralizare timpurie a oaselor.Diminuarea aportului de produse ani-male, gr[simi nes[n[toase ;i de gluten(aten\ie la p]ine!) precum ;i sporireaconsumului de alimente vegetale conducla reducerea simptomatologiei `n artrit[reumatoid[.

Alergiile alimentare ;i intoleran\elealimentare (ale c[ror simptome se man-ifest[ `n maximum 72 de ore de la con-sum), provoac[ ;i ̀ ntre\in inflama\ia mu-coasei intestinale, ceea ce transmite sem-nale proinflamatoare `n `ntregul organ-ism. Verifica\i dac[ ;i la ce alimente ave\iastfel de reac\ii ;i diminua\i pe c]t posibilconsumul lor (printre cele mai frecventeastfel de alimente se num[r[ lactatele,cerealele care con\in gluten ;i nucile).Aditivii alimentari afecteaz[ mucoasa ;iflora probiotic[ din intestin, creeaz[ unmediu acid, aduc `n organism substan\echimice toxice. At]t pentru s[n[tatea ar-ticula\iilor, c]t ;i pentru s[n[tatea ̀ ntreg-ului organism se recomand[ evitareaproduselor care con\in astfel de ingredi-ente. De;i cafeaua are beneficii doveditepentru organism, consumul excesivafecteaz[ oasele, deoarece stimuleaz[demineralizarea ;i decalcifierea acestora.Nu uita\i c[ multe b[uturi carbogazoase,energizante, dar ;i multe dulciuri con\incofein[, care se adaug[ la cafeaua pe careo ingera\i prin “cafeaua cea de toatezilele”.

Osteoblastele sunt celule structuralefoarte importante din oase, care ajut[ laregenerarea ;i reconstruirea permanent[a oaselor de-a lungul vie\ii. Alcoolul in-terfereaz[ cu absorb\ia de minerale dinalimenta\ie, ceea ce afecteaz[ `n timp ;iactivitatea de regenerare desf[;urat[ decelulele osteoblaste.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Evita\i alimentele proinflamatoare pentru a avea

libertate de mi;care!

Verifica\i etichetele alimentelor, de multe ori ve\i descoperi cantit[\i surprinz[tor de mari desare ;i zah[r, care se adaug[ la consumul acestora din alte surse. Se estimeaz[ c[ pentru fiecare 2,3miligrame de sare consumate, organismul pierde aproximativ 40 de miligrame de calciu.

Prunele sunt considerate fructele dulci ale toamnei;i fac parte din categoria alimentelor permise

Cu toţi am auzit celebra vorbăcă cea mai cruntă beţie trece caprin minune cu ajutorul unei cănide zeamă de varză murată. Darnumai ăsta să fie oare principalulscop al lichidului acesta acrişor?Ei bine, nu.

Zeama de varză este un leac nemai-pomenit mai ales pentru doamnele ca-re şi-au pus în minte să urmeze o de-toxifiere ca pedeapsă pentru gust[rile“p[c[toase”.

Moarea de varză, cum mai este cu-noscută zeama lăsată de varza murată,este excelentă pentru eliminarea toxi-nelor şi contribuie în acelaşi timp lavitaminizarea întregului organism, da-torită faptului că în acest lichid "băltesc"mare parte din vitaminele şi antioxi-danţii prezenţi în varza proaspătă, darşi alte substanţe benefice precum să-rurile minerale, fermenţii şi enzimele.

Ca să scurtăm chinul curiozităţii,

iată cele mai importante 3 beneficiiaduse de zeama de varză<

1. Te scapă de mahmureală - o canăde zeamă de varză luată a doua zi dupăpetrecerea de pomină ce a avut loc cuo zi înainte face minuni. Adio, dureride cap şi senzaţie de vomă!

Indicat[ persoanelor care au tensiune

2. Previne constipaţia şi uşureazătranzitul intestinal - poţi să ţii o curăde 7 zile, a câte o cană cu zeamă devarză în fiecare dimineaţă, şi vei ob-serva că stomacul tău nu va mai facerevoluţie iar tu te vei simţi mai uşoarăşi mai energică.

3. Pansament pentru inimă - zeamade varză este indicată în special acelorpersoane care suferă de tensiune scă-zută şi care au nevoie de un mic "şut"pentru ca circulaţia sângelui să fie dinnou în parametri normali.

Zeama de varz[ murat[elimin[ toxinele

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


Recent am primit la redacţieun exemplar din volumul de poe-me intitulat sugestiv "Poeme ui-tate", semnat de Ioan Sanfira, ni-meni altul decât primarul de odi-nioară al municipiului Satu Ma-re, apoi, director de bancă, în pre-zent pensionar.

Aşa cum menţionează autorul înCuvântul înainte al volumului< "Ideeade a publica acest volumaş de poezieare rădăcini adânci în timp. Întotdeau-na am cochetat cu versul, cu rima şicu ritmul, dar am tot amânat strânge-rea într-un volum de sine stătător amodestelor mele încercări literare, cu-noscute doar de cei apropiaţi mie. Înanul 2013, de Ziua Unirii PrincipatelorRomâne, s-a născut în Germania, ne-poţelul meu Andrei. Atunci m-amgândit să-i scriu o cărticică de poeziiprin care să prezint o lume văzută prinochii unui copil mic. Aşa s-a născut -Cărticica lui Andrei -, o glumiţă înversuri, cu o poezioară pentru fiecareliteră a alfabetului. După această în-cercare reuşită mi-am adunat o partedin modestele mele producţii literareîncepute prin anii 60 şi continuate pâ-nă azi, din care am selectat circa 65 depoeme, pe care le-am cules în calcu-latorul personal într-o ordine absolutîntâmplătoare. Aşa s-a născut volu-maşul "Poeme uitate".

Cu câţiva ani în urmă, bunul meu

prieten dr. Eugen Vintilă (Dumnezeusă-l odihnească) m-a întrebat de ce nuam debutat aşa cum este normal? (...)Cum adică? Eu care o viaţă am fost"îmblânzitor de cifre" să trec în lumealiterelor atât de neîmblânzite, perfideşi greu accesibile? Spre deosebire decifre, cuvintele se leagă mult mai greuîn ceva bine definit(...)Ca să îmblân-zeşti şi să potriveşti cuvintele de ma-niera, să-ţi placă ţie, în primul rând şiapoi celorlalţi, este o muncă mai greadecât să faci nişte calcule după modeleprestabilite(...)Dar cum azi fiind unsimplu pensionar, care prea puţin are

de a face cu cifrele mi-am zis că amtrecut peste acea reţinere în faţa cole-gilor mei din breasla de experţi con-tabili(...)

Totuşi, această carte nu va intra încircuitul public, ci o tipăresc doar pen-tru familie şi prietenii apropiaţi, iarreeditarea ei va putea fi făcută numaicu aprobarea mea sau a fiicei mele De-lia(...)"

Acestea fiind consemnate de autor,vorbind despre o prezentare a "naşte-rii" volumului, în cele ce urmează nune propunem a face o analiză critică atextelor, dar vă reţinem atenţia cu anu-mite pasaje din poemele incluse în vo-lumaş, aşa cum aţi remarcat mai sus.

"(...)Peste sat cobora înserarea/Dincămine, domol înspre cer/Fumul albse torcea în fuioare/Ca-ntr-o lume debasm şi mister(...)(Dor de neaua deacasă)> "(...)O stea căzută din cer lă-sând în urmă/Un drum de pulberi arseîn lumină/O frunză ruginită, în ţărâ-nă/S-a aşternut din zbor lângă-o tu-plină(...)(Sonet II)> "(...)Gânduri, gân-duri nesfârşite,/Gânduri scrise saunescrise,/Gânduri preschimbate-n vi-se/Sau abia şoptite (...) Gânduri...Gân-duri carei alungă somnul/Şi-ţi prefactâmplele ninse,/Ce-ţi aduc văpăiaprinse/Ori dureri cât duce omul./Lă-dat să fie Domnul!/Eu v-am cunoscutnestinse" (Gânduri, gânduri...)> "Îngerde piatră, făptură tristă/opită-n Visa-re./Cimitir încrustat/Pe-o faleză la ma-re./ Coroane de flori veştezite/În cetină

aspră şi hârtie cerată./Înger depiată/Chip cioplit/Ce veghează mor-mânt de virgină,/Ori copil prema-tur./Cine azi ţi se-nchină?/Cine azi teveghează?/Doar fluturi şi păsări/Şi tri-stele cale./Şi suflete stinse-nainte devreme/Şi inima trează./Şi umbre ple-cate pe ultima cale,/Înger de piatră cubuzele pale." (Înger de piatră).

"Ningea placid cu flori de măr,/Deprun, cais şi de cireş/Iar crudul verdeal grădinii mele/Mai alb părea ca-n to-iul iernii./În păr aveai petale/Şi muguriroz de măr,/Iar irişii grădinei/Se-nge-mănau cu irişii ochilor tăi/ într-un su-blim acord mozartian./Sub pomiininşi/Păreai o Evă/într-un Eden pro-fan,/Fără de şarpe, fără de Adam./Plu-tind pe nori de iarbă crudă/ Şi covorde flori/Doar tu/Şi roi de - albine betede nectar,/Petale-n zbor şi muguriroz,/În simfonia lunii mai/De soare,briză şi culoare./Tu singură într-unEden profan< /Atât debinecuvântat,/Atât de pământean"(Eden profan)> "Când ai închis roma-nul despre mine/Şi l-ai uitat pe raftulprăfuit/Am înţeles de-acum foarte bi-ne/Că între noi chiar totul s-a sfârşit...Acuma răsfoieşti alte romane,/Încăutarea scrisului perfect./O cale fărăcurbe şi ocoale,/Să poţi privi în faţădrumul drept...O altă lume - acuma tetentează/Cu alte chipuri ca şi-n altedăţi./Romanul nostru desuet veghea-ză/Între bătrâne necitite cărţi."(Roman desuet)

După o vacanţă activă, mem-brii Cenaclului literar Afirmareadin Satu Mare şi-au reluat activi-tatea în stagiunea 2016/2017.

Aşa cum se întâmplă la prima reu-niune de la începutul fiecărei stagiuni,cenacliştii şi-au reamintit cu plăceredespre momentele culturale la care auparticipat în perioada vacanţei active<evoluţia la Moftin cu ocazia Zilei Co-munei, întâlniri cu sătmărenii iubitoride literatură în parcul central al muni-cipiului Satu Mare, în Grădina Romei,dar şi în cartierele Micro 15 şi Micro16, acolo unde, pe lângă recitări, citireaunor fragmente de proză, au distribuitcărţi de belestristică şi literatură pentrucopii, prin bunăvoinţa lui Cornel Bur-cea, cel care a considerat că sunt maide folos unele din volumele deţinuteîn biblioteca proprie, în mâinile sămă-renilor, decât să rămână nerăsfoite du-pă citire la el acasă.

Concurs de crea\ie pentru debutan\i

Odată depăşit acest momentemoţionat, dar plin de bucurie, au în-ceput discuţiile cu tentă organizatorică.Ioan Coriolan Aniţaş, preşedintele ce-naclului, a prezentat posibilitatea departicipare la un concurs literar orga-nizat în judeţul Maramureş, a creato-rilor tineri şi mai puţin tineri, care n-au debutat în volum.

Apoi s-a discutat despre o serie de

posibile ieşiri în judeţ, în localităţi pre-cum< Apa, Medieşu Aurit, Moftin şichiar Negreşti-Oaş.

În dorinţa de a păstrat tradiţia, s-aadus în discuţie inclusiv realizarea uneiantologii, parte componentă dintr-unproiect mai amplu care o să includă şiun concurs de creaţie rezervat elevilordin clasele liceale din judeţ. Concursul

care o să fie lansat în perioada imediaturmătoare se adresează tinerilor caresunt pasionaţi a scrie proză scurtă. De-talii privind condiţiile de participarevor fi prezentate la momentul potrivit.

S-a discutat apoi inclusiv despre oposibilă schiţă de program de activitatepentru stagiunea abia deschisă.

Printre participanţii la această pri-

mă întâlnire îi menţionăm pe< Gheor-ghe Cormoş, Mihai Sas, Cecilia Sas,Daniela Efimov, Georgeta Govor, Clau-diu Govor, Carol C. Koka, George Danşi nu în ultimul rând, preşedintele ce-naclului.

Următoarea întâlnire a cenacliştilorva avea loc pe 12 octombrie, când seva citi poezie.

Cenacliştii şi-au reamintit cu plăcere despre momentele culturale la care au participat în perioada vacanţei active

LITERATUR~Recent am primit la redacţie un exemplar din volumul de poeme intitulat su-

gestiv "Poeme uitate", semnat de Ioan Sanfira, nimeni altul decât primarul deodinioară al municipiului Satu Mare, apoi, director de bancă, în prezent pensio-nar.

ioan Sanfira< Poeme uitate

Cenaclul literar afirmarea;i-a reluat activitatea

Drum printre apePrietene al meu ...În dulcea limbă a valurilor hoardeDurerea-miO ţipenie ce umblă hai-huiPrin lumea aceastaO ţipenie treazăHornăind liniştea şi tihna

Prietene al meu prieten ...După cetirea părţii cu rănile verziCe îmi străpunge sufletulAm aflat la depărtare şi ochiul iscodi-tor-Suferinţa fericită cu sânii purtaţiDe lacătele apelor

Prietene ...Tu cu pământul deasupraIar eu în carne pânăla subsiorile morţii

ZborFii convins de astaTrupul a plutit îndelungDesprins de oriceGâtul se întindea în poziţia aceia(capul lăsat pe spate)

Fii convinsGroparii luase ploile cu eiŞi-n graiul sângelui de cristalTrupul miroase a timburină

Şi apoi tăcereaGroparii nu-şi mai puteau strecura GândurileLutul ca un clişeu fotografic îngălbe-neaÎn baia cu laxativ a vântului

Şi iar ploileNeştiutoare de sine fâlfâind, fâlfâind

gheorghe Cormo;<

Scrisori de dragostegăsite într-un scrinTe-am descoperit,printre ultimele rânduri,rănit...sub povara verbului incisiv.

”-Suntem singuri”, îmi spuneai,în faţa verbului,în viaţă şi în timp.Doi e tot mereu unu,şi lecţia despre cuburi şi dragosteo-nvăţăm într-o secundă strivităori niciodată.

”O alunecare de dorinţe,rău gândite suntem” – îmi scriai,în alte zeci de cuvinte-nghesuite pe lu-mină.

Nu ne aparţinem,după cum,zilele nu ne circumscriu vremurilor,doar după intrareaîn marea tăcere.

”-Nu-mi aparţin”, îmi surâdeaivorbind despre concepţia lui Malevici,după cum ”nu-mi eşti, tuceea ce punctul a fost pentru Nichita.”

şi atunci ca şi acum,tu,pumnal,ascuţit pe crenelul rănii,te-ai văzut gând,eu / te-am gândit / punct.

Liliana Laz[r Dobos<

z

Pagin[ realizat[ de Ioan Anița;


MUZIC~

~n fiecare toamn[, de aproape40 de ani `ncoace, Filarmonica“Dinu Lipatti” organizeaz[ festi-valul interna\ional “Zilele Muzi-cale S[tm[rene”, aduc]nd muzicasimfonic[ ;i cea cult[ `n general,la standarde `nalte, `n fa\a publi-cului din municipiu. ~nceput[ `n22 septembrie, edi\ia 2016 a oferit`n aceast[ s[pt[m]n[ trei concertecare merit[ consemnate mai pelarg.

Concertul de deschidere a urmattiparul binecunoscut al seriei “Bijuteriimuzicale”, cu lucr[ri scurte ;i antre-nante, `n programe g]ndite ;i dirijatede directorul muzical al orchestrei, di-rijorul german Franz Lamprecht, careaproape de fiecare dat[ duce orchestracu aceste concerte ̀ n zona Düsseldorf,unde programele sunt prezentate `nfa\a unui public de ordinul miilor despectatori. Acum seara de miniaturide mare popularitate a cuprins lucr[ride Haendel, Grieg sau Bruch, dar ;imuzic[ de film.

Vineri, 23 septembrie, la CatedralaRomano-Catolic[ a oferit un recital Fe-lician Ro;ca, unul din cei mai cunos-cu\i organi;ti din Rom]nia, cu un pro-gram care a purtat auditorii ̀ n perioademuzicale diferite, de la modernismullui Erik Satie la romantismul t]rziu cuaccente sacre al lui Franz Liszt, coralulelegiac al lui Brahms, construc\iile ne-obaroce ale lui Max Reger, pentru a`ncheia cu patriarhul muzicii de org[;i cel care a pus bazele muzicii clasiceoccidentale, Johann Sebastian Bach.

Un recital, dou[ feluride public

S[pt[m]na curent[ a ̀ nceput cu unrecital sus\inut ̀ n dou[ loca\ii diferite.Pianista Raluca :tirb[\ ;i violoncelistulRudolf Leopold s-au al[turat violonis-tului Rudolf Fatyol `ntr-un programdedicat memoriei regretatului :tefanRuha, plecat dintre noi acum 12 ani.

~n 27 septembrie Sala Cavalerilorde la Castelul Karolyi din Carei a fostarhiplin[, iar concertul s-a prelungitmult peste estim[ri, din pricina entu-ziasmului sincer al celor prezen\i. Via\a;i cariera maestrului Ruha au fost evo-cate prin cuv]nt ;i imagini de arhiv[,iar acustica deosebit[ a loca\iei a venit`n sprijinul muzicii, fie c[ a fost vorbade Sonata pentru violoncel ;i pian deDebussy, cu meandrele sale impresio-niste, de Trio-ul cu care Beethoven ;i-a `nceput gloriosul ;ir de lucr[ri pu-blicate sau de Sonata op. 24 nr. 3 pentrupian de George Enescu, interpretat[cu for\[ ;i pasiune de Raluca :tirb[\,care publica anul trecut `nregistrareaIntegralei muzicii enesciene pentrupian solo.

Repetat la Satu Mare a doua zi, pro-gramul n-a mai avut acela;i impact.Publicul a fost destul de redus, pre-zent[ri multimedia nu s-au mai \inut,iar atmosfera a fost una mai cur]ndnostalgic[. Poate c[ diferen\a \ine demodul `n care gazdele din cele dou[loca\ii au ;tiut s[ promoveze eveni-mentul.

Prospe\imea uneiprime audi\ii

Consacratul dirijor ;i compozitorAdrian Petrescu ;i trompetistul FlaviusPetrescu ne-au oferit joi surpriza uneiprime audi\ii, Concertul pentru trom-pet[ al compozitorului armean Ale-xandr Arutiunian, o pies[ scurt[ caremuste;te de ritmuri ;i melodii cauca-ziene, care i-a permis solistului s[ `;iarate m[sura talentului. Lucrarea aadus un aer proasp[t ;i util orchestrei,o nou[ provocare, ;i a fost primit[ cupl[cere de un public de data asta nu-meros. Experien\a lui Adrian Petrescu`n lucrul cu instrumentele de suflat ;i-a spus cuv]ntul `n tonul ;i tonusul cucare s-au c]ntat Rapsodia I de Enescu;i Simfonia “Din lumea nou[“ de Dvo-rak.

S[pt[m]na muzical[ s-a `ncheiat`n ritmuri de tango al[turi de cvartetulbra;ovean Gaudeamus, care a purtatspectatorii de la elegan\a rococo a unuicvintet de Boccherini la ritmurile nos-talgice ale Argentinei.

Concertele r[mase `nprogramul festivalului

Marţi, 4 octombrie, ora 19, Castelul din CareiCONCERT CAMERALOrchestra de camerã EUROART BaiaMare, În program muzică barocă< A. Vivaldi,G.P. Telemann, G.F. Handel, J. S. Bach,A. Corelli

Joi, 6 octombrie, ora 18<30, Sala FilarmoniciiCONCERT SIMFONICDirijor şi solist< PETER ROSENBERG– vioarã (Germania)În program< J. Haydn – Simfonia nr.35în Si bemol major> W.A. Mozart – Con-certul nr. 5 pentru vioarã în La majorKV. 219> Fr. Schubert – Simfonia nr. 3în Re major D. 200

Vineri, 7 octombrie, ora 18<30, Sala FilarmoniciiRECITAL CAMERALIN MEMORIAM EMIL SIMON

susţinut de Sigmund Eikeset, ErzsébetKirály, Krisztina Eikeset, BernadetteCzumbilÎn program lucrări de W.A. Mozart, E.Grieg, J.Brahms

Duminicã, 9 octombrie, ora 18, Teatrul din CareiGAETANO DONIZETTI – ELIXI-RUL DRAGOSTEISpectacol de operă al Conservatoruluidin Debrecen

Joi, 13 octombrie, ora 18<30, Sala FilarmoniciiVineri, 14 octombrie, ora 19, Teatrul din Carei“CHANSON D’AMOUR” – Cântece şicanţonete celebre de dragoste orches-trate şi dirijate de maestrul LADISLAUROOTHSolişti< NICOLETA COLCEIAR – so-pranã, TIBERIU SIMU – tenor

Duminicã, 16 octombrie, ora 17, Sinagoga Share Tora Satu MareConcert dedicat Comemorãrii Holo-caustului din RomâniaDirijor – LADISLAU ROOTHSolist – RUDOLF FÁTYOL

Marţi, 18 octombrie, ora 18<30, Sala FilarmoniciiRECITAL susţinut de VLAD RÃCEU– vioarã, BOLDIZSÁR CSIKY – pianÎn program sonate de Mozart, Beetho-ven ;i Prokofiev

Joi, 20 octombrie, Ora 18<30, Sala FilarmoniciiCONCERTUL DE ÎNCHIDEREDirijor< ANDREI GOCANSolistã< VASHTI HUNTER În program< A. Dvorak – Concertulpentru violoncel şi orchestrã în si mi-nor op. 104> P.I. Ceaikovski – Suita a3-a

Cel mai recent album al divei bri-tanice Adele, ”25”, a depășit ștachetade 10 milioane de copii vândute în Sta-tele Unite. The Recording Industry As-sociation of America (RIAA) i-a înmâ-nat artistei o placă ce vine să certificefaptul că produsul discografic apărutpe piață în noiembrie 2015 a reușit săatingă această performanță, obținândDiscul de Diamant, a anun\at marțiAFP.

Distincția i-a fost oferită cântărețeila o ceremonie ce a avut loc la MadisonSquare Garden din New York, locul încare aceasta a susținut recent șase con-certe cu casa închisă.

Potrivit RIAA, albumul precedental artistei, ”21”, s-a vândut în 14 milioa-ne de exemplare în Statele Unite, ceamai mare piață din industria muzicală.

Adele, care a înregistrat un succesistoric similar în Marea Britanie, estesingura artistă ce a reușit să vândă în-tr-un volum atât de mare de când a luatamploare muzica în format digital, laînceputul anilor 2000.

Alți artiști care au fost recompensațicu Discul de Diamant - însă cu cel puținun deceniu înaintea lui Adele - suntEminem, cu ”The Eminem Show”, Sha-nia Twain cu ”Up!”, Britney Spears cu”Oops!…I Did It Again”, NSYNC cu”No Strings Attached” și compilațiaBeatles ”1”, mai arată sursa citată.

Adele Laurie Blue Adkins (născutăpe 5 mai 1988, în Tottenham, Londra)a fost primul beneficiar al premiului“Critics' Choice” din cadrul BRITAwards și a fost numită “Talentul anului2008”. La Premiile Grammy din 2009,Adele a câștigat premiile pentru “Celmai bun artist debutant” și “Cea maibună voce pop”.

adele a ob\inutDiscul de Diamantcu noul album “25”

Beyonce și Justin Bieber, nomina-lizați fiecare la cinci categorii, sunt înfruntea cursei pentru MTV EuropeMusic Awards, ce vor fi decernate la 6noiembrie la Rotterdam, a anunțat ca-nalul de muzică într-un clip.

Concursul, organizat în fiecare ande antena europeană a MTV într-unoraș european diferit, ar urma să con-firme dominația ''Reginei Bey", care afost deja marea câștigătoare a VideoMusic Awards (VMA), la sfârșitul luniiaugust, câștigând premiul principalpentru piesa 'Formation', ce evocă vio-lențele poliției împotriva afro-ameri-canilor, comentează marți France Pres-se.

Canadianul Justin Bieber este no-minalizat, între altele, la categoria ceamai bună melodie pentru hitul său"Best song", în timp ce Beyoncé con-curează pentru cel mai bun clip cu''Formation''.

Grupul danez Lukas Graham, nou-venit pe scena mondială, cu titluri pre-cum "7 years" și "Mama said", a obținutpatru nominalizări, la fel ca diva brita-nică Adele, trupa britanică Coldplay șicântărețul canadian Shawn Mendes.

Premiile MTV Europe MusicAwards au fost inaugurate în anul 1994de către MTV Europe pentru a celebracele mai populare videoclipuri muzi-cale din Europa.

Beyonce ;i JustinBieber conducnominaliz[rilela premiile MTV

Concerte de calitate înZilele Muzicale S[tm[rene

Adrian Petrescu a condus orchestra în Rapsodia I de Enescu ;i Simfonia “Din lumea nouă” de Dvorak

Flavius Petrescu, solistul Concertului pentru trompetă de Arutiunian

Consacratul dirijor ;i compozitor Adrian Petrescu ;i trompetistul Flavius Petrescu ne-au oferitjoi surpriza unei prime audi\ii, Concertul pentru trompet[ al compozitorului armean AlexandrArutiunian, o pies[ scurt[ care muste;te de ritmuri ;i melodii caucaziene.


MOD~

Nu întâmplător se spune că nuexistă timp ur]t şi natura trebuieapreciată în toate manisfest[rile ei.Cât despre garderoba unei dame,aici nu este totul chiar atât de sim-plu. Fiecare doamn[ vizează la ohain[ stilată şi la accesorii pentrutoate sezoanele şi anotimpurile anu-lui.

Vom `ncepe cu accesoriile pentru că,după cum ştii deja, ele pot reda farmeculunor ţinute mai vechi sau pot schimba to-tal o ţinută mai puţin reuşită – aşadar,sunt esenţiale!

P[l[riiToamna are farmecul ei, la fel cum şi

femeile care poartă pălării îl au pe al lor.Alege o pălărie cu boruri largi, pentru unplus de elegantă sau, dacă nu ţi se potri-veşte, optează pentru una cu boruri mici,perfectă pentru ţinutele casual şi foarte;ic.

Pantofii sport Trendul pantofilor sport purtaţi chiar

şi la ţinute uşor elegante continuă şi înaceastă toamn[. Dacă ţi se potriveşte, aigrijă să ai în colecţia ta cel puţin două pe-rechi – una în culori neutre, basic, şi unacât mai colorată!

Umbrela Da, ai citit bine! O umbrel[ ;ic poate

fi accesoriul perfect pentru o ţinută detoamn[. Ok, poate că nu toate femeile ţincont de umbrel[ atunci când îşi aleg hai-nele de zi cu zi, dar o adevărată fashionist[are grijă de toate detaliile!

Eşarfă Optează pentru o eşarfă supradimen-

sionată, dintr-un material călduros, darai grijă să ai în colecţia ta şi o eşarfă maidelicată, din mătase, de exemplu, pe caresă o poţi purta la ţinutele de seară sauatunci când participi la un eveniment.

O bijuterie statement Poate că nu eşti genul de femeie care

să poarte prea multe bijuterii, dar mereue bine să ai cel puţin un colier sau o brăţarăstatement în colecţia ta de accesorii, oripoate o pereche de cercei eleganţi, care săse potrivească unei ţinute de seară. Deta-liile contează.

Să nu uităm de po;et[Cele mai bune prietene ale femeilor

nu sunt diamantele cum cred mulţi, cigenţile. Anume acestea mereu şi în oricesituaţie însoţesc posesoarea, păstreazăobiecte şi accesorii ascunse de privirilestrăine.

Genţi din blană Blana este un material exclusiv de iar-

nă, care din cele mai vechi timpuri estefolosit la crearea hainelor groase. Totuşi,brandurile nu s-au limitat doar la produ-cerea blănurilor şi a c[ciulilor. Acum dinblană sunt create adevărate opere de artă,şi aceasta nu se referă doar la îmbrăcă-minte. Blana a devenit un oaspete frecventîn colecţiile de încălţăminte, precum şi încolecţiile de accesorii la modă. Aceasta sereferă în primul rând la genţi.

Genţi de umăr Dacă vă plac mâinile libere, atunci ve-

nim să vă spunem că genţile de umăr vorfi iarăşi în topul preferinţelor. Acestea potfi atât genţi clutch, cât şi genţi poştaş, încare poţi purta nu doar cosmetică şi por-tmoneul, ci şi acte, cărţi sau hainele deschimb ale copilului.

accesorii obligatoriu de achizi\ionat `n acest sezon

O umbrelă ;ic poate fi accesoriul perfect pentru o ţinută de toamn[. Ok, poate că nu toatefemeile ţin cont de umbrel[ atunci când îşi aleg hainele de zi cu zi, dar o adevărată fashionist[ aregrijă de toate detaliile!


Dup[ depresie, o tulburare dealimenta\ie ;i o desp[r\ire dure-roas[, ultimul lucru de care aveanevoie c]nt[rea\a britanic[ eranebunia unei alte reuniuni a tru-pei Spice Girls, chiar dac[ la mij-loc a fost vorba de o sum[ consi-derabil[.

Vedeta ̀ n v]rst[ de 42 de ani a uimitpe toat[ lumea c]nd a anun\at, luna tre-cut[, c[ nu se va al[tura fostelor salecolege de trup[ cu ocazia turneului ani-versar pentru cei 20 de ani de carier[,la fel ca ;i colega ei, Victoria Beckham.“Pur ;i simplu am sim\it c[ nu era `nregul[ s[ revin. Mi-a pl[cut foarte multceea ce am realizat al[turi de trupa SpiceGirls ;i o parte din mine va fi SportySpice p]n[ la sf]r;itul vie\ii mele. Amavut parte de o reuniune, `n 2007, ;inici atunci nu am vrut s[ m[ implic.Dar dup[ mai multe discu\ii am accep-tat ;i a fost decizia corect[. Ne-am sim\itminunat ;i apoi am c]ntat la ceremoniade închidere a Jocurilor Olimpice de laLondra, din 2012. Aceea a reprezentatpentru mine finalul trupei Spice Girls.Uneori trebuie, pur ;i simplu, s[ spuinu.”

Muzicieni care renun\[ la contractevaloroase sunt mai rari dec]t trupe careau avut ;ase hituri consecutive situatepe primul loc ̀ n topuri, cum a fost cazulSpice Girls ̀ n 1996-1997. :i pentru Me-lanie a fost o decizie grea. “Banii nu au`nsemnat at]t de mult pentru mine. Amc];tigat sume mari pe vremea c]nderam `n trup[, dar am ;i cheltuit mult,

`ns[ am f[cut-o cu pl[cere. Sunt mam[singur[ acum ;i am `ngrijor[rile melelegate de partea financiar[, dar la finalulzilei nu am vrut ca decizia mea s[ fiecondi\ionat[ de bani, chiar dac[ nu afost u;or.” C]nt[rea\a a participat la maimulte ̀ nt]lniri premerg[toare, dar c]nda venit momentul decizie finale, a sim\itc[ nu era ceea ce voia s[ fac[. “Dup[ ceam refuzat, am sim\it o u;urare imens[.”

Melanie Chisholm nu se poate l[udacu un so\ multimilionar ca ;i VictoriaBeckham sau Geri, care este c[s[torit[cu ;eful Red Bull Formula 1, ChristianHorner, nici cu un stil de via\[ holly-woodian ca Mel B, care s-a mutat ̀ n LosAngeles de zece ani. Ea locuie;te `ntr-o cas[ din nordul Londrei ̀ mpreun[ cufiica ei `n v]rst[ de 7 ani, Scarlett, pecare o are `mpreun[ cu fostul ei parte-ner, antreprenorul imobiliar ThomasStarr. ~;i conduce propria cas[ de pro-duc\ie muzical[ ;i, `n prezent, `;i pro-moveaz[ al ;aptelea album – “Versionof Me”.

C]nd a p[r[sit trupa cu 20 de ani ̀ nurm[, Melanie avea venituri de peste22 milioane de lire. Av]nd `n vedere c[a `nfiin\at casa de produc\ie Red Girlpentru a-;i lansa propria muzic[ ;i arenun\at par\ial la tot ce \ine de indus-tria muzical[ pentru a se dedica cre;teriifiicei sale, nu se mai situeaz[ `ntre ve-detele `nst[rite ca ;i pe vremea c]ndf[cea parte din Spice Girls. Cu toate c[a avut un succes semnificativ ̀ n carierasolo, cu c]teva piese situate pe locul`nt]i `n topuri, incluz]nd aici hitul din1998 “When You’re Gone”, `n duet cuBryan Adams, veniturile provenite din

cariera ei solo sunt cu mult mai micifa\[ de cele ob\inute cu trupa. “Nimeninu a f[cut caz `n leg[tur[ cu Victoria.Toat[ lumea s-a `ntrebat doar de ce nuam acceptat eu. M[ `ngrozesc c]nd m[g]ndesc la ceea ce crede mult[ lume, ;ianume c[ renun\ la Spice Girls deoarececonsider c[ albumul meu va avea maimare succes. Nici pe departe. :i ;tiu c[nu va fi a;a.” Celelalte trei membre, MelB, Geri ;i Emma, au decis s[ lanseze unconcurs la BBC pentru a c[uta dou[fete noi care s[ le ̀ nlocuiasc[ pe vechilecolege.

Chiar dac[ `n prezent rela\ia dintreele este pu\in altfel, Mel C ;tie c[ vorreu;i s[ treac[ peste acest moment. “Amtrecut prin foarte multe `mpreun[ ;isuntem cinci fete care au reu;it s[ rea-lizeze ceva incredibil, iar acest aspectne va uni pentru totdeauna.” EmmaBunton r[m]ne o bun[ prieten[ pentruMelanie, iar cu Victoria p[streaz[leg[tura,“chiar dac[ nu ne vedem at]tde des ca mamele noastre. Toate ma-mele \in leg[tura. ~n trupa Spice Girlsau existat `ntotdeauna dou[ genera\ii.”

~nfiin\at[ `n 1994, Spice Girls auv]ndut 31 de milioane de albume, auavut nou[ piese clasate pe primul loc ̀ ntopuri ;i chiar au reu;it s[ ob\in[ spri-jinul Prin\ului Charles ;i al lui NelsonMandela ̀ n curentul lansat de ele – “girlpower”. Timp de ;ase ani, p]n[ ladesp[r\irea lor din 2000, au fost pre-zente pe scena interna\ional[ a muziciipop ;i s-au bucurat de milioane de fani`n `ntreaga lume. Melanie era conside-rat[ cea mai talentat[, cea mai bun[dansatoare ;i c]nt[rea\[, vocea ei fiind

pregnant[ ̀ n majoritatea c]ntecelor lan-sate de trupa britanic[.

Adev[ratul motiv din cauza c[ruiaartista a fost dispus[ s[ renun\e la mi-lioane de lire ̀ n acest moment din via\aei ar putea fi tocmai faptul c[ ea a fostcea care s-a luptat cel mai mult cu cele-britatea adus[ de nebunia Spice Girls.:i de aceea nici nu se gr[be;te s[ intredin nou pe acela;i drum. “C]nd trupaa fost la apogeu, eu nici nu m[ puteamprivi `n oglind[ fiindc[ nu-mi pl[ceaceea ce vedeam. Nu am spus nim[nuinimic. Am `ncercat s[ ascund totulchiar ;i de mine `ns[mi.” Pe vremeaaceea artista a avut mai multe probleme.“Depresie, tulbur[ri de alimenta\ie, ob-sesia pentru fitness, am trecut prin toa-te. Dar nu am recunoscut c[ aveam ace-le probleme. C]nd via\a ta este at]t detrepidant[, cu c[l[torii `n toate p[r\ilelumii ;i cu nenum[rate concerte, tottimpul pe drumuri, nu e;ti obligat s[recuno;ti ceea ce se `nt]mpl[ cuadev[rat cu tine.” Recunoa;te c[ s-asim\it nepotrivit[ pentru acea trup[, c[ea era cea neatr[g[toare. Iar faptul c[ acrescut `n lumina reflectoarelor i-ad[unat ̀ ncrederii de sine. “Criticile con-stante ;i sentimentul c[ nu ai controlasupra vie\ii tale au venit la pachet cusuccesul. Ajungi s[ nu ai idee cine e;ticu adev[rat.”

Titlul celui mai recent album al s[u,“Version of Me”, dezv[luie unele dintreluptele sale interioare. Albumul con\inemulte piese despre desp[r\irea de Tho-mas Starr, omul care i-a fost al[turi timpde zece ani, dup[ ce a p[r[sit trupa. “Atrebuit s[ `nfrunt multe. De `ndat[ ce

am recunoscut c[ aveam probleme, c[eram deprimat[, am acceptat s[ mergla psiholog. Acupunctura m-a ajutat,de asemenea. Dar `n principal a fostvorba s[ iau lucurile mai u;or, s[ staudeparte de toat[ nebunia din lumea mu-zicii ;i s[ folosesc exerci\iile fizice, `nspecial alergarea ;i yoga, pentru a m[lini;ti.”

Desp[r\irea de tat[l feti\ei sale a avutloc cu patru ani ̀ n urm[ ;i a fost deciziaei. “A fost cel mai dureros lucru princare am trecut, p[rin\ii mei fiind ;i eidivor\a\i.” De;i a trecut printr-o pe-rioad[ de triste\e, ̀ n final a fost o u;ura-re, fiind cea mai bun[ decizie. Dup[desp[r\ire, Melanie a decis s[ p[r[seasc[lumea muzical[ ;i s[ se dedice fiicei sale`n totalitate. Chiar dac[ a adorat timpulpetrecut cu Scarlett, a sim\it c[-i lipse;teceva. “De c]nd eram copil, tot ceea cemi-am dorit a fost s[ c]nt. Am avutaceast[ ocazie, a devenit prea mult, iarapoi m-am oprit. Dar mi-a lipsit at]tde mult ̀ nc]t sim\eam aproape o durerefizic[. A;a c[ am ̀ nceput s[ scriu c]nte-ce ;i de `ndat[ ce am f[cut asta, m-amsim\it mult mai bine.”

La sf]r;itul acestei luni va da startulunui lung turneu de promovare a nouluiei album. Nu regret[ `ns[ decizia de anu face parte din aventura reuniuniitrupei `n care a crescut. “C]teodat[, `ntimp ce golesc ma;ina de sp[lat vase,`mi trece prin g]nd faptul c[ am avutonoarea ;i ;ansa s[-l ̀ nt]lnesc pe NelsonMandela ;i sunt foarte m]ndr[ de mine.Dar sunt, de asemenea, m]ndr[ de Me-lanie de acum ;i nu vreau s[ schimb as-ta.”

Melanie C< „Uneori trebuie, pur ;i

simplu, s[ spui nu”

Desp[rH[mântul S[tmar-Ugocea al astrei ElveHia, cea mai ...lor! s ă trec cu vederea furiile...

Documents

Transcript of Desp[rH[mântul S[tmar-Ugocea al astrei ElveHia, cea mai ...lor! s ă trec cu vederea furiile...